Ordinul Nr.3590 din 05.04.2016

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Nota de fundamentare a planurilor-cadru pentru învăţământul gimnazial, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial, clasele a V-a-a VIII-a, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu predare în limbile minorităţilor naţionale şi pentru învăţământul gimnazial pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţilor naţionale care studiază în limba română, prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 5Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - coregrafie, prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 6Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - arte vizuale, prevăzut în anexa nr. 6, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 7Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program sportiv integrat, prevăzut în anexa nr. 7, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 8Planurile-cadru de învăţământ aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul şcolar 2017-2018, la clasa a V-a, începând cu anul şcolar 2018-2019, la clasa a VI-a, începând cu anul şcolar 2019-2020, la clasa a VII-a, iar din anul 2020-2021, la clasa a VIII-a. Articolul 9(1) În anul şcolar 2016-2017, la clasele a V-a-a VIII-a, se aplică planurile-cadru de învăţământ aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.638/2001.*)(2) În anul şcolar 2017-2018, la clasele a VI-a-a VIII-a, se aplică planurile-cadru de învăţământ aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.638/2001.*)(3) În anul şcolar 2018-2019, la clasele a VII-a-a VIII-a, se aplică planurile-cadru de învăţământ aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.638/2001.*)(4) În anul şcolar 2019-2020, la clasa a VIII-a, se aplică Planurile-cadru de învăţământ aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.638/2001.*)*) Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.638/2001 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 10Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia minorităţi, Direcţia generală management şi resurse umane, Direcţia generală buget-finanţe, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 11Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, Adrian Curaj Bucureşti, 5 aprilie 2016. Nr. 3.590. ANEXA Nr. 1 NOTA DE FUNDAMENTARE a planurilor-cadru pentru învăţământul gimnazial Componentă a curriculumului naţional, planul-cadru de învăţământ transpune în practica şcolară opţiuni majore de politică educaţională. Planurile-cadru pentru învăţământul gimnazial au fost elaborate ţinând seama de: – reperele decizionale majore care privesc învăţământul preuniversitar din România, prezentate în documentele elaborate de Guvernul României, precum şi în documentele agreate în comun de Guvernul României şi de instituţiile europene;

– finalităţile învăţământului gimnazial aşa cum sunt acestea stabilite de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Legea educaţiei naţionale).Planurile-cadru pentru învăţământul gimnazial precizează domeniile şi disciplinele studiate pe parcursul fiecărui an de studiu şi resursele de timp pentru predare-învăţare-evaluare alocate acestora. Potrivit Legii educaţiei naţionale, în învăţământul preuniversitar curriculumul naţional este centrat pe formarea şi dezvoltarea/diversificarea competenţelor-cheie care conturează profilul de formare al elevului. Opţiunea pentru utilizarea competenţelor-cheie ca repere în stabilirea profilului de formare a reprezentat o decizie de politică educaţională importantă promovată de Legea educaţiei naţionale. În acest sens, curriculumul naţional pentru învăţământul gimnazial se axează pe formarea competenţelor-cheie. Profilul de formare al absolventului de gimnaziu, prezentat mai jos, descrie aşteptările exprimate faţă de elevi la sfârşitul învăţământului gimnazial, prin raportare la: cerinţele exprimate în Legea educaţiei naţionale, alte documente de politică educaţională şi studii de specialitate; finalităţile învăţământului; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.

Planurile-cadru de învăţământ pentru gimnaziu sunt structurate pe două componente: (1) trunchi comun, (2) curriculum la decizia şcolii. 1. Trunchi comun (TC) Trunchiul comun reprezintă numărul de ore care trebuie parcurse în mod obligatoriu de către toţi elevii cuprinşi într-un anumit program de educaţie, la nivelul fiecărei discipline de studiu. Acest număr de ore asigură egalitatea şanselor la educaţie. 2. Curriculum la decizia şcolii (CDS) Curriculumul la decizia şcolii (CDS) reprezintă oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu: nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, specificul şcolii, nevoile şi tradiţiile comunităţii locale. La nivelul planurilor-cadru de învăţământ curriculumul la decizia şcolii se exprimă prin numărul de ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular. Stabilirea CDS se realizează, în mod descentralizat, de către fiecare unitate de învăţământ, în fiecare an şcolar, pentru anul şcolar următor. Curriculumul la decizia şcolii (CDS) se constituie atât din opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ, cât şi din opţionale ofertate la nivel naţional. CDS este rezultatul unui proces real şi transparent de consultare şi negociere cu elevii şi părinţii acestora, cu alţi actori la nivel comunitar şi valorifică oportunităţi şi nevoi specifice. Oferta naţională de curriculum la decizia şcolii cuprinde programe şcolare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Programele şcolare promovate ca ofertă centrală reprezintă exemple de bune practici în dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii, relevante pentru disciplina şi pentru aria curriculară de care aparţin, pentru o abordare integrată la nivelul mai multor arii curriculare, dar şi relevante social. Dintre opţionalele promovate la nivel naţional pot fi menţionate: – Educaţie pentru sănătate, clasele V-VI, VII-VIII;

– „Creează-ţi mediul!", clasele III-IV, V-VII;

– Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, clasele V-VII;

– Lectura şi abilităţile de viaţă, clasele V-VI, VII-VIII;

– Limba neoelenă şi civilizaţia Greciei antice (doi ani de studiu);

– Rădăcini latine în cultura şi civilizaţia românească (doi ani de studiu, clasele V-VI, VII-VIII);

– Mituri şi legende greco-romane, clasele V-VI;

– Expresii şi proverbe latine, clasa a VII-a;

– Cultură şi tradiţii aromâne, clasele V-VI, VII-VIII;

– Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii (un an de studiu);

– Istorie orală: Istorie trăită - Istorie povestită;

– Educaţie prin şah (doi ani de studiu);

– Limba şi literatura maghiară pentru elevii care frecventează clasele cu predare în limba română sau trăiesc în două culturi minoritare, clasele V-VIII. ANEXA Nr. 2PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul gimnazial, clasele a V-a-a VIII-a

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia şcolii. * Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 1-3 cursuri opţionale (clasele V-VII) şi 1-4 cursuri opţionale (clasa a VIII-a), dintre care un opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare este obligatoriu. ** În cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală, la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară. *** Curriculumul la decizia şcolii (CDS) se constituie atât din opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ, cât şi din opţionale ofertate la nivel naţional. CDS este rezultatul unui proces real şi transparent de consultare şi negociere cu elevii şi părinţii acestora, cu alţi actori la nivel comunitar şi valorifică oportunităţi şi nevoi specifice contextului cultural, social şi economic local. ANEXA Nr. 3PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul gimnazial cu predare în limbile minorităţilor naţionale şi pentru învăţământul gimnazial pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţilor naţionale care studiază în limba română

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia şcolii. * Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 1-3 cursuri opţionale (clasele V-VII) şi 1-4 cursuri opţionale (clasa a VIII-a), din care un opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare este obligatoriu. A doua limbă modernă poate fi studiată în cadrul CDS. ** În cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală, la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară. *** Curriculumul la decizia şcolii (CDS) se constituie atât din opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ, cât şi din opţionale ofertate la nivel naţional. CDS este rezultatul unui proces real şi transparent de consultare şi negociere cu elevii şi părinţii acestora, cu alţi actori la nivel comunitar şi valorifică oportunităţi şi nevoi specifice contextului cultural, social şi economic local. ANEXA Nr. 4 PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia şcolii. * Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri opţionale, din care un opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare este obligatoriu. ** În cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală, la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară. *** Curriculumul la decizia şcolii (CDS) se constituie atât din opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ, cât şi din opţionale ofertate la nivel naţional. CDS este rezultatul unui proces real şi transparent de consultare şi negociere cu elevii şi părinţii acestora, cu alţi actori la nivel comunitar şi valorifică oportunităţi şi nevoi specifice contextului cultural, social şi economic local. Precizări privind aplicarea planului-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică 1. Predarea disciplinelor Instrument principal, Pian complementar/Instrument auxiliar se efectuează individual. 2. Predarea disciplinei: Teorie-solfegiu-dicteu se efectuează pe grupe care cuprind între 7-12 elevi. 3. Disciplina Pian complementar se studiază de elevii care au ales ca instrument principal alt instrument decât pianul. 4. Pentru elevii care studiază ca instrument principal un alt instrument decât pianul, orga, harpa, ţambalul sau acordeonul, timpul alocat disciplinei Instrument principal va include şi activitatea cu profesorul corepetitor, cu o durată de ½ de oră pe săptămână, începând din cel de-al doilea an de studiu al instrumentului. 5. Disciplina Instrument auxiliar se studiază de către elevii care studiază ca instrument principal pianul sau orga. 6. Opţionalul integrat la nivelul mai multor arii va viza dezvoltarea competenţelor de specialitate din sfera disciplinei Ansamblu coral/Ansamblu instrumental, integrate cu competenţe specifice altor arii curriculare (spirit de echipă, cooperare într-un ansamblu, toleranţă, iniţiativă şi creativitate). Ansamblu coral se studiază de către toţi elevii, în clasele a V-a şi a VI-a. În clasele a VII-a şi a VIII-a, elevii de la instrumentele orchestrei simfonice vor studia Ansamblu instrumental, iar ceilalţi elevi vor continua studiul disciplinei Ansamblu coral. 7. Precizările privind planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică sunt valabile şi în şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. 8. Elevii înscrişi în şcolile cu program suplimentar de artă-muzică parcurg în cadrul acestor unităţi de învăţământ disciplinele de trunchi comun şi disciplina opţională din aria curriculară Arte, precum şi opţionalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare. ANEXA Nr. 5 PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - coregrafie

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia şcolii. * Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri opţionale, din care un opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare este obligatoriu. ** În cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară. *** Curriculumul la decizia şcolii (CDS) se constituie atât din opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ, cât şi din opţionale ofertate la nivel naţional. CDS este rezultatul unui proces real şi transparent de consultare şi negociere cu elevii şi părinţii acestora, cu alţi actori la nivel comunitar şi valorifică oportunităţi şi nevoi specifice contextului cultural, social şi economic local. **** Învăţământul preuniversitar coregrafic are un număr mai mare de ore decât celelalte specializări artistice, absolvirea studiilor preuniversitare constituind specializare pentru dansatori-balerini. Numărul de ore de practică este determinant pentru obţinerea calificării, după absolvirea clasei a XII-a ei pot fi angajaţi ca artişti, cu drepturi depline. Precizări privind aplicarea planului-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - coregrafie 1. Disciplina Dans clasic se desfăşoară pe grupe de 7-12 elevi, minimum 5, maximum 15, cu acompaniament de pian asigurat de profesorul acompaniator-corepetitor. 2. Disciplina Ritmică se desfăşoară pe clasă. 3. Disciplina Educaţie fizică şi sport se integrează pregătirii de specialitate din aria curriculară Arte, întrucât competenţele dobândite în cadrul acestora le includ pe cele ale disciplinei Educaţie fizică şi sport. 4. Curriculumul la decizia şcolii din aria curriculară Arte se alocă disciplinei principale de specialitate. 5. Opţionalul integrat la nivelul mai multor arii va viza dezvoltarea competenţelor de specialitate în domeniul repertoriului coregrafic, integrate cu competenţe specifice altor arii curriculare (spirit de echipă, cooperare într-un ansamblu, iniţiativă şi creativitate). 6. Elevii înscrişi în şcolile cu program suplimentar de artă-coregrafie parcurg în cadrul acestor unităţi de învăţământ disciplinele de trunchi comun şi disciplina opţională subsumate ariei curriculare Arte, precum şi opţionalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare. ANEXA Nr. 6PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - arte vizuale

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia şcolii. * Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri opţionale, din care un opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare este obligatoriu. ** În cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală, la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară. *** Curriculumul la decizia şcolii (CDS) se constituie atât din opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ, cât şi din opţionale ofertate la nivel naţional. CDS este rezultatul unui proces real şi transparent de consultare şi negociere cu elevii şi părinţii acestora, cu alţi actori la nivel comunitar şi valorifică oportunităţi şi nevoi specifice contextului cultural, social şi economic local. Precizări privind aplicarea planului-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - arte vizuale 1. Disciplinele Desen, Pictură şi Modelaj se predau pe grupe formate din 8-12 elevi. 2. Curriculumul la decizia şcolii pentru aria curriculară Arte se alocă la alegere uneia dintre disciplinele: Desen, Pictură sau Modelaj. 3. Opţionalul integrat la nivelul mai multor arii va viza dezvoltarea competenţelor specifice corespunzătoare studiului istoriei artelor şi arhitecturii, integrate cu competenţe specifice altor arii curriculare precum: om şi societate, tehnologii, matematică şi ştiinţe etc. (expresivitate culturală, raportarea personală la elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului cultural naţional, european şi universal, participarea la proiecte culturale în contexte informale şi non-formale, exprimarea unor caracteristici matematice cantitative sau calitative specifice artei şi arhitecturii etc.) 4. Elevii înscrişi în şcolile cu program suplimentar de artă - arte vizuale parcurg în cadrul acestor unităţi de învăţământ: disciplinele de trunchi comun şi disciplina opţională subsumate ariei curriculare Arte, precum şi opţionalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare. ANEXA Nr. 7 PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru învăţământul gimnazial cu program sportiv integrat

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia şcolii. * Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 2-3 cursuri opţionale, din care un opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare este obligatoriu. ** În cadrul acestei discipline vor fi studiate: la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală, la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară. *** Pentru învăţământul gimnazial cu program sportiv integrat, cele 2 ore alocate disciplinei Educaţie fizică şi sport se alocă suplimentar disciplinei Pregătire sportivă practică. **** Curriculumul la decizia şcolii (CDS) în cazul învăţământului sportiv integrat este dezvoltat pentru asigurarea optimă a pregătirii sportive orientate spre performanţă. Disciplinele de CDS în cadrul învăţământului sportiv integrat, incluse în oferta naţională, sunt: Pregătire specifică probei/postului* (CDS la nivel de arie) şi Expresivitate corporală sportivă (CDS integrat). Precizări privind aplicarea prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.462/2012 În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.462/2012 privind aprobarea Metodologiei organizării şi desfăşurării activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar, în învăţământul gimnazial, în afara orelor de educaţie fizică şi sport prevăzute în planul-cadru, pot fi constituite formaţii sportive şi ansambluri sportive. A. Formaţiile sportive se constituie pentru elevii cu aptitudini motrice deosebite şi se pregătesc ca reprezentative ale unităţilor de învăţământ, participante la competiţiile sportive interşcolare (de exemplu, Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar/Olimpiada Gimnaziilor). Formaţiile sportive se constituie şi se pregătesc pentru o singură disciplină sportivă, în cazul sporturilor pe echipe, şi pentru una sau mai multe discipline sportive, în cazul sporturilor individuale. Numărul formaţiilor sportive se aprobă de către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea catedrelor de specialitate, în funcţie de resursele materiale şi umane disponibile. În unităţile de învăţământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educaţie fizică. Pentru pregătirea formaţiilor sportive se alocă un număr de 2 ore pe săptămână, pentru fiecare formaţie sportivă, în afara orarului zilnic. Aceste ore intră în norma didactică a profesorului de educaţie fizică şi se consemnează în condică. O formaţie sportivă este alcătuită din minimum 10 - maximum 25 de elevi, proveniţi din una sau mai multe clase de acelaşi nivel de învăţământ. Programele şcolare pentru acest gen de activitate sunt cele elaborate pentru nivelul începători - disciplina Pregătire sportivă practică. B. Ansamblurile sportive se organizează pentru elevii care doresc să participe la activităţi motrice, cu caracter competiţional sau recreativ, la solicitarea scrisă a elevilor/părinţilor. Unitatea de învăţământ va prezenta elevilor o ofertă de discipline sportive sau de activităţi motrice, în funcţie de resursele materiale şi umane de care dispune. Ansamblurile sportive se desfăşoară pe grupe, cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse în norma didactică a profesorului de educaţie fizică şi se consemnează în condică. Fiecare grupă este alcătuită din minimum 10 - maximum 25 de elevi, proveniţi de la una sau mai multe clase. Numărul grupelor de ansamblu sportiv se aprobă de către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea catedrelor de specialitate. În unităţile de învăţământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educaţie fizică. Elevii care au statutul de scutit medical la lecţiile de educaţie fizică pot participa, în funcţie de recomandările scrise ale medicului specialist, la orele de ansamblu sportiv. Programul activităţilor motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este stabilit de către profesorul de educaţie fizică împreună cu elevii participanţi. Numărul ansamblurilor sportive şi al formaţiilor sportive ale unei unităţi de învăţământ, precum şi criteriile de constituire a acestora se aprobă de către Consiliul de administraţie în luna mai, pentru anul şcolar următor, după analiza opţiunilor elevilor/părinţilor, prezentate în scris. Precizări privind aplicarea planului-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program sportiv integrat 1. Disciplina Pregătire sportivă practică se realizează pe clase, pe grupe, pe grupe valorice sau individual, potrivit nivelului de învăţământ, specificului fiecărei discipline sportive, performanţelor elevilor, criteriilor de vârstă şi sex, astfel: a)pentru o singură disciplină sportivă, cu întreaga clasă, considerată o grupă, fete şi/sau băieţi, în limita numărului maxim de locuri alocat unei clase; b)pentru o singură disciplină sportivă, pe două grupe constituite pe criterii de sex, în limita numărului de locuri, minim/maxim, specific disciplinei sportive şi în limita numărului maxim de locuri alocat unei clase; c)pentru o singură disciplină sportivă, pe două grupe valorice, fete şi/sau băieţi, în limita numărului de locuri, minim/maxim, specific disciplinei sportive şi în limita numărului maxim de locuri alocat unei clase; d)pentru două discipline sportive, pe două grupe de fete şi/sau de băieţi, în limita numărului de locuri, minim/maxim, specific fiecărei discipline sportive şi în limita numărului maxim de locuri alocat unei clase; e)pentru mai mult de două discipline sportive la o clasă, pe grupe de fete şi/sau de băieţi, în limita numărului de locuri, minim/maxim, specific fiecărei discipline sportive şi în limita numărului maxim de locuri alocat unei clase; f)pe grupe valorice, constituite din elevi proveniţi din două sau mai multe clase, din cadrul aceluiaşi ciclu de învăţământ.2. a) O grupă de studiu conţine minimum 10 elevi. Prin excepţie, inspectoratul şcolar poate aproba grupe şi grupe valorice, fiecare cuprinzând cel puţin 7 elevi. b)În situaţii deosebite - abandon, îmbolnăviri sau accidentări irecuperabile, transfer şcolar, alte situaţii - când nu există posibilitatea completării imediate cu alţi elevi, clasele, grupele şi grupele valorice rămase sub efectiv pot funcţiona până la sfârşitul anului şcolar, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. c)În orice situaţie, conducerea unităţii de învăţământ trebuie să respecte raportul optim dintre numărul disciplinelor sportive, specificul acestora şi numărul de elevi, pe de o parte, şi numărul profesorilor, specializările acestora şi constituirea normelor didactice, pe de altă parte.3. Pregătirea sportivă practică în disciplina sportivă de specializare se realizează prin antrenamentul sportiv, care are o durată de 90-100 de minute, echivalentul a două ore din norma de predare. 4. În învăţământul gimnazial, clasele/grupele cu profil sportiv se pot constitui numai cu elevi al căror nivel valoric este de începători, de avansaţi (II şi I) şi/sau de performanţă. a)Elevii de nivel valoric începători sunt cei care se iniţiază în practicarea disciplinei sportive şi care participă doar la întreceri sportive locale. b)Elevii de nivel valoric avansaţi II sunt cei care participă în sistemul competiţional local (de sector). c)Elevii de nivel valoric avansaţi I sunt cei care participă în sistemul competiţional judeţean (municipiul Bucureşti). d)Elevii de nivel valoric performanţă sunt cei care participă în sistemul competiţional naţional.5. Clasele mozaic sunt alcătuite din elevi de la mai multe discipline sportive, pentru care nu a fost posibilă constituirea de grupe având numărul minim de sportivi, prevăzut în reglementările legale în vigoare. a)În cazul în care, pentru elevii din clasa mozaic, unitatea de învăţământ are profesori cu specializări corespunzătoare, întreaga pregătire practică de specialitate a elevilor se desfăşoară, în mod obligatoriu, în unitatea de învăţământ, cu aceste cadre didactice. b)În cazul în care pentru o parte sau pentru toţi elevii din clasa mozaic, unitatea de învăţământ nu are profesori cu specializări corespunzătoare, aceşti elevi vor efectua obligatoriu în unitatea şcolară 4 ore de pregătire sportivă practică. În cadrul celor 4 ore de pregătire sportivă practică se urmăreşte realizarea competenţelor specifice marcate cu asterisc în programele şcolare corespunzătoare profilului sportiv. La sfârşitul fiecărei luni, elevii vor aduce dirigintelui clasei documentele care atestă prezenţa la celelalte ore de pregătire sportivă practică de specialitate, efectuate la cluburile sportive şcolare sau la structurile sportive la care se pregătesc. 6. Aceste precizări se aplică şi învăţământului gimnazial cu program sportiv integrat din unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale.