ORDIN
Nr. 45 din 29 iunie 1995
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind decelarea trichinei din
carnea proaspata de porcine, vinat (urs, mistret) si cabaline, si a Normei
sanitare veterinare cuprinzand masurile de supraveghere si control al unor
substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 179 din 10 august 1995
Ministerul agriculturii si alimentatiei,
vazand Nota nr. 113.999 din 27 iunie 1995 a Agentiei Nationale Sanitare
Veterinare, privind armonizarea legislatiei sanitare veterinare nationale cu
cea a Uniunii Europene,
avand in vedere prevederile art. 31 alin. 1 din Legea sanitara veterinara
nr. 60/1974, modificata prin Legea nr. 75/1991,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 480/1994 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei,
emite urmatorul ordin:
1. Se aproba Norma sanitara veterinara privind decelarea trichinei din
carnea proaspata de porcine, vinat (urs, mistret) si cabaline, si Norma
sanitara veterinara cuprinzand masurile de supraveghere si control al unor
substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor,
prevazute in anexa, care face parte integranta din prezentul ordin.
2. Prevederile pct. 1 al art. 5 cap. 1 partea a IV-a din Norme si masuri
sanitare veterinare aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii si
industriei alimentare nr. II 4/1975, precum si orice alte reglementari contrare
prezentului ordin, se abroga.
3. Agentia Nationala Sanitara Veterinara din cadrul Ministerului
Agriculturii si Alimentatiei poate modifica anexele la normele aprobate prin
prezentul ordin, in functie de noile reglementari internationale, avand
obligatia de a comunica aceste modificari persoanelor interesate.
4. Agentia Nationala Sanitara Veterinara din cadrul Ministerului
Agriculturii si Alimentatiei va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin
si il va comunica tuturor celor interesati.
Ordinul va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei impreuna cu
anexele.
Ministrul agriculturii
si alimentatiei,
Valeriu Tabara
NORMA SANITARA VETERINARA
privind decelarea trichinei din carnea proaspata de porcine, vinat (urs,
mistret) si cabaline
Art. 1
In sensul prezentei norme, se intelege prin:
a) carne proaspata: musculatura scheletica si organele provenite de la animalele
din speciile porcine (inclusiv mistret), urs, cabaline, care nu au fost supuse
altui tratament de conservare, cu exceptia frigului (refrigerare, congelare);
b) produse din carne proaspata: carnea tocata din speciile enuntate la lit.
a) si preparatele din carne cruda, cu sau fara membrana, care nu au fost supuse
unui tratament termic adecvat;
c) examen: examenul efectuat intr-un laborator autorizat pentru decelarea
prezentei trichinei din carnea proaspata si in produsele din carnea proaspata.
Art. 2
1. Pentru a fi admisa pentru prelucrare in vederea consumului public sau
pentru consumul public ca atare, carnea proaspata si produsele din carne
proaspata trebuie sa fie supuse unui examen efectuat sub controlul si
responsabilitatea unui medic veterinar oficial.
2. Examenul trebuie sa se efectueze dupa una dintre metodele autorizate
cuprinse in anexa nr. 1.
3. Examenul trebuie sa se efectueze in laboratoare autorizate care trebuie
sa indeplineasca, pentru a putea functiona, conditiile cuprinse in anexa nr. 2.
Art. 3
1. Examenul se executa imediat dupa taiere si se finalizeaza inaintea
aplicarii stampilei de salubritate.
2. Marcarea carnii care a fost supusa examenului pentru decelarea trichinei
se efectueaza in conditiile stabilite in anexa nr. 3.
Art. 4
Admiterea unei unitati pentru aplicarea tratamentului prin frig se decide
de catre autoritatea competenta pe baza indeplinirii cerintelor cuprinse in
anexa nr. 4.
Art. 5
1. Certificatele sanitare veterinare care insotesc transportul de carne si
produse din carne trebuie sa poarte si stampila prevazuta in anexa nr. 3.
2. Carnea si produsele din carne destinate exportului sau provenite din
import se supun acelorasi reglementari privind examinarea, stampilarea si
garantarea, prin certificatul sanitar veterinar insotitor, a efectuarii
examenului pentru decelarea trichinei.
3. Carnea proaspata provenita din tari care aplica numai tratamentul prin
congelare, conform prevederilor anexei nr. 4, poate fi admisa la import pe baza
certificatelor sanitare veterinare emise de autoritatea competenta a tarii
exportatoare, care garanteaza tratamentul aplicat si sanatatea carnii ca urmare
a acestui tratament.
ANEXA 1
METODE PENTRU CERCETAREA TRICHINEI
I. Examenul trichineloscopic
a) Aparatura:
- trichineloscop cu lampa cu incandescenta si cu o putere de marire de
50-80 pana la 100 de ori;
- compresor, constituit din 2 placute de sticla care se pot presa una peste
alta, lama inferioara fiind divizata in 24 de campuri egale;
- foarfeci mici curbe;
- o pensa mica;
- un cutit pentru taierea probelor;
- recipiente mici numerotate, destinate colectarii probelor;
- pipete;
- o sticla continand acid acetic si una continand solutie de hidroxid de
potasiu pentru clarificare in caz de calcificare eventuala sau pentru a inmuia
carnea uscata.
b) Recoltarea probelor
Din carcasa intreaga se recolteaza cel putin o proba de marimea unei nuci
din fiecare pilier diafragmatic din apropierea partii tendinoase.
Daca nu exista decat un pilier diafragmatic, se recolteaza din acesta o
proba de marimea a 2 nuci.
In absenta pilierilor diafragmatici, se recolteaza 2 probe, de marimea unei
nuci, din partea musculara a diafragmei situata in apropierea coastelor sau a
sternului, din musculatura limbii, din muschii maseteri si din muschii
abdominali.
Pentru piesele din carne: din fiecare piesa se recolteaza, din locuri
diferite, din apropierea oaselor sau a tendoanelor, 3 probe de muschi
scheletici fara grasime si, pe cat posibil, de dimensiunea unei nuci.
Din preparatele crude se recolteaza, din 3 puncte diferite, cate o proba de
dimensiunea unei nuci.
c) Examenul trichineloscopic al carnurilor de vinat (urs, mistret)
Examinarea trichineloscopica a carnurilor de vinat se executa astfel:
- dupa identificarea prin numerotare a carcasei, se recolteaza, de la
fiecare dintre muschii diafragmei, muschii intercostali sau abdominali, cate 2
probe, in total 4 probe a cate 20 grame pentru fiecare carcasa;
- din fiecare proba se executa cate un compresor a 28 sectiuni, in total 4
compresoare pentru fiecare carcasa;
- sectiunile se clarifica, de preferinta, cu acid acetic 10% sau otet
alimentar de 9 grade la mistret, si cu hidroxid de sodiu 3%, la urs. Cand
chisturile sunt calcificate, la ambele specii, clarificarea se face cu acid
acetic 10% .
Norma de lucru pentru examenul trichineloscopic al vanatului este: un
mistret sau un urs este echivalent cu 8 carcase.
d) Modul de lucru
Din fiecare dintre cele 2 probe recoltate de la carcasele intregi,
examinatorul trebuie sa taie cate 7 fragmente (sectiuni) de marimea unui bob de
ovaz, deci 14 fragmente in total, iar in cazul in care este prezent un singur
pilier diafragmatic, 14 fragmente din puncte aflate in apropierea tendoanelor,
pe care le depune individual pe campurile lamei inferioare a compresorului si
le preseaza dupa montarea lamei superioare.
Daca proba de examinat este uscata si veche, inainte de a fi presata, ea
trebuie tinuta timp de 10-20 de minute in solutie de hidroxid de potasiu,
diluata cu doua parti de apa.
Daca, in cazul carcaselor intregi, probele provin din partea musculara a
diafragmei, din musculatura limbii sau numai din musculatura abdominala, se
taie 14 fragmente de marimea unui bob de ovaz din fiecare proba, deci 28
fragmente in total.
Din fiecare proba recoltata din piese de carne sau preparate crude din
carne se taie 4 fragmente de marimea unui bob de ovaz, deci 12 fragmente in total.
Examenul trichineloscopic trebuie efectuat astfel incat fiecare preparat sa
fie examinat incet si cu atentie.
Daca in cursul examenului trichineloscopic se deceleaza formatiuni suspecte
a caror natura nu poate fi determinata cu certitudine chiar si cu ajutorul unui
trichineloscop cu grosisment mai puternic, va trebui sa se procedeze la un
examen de control cu ajutorul microscopului.
Examenul microscopic se va efectua in asa fel, incat fiecare preparat sa
fie examinat incet si cu atentie, cu un grosisment de 30-40 de ori.
In caz de dubii, examenul trebuie repetat pe alte probe si preparate, daca
este necesar cu un grosisment superior, pana la obtinerea rezultatului precis.
Examenul trichineloscopic trebuie sa dureze cel putin 3 minute pentru o proba.
In cazul utilizarii probelor recoltate din partea musculara a diafragmei,
din musculatura limbii din muschii maseteri sau din muschii abdominali,
examenul trichineloscopic trebuie sa dureze cel putin 6 minute.
Timpul fixat pentru examinare nu cuprinde timpul necesar pentru recoltarea
probelor si pentru pregatirea preparatelor.
In mod obisnuit, un operator nu trebuie sa examineze la trichineloscop mai
mult de 840 sectiuni/zi si numai in mod exceptional 1.050 sectiuni (fragmente).
II. Metoda digestiei artificiale
a) Aparatura si materiale:
- cutite pentru recoltarea probelor;
- recipiente mici numerotate, care sa poata fi inchise pentru conservarea
probelor, eventual pana la o noua examinare;
- etuva;
- pilnie din sticla de 2 pana la 3 litri, cu suport si tub din cauciuc de
racordare, pense sau cleme pentru inchiderea sau deschiderea tubului din
cauciuc;
- sita metalica sau din plastic (diametrul sitei 18 cm, cu ochiuri de 1
mm);
- etamina (panza fina sau tifon);
- eprubeta subtiata la partea inferioara (conica);
- chiuveta;
- masina de tocat carne;
- stereomicroscop cu o putere de marire de 15-40 ori, dispunand de o
luminozitate adecvata;
- lichidul de digestie, compus din 10 g pepsina (80 U/g FIP), 5 ml HCI 37%,
aduse la 1 litru cu apa curenta.
b) Prelevarea probelor
Din carcasa intreaga se recolteaza cate o proba de cel putin 20 g din
fiecare pilier diafragmatic din apropierea partii tendinoase.
Daca pilierii diafragmatici nu sunt prezenti, se recolteaza aceeasi
cantitate din partea musculara a diafragmei sau din musculatura limbii, din
muschii maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele de carne se preleveaza o proba de 20 g cel putin, din muschii
scheletici, fara grasime si, pe cat posibil, din apropierea oaselor sau
tendoanelor.
c) Modul de lucru
Pentru examenul unei probe colective, provenind de la 10 carcase, se
recolteaza cate 10 g din fiecare proba individuala de 20 g. Celelalte 10 g
ramase se pastreaza pentru examen individual, daca acesta va fi necesar.
Cele 10 probe a cate 10 g fiecare sunt reunite intr-o proba colectiva, care
se marunteste cu ajutorul unei masini de tocat cu diametrul sitei de 2 mm si se
aseaza fara a fi presate in sita acoperita la exterior cu etamina (tifon).
Sita este suspendata in pilnia racordata printr-un tub din cauciuc la o
eprubeta conica la partea inferioara. Pilnia este umpluta cu lichidul de
digestie pana la nivelul care acopera proba de analizat.
Raportul dintre carne si lichidul de digestie trebuie sa fie de aproximativ
1/20 - 1/30.
Dupa incubare de 18-20 de ore la 37-39 grade Celsius, eprubeta conica se
debranseaza de la pilnie. Lichidul se elimina cu atentie intr-o placa Petri sau
capsula de sticla. Se clateste atent eprubeta, iar lichidul rezultat se toarna,
de asemenea, in aceeasi placa Petri sau capsula.
Se cerceteaza prezenta trichinelor cu ajutorul stereomicroscopului cu o
putere de marire de 20-140 ori.
In cazul rezultatului pozitiv sau dubios al analizei probei colective, se
procedeaza la analizarea individuala a probelor de cate 10 g ramase din cele 20
g recoltate de la fiecare carcasa sau piesa de carne, conform celor prevazute
la lit. b).
III. Metoda digestiei artificiale pe probe colective
a) Aparatura si reactivi
- un cutit si pense pentru recoltarea probelor;
- o masina de tocat carne cu sita cu ochiurile avand diametrul intre 2-3
mm;
- balon Erlenmeyer de 3 litri cu dop din cauciuc sau vata;
- o pilnie conica de separare cu capacitatea de 2.000 ml, cu robinet la
partea inferioara;
- un stativ suport obisnuit cu picior in A de 29 cm lungime, prevazut cu o
tija de 80 cm;
- un inel metalic cu diametrul de 10-11 cm, ce se poate fixa pe tija
suportului;
- o pensa prevazuta cu brate fara zimti (23-40 mm) care sa poata fi atasata
unui suport cu manson dublu;
- o sita din plastic sau otel inoxidabil, cu un diametru exterior de 11 cm
si cu ochiuri fine (0,177 mm);
- o pilnie cu un diametru interior de cel putin 12 cm;
- eprubete gradate de 100 ml;
- un stereomicroscop cu putere de marire de 15-40 ori, care sa dispuna de o
iluminare corespunzatoare, sau un trichineloscop cu masa orizontala pentru
compresor si cu iluminare adecvata. In cazul utilizarii stereomicroscopului, o
serie de placi Petri cu diametrul de 9 mm al caror fund a fost divizat in
patrate de examinare de 10 x 10 mm cu ajutorul unui instrument ascutit;
- in cazul utilizarii trichineloscopului, este necesara o cuva acrilica pentru
numararea larvelor, cu urmatoarele caracteristici:
1. fundul cuvei trebuie sa aiba grosimea de 3 cm si dimensiunile de 180 x
40 mm si este impartit in patrate;
2. peretii laterali: 230 x 30 mm;
3. peretii frontali: 40 x 20 mm.
Fundul si peretii frontali se fixeaza intre cei 2 pereti laterali, astfel
incat sa formeze o cuva prevazuta cu 2 mici minere la cele 2 extremitati.
Partea superioara a fundului trebuie sa fie ridicata cu 7 pana la 9 mm in
raport cu baza cadrului format de peretii laterali si frontali. Peretii trebuie
sa fie lipiti cu un material adeziv adecvat;
- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminare printr-un tratament cu
formol al aparaturii si pentru sucul digestiv care ramane, in cazul
rezultatului pozitiv;
- acid clorhidric concentrat (37%);
- pepsina cu concentratia de 1:10.000 NF (Farmacopeea Nationala a S.U.A.)
care corespunde cu 1:12.500 BP (British Pharmacopea) sau cu 2.000 FIP
(Federatia Internationala de Farmacie);
- un numar de tavi care sa poata cuprinde 50 probe a cate 2 g fiecare;
- o balanta cu precizie de 0,1 g.
b) Recoltarea probelor
Din carcasa intreaga se recolteaza o proba de aproximativ 2 g din unul
dintre pilierii diafragmei din apropierea partii tendinoase; daca pilierii nu
sunt prezenti, se recolteaza aceeasi cantitate din partea musculara a
diafragmei sau din musculatura limbii din muschii maseteri sau din musculatura
abdominala.
Din piesele de carne se recolteaza o proba de circa 2 g din muschii
scheletici, fara grasime si, daca este posibil, cat mai aproape de os sau de
tendon.
c) Metoda
1. a) Grupe complete de probe (100 o data)
Se recolteaza o cantitate de aproximativ 1 g din fiecare din cele 100 de
probe individuale. Proba colectiva se trece o data prin masina de tocat carne.
Carnea tocata se introduce intr-un balon Erlenmeyer de 3 litri si se adauga
7 g pepsina, se acopera cu 2 litri apa curenta preincalzita la 40-41 grade
Celsius si cu 25 ml HCI concentrat. Se agita amestecul pentru dizolvarea
pepsinei. Solutia are un PH in jur de 1,5-2,0:
- pentru digestie, balonul Erlenmeyer se introduce intr-o etuva la
temperatura de 40-41 grade Celsius timp de circa 4 ore; se agita manual de cel
putin 2 ori/ora;
- solutia digerata se filtreaza printr-o sita pusa deasupra unei pilnii
conice de separare de 2 litri si se lasa in repaus pe stativul-suport cel putin
o ora;
- se recolteaza 45 ml din continutul pilniei de separare prin deschiderea
robinetului, intr-o eprubeta gradata de 100 ml care apoi se repartizeaza in
trei placi Petri, cu fundul divizat in patrate, cate 15 ml pentru fiecare
placa;
- fiecare placa Petri este minutios examinata la stereomicroscop pentru
decelarea larvelor.
In cazul folosirii cuvelor pentru numararea larvelor, cei 45 ml sunt
repartizati in 2 cuve si se examineaza la trichineloscop.
Larvele apar pe fundul cuvei ca organisme cu forme caracteristice si, daca
apa este calduta, se observa frecvent infasurarea si desfasurarea spiralelor:
- lichidul de digestie trebuie sa fie examinat cat mai repede posibil. In
nici un caz examenul nu trebuie aminat pentru a doua zi.
Daca lichidele de digestie nu sunt suficient de transparente sau nu sunt
examinate in primele 30 de minute de la preparare, ele se supun unui procedeu
de clarificare dupa cum urmeaza: se trece proba finala de 45 ml intr-o eprubeta
gradata si se lasa sa sedimenteze 10 minute; la sfarsitul intervalului se iau
30 ml din lichidul supernatant prin aspirare, iar la cei 15 ml ramasi se adauga
apa curenta pana la obtinerea unui volum total de 45 ml; dupa o noua perioada
de repaus de 10 minute, se iau 30 ml din lichidul supernatant prin aspirare;
cei 15 ml ramasi in eprubeta se trec intr-o placa Petri sau cuva pentru
numararea larvelor si se examineaza. Se spala eprubeta gradata cu 10 ml apa de
robinet si se toarna in placa Petri sau in cuva pentru numararea larvelor si se
examineaza.
1. b) Grupele de cel putin 100 de probe
La un grup complet de 100 de probe se pot adauga maximum 15 probe
individuale pentru a fi examinate in acelasi timp cu acestea. Daca numarul
probelor este superior lui 15 si inferior lui 100, lichidul de digestie trebuie
redus proportional.
2. In cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul unei probe
colective, se recolteaza o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform
indicatiilor vizate la lit. b) de mai sus.
Probele de 20 g provenind de la 5 carcase trebuie reunite si examinate dupa
metoda descrisa mai sus.
Rezulta deci ca probele celor 100 de carcase examinate colectiv se vor
imparti in 20 de grupe, fiecare grupa reprezentand 5 carcase. Fiecare grupa de
probe se va examina asa cum s-a descris mai sus.
Daca se deceleaza trichina intr-un grup de probe de la 5 carcase, de la
fiecare carcasa apartinand acelei grupe se vor recolta probe de 20 g si se va
examina dupa metoda descrisa
IV. Metoda digestiei pe probe colective cu agitatie mecanica/tehnica
sedimentarii
a) Aparatura si reactivi:
- un cutit sau foarfeci pentru taierea probelor;
- tavi compartimentate in 50 de careuri care sa poata cuprinde fiecare cate
o proba de carne de circa 2 g;
- un stomacher Lab-blender 3500-Thermo model;
- pungi de plastic adaptate la stomacher Lab-blender;
- pilnii de separare de forma conica pentru decantare, cu o capacitate de 2
litri, prevazute cu robinete de siguranta din teflon;
- suporturi cu inele si dispozitiv de fixare;
- site fine, cu ochiuri de 0,177 mm de un diametru exterior de 11 cm cu
structura din material inoxidabil;
- pilnii cu diametru interior de cel putin 12 cm pe care se pot aplica
sitele;
- eprubete gradate de 100 ml;
- un dozator de 25 ml (eprubeta gradata prevazuta cu para de cauciuc);
- pahare cu o capacitate de 3 litri;
- o lingura sau o tija de sticla pentru agitarea lichidului de digestie din
borcan;
- o seringa de plastic cu un tub pentru aspirare;
- o lingura gradata de 6 g;
- un termometru cu o precizie +,- 0,5 grade Celsius insemnat de la 1 grad
la 100 grade;
- un vibrator (agitator) electric;
- un releu care se aprinde si se stinge la fiecare minut;
- un trineloscop prevazut cu o masa orizontala sau un stereomicroscop cu
luminozitate adecvata;
- cuva pentru numararea larvelor (in cazul utilizarii trichineloscopului).
Cuva trebuie sa fie formata din pereti acrilici cu o grosime de 3 mm si care
trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- fundul cuvei: 180 x 40 mm, divizat in patrate;
- pereti laterali: 230 x 20 mm;
- pereti frontali: 40 x 20 mm;
Fundul si peretii frontali se fixeaza intre placile laterale, astfel incat
sa formeze 2 minere la cele 2 extremitati. Partea superioara a fundului trebuie
sa se gaseasca ridicata la 7-9 mm in raport cu baza cadrului format de peretii
laterali si frontali. Peretii se fixeaza cu ajutorul unui adeziv corespunzator.
In cazul utilizarii stereomicroscopului, un numar de placi Petri cu
diametru de 9 mm, al caror fond trebuie sa fie divizat in patrate cu latura de
10 mm:
- solutie de acid clorhidric 17,5%;
- pepsina cu concentratia de 1:10.000 NF corespunzator la 1:12.500 BP,
corespunzator la 2.000 FIP;
- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminarea printr-un tratament cu
formol al aparaturii si sucului digestiv, in caz de rezultat pozitiv.
b) Recoltarea probelor
Din carcasa intreaga se recolteaza o proba de circa 2 g din unul dintre
pilierii diafragmatici din apropierea partii tendinoase; daca pilierii lipsesc,
se recolteaza aceeasi cantitate din partea musculara a diafragmei, din muschii
maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele din carne se recolteaza o proba de aproximativ 2 g din muschii
scheletici fara grasime si, pe cat posibil, cat mai aproape de os sau tendon.
c) Metoda
1. Procesul de diagnostic
1.1. Grupe complete de probe (100 probe o data):
- se fixeaza la stomacherul 3500 o punga dubla din plastic si se
regleaza la temperatura de 40-41 grade Celsius;
- se introduce un litru si jumatate de apa calda la 33-35 grade
Celsius in punga interioara si se aduce la 40-41 grade Celsius;
- se transfera in sac 25 ml de solutie de acid clorhidric 17,5;
- se adauga apoi 100 de probe de circa 1 g fiecare (la 25-30 grade
Celsius) recoltate de la fiecare din probele individuale dupa
procesul vizat la lit. b);
- se adauga apoi 6 g de pepsina. Trebuie respectata riguros ordinea
operatiilor pentru a evita descompunerea pepsinei;
- se digera in stomacher timp de 25 de minute;
- se ia punga de plastic din stomacher, se filtreaza lichidul de
digestie cu ajutorul sitei si se lasa sa curga intr-un pahar de 3
litri;
- se spala sacul de plastic cu 100 ml apa care se foloseste apoi la
clatirea sitei si se adauga la filtrul din pahar.
La un grup complet de 100 de probe se pot adauga maximum 15 probe
individuale pentru a fi examinate in acelasi timp cu acestea.
1.2. Grupe cu mai putin de 100 de probe:
- se fixeaza la stomacherul 3500 o punga dubla din plastic si se
regleaza la temperatura de 40-41 grade Celsius;
- se prepara un lichid de digestie amestecind un litru si jumatate
de apa si 25 ml acid clorhidric de concentratie 17,5% . Se adauga
6 g pepsina si se aduc la temperatura de 40-41 grade Celsius. Se
va respecta riguros ordinea operatiunilor pentru a evita
descompunerea pepsinei;
- se determina un volum de lichid de digestie corespunzand la 15
ml/g de proba (astfel, pentru 30 de probe luate 30 x 15 ml = 450
ml) si se transfera in sacul de plastic interior o data cu
probele de carne de aproximativ 1 g ( la 25-30 grade Celsius) din
fiecare din probele individuale, dupa procedeul descris la lit.
b);
- se varsa apa de 41 grade Celsius in sacul exterior pana la
obtinerea unui volum total de 1 litru si jumatate in cei 2 saci;
- se digera in stomacher timp de 25 de minute;
- se ridica punga de plastic din stomacher, se filtreaza lichidul de
digestie prin sita in paharul de 3 litri;
- se spala punga de plastic cu 100 ml apa care se va folosi la
clatirea sitei si se adauga la lichidul din pahar.
2. Izolarea larvelor prin sedimentare:
- la lichidul de digestie din pahar se adauga 300-400 g de fulgi de
gheata pentru a obtine un volum de 2 litri. Se agita pana se
topeste gheata. In cazul grupurilor mai mici de probe, cantitatea
de gheata se reduce;
- se transfera lichidul de digestie racit intr-un recipient pentru
decantare de 2 litri, prevazut cu un vibrator fixat cu o pensa
suplimentara;
- pentru sedimentare se lasa lichidul in recipientul pentru
decantare timp de 30 de minute, alternind cate un minut de
vibrare si unul de oprire;
- dupa 30 de minute, se introduc rapid 60 ml de sediment intr-o
eprubeta gradata de 100 ml;
- se lasa proba in repaus in eprubeta, se inlatura lichidul
supernatant prin aspirare pana ramane in eprubeta un volum de 15
ml care se va examina pentru decelarea prezentei larvelor; pentru
aspirare se foloseste o seringa din plastic prevazuta cu un tub
de plastic. Lungimea acestuia trebuie sa fie astfel incat 15 ml
de lichid sa ramana in eprubeta gradata atunci cand capatul
seringii se afla la nivelul marginii cilindrului;
- se introduc cei 15 ml ramasi intr-o cuva pentru numararea
larvelor sau in 2 placi Petri si se examineaza cu
trichineloscopul sau stereomicroscopul;
- lichidele de digestie trebuie examinate cat mai repede posibil.
In nici un caz examenul nu se lasa pentru a doua zi.
Daca lichidele de digestie nu sunt suficient de transparente sau daca nu se
examineaza in primele 30 de minute de la preparare, ele trebuie supuse unui
procedeu de clarificare dupa cum urmeaza: se varsa proba finala de 60 ml intr-o
eprubeta gradata si se lasa sa sedimenteze timp de 10 minute. La sfarsitul
intervalului se extrag prin aspirare 45 ml din lichidul supernatant si se
adauga apa curenta celor 15 ml ramasi pana se obtine un volum total de 45 ml.
Dupa o noua perioada de repaus de 10 minute se extrag prin aspirare 30 ml
lichid supernatant, se trec cei 15 ml ramasi intr-o placa Petri sau intr-o cuva
pentru numararea larvelor.
Se spala eprubeta gradata cu 10 ml de apa curenta; se adauga lichidul
obtinut la proba din placa Petri sau in cuva pentru numararea larvelor si se
procedeaza la examinare.
3. In cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul probei colective,
se recolteaza cate o proba de 20 g de la fiecare carcasa conform prescriptiilor
de la lit. b) de mai sus.
Probele de 20 g provenind de la 5 carcase se reunesc si se examineaza dupa
metoda descrisa mai sus.
In acelasi mod se examineaza probele de 20 g de la 5 carcase. Daca se
deceleaza trichina intr-un grup de probe de la 5 porci, probele de 20 g se
recolteaza de la fiecare carcasa apartinand acelui grup si se examineaza dupa
metoda descrisa.
V. Metoda de digestie pe probe colective cu agitatie mecanica/tehnica de
izolare prin filtrare
a) Aparatura si reactivi
Aceleasi de la lit. a) de la Metoda IV plus:
- o pilnie Gelmar de un litru cu suport pentru filtru (diametrul suportului
de 45 mm);
- discuri filtrante compuse din:
- un gratar din material inoxidabil, rotund, cu ochiuri fine de
0,35 mm, diametrul discului 45 mm;
- 2 inele din cauciuc de o grosime de 1 mm, diametrul exterior 34
mm, diametrul interior 32 mm.
Gratarul trebuie sa fie fixat intre cele 2 inele cu ajutorul unui adeziv cu
o compozitie adecvata celor 2 materiale;
- un balon Erlenmeyer de 3 litri dotat cu un tub lateral pentru aspirare;
- o trompa de apa (de vid);
- pungi de plastic cu capacitate de cel putin 80 ml;
- material adeziv, plastic;
- renilaza, 1:50.000 unitati Soxlet/g.
b) Recoltarea probelor
A se vedea lit. b) de la Metoda IV.
c) Metoda
1. Procesul de digestie:
- grupe complete de probe (100 de probe o data) - a se vedea lit. c) pct. 1
de la Metoda IV;
- grupe de cel putin 100 de probe - a se vedea lit. c) pct. 1 de la Metoda
IV.
2. Izolarea larvelor prin filtrare:
- se adauga la lichidul de digestie 300-400 g de fulgi de gheata, pentru a
obtine un volum de 2 litri. In cazul grupurilor mai mici, cantitatea de gheata
se reduce proportional;
- se agita lichidul de digestie pana se topeste gheata. Se lasa lichidul de
digestie racit timp de 3 minute cel putin pentru ca larvele sa se spireze;
- se monteaza pilnia Gelmar prevazuta cu un suport pentru filtru, in care
se gaseste un disc filtrant pe un balon Erlenmeyer legat la o trompa de apa;
- se introduce lichidul de digestie in pilnia Gelmar si se filtreaza. Spre
sfarsit trecerea lichidului prin filtru poate fi accelerata prin aspirare cu
ajutorul trompei de apa (vid). Se termina aspirarea inainte ca filtrul sa se usuce,
adica atunci cand raman 2 pana la 5 ml lichid in pilnie;
- dupa filtrarea totala a lichidului de digestie, se ia discul filtrant si
se pune intr-o punga de plastic de 80 ml, adaugind 15-20 ml solutie de
renilaza. Pentru obtinerea solutiei de renilaza se introduc 2 g de renilaza in
100 ml apa curenta.
Se practica o dubla sudura a pungii de plastic si se pune la stomacher timp
de 3 minute, timp in care aparatul este utilizat pentru analiza unui grup
complet sau incomplet de probe.
Dupa 3 minute se scoate din stomacher sacul de plastic continand discul
filtrant si solutia de renilaza si se deschide cu ajutorul unei foarfeci. Se
introduce continutul intr-o cuva pentru numararea larvelor sau intr-o placa
Petri. Se spala sacul cu 5-10 ml apa care se introduce in cuva in scopul
trichineloscopiei sau intr-o placa Petri pentru examen la stereomicroscop.
Lichidele de digestie se examineaza repede. In nici un caz examenul nu se
amana pentru a doua zi.
NOTA:
Niciodata nu se utilizeaza discurile filtrante care nu sunt foarte curate.
Nu se usuca discurile filtrante, daca ele nu sunt curate.
Pentru curatire discurile trebuie lasate intr-o solutie de renilaza pe
timpul noptii. Inainte de a fi utilizate, ele trebuie spalate in stomacher cu
ajutorul unei solutii de renilaza.
3. In cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul unei probe
colective, se recolteaza cate o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform
indicatiilor precizate la lit. b) de mai sus. Probele de 20 g provenind de la 5
carcase se reunesc si se examineaza dupa metoda descrisa.
In acelasi mod se examineaza probele de 20 g de la 5 carcase. Daca se
deceleaza trichina la un grup de probe de la 5 porci, alte probe de 20 g se
recolteaza de la fiecare carcasa, apartinand acelui grup si se examineaza dupa
metoda descrisa.
VI. Metoda digestiei pe probe colective utilizand un agitator magnetic
a) Aparatura si reactivi:
- un cutit si pense pentru recoltarea probelor;
- tavi compartimentate in 50 de careuri care sa poata contine fiecare cate
o proba de carne de circa 2 g;
- o mulineta (un dispozitiv electric de tocare fina);
- agitator magnetic prevazut cu o placa sofanta (incalzitoare) la
temperatura controlata si un bastonas magnetic (acoperit cu teflon) de circa 5
mm;
- baloane conice pentru decantare cu o capacitate de 2 litri;
- suporturi cu inele si dispozitive de fixare;
- site cu ochiuri fine de 0,177 mm, cu diametrul exterior de 11 cm,
prevazute cu o structura (cadru) din material inoxidabil;
- pilnii cu un diametru interior de cel putin 12 cm pe care se aseaza sita;
- un pahar Berzelius de 3 litri;
- pilnii de separare de 2-3 litri cu robinet de teflon la partea
inferioara;
- eprubete gradate cu o capacitate de circa 50 ml sau cupe de centrifugare;
- un trichineloscop prevazut cu o masa orizontala sau un stereomicroscop
care sa dispuna de o iluminare adecvata;
- o cuva pentru numararea larvelor (in cazul utilizarii
trichineloscopului). Cuva trebuie sa fie formata din placi acrilice cu o
grosime de 3 mm, cu urmatoarele caracteristicii:
- fundul recipientului 180 x 40 mm impartit in patratele;
- pereti laterali 230 x 20 mm;
- pereti frontali 40 x 20 mm;
- fundul si peretii frontali trebuie fixati in peretii laterali
in asa fel incat sa formeze 2 minere mici la cele 2
extremitati. Partea superioara a fundului trebuie sa se
gaseasca la 7-9 mm deasupra bazei cadrului format de peretii
laterali si frontali. Placile se fixeaza cu un adeziv
corespunzator materialului cuvei;
- mai multe placi Petri (in cazul utilizarii stereomicroscopului) al caror
fund este impartit in patratele de 10 x 10 mm;
- o folie de aluminiu;
- acid clorhidric de concentratie 20%;
- pepsina cu concentratie de 1:10.000 NF (conform Formularului National
S.U.A.) care corespunde la 1:12.500 BF (British Pharmacopea) si la 2.000 FIP
(Federatia Internationala de Farmacie);
- apa curenta incalzita la 46-48 grade Celsius;
- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminarea cu formol a aparaturii
si sucului digestiv care ramane, in caz de rezultat pozitiv;
- o balanta cu precizie de 0,1 g.
b) Prelevarea probelor
Din carcasa intreaga se va preleva cate o proba de circa 2 g dintr-unul din
pilierii diafragmatici din apropierea partii tendinoase; daca nu exista un
pilier diafragmatic, se va preleva aceeasi cantitate din portiunea musculara a
diafragmei, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele de carne se recolteaza cate o proba de circa 2 g din muschii
scheletici fara grasime si, daca este posibil, aproape de os sau de tendon.
c) Metoda
1. Grupe complete de probe (100 o data):
- se vor toca in mulineta 100 de probe de cate 1 g luate din fiecare proba
individuala, conform indicatiilor de la lit. b);
- aparatul se pune in functiune de 3 sau 4 ori cat o secunda;
- se va transfera carnea tocata intr-un pahar Berzelius de 3 litri si se va
pudra cu 10 g de pepsina. Se adauga 2 litri de apa curenta preincalzita la
46-48 grade Celsius si 16 ml de acid clorhidric de concentratie 20%;
- se va clati de mai multe ori dispozitivul de tocat cu lichidul de
digestie din pahar, pentru a se desprinde si particulele care sunt aderente;
- se introduce magnetul in paharul care se acopera cu o folie de aluminiu;
- se aseaza paharul pe o placa preincalzita a agitatorului magnetic si se
porneste agitarea. Inainte de a incepe procesul de agitare, agitatorul magnetic
trebuie astfel reglat, incat sa poata fi mentinuta temperatura constanta 44-46
grade Celsius pe parcursul functionarii. In decursul procesului de agitare
lichidul de digestie trebuie sa se invirteasca cu o viteza suficient de mare
pentru ca sa se formeze un virtej central, profund, fara sa se produca spuma si
stropi;
- se agita lichidul de digestie timp de 30 de minute, se opreste aparatul,
se filtreaza lichidul de digestie printr-o sita amplasata pe gaura unei pilnii
si se recolteaza filtratul intr-un vas pentru decantare (pilnie de separare cu
robinet la partea inferioara);
- se lasa lichidul de digestie in recipientul pentru decantare timp de 30
de minute;
- dupa 30 de minute se recolteaza rapid 40 ml de lichid de digestie in
eprubeta gradata sau in cuva de centrifugare;
- se lasa in repaus cei 40 ml timp de 10 minute si se aspira apoi 30 ml de
lichid supernatant ramanand astfel un volum de 10 ml;
- proba de 10 ml de sediment care a ramas se varsa intr-o cuva pentru
numararea larvelor sau intr-o placa Petri;
- se clateste eprubeta gradata sau cuva de centrifugare cu circa 10 ml apa
curenta care va fi adaugata probei in cuva de numarat larve sau in placa Petri.
Urmeaza apoi examenul la trichineloscop sau la stereomicroscop, dupa caz.
Lichidele de digestie se examineaza rapid. In nici un caz examenul nu
trebuie aminat pentru ziua urmatoare.
Daca lichidele de digestie nu sunt examinate in primele 30 de minute dupa
preparare, ele trebui supuse unui procedeu de clarificare dupa cum urmeaza: se
varsa proba finala de circa 40 ml intr-o eprubeta gradata si se lasa sa se
sedimenteze timp de 10 minute, apoi se inlatura 30 ml lichid supernatant. Cei
10 ml ramasi la fundul eprubetei sau cuvei se aduc la 40 ml prin adaugarea de
apa curenta. Dupa o noua perioada de repaus de 10 minute se inlatura 30 ml de
lichid supernatant, prin aspirare, ramanand un volum de 10 ml pentru a fi
examinat intr-o placa Petri sau o cuva destinata numararii larvelor. Se spala
eprubeta gradata cu 10 ml apa curenta si se adauga lichidul obtinut la proba
din placa Petri sau din cuva pentru numaratul larvelor in vederea examinarii.
Daca la examinare apare ca sedimentul nu este limpede, proba se trece
intr-o eprubeta gradata si se adauga apa curenta pentru a obtine 40 ml. Apoi se
aplica metoda descrisa mai sus.
2. Grupe mai mici de 100 probe:
- 15 probe de 1 g fiecare pot, daca este cazul, sa fie adaugate la metoda
descrisa mai sus la lit. c). Mai mult de 15 probe trebuie sa fie examinate ca
grupe complete. In cazul grupelor de pana la 50 probe, lichidele de digestie
pot fi reduse pana la 1 litru.
3. In cazul unui rezultat pozitiv sau dubios, la o examinare a unei probe
colective se va preleva cate o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform
indicatiilor prevazute la lit. b). Probele de cate 20 g provenite de la 5
carcase trebuie reunite si examinate conform metodei descrise mai sus. Astfel
vor fi examinate probele de la 20 de grupe de cate 5 carcase. Daca se descopera
Trichinella intr-o grupa de probe provenite de la 5 carcase, vor fi prelevate
probe de cate 20 g de la fiecare carcasa care apartine acestei grupe si vor fi
examinate conform metodei descrise anterior.
VII. Metoda de digestie automatica pe probe colective de pana la
35 g
a) Aparatura si reactivi:
- un cutit sau foarfeci pentru decuparea probelor;
- tavi compartimentate in 50 de patratele care sa contina fiecare cate 1
proba de carne de circa 2 g;
- un aparat blender "Trichinomatic 35" cu dispozitiv de filtrare;
- solutie de acid clorhidric de concentratie 8,5 plus/minus 0,5%;
- filtre cu membrana de policarbonat transparent cu un diametru de 50 mm,
ai caror pori sunt de 1,4 microni;
- pepsina cu o concentratie de 1:10.000 NF care corespunde la 1:12.500 BF
care corespunde la 2.000 FIP;
- pense cu capete netede;
- o balanta cu o precizie de 0,1 g;
- mai multe lamele portobiect cu o latime de cel putin 5 cm sau mai multe
placi Petri cu un diametru de cel putin 6 cm al caror fund a fost impartit in
patratele de 10 x 10 mm;
- un (stereo) microscop cu lumina transmisa (grosisment de la 15 pana la 60
ori) sau un trichineloscop cu masa orizontala;
- un recipient pentru recoltarea lichidelor reziduale;
- mai multe pubele de cate 10 litri, pentru decontaminarea cu formol a
aparaturii si sucului digestiv care ramane, in cazul unui rezultat pozitiv.
b) Recoltarea probelor
Din carcasa intreaga se va preleva o proba de circa 2 g dintr-unul din
pilierii diafragmatici din apropierea partii tendinoase; in lipsa pilierilor
diafragmatici, se va preleva aceeasi cantitate din partea musculara a
diafragmei, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.
Din piesele de carne se va preleva o proba de circa 2 g din muschii
scheletici fara grasime si, daca este posibil, din apropierea oaselor sau
tendoanelor.
c) Metoda
1. Procedeu de digestie:
- se monteaza la blender dispozitivul de filtrare si se adapteaza tubul de
descarcare care se introduce in pubela;
- cand blenderul este aprins incepe incalzirea;
- inainte de a incepe, se deschide butonul situat sub camera de rotatie si
apoi se inchide;
- cand temperatura blenderului a ajuns la 25-30 grade Celsius, se introduce
un numar de pana la 35 de probe de circa 1 g fiecare, provenite din fiecare
proba individuala, conform lit. b);
- se va asigura ca nu mai exista bucati mari de tendoane ce ar putea adera
la filtrul membranei;
- se toarna apa in recipientul atasat la blender (circa 400 ml);
- se toarna 30 ml acid clorhidric de concentratie 0,5% in recipientul care
contine lichidul de digestie;
- se monteaza un filtru cu membrana sub filtrul grosier din dispozitivul de
filtrare;
- se adauga 7 g pepsina. Trebuie sa se respecte ordinea operatiunilor
pentru a se evita descompunerea pepsinei;
- se inchide capacul camerei de reactie a recipientului care contine
lichidul de digestie;
- se va stabili timpul de digestie: o durata scurta de digestie [5 minute
pentru probele provenite de la animale cu varsta normala de taiere si o durata
mai lunga de digestie (8 minute) pentru celelalte probe];
- apasarea pe butonul "ad-hoc" al blenderului declanseaza automat
functionarea, digestia si filtrarea;
- dupa 10-13 minute procesul este terminat, iar aparatul se opreste
automat;
- se deschide capacul camerei, daca se constata ca recipientul este gol.
Daca ramane spuma sau resturi din lichidul de digestie in recipient, se aplica
procedeul de lucru conform lit c)5.
2. Izolarea larvelor:
- se demonteaza suportul filtrului si se transfera filtrul cu membrana pe o
lamela portobiect sau pe o placa Petri;
- se vor examina filtrele cu membrana cu ajutorul unui microscop sau al
unui trichineloscop.
3. Curatarea aparaturii:
- in cazul rezultatului pozitiv se completeaza cu apa clocotita camera de
reactie a blenderului pana la 2/3. Se varsa apa de la distribuire intr-un
recipient pana ce nivelul captatorului inferior este acoperit. Se va actiona
programul de curatare automata. Se decontamineaza portfilul, precum si restul aparaturii
prin tratare cu formol;
- la sfarsitul zilei de lucru se va umple cu apa recipientul ce contine
lichidul din blender si se actioneaza un program normal.
4. Utilizarea filtrelor cu membrana:
- filtrele cu membrana din policarbonat pot fi utilizate de maximum 5 ori.
Dupa fiecare utilizare filtrul trebuie intors. Mai mult, dupa fiecare utilizare
filtrul trebuie verificat pentru a determina daca nu a suferit vreo deteriorare
care l-ar face impropriu pentru alta utilizare.
5. Metoda se foloseste cand digestia este incompleta si filtrarea nu poate
avea loc.
Daca la deschiderea capacului camerei de reactie a blenderului se constata
ca a ramas spuma sau resturi din lichidul de digestie, se aplica procedeul
urmator:
- se inchide valva situata deasupra camerei de reactie;
- se demonteaza portfiltrul si se transfera filtrul cu membrana pe o lama
portobiect sau pe o placa Petri;
- se monteaza un nou filtru cu membrana pe un suport de filtru si se
fixeaza la aparat;
- se toarna apa in recipientul blenderului ce contine lichidul de digestie
pana cand nivelul captatorului interior este acoperit;
- se actioneaza programul de spalare automata;
- cand programul de spalare automata s-a terminat, se deschide capacul
camerei de reactie si se verifica daca a ramas lichid;
- daca camera este goala, se demonteaza portfiltrul si cu ajutorul unei
pense se muta filtrul cu membrana pe o lamela portobiect sau pe o placa Petri;
- cele doua filtre cu membrana se examineaza conform lit. c)2.
Daca filtrele nu pot fi examinate, se repeta procesul de digestie un timp
prelungit, conform lit. c)1.
6. In cazul rezultatului pozitiv sau dubios la o proba colectiva, trebuie
prelevata o noua proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform lit. b) de mai
sus. Aceste probe sunt analizate individual conform metodei de la lit. c).
ANEXA 2
I. Conditii pentru autorizarea laboratoarelor care efectueaza examenul
pentru decelarea trichinei
1. Laboratoarele pentru decelarea trichinei trebuie sa dispuna cel putin
de:
a) un spatiu suficient de mare, inchis cu cheie, pentru pregatirea
probelor; peretii trebuie sa fie netezi, placati cu faianta pana la inaltimea
de minimum 2 metri sau vopsiti in culoare deschisa, lavabila;
Va fi asigurat spatiul pentru fiecare din metodele de examinare utilizate.
b) un spatiu pentru examinare, suficient de mare, inchis cu cheie, obscur
in cazul utilizarii trichineloscopului;
c) sistem de aerisire suficient, daca este necesara o instalatie de
climatizare care sa permita obtinerea unei temperaturi ambiante care sa nu
depaseasca 25 grade Celsius;
d) lumina naturala sau artificiala, care sa nu modifice culorile; se va
evita lumina solara;
e) echipamente suficiente pentru curatarea si dezinfectia miinilor in
spatiul pentru pregatirea probelor;
f) frigider pentru conservarea probelor de carne;
g) un spatiu pentru curatarea si dezinfectia materialelor de examinare
(recipiente pentru probe, compresoare, cutite, foarfeci), prevazut cu:
- paviment impermiabil, usor de curatat si dezinfectat;
- pereti netezi, placati cu faianta pana la inaltimea de minimum 2
metri sau vopsiti cu o culoare deschisa;
h) vestiare-filtru cu lavoare, cabine cu dusuri, toalete si spatiu pentru odihna;
i) lavoare alimentate cu apa potabila curenta rece si calda, prevazute cu
substante pentru curatat si dezinfectat si prosoape cu o singura folosinta;
j) recipiente etanse, rezistente la coroziune, prevazute cu un sistem de
inchidere ermetica, destinate colectarii resturilor din probele examinate;
k) instalatii care sa furnizeze o cantitate suficienta de apa potabila rece
si calda;
l) un dispozitiv pentru evacuarea apelor reziduale conform cerintelor
pentru functionarea unitatilor de taiere;
m) dispozitive de protectie contra insectelor si rozatoarelor.
II. Conditii pentru personalul, spatiile, materialul si instrumentarul din
laboratoarele pentru decelarea trichinei
1. Personalul care examineaza trebuie sa fie sanatos, calificat si atestat
oficial. Atestarea lui se efectueaza anual. Nu este permisa folosirea acestui
personal la alte locuri de munca.
2. Controlul starii de sanatate a personalului se efectueaza in
conformitate cu normele in vigoare ale Ministerului Sanatatii.
3. Personalul trebuie sa poarte echipament de protectie curat si sa se
spele pe maini de mai multe ori in cursul programului de lucru.
4. Pentru a preveni oboseala si consecintele sale, trebuie asigurat
personal calificat, in numar suficient.
5. In unitatile in care personalul executa toti timpii operatori ai
examenului (recoltare, etalare, examinare si marcare), numarul de carcase ce
poate fi examinat zilnic este:
- pentru trichineloscopul proiector cu ecran interior (tip Row), pana la 75
carcase in stare proaspata, pana la 50 carcase in stare refrigerata sau
congelata, pana la 60 bucati carne conservata, pana la 120 bucati slanina si
pana la 40 probe cirnati, carne tocata sau carne de vinat.
In unitatile in care examenul se executa de personal specializat pe faze
operatorii si in care se folosesc aparate cu proiectie, se va avea in vedere:
- un recoltator poate recolta si identifica in 8 ore de lucru/zi maximum
480 probe;
- un etalator poate etala in 8 ore lucru/zi un numar maxim de 150 probe;
- un examinator poate examina in 8 ore lucru/zi un numar maxim de 200
probe;
- un examinator marcator poate marca pana la 800-1000 carcase in 8 ore de
lucru/zi.
In afara de acest personal, se va asigura personalul necesar pentru
numerotarea carcaselor, capetelor si organelor, transportul si evidenta
probelor, pentru transportul si spalatul compresoarelor si pentru alte
operatiuni accesorii.
Pentru executarea unui examen corespunzator, este necesar ca examinatorul
sa lucreze numai 4 ore/zi la aparat, in doua reprize a 2 ore, iar celelalte 4
ore sa lucreze ca etalator.
6. In toate unitatile de taiere autorizate pentru export, laboratorul
pentru decelarea trichinei este obligatoriu sa functioneze in incinta acestora.
Probele de carne necesare pentru examen se recolteaza si se examineaza
imediat dupa taiere; nici o parte componenta a carcasei nu paraseste sala de
taiere pana la primirea rezultatului examenului.
7. Pentru alte unitati de taiere la care laboratorul autorizat pentru
examinarea trichinei functioneaza in afara acestora, probele de carne trebuie
sa ajunga in stare proaspata, refrigerata, imediat, la laboratorul autorizat.
8. Fiecare proba de carne trebuie sa poarte un numar de identificare
identic cu cel al carcasei de la care s-a recoltat. Carcasa si partile ei nu
pot fi instrainate din unitate inainte de primirea rezultatului examenului
pentru decelarea trichinei.
9. Materialele si instrumentele folosite trebuie sa fie pastrate intr-o
stare buna de intretinere si curatenie, ele trebuie riguros curatate si
dezinfectate de mai multe ori in cursul zilei de lucru, ca si la sfarsitul
zilei.
10. Este permisa numai utilizarea apei potabile.
11. Este interzisa patrunderea animalelor de orice fel in laboratorul
pentru examenul trichinei.
III. Conditii privind aparatura de examinare (trichineloscoapele)
Conceptia si tipul de trichineloscop trebuie sa satisfaca urmatoarele
cerinte minime:
1. usurinta utilizarii;
2. luminozitate suficienta;
- trebuie ca rezultatele sa fie aceleasi si in cazul ca spatiul de lucru nu
este complet intunecat;
- sursa de lumina trebuie sa fie o lampa de proiectie de 100 W (12V);
3. marire suficienta:
- marirea normala de lucru: de 50 ori;
- marirea de 80-100 ori pentru identificarea anumitor formatiuni nu prea
clare la marire normala de lucru.
4. puterea de separare:
- fiecare marire trebuie sa dea o imagine clara, precisa de culoare neta;
5. dispozitiv de comutare:
- fiecare schimbare a puterii de marire trebuie sa fie insotita de o
corectare automata a luminozitatii imaginii.
6. cresterea contrastului:
- condensatorul trebuie sa fie echipat cu diafragma care sa permita
intarirea contrastelor pentru un examen aprofundat.
- diafragma trebuie sa fie usor de reglat (ex. levierul de comanda fixat pe
tabla trichineloscopului).
7. usurinta punerii in functiune:
- punerea in functiune rapida prin maneta de reglare;
- punerea in functiune usoara prin levierul de comanda.
8. reglarea tensiunii:
- obtinerea cu usurinta a luminozitatii dorite, in functie de situatia
existenta.
9. deplasarea compresorului in sens unic:
- un sistem de blocaj automat trebuie sa asigure deplasarea compresorului
intr-un singur sens, pentru a impiedica scaparea de la examinare a unor
sectiuni.
10. privirea usoara spre ecran (suprafata de proiectie).
11. suprafata de proiectie:
- diametrul de minimum 54 cm; putere mare de reflectare; rezistenta;
demontabila; usor de curatat.
ANEXA 3
Marcarea carnurilor care au fost supuse examenului pentru decelarea
trichinei
1. Marcarea carnurilor se efectueaza sub responsabilitatea unui veterinar
oficial. In acest scop, acesta trebuie sa detina si sa pastreze:
- instrumentele destinate marcarii; veterinarul oficial da aceste
instrumente personalului auxiliar numai in momentul marcarii si pentru timpul
necesar efectuarii acestei operatiuni;
- stampilele sunt precizate la pct. 2. Aceste stampile sunt date personalului
auxiliar in momentul cand trebuie utilizate si intr-un numar corespunzator
necesitatilor.
2. Stampila trebuie sa fie de forma rotunda, avand diametrul de 2,5 cm. Pe
stampila trebuie sa figureze urmatoarele indicatii, cu caractere perfect lizibile:
a) pentru carnea destinata consumului in tara:
- in centru litera T cu majuscule, cu barele de 1 cm lungime si 0,2 cm
latime.
b) la carnea destinata exportului:
- in centru litera T cu majuscule, cu barele de 1 cm lungime si 0,2 cm latime;
- sub litera T se mentioneaza sigla EEC. Literele trebuie sa aiba o
inaltime de 0,4 cm.
3. Carcasele se marcheaza cu tus sau cu foc, pe fata interna a coapsei,
conform paragrafului 2.
4. Capetele se marcheaza cu tus sau cu foc cu o marca conform precizarilor
de la pct. 2.
5. Piesele de carne cu o greutate individuala sub 3 kg nu se marcheaza cu
stampila pentru trichina precizata la pct. 2, conditionat de aplicarea acestei
stampile pe eticheta de pe ambalajul individual, respectiv pe eticheta cu rol
de sigiliu al ambalajului exterior.
ANEXA 4
Metode pentru distrugerea trichinei din carnea proaspata si produsele din
carne proaspata de porcine, vinat (urs, mistret) si cabaline
Carnea proaspata, de la speciile mentionate si produsele din carne care
contin musculatura sau la care musculatura participa ca ingredient, se poate
trata prin fierbere sau congelare pentru distrugerea trichinei.
TRATAMENTUL PRIN FRIG
Metoda 1
1. Carnurile prezentate in stare congelata sunt conservate in aceasta
stare.
2. Instalatia tehnica si alimentarea cu energie a camerei frigorifice
trebuie sa fie astfel incat temperatura mentionata la pct. 6 sa poata fi atinsa
in toata incaperea si mentinuta in interiorul spatiului cat si in carne.
3. Incaperea trebuie sa aiba deja temperatura mentionata la pct. 6, in
momentul introducerii carnii.
4. Loturile trebuie conservate separat in camera frigorifica si pastrate
sub cheie.
5. Pentru fiecare lot, ziua si ora introducerii in camera frigorifica se
noteaza separat.
6. Temperatura trebuie sa atinga minimum -25 grade Celsius; ea se verifica
prin aparatura de masura etalonata si se inregistreaza constant. Aparatele de
masura trebuie pastrate sub cheie.
Graficele (termogramele) trebuie sa poarte indicarea numarului
corespunzator din registrul de inspectie a carnurilor, ziua si ora pornirii la
sfarsitul congelarii; acestea se pastreaza timp de un an.
7. Carnurile cu diametrul sau grosimea pana la 25 cm, trebuie sa fie
congelate fara intrerupere 240 de ore cel putin; cele cu diametrul sau grosimea
intre 25 si 50 cm, 480 de ore cel putin; cele al caror diametru sau grosime
sunt superioare acestor dimensiuni nu se supun acestui procedeu de congelare.
Durata congelarii se calculeaza incepand cu momentul atingerii temperaturii
mentionate la pct. 6, care sa fie in toata camera frigorifica.
Metoda 2
Se aplica prevederile pct. 1-5 ale Metodei 1 cu realizarea urmatoarelor
combinatii de timp si de temperatura:
1. Bucatile de carne cu un diametru de cel mult 15 cm;
- 20 de zile la -15 grade Celsius;
- 10 zile la -23 grade Celsius;
- 6 zile la -29 grade Celsius.
2. Bucatile de carne cu diametrul sau grosimea de la 15 la 50 cm:
- 30 de zile la -15 grade Celsius;
- 20 de zile la -25 grade Celsius;
- 12 zile la -29 grade Celsius.
Temperatura in spatiul frigorific nu trebuie sa depaseasca temperatura de
inactivare aleasa. Temperatura spatiului se masoara cu aparate termoelectrice etalonate,
dotate cu sistem de inregistrare permanenta. Temperatura nu se masoara la
nivelul curentului de aer. Aparatele de masurat trebuie pastrate sub cheie.
Graficele (termogramele) trebuie sa evidentieze numarul care corespunde in
registrele pentru examinarea carnii, ziua si ora inceperii si incheierii
congelarii; ele se pastreaza timp de un an.
Metoda 3
Controlul temperaturii in centrul bucatilor de carne.
1. Se vor aplica urmatoarele combinatii de timp si temperatura, in centrul
bucatii de carne:
106 ore la -18 grade Celsius 35 ore la -29 grade Celsius
82 ore la -21 grade Celsius 22 ore la -32 grade Celsius
63 ore la -23 grade Celsius 8 ore la -35 grade Celsius
48 ore la -26 grade Celsius 1/2 ora la -37 grade Celsius
2. Carnurile intrate in stare congelata trebuie mentinute in aceeasi stare.
3. Loturile trebuie pastrate separat sub cheie in spatiul frigorific.
4. Se va inregistra data si ora sosirii fiecarui lot in spatiul frigorific.
5. Utilajul tehnic si sursa de energie trebuie sa permita garantarea ca
temperatura mentionata la pct. 1 este atinsa foarte rapid si mentinuta in orice
punct al bucatii de carne.
6. Temperatura se masoara cu aparate termoelectrice etalonate si dotate cu inregistrare
permanenta. Sonda termometrului trebuie plasata in centrul unei bucati de carne
calibrata, care nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai groasa bucata de carne
congelata. Aceasta bucata de carne calibrata trebuie sa fie amplasata in locul
cel mai putin favorabil in spatiul frigorific, sa nu fie nici in apropierea
imediata a agregatelor de racire, nici in directia curentului de aer rece.
Aparatura de inregistrare se pastreaza sub cheie. Graficele (termogramele)
trebuie sa evidentieze numarul corespunzator din registrul pentru examinarea
carnii, ziua si ora inceperii si incheierii congelarii; ele se pastreaza
inregistrate 1 an.
ANEXA 5
Examenul si congelarea carnii de cabaline pentru distrugerea trichinei
1. Examinarea
Examenul carnii de cabaline se efectueaza conform uneia dintre metodele de
digestie mentionate in anexa nr. 1, modificata astfel:
- se recolteaza probe de cel putin 10 g din muschii limbii sau din muschii
maseteri. In absenta lor, se recolteaza o proba din pilierii diafragmatici, la
punctul de trecere cu partea tendinoasa. Muschiul trebuie sa fie lipit de
tesutul conjunctiv si de grasime;
- daca se aplica metoda de digestie artificiala pe probe colective, conform
anexei nr. 1 pct. III si VII, se digera o proba de 5 g de la fiecare carcasa.
Pentru fiecare metoda de digestie, greutatea totala a probei examinate nu
trebuie sa depaseasca 100 g, pentru metodele mentionate la pct. III, IV, V si
VI din anexa nr. 1, sau 35 g pentru metoda mentionata la pct. VII din anexa nr.
1;
- in cazul rezultatului pozitiv, se recolteaza alta proba de 10 g pentru
fiecare carcasa, pentru o analiza ulterioara separata.
2. Congelarea carnurilor de cabaline
Pentru ca trichina sa fie omorita prin congelare, carnurile de cabaline
trebuie supuse unui tratament frigorific de congelare conform uneia dintre
metodele descrise in anexa nr. 4.
LABORATORUL AUTORIZAT EMITENT
.............................
Nr. .......data .............
BULETIN DE EXAMINARE PENTRU DECELAREA TRICHINEI
Produsul examinat ................. specia ......................numar
carcase examinate ................ proprietar ........................
domiciliul ...................... numar probe examinate ..............
Metoda de examinare ..................................................
Rezultatul examenului ................................................
Recomandari privind modul de utilizare ...............................
......................................................................
MEDIC VETERINAR, EXAMINATOR,
(semnatura si parafa)
..................... .............
Am primit buletinul de analiza si am luat cunostinta de
rezultat si de recomandari
(Semnatura proprietarului, seria si nr. B.I.)
.............................................
REGISTRUL EXAMENULUI PENTRU DECELAREA TRICHINEI
1. Nr. crt.
2. Data
3. Numele si prenumele proprietarului
4. Natura probei
5. Numar probe examinate
6. Metoda de examinare
7. Rezultatul examenului
8. Numarul si data buletinului de examinare
9. Recomandari privind utilizarea carnii
10. Semnatura proprietarului, seria si nr. buletinului de identitate.
NORMA SANITARA VETERINARA
cuprinzand masurile de supraveghere si control al unor substante si al
reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor
Art. 1
In sensul prezentei norme, se intelege prin:
a) reziduu: orice substanta, inclusiv derivatii si metabolitii sai, care,
in mod natural, nu se gaseste in organismul animal sau in produsele de origine
animala, dar care poate fi regasita ca urmare a incorporarii ei in mod
constient sau accidental si care, prin depasirea limitelor admise, poate
constitui un factor de risc pentru sanatatea publica;
b) substante sau produse interzise: substantele sau produsele a caror
administrare la un animal este interzisa prin legislatia nationala sau a
statelor importatoare;
c) substante sau produse autorizate, folosite ilegal: substantele sau
produsele autorizate prin legislatia nationala sau a statelor importatoare, dar
folosite in alte scopuri decat cele prevazute;
d) proba (esantion) oficiala: o proba recoltata de autoritatea competenta
pentru a fi supusa examenului in directia unei (unor) anumite reziduu (ri) de
catre un laborator autorizat si care se identifica prin specia de la care
provine, natura ei, cantitatea si metoda de prelevare, originea animalului sau
a produsului de la care provine;
e) laborator autorizat: un laborator autorizat de catre autoritatea
centrala competenta pentru decelarea substantelor si reziduurilor mentionate in
prezenta norma;
f) autoritatea competenta: autoritatea centrala competenta este Agentia
Nationala Sanitara Veterinara din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
Autoritatile competente delegate de Agentia Nationala Sanitara Veterinara sunt:
Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala si al
Furajelor Bucuresti si directiile sanitare veterinare judetene;
g) lot de animale: o grupa de animale de aceeasi specie, aceeasi varsta,
crescute in aceeasi ferma, in aceleasi conditii;
h) lot de produse: o cantitate de produse din acelasi sortiment, fabricate
de un singur producator in aceeasi zi si schimb;
i) stilbene, derivati de stilbene: substante anabolizate de sinteza, de tip
fenolitic; ex.: dietilstilbestrol (DES), dienoestrol, hexoestrol;
j) substante tireostatice: compusi de sinteza, inhibitori ai activitatii
tiroidiene; ex.: metiltiouracil, 2-tiouracil, propiltiouracil;
k) substante estrogene: substante anabolizate naturale sau de sinteza din
grupa steroizilor C-18; ex.: oestradiol, zeranol;
l) substante androgene sau gestagene: substante naturale sau de sinteza din
grupa steroizilor C-19; ex.: nortestosteron, trembolon, testosteron, respectiv
grupa steroizilor C-21; ex.: progesteron, melengestrol;
m) bataagoniste: substante de sinteza care blocheaza adrenoceptorii; ex.:
clembuterol;
n) substante inhibitoare: substante antimicrobiene (antibiotice, sulfamide
si alte substante antimicrobiene) folosite in practica veterinara si zootehnica
in scopuri terapeutice sau de stimulare a cresterii;
o) substante endo- si ectoparazitare: compusi de sinteza folositi in
terapia veterinara ecto- si endoparazitozelor; ex.: ivermectin, dimetridazol,
neocidol, ectomin, pertrin, amitraza;
p) substante tranchilizante: substante de tip neuroleptic, cu rol
antistres; ex.: azaperon, propiopromazina;
r) substante betablocante: substante care blocheaza receptorii cardiaci;
ex.: carazolol;
s) contaminantii prezenti in furaje, apa si mediu: substante chimice cu
potential nociv ajunse in furaje, apa si mediu, ca urmare a folosirii lor in
practicile agricole si zooveterinare sau din emanatiile industriale. In aceasta
categorie de contaminanti sunt cuprinse metalele grele, pesticidele si
PCB-urile.
Art. 2
Gruparea substantelor si reziduurilor, speciile de animale si substraturile
in care se cerceteaza acestea sunt prevazute in anexa nr. 1.
Art. 3
Recoltarea probelor: regulile generale si principiile, exigentele minimale,
planul cifric, modul de recoltare si trimitere la laborator, identificarea
probelor, procesul-verbal de recoltare sunt cuprinse in anexa 2.
Art. 4
Laboratoarele autorizate pentru decelarea substantelor si reziduurilor
acestora, arondarea judetelor, metodele de analiza admise, limitele de detectie
si limitele maxime acceptate sunt prevazute in anexa nr. 3.
Art. 5
Pentru evitarea introducerii in consumul public al produselor contaminate
cu substante si reziduuri se aplica masurile prevazute in anexa nr. 4.
Art. 6
Conditiile minimale de functionare, sarcinile, raspunderile si competentele
laboratoarelor autorizate pentru decelarea substantelor si reziduurilor
acestora la animalele vii si produsele lor sunt prevazute in anexa nr. 5.
ANEXA 1
GRUPAREA SUBSTANTELOR SI REZIDUURILOR, SPECIILE DE ANIMALE SI SUBSTRATURILE IN
CARE SE CERCETEAZA
----------------------------------------------------------------------
Grupa Denumirea Substraturile Specia de
- Cod - grupei si a in care se animale la care
compusilor cerceteaza se cerceteaza
----------------------------------------------------------------------
0 1 2 3
----------------------------------------------------------------------
A I a Stilbene, derivati de stilbene, - urina - bovine, ovine,
sarurile si esterii lor: - furaje caprine, ecvine,
- DES - oua si porcine,
- hexoestrol produse din iepuri de casa,
- dienoestrol oua pasari
----------------------------------------------------------------------
A I b Substante tireostatice: - glanda tiroida idem
- metiltiouracil - muschi
- 2-tiouracil - oua si produse
din oua
----------------------------------------------------------------------
A I c Alte substante cu efect: - sange idem
- oestrogen: - zeranol - urina
- oestradiol - tesut gras
- androgen: - nortestosteron - oua si produse
din oua
- trenbolon
- testosteron
- gestagen: - progesteron
- melengestrol
----------------------------------------------------------------------
A III a Substante inhibitoare: - muschi - bovine, ovine,
- antibiotice - ficat caprine, iepuri
- sulfamide - rinichi de casa, pasari
- alte substante inhibitoare - lapte,
produse lactate
- oua si produse
din oua
----------------------------------------------------------------------
A III b Cloramfenicol: - muschi - bovine, ovine,
- ficat caprine,
- rinichi porcine, iepuri
- lapte, de casa,
produse lactate pasari, albine
- oua, produse
din oua
- miere
----------------------------------------------------------------------
B I a Substante endo- si ectoparazitare:- tesut gras - bovine, ovine,
- ivermectin - muschi caprine,
- dimetridazol - ficat porcine, ecvine,
- netobimine - rinichi iepuri de casa,
- oua, produse pasari, albine
din oua
- miere
----------------------------------------------------------------------
B I b Substante: - muschi - bovine, ovine,
caprine, porcine,
ecvine, pasari
- tranchilizante: - azaperon - ficat
- propiopromazina - rinichi
- betablocante: - carazolol - oua, produse
din oua
----------------------------------------------------------------------
B I c Alte medicamente veterinare: - carcasa - pasari
- coccidiostatice - furaje
----------------------------------------------------------------------
B II a+b Metale + micotoxine - muschi - bovine, ovine,
grele - ficat caprine, porcine,
- rinichi ecvine,
- produse din iepuri de casa,
carne pasari, albine,
- miere peste, vinat
- peste,
produse din
peste
- lapte,
produse
lactate
- oua, produse
din oua
- furaje
- apa
----------------------------------------------------------------------
B II a+b Substante organoclorurate + - tesut gras - bovine, ovine,
PCB - miere caprine, porcine,
- furaje ecvine,
- apa iepuri de casa,
- produse din pasari, albine,
carne peste, vinat
- lactate,
produse
lactate
- peste,
produse
din peste
- oua, produse
din oua
----------------------------------------------------------------------
B II a+b Substante organofosforice - tesut gras idem
- ficat
- peste,
produse
din peste
- produse din
carne
- lapte,
produse
lactate
- oua, produse
din oua
- miere
- furaje
- apa
----------------------------------------------------------------------
B II c Substante betaagoniste: - ficat - bovine, ovine,
- clembuterol - urina porcine,
caprine
----------------------------------------------------------------------
ANEXA 2
RECOLTAREA PROBELOR
Reguli generale si principii, exigente minimale, plan cifric, mod de recoltare
si trimitere, identificarea probelor, proces-verbal de recoltare
1. Recoltarea probelor
a) Probele oficiale se recolteaza dupa sistemul cel mai adecvat de
recoltare cu respectarea urmatoarelor principii:
- din ferma, abator sau din circuitul produsului spre consumator,
recoltarea se efectueaza in mod imprevizibil, inopinat, la ore si zile din
saptamana necunoscute de proprietar. Se va lua masurile necesare pentru a se
pastra in permanenta aspectul neasteptat al controlului;
- in privinta substantelor din grupa A I, la recoltarea probelor se
respecta criteriile precizate la lit. b) de mai jos, mai ales in privinta
sexului, varstei, sistemului de ingrasare a animalelor si de ansamblul
informatiilor pe care le detine autoritatea competenta;
- probele oficiale se recolteaza prin randomizare. Controalele se
concentreaza pe regiunile producatoare de specii susceptibile de a fi
contaminate de aceste substante.
b) La recoltarea probelor se respecta criteriile valabile in raport de
proba in cauza:
- legislatia in vigoare referitoare la utilizarea substantelor mentionate
in grupele de reziduuri;
- factorii care permit (incurajeaza) fraudele sau abuzurile;
- populatia de animale interesata cu privire la:
- marimea populatiei
- omogenitatea grupelor de populatie;
- varsta animalelor;
- sexul animalelor;
- mediul ambiant al fermelor:
- diferentele regionale;
- legatura (influenta) cu activitatea industriala;
- legatura cu agricultura;
- sistemele de productie agricola, incluzand:
- unitatile cu agricultura intensiva;
- sistemul de ingrasare;
- sistemul de crestere, regimul de furajare si tratamentele
aplicate;
- antecedente si alte informatii;
- gradul necesar de protectie a consumatorilor dupa natura si
toxicitatea substantei in cauza;
- in cazul in care se recolteaza probe de la un singur animal pe ferma, se
recolteaza probe complementare din furaje si apa de baut.
2. Exigente minimale
bovine, porcine, caprine si cabaline
Pentru reziduurile si substantele din grupele A I:
A. La bovinele la ingrasat: vaci, taurasi, boi, juninci, vitei:
- controlul se efectueaza pe un numar de probe egal cu 0,5% din numarul
bovinelor taiate in anul precedent;
- repartizarea numarului de probe respecta regula urmatoare:
a) 3/5 din numarul de probe se recolteaza direct din ferma de la animalele
vii. Cel putin 1/3 din aceste probe se cerceteaza pentru substante
betaagoniste. Se recolteaza probe complementare din furaje si apa de baut.
b) 2/5 din numarul probelor se recolteaza din abator.
B. La ovine, caprine si porcine la ingrasat se recolteaza un numar de probe
egal cu 0,05% din numarul total de animale taiate in anul precedent pentru
fiecare specie.
Pentru reziduurile si substantele din grupa A III:
A. Pentru cele din grupa A III a se recolteaza un numar egal cu 0,1% din
numarul de animale taiate in anul precedent.
B. Pentru cele din grupa A III b (cloramfenicol), se recolteaza un numar de
probe egal cu 0,02% din numarul de animale taiate in anul precedent.
Pentru reziduurile din grupele BI si BII:
- se recolteaza un numar de 700 de probe.
Daca, in cursul a doi ani consecutivi, nu s-a inregistrat nici un rezultat
pozitiv la controalele pentru reziduuri sau substante din grupele A I si A III
lit. b) (cloramifenicol) la o specie de animale sau un tip de produs de la o
specie de animale, numarul de probe se poate reduce la jumatate.
PUI DE GAINA, GAINI OUATOARE
SI DE REPRODUCTIE, CURCI, BIBILICI, RATE SI GISTE
Probele se recolteaza de la animale, furaje si apa lor de baut.
A. Pentru reziduurile din grupele A I, B I si B II, fara anticoccidiene, se
recolteaza probe de la cel putin 0,1% din loturile de taiere. De la fiecare lot
se recolteaza minimum 5 probe de la pasari, cate o proba de furaje si de apa de
baut din ferma, pentru fiecare lot introdus in control.
B. Pentru reziduurile din grupa A III a se recolteaza probe de la cel putin
1% din loturile de taiere. De la fiecare lot se vor recolta minimum 5 probe de
la pasarile taiate.
C. Pentru substantele anticoccidiene din grupa B I a probele se recolteaza
de la cel putin 1% din loturile de taiere. De la fiecare lot se recolteaza cate
5 probe de la pasarile taiate.
MIERE
Pentru substantele si reziduurile din grupele A III a si b, B I a, b, c, B
II a si b, se recolteaza cate o proba din fiecare lot de productie si
producator.
PESTE SI PRODUSE DIN PESTE
Pentru substantele si reziduurile din grupele B II a si b se recolteaza
cate o proba din fiecare lot de productie si producator.
VINAT
Pentru substantele si reziduurile din grupele B II a si b se recolteaza
cate o proba din fiecare fond de vanatoare, sezon si specie.
Daca in cursul a doi ani consecutivi nu s-a inregistrat nici un caz pozitiv
pentru substantele si reziduurile din grupele B II a si b la nici una din
speciile de vinat si la nici unul din fondurile de vanatoare de pe raza unui
judet, se va recolta o singura proba pe sezon si judet de la fiecare specie.
PRODUSE IMPORTATE
Se recolteaza direct din depozit cate o proba din fiecare lot de produs
pentru toate substantele si reziduurile mentionate in anexa nr. 1.
In cazul produselor importate de la acelasi furnizor, cu o frecventa
ritmica, recoltarea de probe se efectueaza numai la primul transport in cadrul
aceluiasi trimestru.
3. Planul cifric de probe
Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala si al
Furajelor stabileste planul cifric anual de probe pe tara si il repartizeaza pe
judete. Directiile sanitare veterinare judetene repartizeaza planul cifric pe
obiective.
4. Modul de recoltare si de trimitere a probelor la laborator
Probele se recolteaza si se trimit la laborator cu respectarea urmatoarelor
conditii:
a) Sange: de la animalele vii din ferme, singele se recolteaza prin punctia
venei jugulare sau, in cazul porcilor, a venei auriculare. De la animalele din
abator singele se poate recolta si in timpul singerarii. Se recolteaza 100-150
ml sange in flacoane de sticla sterilizate sau, cand nu este posibil, in
flacoane bine spalate, clatite cu apa distilata si complet uscate. Se va evita
formarea spumei in timpul recoltarii. In acest scop jetul de sange se va dirija
pe peretele flaconului. Flaconul de sange se aseaza imediat in pozitie
inclinata la 45 grade, la temperatura ambianta in timpul verii sau, in
anotimpurile reci, intr-o incapere incalzita pana a doua zi, pentru coagularea
si exprimarea serului, in locuri ferite de lumina. Serul exprimat se decanteaza
in flacoane brune, bine inchise (cu dop rodat sau dopuri din cauciuc) si se
introduce imediat la temperatura de refrigerare. Fiecare proba etichetata
corespunzator trebuie sa contina 40-50 ml ser. Probele astfel pregatite se
trimit la laborator in maximum 48 de ore, in conditii de refrigerare. In cazul
flacoanelor transparente, acestea se protejeaza de lumina prin ambalarea lor in
hartie sau in folie de plastic de culoare neagra.
b) Urina: de la animalele vii se recolteaza direct, cu ajutorul sondelor,
sau in timpul mictiunii, minim 100 ml in flacoane de sticla bruna, de
capacitate corespunzatoare. Recoltarea se poate efectua si in flacoane de
sticla transparente, protejate de lumina prin ambalare in hartie sau folie de
culoare neagra. Dupa recoltare se inchid bine, se eticheteaza si se introduc
imediat la temperatura de refrigerare. Se expediaza la laborator in maximum 48
de ore, in conditii de refrigerare.
c) Glanda tiroida: se recolteaza la abatoare, dupa sacrificarea animalelor.
Glanda se recolteaza in intregime, fara sectionari. Se introduce in punga de
polietilena, bine legata, se eticheteaza si se congeleaza imediat. Se trimite
la laborator in maximum 48 de ore de la recoltare, in stare congelata.
d) Tesut gras: pentru toate analizele prevazute in anexa nr. 3 se
recolteaza de la acelasi animal minimum 500 grame tesut perirenal si mezenteric
(pe cat posibil 1/1). Proba se introduce in punga de polietilena, care, dupa
legarea la gura se introduce in a doua punga. Intre cele doua pungi se
introduce eticheta cu identificarea probei. Proba se congeleaza imediat si in
maximum 48 de ore se trimite in aceasta stare la laborator. In cazul animalelor
mici, proba se constituie din grasime de la mai multe animale din acelasi lot.
De la pasari se trimite o carcasa intreaga.
e) Ficat: pentru toate analizele prevazute in anexa nr. 3, cu exceptia
celor din grupa A III a, se recolteaza de la acelasi animal 1000 grame ficat.
In cazul pasarilor si animalelor mici proba se constituie din ficatii mai
multor animale (pasari) din acelasi lot. Se ambaleaza, se eticheteaza, se
pastreaza si se trimite la laborator ca proba de la lit. d).
f) Tesut muscular (muschi): pentru toate analizele, cu exceptia celor din
grupa A III a, se recolteaza o bucata de tesut muscular compact in greutate de
2000 grame. Se ambaleaza, se pastreaza si se trimite la laborator ca proba de
la lit. d).
g) Tesut muscular, ficat, rinichi: pentru analizele din grupa A III a,
probele se recolteaza pe cat posibil in conditii aseptice. Probele pe tesut
muscular si de ficat se constituie din bucati unitare, de forma cubica, in
greutate de 800 grame; cea de rinichi, dintr-un rinichi intreg, de la animalele
mici si mijlocii sau 1/2 rinichi de la animalele mari, nesectionat si
nedecapsulat. Fiecare proba de tesut se introduce separat in punga de
polietilena la prima folosire, care, dupa legarea la gura, se introduce intr-o punga
comuna impreuna cu eticheta de identificare a probelor. Probele se congeleaza
imediat si se trimit la laborator in aceasta stare in maximum 48 de ore de la
recoltare. Pentru analizele din grupa A III b, probele se recolteaza separat in
aceleasi conditii.
h) Preparate din carne: pentru toate analizele, din fiecare lot supus
controlului se recolteaza 1000 grame produs. Dupa ambalare si etichetare se
trimit in conditii de refrigerare la laborator in ziua recoltarii.
i) Conserve alimentare in recipiente inchise ermetic: pentru fiecare grupa
de analize, din fiecare lot se recolteaza si se trimit la laborator cate doua
recipiente de 200-400 grame.
j) Semiconserve de carne in cutii: pentru toate analizele se recolteaza si
se trimit la laborator in conditii de refrigerare 1000 grame de produs.
k) Produse lichide congelate si deshidratate din oua: probele se recolteaza
la nivelul fabricilor producatoare. Pentru toate analizele, din lotul supus
controlului se recolteaza 300 de grame care se introduc in punga de
polietilena. Pungile cu probe se leaga la gura, se identifica prin etichete si
se trimit la laborator in maximum 48 de ore de la recoltare.
l) Oua in coaja (intregi): pentru toate analizele, din fiecare lot se
recolteaza cate 20 de oua si se trimit la laborator in maximum 48 de ore de la
recoltare.
m) Lapte crud: probele se recolteaza de la bovine si ovine la nivelul
fermelor supuse controlului, in vase din sticla de capacitate adecvata. Marimea
probei va fi de minimum 1000 ml. Din aceasta cantitate se vor executa toate
analizele prevazute in anexa nr. 3. De la bovine, o proba se recolteaza de la
un singur animal; de la oi, proba se constituie din laptele mai multor animale
din aceeasi ferma. Probele, ferite de lumina, se identifica si se trimit in
laborator in conditii de refrigerare, in ziua recoltarii.
n) Branzeturi: proba se recolteaza din loturile de produse fabricate de un
singur producator, din laptele provenit dintr-o singura ferma sau dintr-o
singura localitate. Pentru toate analizele prevazute in anexa nr. 3 se
recolteaza o proba de 1000 grame. Proba se introduce in punga de polietilena,
se identifica si se trimite la laborator in conditii de refrigerare, in ziua
recoltarii.
o) Miere: proba se recolteaza pe loturi de productie sau pe producator, in
borcane cu capac. Proba, in cantitate de 500 grame, se identifica si se trimite
la laborator in ziua recoltarii.
p) Peste si produse din peste: proba se recolteaza pe lot de productie si
producator. Proba de peste si produse din peste se constituie din 1 kg produs,
se introduce in punga de polietilena si se trimite la laborator la temperatura
de depozitare; cea de conserve sau semiconserve este formata din 2 recipiente a
200-400 grame.
r) Furaje (care se administreaza la speciile respective): probele se
recolteaza din fermele supuse controlului. Proba, in cantitate de 500 grame,
omogenizata prin metoda sferturilor, se constituie din vrac, din mai multe
ambalaje sau din jgheaburile de furaje. Se introduce in punga de polietilena,
se identifica si se trimite la laborator in ziua recoltarii. Din fermele care
isi prepara singure nutretul combinat, se recolteaza probe si din materiile
prime, in aceleasi conditii.
s) Apa de baut: proba se recolteaza din fermele supuse controlului, in
cantitate de un litru, in sticle curate si se trimite la laborator in ziua
recoltarii in conditii de refrigerare.
t) Apa potabila din unitatile care prelucreaza produse de origine animala:
proba se recolteaza in conditiile de la lit. s).
5. Identificarea probelor
Fiecare proba se identifica prin eticheta autoadeziva cu urmatoarele
specificatii:
- pentru probele recoltate de la animalele vii: substratul, numele si
adresa fermei sau proprietarului, specia de animal, numarul matricol, varsta si
sexul animalului, data recoltarii;
- pentru probele recoltate de la animalele taiate: substratul, numele si
adresa fermei sau proprietarului, numarul lotului de taiere, specia, numarul
matricol, varsta, sexul animalului, data recoltarii;
- pentru probele de produse: numele si adresa fabricii producatoare,
denumirea produsului, lotul de fabricatie (numarul de ordine), data de
fabricatie si data recoltarii.
6. Procesul-verbal de recoltare
Pentru probele recoltate, medicul veterinar oficial intocmeste
procesul-verbal de recoltare, cu precizarea analizelor solicitate si unele date
suplimentare care ar putea fi utile laboratorului ce executa analizele (ca de
exemplu: destinatia produsului, conditiile de pastrare a produsului pana la primirea
buletinului de analiza).
ANEXA 3
LABORATOARE AUTORIZATE
Arondarea judetelor, metode de analiza admise, limite de detectie, limite
maxime acceptate
1. Laboratoare autorizate
- Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala si al
Furajelor, Bucuresti;
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare
Veterinare, judetul Galati;
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare
Veterinare, judetul Iasi:
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare
Veterinare, judetul Suceava:
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare
Veterinare, judetul Constanta:
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare
Veterinare, judetul Dolj:
- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Directiei Sanitare
Veterinare, judetul Timis:
2. Arondarea judetelor la laboratoarele autorizate
a) Pentru analiza reziduurilor de pesticide organoclorurate + PCB, organofosfatice,
dimetridazol, antibiotice, sulfamide, DES, tireostatice, clormfenicol:
- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul Bucuresti, Alba, Arges, Brasov, Buzau,
Covasna, Dambovita, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Mures, Prahova, Sibiu,
Teleorman, Maramures, Calarasi.
- Galati: Galati, Braila, Vrancea.
- Iasi: Iasi, Bacau, Neamt, Vaslui.
- Suceava: Suceava, Bistrita-nasaud, Botosani.
- Constanta: Constanta, Tulcea,
- Dolj: Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea, Olt.
- Timis: Timis, Arad, Bihor, Caras-severin, Hunedoara, Satu Mare, Salaj,
Cluj;
b) Determinarea reziduurilor de substante betaagoniste:
- L.C.C.P.O.A.F.: toate judetele;
c) Determinarea reziduurilor de DES, hexoestrol, dienoestrol, substante
estrogene, androgene, gestagene, betablocante, tranchilizante:
- L.C.C.P.O.A.F.: toate judetele, cu exceptia celor arondate laboratorului
Iasi si Timis.
- Iasi: Iasi, Bacau, Botosani, Braila, Galati, Neamt, Suceava, Vaslui,
Vrancea.
- Timis: Timis, Arad, Caras-severin, Hunedoara, Satu Mare, Cluj, Salaj,
Bihor, Mehedinti.
d) Determinarea reziduurilor de metale grele si arsen:
- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul Bucuresti, Arges, Bistrita-nasaud, Brasov,
Buzau, Covasna, Dolj, Dambovita, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Mures, Olt, Prahova,
Sibiu, Teleorman, Valcea, Calarasi, Maramures, Alba, Gorj.
- Constanta: Constanta, Tulcea.
- Galati: Galati, Bacau, Botosani, Braila, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui,
Vrancea.
- Timis: Timis, Arad, Bihor, Caras-severin, Hunedoara, Mehedinti, Satu
Mare, Salaj;
e) Determinarea micotoxinelor:
- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul Bucuresti, Arges, Bistrita-nasaud, Brasov,
Buzau, Caras-severin, Covasna, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita,
Ialomita, Mehedinti, Mures, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Valcea, Calarasi,
Maramures, Alba.
- Constanta: Constanta, Tulcea.
- Iasi: Iasi, Bacau, Botosani, Braila, Galati, Neamt, Suceava, Vaslui,
Vrancea.
- Timis: Timis, Cluj, Arad, Bihor, Caras-severin, Hunedoara, Satu Mare,
Salaj.
3. Metode de analiza admise, limite de detectie, limite maxime
acceptate, laboratoare care le executa
-------------------------------------------------------------------------------
Grupa Metode Limite Laboratoare
de Compusi Substratul de de Limite maxime care le
substante laborator detectie acceptate executa
-------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6
-------------------------------------------------------------------------------
A l a DES urina la HPLC - Toate
Stil- Hexoes- animalele GLC 1 ppb - laboratoarele
bene, trol vii si GC-MS - pentru DES
deri- Dieno- animalele ELISA L.C.C.P.O.A.F
vati de estrol taiate + laboratorul
stilbene, Iasi pentru
sarurile Hexoestrol si
si este- Dienoestrol
ri lor
A l b Metil- glanda gravi- - Toate labora-
Tireo- tioura- tiroida metrie - toarele
statice cil 2- muschi TLC 50 ppb
tiou-
racil
A l c Zeranol urina la HPLC, 1 ppb - L.C.C.P.O.A.F
Alte animalele GLC + laboratoa-
substan- vii si GC-MS, rele Iasi
te cu taiate ELISA
efect Oestra- sange la HPLC, 1 ppb - idem
estro- diol animalele GLC
gen, vii si GC-MS,
andro- taiate ELISA
gen, Nortes- urina la HPLC, 1 ppb - idem
gesta- tosteron animalele GLC
gen vii si GC-MS,
taiate ELISA
Trenbo- urina la HPLC, 1 ppb - idem
lon animalele GLC
vii si GC-MS,
taiate ELISA
Testo- sange la HPLC, 1 ppb - idem
steron animalele GLC
vii si GC-MS,
taiate ELISA
Proges- sange la RIA, 1 ppb - L.C.C.P.O.A.F
teron animalele ELISA
vii
Melen- grasime HPLC, 1 ppb - L.C.C.P.O.A.F
gestrol GLC + laborato-
ELISA torul Iasi
A III a Antibi- Test 0,0125 Bov.ov.porc.cab.pasari Toate
Sub- otice micro- ppm labora-
stante Penici- muschi biologic 0,001) 0,05 0,05 0,05 0,05 0,04 toarele
inhi- lina G ficat a. screen 0,05 0,05 0,04 0,05 0,04
bitoare rinichi test (me- 0,05 0,05 0,04 0,05 0,04
(fara lapte toda CEE) 0,04 0,03 - - -
cloram- Identif.
fenicol) +determ.
cant. (met.
FSIS-USDA)
Strepto- muschi idem 0,25 0,50 - 0,50 - 0,50 Toate
micina ficat ppm 1,00 - 1,00 - 1,00 labora-
rinichi (0,1) 2,00 - 2,00 - 2,00 toarele
Dihidro- muschi idem 0,25 0,50 - - - - idem
strepto- ficat ppm 0,50 - - - -
micina rinichi (0,01) 0,50 - - - -
Tetra- muschi idem 0,025 0,10 0,10 0,10 0,10 - idem
ciclina ficat ppm 0,30 0,30 0,30 0,30 -
rinichi 0,60 0,60 0,60 0,60 -
lapte 0,10 - - - -
oua - - - - 0,20
Clor- muschi idem 0,01 0,10 0,10 0,10 0,10 - idem
tetra- ficat ppm 0,30 0,30 0,30 0,30 -
cilina rinichi 0,60 0,60 0,60 0,60 -
lapte 0,10 - - - -
oua - - - - 0,20
Oxi- muschi idem 0,025 0,10 0,10 0,10 0,10 1,00 idem
tetra- ficat ppm 0,30 0,30 0,30 0,30 1,00
ciclina rinichi 0,30 0,30 0,30 0,60 3,00
lapte 0,10 - - - -
oua - - - - 0,20
Tilosina muschi idem 0,10 0,10 - 0,10 - - idem
ficat ppm 0,10 - 0,10 - -
rinichi 0,10 - 0,10 - -
Neomi- muschi idem 0,10 0,25 - - - - idem
cina- ficat ppm 0,25 - - - -
sulfat rinichi 0,25 - - - -
Eritro- muschi idem 0,025 0,30 - 0,10 - 0,125 idem
micina ficat ppm 0,30 - 0,10 - 0,125
rinichi 0,30 - 0,10 - 0,125
Tilmi- muschi HPLC 0,03 - - 0,05 - - L.C.C.P.
cozina ficat ppm - 1,00 - - - O.A.F.
rinichi - 1,00 - - -
Tilmi- grasime HPLC 0,03 - - 0,05 - - idem
cozina lapte ppm - 0,05 - - -
Sulfamide:
Sulfame-muschi TLC 0,05 ppm 0,1 ppm idem
tazina ficat
Sulfa- rinichi
metina
Sulfa-
tiazol
Sulfaquin-
oxalina
Sulfame-
toxina
Furazo- muschi HPLCGLC 1 ppb 5 ppb L.C.C.P.O.A.F.
zolidon
Nitrofu-ficat
razo-
lidon
Nitrofu-rinichi
furan-
toina
A III b
Cloram- Cloram- muschi GLC 5 ppb 10 ppb Toate labora-
fenicol fenicol ficat toarele
rinichi
B I a
Substan- Iver- grasime GLC 10ppb 20 ppb L.C.C.P.O.A.F.
te mectin + laboratoa-
antiecto- ficat 15 ppb rele Iasi +
Timis
si endo-
para- Dime- muschi Spectrofoto- 10 ppb 10 ppb Toate labora-
zitare trida- ficat metrie UV toarele
zol rinichi 310nm, AOAC 1980
Netobi-muschi HPLC, TLC 0,05 ppm 0,10 ppm idem
mine ficat 1,00 ppm
rinichi 0,50 ppm
grasime 0,10 ppm
lapte 0,10 ppm
B I b
Tranchi- Tran- muschi HPLC, TLC 50 ppb 50 ppb L.C.C.P.O.A.F.
lizante chili- ficat 50 ppb + laboratoa-
zante 100 ppb rele Iasi+timis
si
beta- Azape- rinichi
blocan- ron
te
Propio- muschi HPLC, TLC 100 ppb 100 ppb idem
proma- ficat
zina rinichi
Beta- muschi HPLC, TLC 5 ppb 5 ppb L.C.C.P.O.A.F.
blo- ficat 30 ppb + laboratoare-
cante rinichi 30 ppb le Iasi+timis
B II a
Mico- Afla- muschi TLC 5 ppb 5 ppb L.C.C.P.O.A.F.
toxine toxine + laboratoare-
Ochra- ficat le Constanta +
toxina rinichi Iasi + Timis
B II a+b Metale grele m f r
Conta- Pb musch (m) Spectome- 0,20 ppb 0,50 0,50 0,50 ppm L.C.C.P.O.A.F.
minanti CD ficat(f) trie cu 0,01 0,05 0,05 0,05 + Constanta +
Hg rinichi(r)absorbtie 0,02 0,50 0,50 0,50 Timis + Galati
As atomica 0,30 0,70 2,70 2,70
Organoclorurate PCB:
Aldrin grasime GLC 0,01 ppm 0,20 ppm Toate
Alfa- grasime GLC 0,055 0,20 laboratoarele
HCH
Beta- grasime GLC 0,01 0,10
HCH
Clordan grasime GLC 0,04 0,05
Dieldrin grasime GLC 0,01 0,20
DDT grasime GLC 0,04 1,00
total
Endrin grasime GLC 0,03 0,05
Hepta- grasime GLC 0,04 0,20
clor si
hetpa-
clorepoxid
HCB grasime GLC 0,04 0,20
Lindan grasime GLC 0,002 2,00 ovine
1,00 celelalte specii
Metoxi- grasime GLC 0,125 3,00
clor
Mirex grasime GLC 0,04 0,10
Toxafen grasime GLC 0,50 7,00
PCB-uri grasime GLC 0,50 3,00
Organofosforice:
Cumafos grasime GLC 0,05 ppm 1,00 ppm idem
ficat 1,00
Diclor- grasime GLC 0,01 0,02
fos ficat 0,02
Diazinon grasime GLC 0,01 0,75
ficat 0,75
Disiston grasime GLC 0,01 0,01
ficat 0,01
Etion grasime GLC 0,01 2,50 bovine
0,20 celelalte specii
ficat 0,75 bovine
0,20 celelate specii
Malation grasime GLC 0,01 4,00
ficat 4,00
Metilpa- grasime GLC 0,01 0,01
ration ficat 0,01
Paration grasime GLC 0,01 0,01
ficat 0,01
Ronnel grasime GLC 0,01 10,00 bovine, ovine
3,00 porcine
ficat 4,00 bovine, ovine
3,00 porcine
B II c
Betaa- Clembu- ficat HPLC, TLC 1 ppb 1 ppb L.C.C.P.O.A.F.
goniste terol urina ELISA, GC-MS
-------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 4
MASURI PENTRU EVITAREA INTRODUCERII IN CONSUMUL PUBLIC A PRODUSELOR CONTAMINATE
1. Pentru orice lot de animale aduse la taiere, conducatorul abatorului va
cere proprietarului sau detinatorului de animale o declaratie scrisa care sa
certifice ca nu s-a folosit in terapia si cresterea acestora substante cu efect
hormonal, tireostatic sau substante betaagoniste si care sa-si asume
raspunderea in caz de punere in evidenta a substantelor interzise la animalele
taiate.
2. Daca la examinarea unei probe se deceleaza prezenta reziduurilor de
substante interzise sau cantitati de substante folosite ilegal sau care
depasesc nivelurile stabilite, se aplica urmatoarele masuri:
a) Autoritatea competenta trebuie sa obtina detalii cu privire la:
- identificarea animalelor si a fermelor de origine;
- examenul efectuat si rezultatul acestuia.
b) Autoritatea competenta efectueaza:
- ancheta in ferma de origine pentru a stabili cauzele prezentei reziduului
in proba examinata si sursa de provenienta a substantelor in cauza;
- verificarea modului de marcare (identificare) a animalelor din ferma din
care a provenit proba pozitiva. In cazul ca aceasta marcare nu exista sau nu
ofera garantii asupra identificarii animalelor, dispune marcarea adecvata.
c) Din ferma sau lotul de la care a provenit proba pozitiva se recolteaza
probe de la toate animalele, in cazul bovinelor si cabalinelor, sau de la un
numar semnificativ, in cazul animalelor mici, mijlocii si pasari (minimum 10
probe). Probele se trimit la laboratorul autorizat si se supun examenului
pentru decelarea reziduului sau substantei in cauza; de asemenea, se recolteaza
cate doua probe de furaje si de apa de baut.
d) Daca 10% sau mai multe din probele recoltate conform lit. c), de mai
sus, prezinta reziduuri de substante interzise sau de substante autorizate folosite
ilegal, toate animalele pozitive se sacrifica imediat, pe loc sau la abatorul
cel mai apropiat si se distrug. In urmatoarele 12 luni, orice animal provenit
din asemenea ferme sau de la acelasi proprietar sau furnizor se supune
controlului sistematic pentru decelarea reziduului in cauza.
In cazul reziduurilor sau al substantelor care dispar sau scad sub limita
admisa in perioada de asteptare pana la taiere sau intr-o perioada de timp
stabilita, animalele se mentin in ferma in perioada respectiva. Dupa expirarea
acestei perioade, animalele se supun unui nou examen de laborator. Animalele se
accepta la taiere numai daca la acest examen nu se constata rezultate pozitive.
e) In perioada de examinare a loturilor de animale cu cazuri pozitive,
animalele raman in ferma si nu pot fi instrainate.
f) Animalele a caror taiere este interzisa datorita prezentei reziduurilor,
se pot abatoriza in caz de urgenta, inainte de expirarea perioadei de
interdictie, numai cu aprobarea autoritatii competente. Aceste animale
identificate prin crotalie galbena cu numarul de serie trebuie sa ajunga la
abator insotite de certificat sanitar veterinar oficial care sa cuprinda toate
informatiile privind rezultatul examenului de laborator anterior si sa declare
ca sunt suspecte de prezenta respectivei substante. De la fiecare animal, dupa
taiere, se recolteaza probe pentru cercetarea reziduului in cauza, iar carnea
se sechestreaza pana la cunoasterea rezultatului examenului de laborator.
Carnea in care s-a constatat depasirea limitei acceptate la reziduul cercetat
se confisca si, in functie de reziduul gasit, se dirijeaza pentru prelucrarea
tehnica sau ardere.
g) Ferma din care provin cazurile pozitive se supune unor controale
suplimentare pentru decelarea reziduului in cauza. Aceluiasi regim se supun
toate fermele care folosesc aceleasi surse de animale, furaje sau apa.
h) Costurile anchetelor, controalelor si examenelor de laborator se suporta
de catre proprietarii sau detinatorii de animale sau produse.
ANEXA 5
CONDITII MINIMALE DE FUNCTIONARE, SARCINILE, RASPUNDERILE SI COMPETENTELE
LABORATOARELOR AUTORIZATE
1. Conditii minimale de functionare
a) sa dispuna de personal calificat cu cunostinte teoretice si tehnice
aplicabile pentru analizele specifice;
b) sa dispuna de dotarea necesara (aparatura, sticlarie, substante) pentru
efectuarea analizelor;
c) sa dispuna de o infrastructura administrativa adecvata;
d) sa dispuna de lista la zi a substantelor de referinta, precum si a
substantelor aprobate pentru utilizare in practica veterinara, zootehnica si
agricola din Romania si pe plan international, ca si a fabricantilor si
comerciantilor acestor substante, sa cunoasca reglementarile actuale privind
folosirea lor;
e) sa cunoasca normele si practicile internationale in domeniu.
Pentru cunoasterea si aplicarea corecta a metodelor si tehnicilor de lucru
si pentru asigurarea acuratetei rezultatelor analizelor, personalul de
specialitate si laboratoarele autorizate se supun periodic testarilor intra- si
interlaboratoare, conform metodologiei elaborate de autoritatea competenta.
2. Sarcini, raspunderi si competente
2.1. Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala si
al Furajelor Bucuresti
Este laboratorul de referinta pentru cercetarea substantelor si
reziduurilor acestora si are urmatoarele competente:
a) intocmeste programul anual de supraveghere si control al substantelor si
reziduurilor acestora, il supune aprobarii Agentiei Nationale Sanitare Veterinare,
urmareste si informeaza periodic asupra realizarii acestuia;
b) executa toata gama de analize pentru decelarea reziduurilor si
substantelor prevazute in reglementarile oficiale;
c) asimileaza si promoveaza metode si tehnici noi de analiza;
d) instruieste si atesta personalul din laboratoarele zonale autorizate
pentru insusirea si aplicarea corecta a metodelor de analiza;
e) efectueaza controale trimestriale si ori de cate ori este necesar in
laboratoarele zonale autorizate privind organizarea, incadrarea lor cu
personal, aplicarea corecta a metodelor si acuratetea rezultatelor;
f) organizeaza si controleaza testele intra- si interlaboratoare;
g) dispune, organizeaza si participa la anchetele pentru stabilirea
surselor de contaminare cu substante si reziduuri interzise la animale si
produsele acestora, iar in cazul decelarii probelor pozitive, dispune masuri
pentru corectare;
h) coordoneaza aprovizionarea laboratoarelor zonale cu aparatura si
materiale necesare acestei activitati;
i) colaboreaza cu laboratoarele internationale de profil in domeniul
specific de activitate.
2.2. Directiile sanitare veterinare judetene care dispun de laboratoare
zonale autorizate pentru decelarea substantelor si reziduurilor:
a) executa gama de analize din prezenta norma, conform competentei
stabilite;
b) organizeaza testele interlaborator pentru verificarea aplicarii corecte
a metodelor de analiza;
c) efectueaza anchete in fermele de animale la care s-au constatat probe
pozitive si informeaza L.C.C.P.O.A.F. asupra constatarilor si masurilor
dispuse;
d) urmaresc executarea analizelor la timp si emiterea buletinelor de
analiza fara intarziere;
e) intocmesc si transmit periodic la L.C.C.P.O.A.F. situatiile privind
decelarea substantelor si reziduurilor acestora la animale si produse;
f) colaboreaza cu directiile sanitare veterinare din judetele arondate in
activitatea de decelare a substantelor si reziduurilor;
g) executa orice alte activitati in aplicarea prezentei norme.
2.3. Directiile sanitare veterinare judetene care nu dispun de laboratoare
autorizate pentru decelarea substantelor si reziduurilor lor:
a) repartizeaza pe obiective numarul de probe din planul cifric al
judetului;
b) urmaresc recoltarea si trimiterea probelor catre laboratoarele
autorizate;
c) efectueaza anchete la obiectivele la care s-au constatat probe pozitive
si informeaza laboratorul autorizat asupra constatarilor si masurilor dispuse;
d) executa orice alte activitati in aplicarea prezentei norme.