Ordinul Nr.156 din 11.12.2017

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 12 alin. (11) din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase şi al art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul afacerilor interne emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Normele metodologice privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, structurile subordonate ale acestuia şi prefecţii vor asigura aplicarea dispoziţiilor prezentului ordin. Articolul 3La data intrării în vigoare a prezentului ordin: a)Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 31 mai 2005, se abrogă; b)articolul 42 litera e) din Regulamentul de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 89/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 8 iulie 2013, se abrogă. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul afacerilor interne,Carmen Daniela DanANEXĂNORME METODOLOGICE privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1(1) Normele metodologice privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, denumite în continuare norme metodologice, asigură planificarea, organizarea, coordonarea şi executarea acţiunilor şi măsurilor specifice pentru amplasamentele de nivel superior, care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.(2) Scopul prezentelor norme metodologice este stabilirea unei concepţii unitare de elaborare şi testare a planurilor de urgenţă. Articolul 2(1) În conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice se întocmesc următoarele tipuri de planuri:a)plan de urgenţă internă; b)plan de urgenţă externă. (2) Planurile de urgenţă se elaborează ţinând cont de specificul fiecărui amplasament, accidentele potenţiale, tipul şi cantităţile substanţelor periculoase, organizarea administrativă şi condiţiile specifice de topografie a terenului şi de mediu.(3) Tipurile de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase, considerate în elaborarea scenariilor de accidente potenţiale din planurile de urgenţă, sunt:a)eliberări necontrolate de substanţe periculoase în mediu; b)incendii; c)explozii. Articolul 3Prezentele norme metodologice utilizează termeni şi expresii definite în art. 3 din Legea nr. 59/2016, precum şi în anexa nr. 1. Capitolul IIPlanul de urgenţă internă Secţiunea 1Elaborarea Articolul 4(1) Planul de urgenţă internă se elaborează în scopul planificării şi executării acţiunilor de pregătire şi intervenţie prin care se reduce riscul asupra angajaţilor, populaţiei, mediului şi proprietăţii, în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase produse, utilizate, manipulate sau depozitate în cadrul amplasamentelor de nivel superior.(2) Acţiunile de pregătire şi intervenţie asigură:a)conducerea şi coordonarea forţelor în situaţia declanşării unor accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; b)optimizarea intervenţiei pentru limitarea şi înlăturarea efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; c)avertizarea şi alarmarea angajaţilor proprii şi a populaţiei din zonele potenţial a fi afectate în caz de accident major, precum şi notificarea autorităţilor administraţiei publice locale, operatorilor economici şi instituţiilor învecinate sau nominalizate în plan; d)pregătirea, testarea şi evaluarea personalului cu funcţii de decizie, a forţelor de intervenţie şi a angajaţilor proprii. Articolul 5(1) Planul de urgenţă internă se elaborează de către operatorii amplasamentelor de nivel superior.(2) Planul de urgenţă internă are la bază rezultatele analizei riscurilor din raportul de securitate, scenariile de accident identificate şi rezultatele estimării efectelor accidentelor majore realizate potrivit anexei nr. 2.(3) În procesul de elaborare a planului de urgenţă internă, operatorul consultă compartimentele de specialitate, personalul care lucrează în cadrul amplasamentului, inclusiv personalul subcontractat pentru diferite servicii pe termen lung, relevant din punctul de vedere al securităţii amplasamentului. Articolul 6Structura-cadru a planului de urgenţă internă este prezentată în anexa nr. 3. Articolul 7(1) Planul de urgenţă internă, aprobat de către conducerea operatorului economic, se transmite inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti-Ilfov, denumite în continuare ISUJ, din judeţul în care se află amplasamentul, pentru evaluare, după cum urmează:a)în termenele prevăzute la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 59/2016; b)în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la efectuarea unor actualizări/revizuiri în conţinutul planului. (2) În termen de 90 de zile de la primirea planului de urgenţă internă, ISUJ are obligaţia să comunice operatorului concluziile evaluării acestuia şi, după caz, să solicite informaţii suplimentare. Articolul 8(1) Planul de urgenţă internă, pe suport hârtie, precum şi în format electronic, se distribuie după cum urmează:a)un exemplar la dispecerat sau la personalul de serviciu de pe amplasament care asigură permanenţa în obiectiv şi are atribuţii în gestionarea evenimentelor în care sunt implicate substanţe periculoase; b)un exemplar la ISUJ. (2) Extrase din planul de urgenţă internă se vor distribui compartimentelor de specialitate din cadrul operatorului, forţelor de intervenţie interne şi externe care au misiuni specifice pe amplasamentul de nivel superior, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale care pot fi afectate în cazul producerii unui accident. Secţiunea a 2-aInstruirea, exersarea, testarea şi evaluarea Articolul 9(1) Întreg personalul angajat sau contractat care desfăşoară activităţi în cadrul amplasamentului de nivel superior se instruieşte periodic asupra părţilor relevante pentru acesta din planul de urgenţă internă.(2) În cazul revizuirii planului de urgenţă internă, prima instruire trebuie să aibă loc în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a revizuirii acestuia.(3) Aspectele şi elementele relevante din planul de urgenţă internă sunt incluse în tematica şi graficul anual de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă, care sunt actualizate corespunzător.(4) Vizitatorii, înainte de a li se permite accesul pe amplasament, se instruiesc asupra semnalelor de alarmă, precum şi asupra modului de comportare în caz de accident major sau de activare a planului de urgenţă internă. Articolul 10Pentru asigurarea unei instruiri adecvate a personalului cu atribuţii de decizie şi de intervenţie se organizează şi desfăşoară, periodic, mai multe tipuri de activităţi, astfel: a)lunar - pregătire teoretică privind modul de acţiune în caz de accidente pe amplasament în care sunt implicate substanţe periculoase; b)o dată la 6 luni - exerciţii de simulare, fără implicarea forţelor specializate în teren, în special pentru verificarea fluxului informaţional-decizional şi de notificare a accidentului; c)cel puţin o dată la 3 ani pentru fiecare tip de eveniment identificat în plan, aşa cum sunt ele definite la art. 2 alin. (3) - exerciţii de simulare a unui accident major, în teren, cu implicarea parţială sau totală a entităţilor nominalizate în plan. Articolul 11(1) Planul de urgenţă internă se exersează, testează şi evaluează prin exerciţii organizate de către operator.(2) Desfăşurarea exerciţiilor se execută în baza unei planificări anuale întocmite de responsabilul în domeniul managementului securităţii şi aprobate de conducerea operatorului economic.(3) Planificarea exerciţiilor se transmite la ISUJ până la data de 15 decembrie a anului în curs, pentru anul următor. Articolul 12(1) Evaluarea planului de urgenţă internă se realizează pe baza unui raport de evaluare.(2) Raportul de evaluare este întocmit, după executarea fiecărui exerciţiu, în baza observaţiilor şi rapoartelor prezentate de personalul special desemnat în acest scop, de către responsabilul în domeniul managementului securităţii şi aprobat de către conducerea operatorului.(3) Un exemplar din raportul de evaluare se transmite la ISUJ în termen de 15 zile de la data executării fiecărui exerciţiu. Secţiunea a 3-aActualizare/Revizuire Articolul 13Actualizarea planului de urgenţă internă se realizează ori de câte ori apar schimbări ale: a)persoanelor nominalizate în plan, care au atribuţii în ceea ce priveşte conducerea şi coordonarea acţiunilor de intervenţie, precum şi privind notificarea şi informarea; b)adreselor, numerelor de telefon, fax, e-mail etc. ale entităţilor nominalizate în plan; c)situaţiilor cu existentul de resurse umane şi materiale. Articolul 14Revizuirea planului de urgenţă internă se realizează în termen de cel mult 3 ani sau, înainte de termen, la solicitarea ISUJ ori din proprie iniţiativă, pe baza modificărilor produse în: a)caracteristicile surselor de risc; b)structura organizatorică de personal; c)realizarea cooperării; d)concepţia aplicării planului; e)tehnologia şi sistemele de siguranţă şi de răspuns la accidentele de pe amplasament; f)cunoştinţele tehnico-ştiinţifice în domeniu; g)instalaţii, amplasament, zone de depozitare, procese ori ca urmare a unor modificări ale naturii, clasificării sau a cantităţii substanţelor periculoase utilizate, care ar putea avea consecinţe semnificative în cazul producerii unui accident major sau ar putea determina reclasificarea unui amplasament. Articolul 15Actualizarea sau revizuirea planului de urgenţă internă se realizează acolo unde este cazul şi ca urmare a concluziilor rezultate în urma testării acestuia, precum şi după un accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, care a necesitat activarea planului. Articolul 16(1) După fiecare actualizare, modificările sunt transmise tuturor celor cărora li s-a distribuit planul sau extrasele.(2) După fiecare revizuire, ediţia nouă a planului se înregistrează şi se distribuie cu respectarea prevederilor art. 7 şi 8. Articolul 17Activitatea de elaborare, distribuire, testare, evaluare, actualizare şi revizuire a planului de urgenţă internă este coordonată la nivelul operatorului economic de responsabilul pentru managementul securităţii la nivelul amplasamentului. Capitolul IIIPlanul de urgenţă externă Secţiunea 1Elaborarea Articolul 18(1) Planul de urgenţă externă se elaborează în scopul planificării şi executării acţiunilor de pregătire şi intervenţie în caz de accidente în cadrul amplasamentelor de nivel superior şi care au efecte în afara acestora, în vederea reducerii riscului asupra populaţiei, mediului şi proprietăţii din jurul lor.(2) Acţiunile de pregătire şi intervenţie asigură:a)conducerea şi coordonarea forţelor în situaţia declanşării unor evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase cu efecte în afara amplasamentului; b)înştiinţarea, avertizarea, alarmarea şi informarea forţelor de intervenţie, autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă şi populaţiei; c)planificarea măsurilor de protecţie a populaţiei expuse riscului în situaţii de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; d)stabilirea cadrului general de acţiune a forţelor de intervenţie din afara amplasamentului; e)realizarea cooperării cu statele vecine în ceea ce priveşte asistenţa în situaţii de urgenţă generate de accidente majore cu efecte transfrontaliere în care sunt implicate substanţe periculoase. Articolul 19(1) Planul de urgenţă externă se elaborează de către ISUJ, cu sprijinul autorităţii administraţiei publice locale pe teritoriul căreia se află amplasamentul, în termen de 180 de zile de la data primirii de la operator a informaţiilor necesare, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 59/2016.(2) Planul de urgenţă externă are la bază rezultatele analizei riscurilor din raportul de securitate, informaţiile din planul de urgenţă internă, scenariile cu efecte în afara amplasamentului şi rezultatele estimării efectelor accidentelor majore realizată potrivit anexei nr. 2.(3) În procesul de elaborare a planului de urgenţă externă, ISUJ cooperează cu celelalte autorităţi competente, structurile deconcentrate ale ministerelor, precum şi cu alte entităţi cu responsabilităţi de intervenţie la accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.(4) Pentru asigurarea consultării publicului la elaborarea sau, după caz, la revizuirea planului de urgenţă externă, ISUJ, autorităţile administraţiei publice locale din zonele de planificare la urgenţă şi Instituţia Prefectului pun la dispoziţia publicului din zonele de planificare la urgenţă, prin organizarea de dezbateri publice, mese rotunde, consultări la sedii, afişarea pe pagina proprie de internet, un extras al planului din care sunt excluse informaţiile confidenţiale şi se asigură că publicului interesat i se acordă posibilitatea de a-şi exprima opinia cu privire la planurile de urgenţă externă atunci când acestea sunt întocmite sau modificate substanţial, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de aprobare. Articolul 20Structura-cadru a planului de urgenţă externă este prezentată în anexa nr. 4. Articolul 21(1) Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, coordonează elaborarea planului de urgenţă externă şi testarea acestuia, iar, la nevoie, ia decizia de punere în aplicare a planului.(2) Planul de urgenţă externă se aprobă de prefectul judeţului pe teritoriul administrativ al căruia se află dispus amplasamentul, după avizarea acestuia de către autorităţile şi instituţiile teritoriale care au responsabilităţi de intervenţie, stabilite în cadrul acestuia. Articolul 22(1) Planul de urgenţă externă se elaborează în trei exemplare şi se păstrează, pe suport hârtie, precum şi în format electronic, după cum urmează:a)un exemplar la ISUJ; b)un exemplar la Instituţia Prefectului; c)un exemplar la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Inspectoratul General. (2) Copii sau extrase din planul de urgenţă externă, după caz, se distribuie tuturor autorităţilor administraţiei publice locale şi instituţiilor teritoriale care au responsabilităţi de intervenţie stabilite în cadrul acestuia.(3) Responsabilitatea distribuirii copiilor planului revine ISUJ. Secţiunea a 2-a Instruirea, exersarea, testarea şi evaluarea Articolul 23(1) Planul de urgenţă externă se exersează şi testează prin exerciţii organizate de ISUJ pe baza unui grafic anual aprobat de prefectul judeţului.(2) Planificarea desfăşurării exerciţiilor menţionate la alin. (1) se transmite la Inspectoratul General, conform precizărilor transmise prin ordin al inspectorului general.(3) Planificarea, organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor se corelează cu prevederile ordinelor şi dispoziţiilor legale în vigoare, referitoare la planificarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea pregătirii prin exerciţii a personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne.(4) Scenariul, concepţia şi planul de desfăşurare ale exerciţiilor de testare a planurilor de urgenţă externă se întocmesc de către ISUJ şi sunt aprobate de către prefectul judeţului. Articolul 24(1) Pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului cu atribuţii de decizie şi de intervenţie vor fi organizate şi desfăşurate, periodic, mai multe tipuri de activităţi, astfel:a)pregătire teoretică de specialitate; b)exerciţii de verificare a fluxului informaţional - decizional; c)exerciţii de simulare a unui accident major cu desfăşurarea parţială sau totală a forţelor în teren. (2) Cel puţin o dată la 36 de luni se execută câte un exerciţiu de testare cu desfăşurarea tuturor forţelor în teren, pentru fiecare tip de eveniment identificat în plan, aşa cum sunt ele definite la art. 2 alin. (3), fiind, de regulă, corelat cu un exerciţiu de testare a planului de urgenţă internă, organizat de operator. Articolul 25(1) ISUJ realizează o evaluare a fiecărui exerciţiu de testare a planului de urgenţă externă, prin întocmirea unui raport de evaluare, semnat de prefect, pe baza concluziilor prezentate de fiecare autoritate implicată. Raportul va cuprinde o secţiune dedicată activităţii de informare publică.(2) Semestrial, ISUJ înaintează către Inspectoratul General o sinteză cu rezultatele evaluării exerciţiilor de testare a planurilor de urgenţă externă. Secţiunea a 3-a Actualizare/Revizuire Articolul 26(1) Actualizarea planului de urgenţă externă se realizează prin grija ISUJ, cu sprijinul Instituţiei Prefectului şi a autorităţilor administraţiei publice locale din zonele de planificare la urgenţă anual, sau ori de câte ori apar modificări ale:a)persoanelor nominalizate în plan, care au atribuţii în ceea ce priveşte conducerea şi coordonarea acţiunilor de intervenţie, precum şi privind notificarea şi informarea; b)adreselor, numerelor de telefon, fax, e-mail ale entităţilor nominalizate în plan; c)situaţiilor cu existentul de resurse umane şi materiale. (2) După fiecare actualizare, modificările sunt transmise, prin grija ISUJ, tuturor celor cărora li s-a distribuit planul sau copii după acesta, în termen de 10 zile. Articolul 27(1) Revizuirea planului de urgenţă externă se realizează în termen de cel mult 3 ani sau înainte de termen în baza modificărilor produse în:a)caracteristicile surselor de risc; b)analiza riscurilor din raportul de securitate; c)scenariile cu efecte în exteriorul amplasamentului; d)realizarea cooperării; e)concepţia aplicării planului; f)structura dezvoltărilor socio-economice şi aşezărilor umane din zonele de risc; g)cunoştinţele tehnico-ştiinţifice în domeniu; h)vecinătatea amplasamentului. (2) După fiecare revizuire, ediţia nouă a planului va fi înregistrată şi distribuită de ISUJ, cu respectarea prevederilor art. 22 din prezentele Norme metodologice, în termen de 15 zile. Articolul 28Actualizarea sau revizuirea planului de urgenţă externă se realizează, acolo unde este cazul, şi ca urmare a concluziilor rezultate în urma testării acestora, precum şi în urma unui accident major în care au fost implicate substanţe periculoase, care a necesitat activarea planului. Capitolul IVCooperarea regională Secţiunea 1 Cooperarea internaţională Articolul 29(1) Pentru amplasamentele situate la o distanţă mai mică sau egală cu 15 km faţă de frontiera de stat a României, precum şi pentru cele care au scenarii de eliberare de substanţe periculoase în apele de suprafaţă din bazinele de recepţie ale râurilor care delimitează, traversează sau sunt poziţionate pe frontiera de stat a României şi situate la o distanţă mai mică sau egală cu cea care corespunde unei durate de curgere a apei în albie de două zile, cu o viteză medie de curgere a acesteia, planurile de urgenţă externă se avizează şi de către Inspectoratul General.(2) În situaţia în care, în urma evaluării riscurilor pe amplasamentele la care se face referire la alin. (1), se constată că există scenarii ce implică efecte asupra populaţiei, proprietăţii sau mediului de pe teritoriul unei ţări vecine, ISUJ transmite autorităţilor competente locale similare, din zonele afectate, din ţara vecină, o notificare semnată de prefectul judeţului pe a cărui rază teritorială se află dispuse amplasamentele.(3) Pentru asigurarea consultării publicului din ţara vecină ce poate fi afectat de un accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, petrecut pe teritoriul României, la elaborarea sau, după caz, la revizuirea planurilor de urgenţă externă, ISUJ transmite autorităţilor administraţiei publice locale, din zonele afectate, din ţara vecină un extras din plan, cu respectarea aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 59/2016.(4) Documentele menţionate la alin. (2) şi (3) sunt transmise de Inspectoratul General şi către autorităţile competente de la nivel naţional din ţara în cauză. Secţiunea a 2-a Cooperarea interjudeţeană Articolul 30(1) În situaţia în care, în urma evaluării riscurilor pe un amplasament situat pe teritoriul administrativ al unui judeţ, se constată că există scenarii din care rezultă că sunt posibile efecte asupra populaţiei, proprietăţii sau mediului de pe teritoriul administrativ al unui judeţ vecin, planul de urgenţă externă se elaborează în cooperare şi cu autorităţile competente din cadrul judeţului vecin.(2) Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie în situaţia descrisă la alin. (1) se fac coordonat la nivelul instituţiei prefectului, precum şi a tuturor forţelor de intervenţie. Capitolul VDispoziţii finale Articolul 31(1) Tematica, modalităţile de organizare şi desfăşurare a exerciţiilor de testare a planurilor de urgenţă internă şi externă, precum şi frecvenţa acestora se corelează cu accidentele/evenimentele petrecute, concluziile rezultate din inspecţiile pe aceste amplasamente, gradul de pregătire a forţelor de intervenţie, schimbările şi modernizările instalaţiilor de pe amplasament.(2) Pentru operatorii care fac parte dintr-un grup în care se poate manifesta efectul domino sau o platformă industrială, cel puţin o dată la trei ani, se execută un exerciţiu de testare al planurilor de urgenţă internă cu implicarea întregii platforme sau grupului domino. Articolul 32Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. ANEXA Nr. 1la normele metodologice DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAŢI 1. BLEVE - Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion (explozie a vaporilor unui lichid în fierbere) - reprezintă un tip de explozie care are loc la rezervoarele care conţin lichide sub presiune (de exemplu, gaze lichefiate). Explozia se produce datorită creşterii temperaturii (prin primirea unui aport termic din exterior) peste punctul de fierbere al lichidului, creându-se astfel condiţiile unei vaporizări rapide a lichidului, eliberându-se cantităţi mari de vapori. În momentul în care lichidul este transformat în vapori, aceştia continuă să primească căldură din exterior, se vor supraîncălzi, iar presiunea acestora va depăşi presiunea maximă admisă de execuţie a vasului, producând astfel o rupere a rezervorului. Eliberarea bruscă în atmosferă produce suprapresiune care va avea maximul său în epicentrul exploziei. Efectele unei astfel de explozii pot conduce la distrugerea completă a rezervorului de depozitare şi proiectarea sau antrenarea de fragmente în mediul înconjurător sau distrugerea parţială a rezervorului cu ruperea unor armături; 2. Fire ball (minge de foc) - o iniţiere spontană a unui nor de vapori combustibili care se ridică în aer sub formă de nor sau minge de foc; 3. Efectul de proiectil (misil) - proiectare de fragmente de material rezultate în urma unei explozii şi alte corpuri angrenate de suflul exploziei; 4. VCE - Vapor Cloud Explosion (explozia norului de vapori) - explozia unui nor de vapori; 5. Flash Fire (incendiu fulger) - o combustie rapidă, fără explozie, care poate apărea într-un mediu unde combustibilul şi aerul s-au amestecat în concentraţii adecvate combustiei; 6. Pool Fire (incendiu de baltă) - un incendiu al unei bălţi orizontale de substanţă/amestecuri de substanţe combustibile; 7. Jet Fire (incendiu sub formă de jet) - este o flacără de difuzie turbulentă, care rezultă din arderea unui combustibil eliberat continuu sub presiune într-o anumită direcţie sau direcţii. Incendii Jet pot apărea din eliberarea de gaze, lichid intermitent (în două faze) şi lichide; 8. Indicii AEGL - Acute Exposure Guideline Levels - (nivel orientativ asupra expunerii acute) sunt ghiduri de expunere concepute pentru a ajuta persoanele care răspund la tratarea urgenţelor care implică deversări chimice sau alte evenimente catastrofale, în care membrii publicului larg sunt expuşi la o substanţă chimică periculoasă pe calea aerului. AEGL estimează concentraţiile la care cei mai mulţi oameni - inclusiv persoanele sensibile, cum ar fi bătrâni, bolnavi sau foarte tineri - vor începe să aibă efecte asupra sănătăţii dacă sunt expuşi la o substanţă chimică periculoasă pentru o anumită perioadă de timp. AEGL prezintă valori distincte ale concentraţiei pentru intervale de timp de expunere de 10, 30, 60 de minute, 4 şi 8 ore; 9. AEGL 3 - reprezintă valoarea concentraţiei în aer a unei substanţe, exprimate în ppm sau mg/m³, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere efecte ce ameninţă viaţa sau pot provoca moartea; 10. AEGL 2 -reprezintă valoarea concentraţiei în aer a unei substanţe, exprimate în ppm sau mg/m³, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere efecte ireversibile sau serioase, pe termen lung, ce afectează sănătatea sau capacitatea de auto-evacuare; 11. AEGL 1 - reprezintă valoarea concentraţiei din aer a unei substanţe, exprimată în ppm sau mg/m³, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere disconfort apreciabil, iritaţii sau anumite efecte asimptomatice care nu afectează simţurile. Oricum, efectele nu provoacă incapacitate, sunt trecătoare şi reversibile când expunerea încetează; 12. LFL - Lower Flammability Limit (limita cea mai joasă de inflamabilitate) - reprezintă concentraţia substanţei, în aer, la limita inferioară de inflamabilitate; 13. Indicii TEEL - Temporary Emergency Exposure Limits (limite de expunere temporare la urgenţă) - sunt ghiduri concepute pentru a prezice răspunsul membrilor publicului la diferite concentraţii ale unui produs chimic în timpul unui incident de urgenţă. Ei estimează concentraţiile la care majoritatea oamenilor vor începe să aibă efecte asupra sănătăţii dacă sunt expuşi la o substanţă chimică periculoasă pe o durată determinată; 14. TEEL 0 - reprezintă concentraţia-limită datorită căreia majoritatea persoanelor nu experimentează efecte apreciabile asupra sănătăţii; 15. TEEL 1 - reprezintă concentraţia maximă din atmosferă datorită căreia se crede că aproape toţi indivizii experimentează efecte uşoare şi tranzitorii asupra sănătăţii sau sesizează un miros bine definit; 16. TEEL 2 - reprezintă concentraţia maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toţi indivizii pot fi expuşi, fără să experimenteze sau să desfăşoare efecte asupra sănătăţii serioase şi ireversibile sau simptome care pot afecta posibilitatea de a aplica măsuri de protecţie; 17. TEEL 3 - reprezintă concentraţia maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toţi indivizii pot fi expuşi, fără să experimenteze sau să desfăşoare efecte ameninţătoare pentru viaţă. Nu întâmplător, pot suferi efecte serioase sau ireversibile şi simptome care să afecteze posibilitatea de a aplica măsuri de protecţie; 18. Indicii ERGP - Emergency Response Planning Guidelines (niveluri de expunere pentru planificarea răspunsului la urgenţă) sunt ghiduri de expunere concepute pentru a anticipa efectele asupra sănătăţii ca urmare a expunerii la anumite concentraţii chimice în aer. ERPG estimează concentraţiile la care majoritatea oamenilor vor începe să aibă efecte asupra sănătăţii dacă sunt expuşi la o substanţă chimică periculoasă pe calea aerului timp de o oră. (Membrii sensibili ai publicului - cum ar fi bătrâni, bolnavi sau foarte tineri - nu sunt acoperiţi de aceste orientări şi pot avea efecte adverse la concentraţii sub valorile ERPG.) 19. ERPG 1 - reprezintă concentraţia maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toţi indivizii pot fi expuşi timp de o oră, experimentând numai efecte adverse uşoare şi tranzitorii sau sesizând un miros bine definit; 20. ERPG 2 - reprezintă concentraţia maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toţi indivizii pot fi expuşi timp de o oră, fără să experimenteze sau să desfăşoare efecte serioase şi ireversibile sau simptome care pot afecta posibilitatea de a aplica măsuri de protecţie; 21. ERPG 3 - reprezintă concentraţia maximă din aer, datorită căreia se crede că aproape toţi indivizii pot fi expuşi timp de o oră, fără să experimenteze sau să desfăşoare efecte care să ameninţe viaţa. Nu întâmplător, pot suferi efecte serioase sau ireversibile şi simptome care să afecteze posibilitatea de a aplica măsuri de protecţie. 22. IDLH - Immediately dangerous to life and health (nivelul de pericol imediat pentru viaţă sau sănătate) - o estimare a concentraţiei maxime în aer la care un muncitor sănătos poate fi expus, timp de 30 minute, fără a suferi efecte permanente asupra sănătăţii sau care să îl împiedice să părăsească locul de muncă în caz de accident; 23. Zonă de planificare la urgenţă - zonă delimitată de un anumit nivel al consecinţelor utilizată în planificarea răspunsului de urgenţă; 24. Notificare de accident/incident - activitatea de informare a entităţilor posibil a fi afectate de un accident/incident în care sunt implicate substanţe periculoase, cu scopul de a lua măsurile necesare de prevenire, protecţie şi intervenţie; 25. Scenariu accidental - o serie de evenimente care, în final, conduc la producerea unui accident, iniţiat de manifestarea unui hazard şi eşecul barierelor de protecţie; 26. CAS - Chemical Abstract System - sistem de înregistrare şi denumire a substanţelor şi preparatelor chimice, recunoscut la nivel internaţional; 27. DML - doza minimă letală - reprezintă cea mai mică cantitate de substanţă la care este expus, prin inhalare, ingerare sau contact, un grup test pentru care apare efectul letal unic. ANEXA Nr. 2la normele metodologice ESTIMAREA EFECTELOR ACCIDENTELOR MAJORE 1. Estimarea efectelor accidentelor majore este parte integrantă a evaluării riscurilor prezente pe amplasament şi se face prin analiza consecinţelor eliberării accidentale de substanţe periculoase, utilizând modele fizice, chimice şi matematice adecvate, recunoscute la nivel european. 2. Scopurile analizei consecinţelor sunt de a furniza informaţii cu privire la: a)efectele accidentelor asupra elementelor vulnerabile; b)dimensionarea zonelor de planificare la urgenţă; c)planificarea răspunsului la urgenţă.3. Evenimentele produse pe amplasamentele în care sunt implicate substanţe periculoase pot genera următoarele efecte asupra elementelor vulnerabile: a)efecte mecanice generate de suprapresiunea în frontul undei de şoc sau de proiectile - efectul de misil; b)efecte termice generate de radiaţia termică; c)efecte toxice determinate de eliberarea sau emisia de substanţe periculoase în atmosferă sau de contaminarea mediului provocată de deversarea necontrolată a substanţelor periculoase.Aceste efecte se pot produce individual, secvenţial sau simultan. 4. Pentru fiecare din efectele menţionate la pct. 3 se stabileşte o serie de variabile fizico-chimice, denumite indicatori specifici, ale căror valori pot fi suficient de reprezentative pentru evaluarea gravităţii fenomenului periculos. 5. Zonele potenţial afectate de efectele care derivă din evenimentele produse pe amplasamentele industriale în care sunt implicate substanţe periculoase sunt determinate pe baza distanţelor la care aceste variabile fizico-chimice ating anumite valori-prag. 6. În vederea organizării intervenţiei în caz de accident major se definesc următoarele zone de planificare la urgenţă: a)Zona I - „efect domino/mortalitate ridicată" este zona în care evenimentul se manifestă cu puterea maximă. Pierderile aşteptate de personal neprotejat surprins în această zonă sunt cuprinse între 50% şi 100%. De asemenea, în această zonă efectele mecanice, termice şi toxice pot iniţia/agrava consecinţele accidentului prin efect domino. b)Zona II - „prag de mortalitate" este zona determinată prin acele valori ale indicatorilor specifici care, odată depăşite, provoacă moartea a cel puţin unei persoane dintre cele expuse la efectele accidentului. c)Zona III - „vătămări ireversibile" este acea zonă în care efectele accidentelor asupra persoanelor surprinse neprotejate conduc la vătămări foarte grave cu caracter permanent. d)Zona IV - „vătămări reversibile" este acea zonă în care accidentele provoacă efecte care, deşi perceptibile pentru populaţie, nu provoacă incapacitate şi sunt reversibile când expunerea încetează.7. În vederea optimizării răspunsului, în funcţie de nivelul de daune aşteptate, măsurile de protecţie şi intervenţie se aplică astfel: – imediat pentru zonele I-III; accesul personalului de intervenţie în această zonă se poate face doar cu echipament de protecţie complet şi autonom;

– doar pentru grupurile critice ale populaţiei cum ar fi copii, persoane cu dizabilităţi, bătrâni etc. în zona IV.8. Stabilirea măsurilor şi acţiunilor de intervenţie în zonele de planificare la urgenţă au în vedere următoarele aspecte generale: a)În interiorul zonei I se va lua în considerare extinderea efectelor prin implicarea altor surse de pericol datorită manifestării evenimentului (efect domino). b)Zona II - În cazul manifestării fenomenelor ce produc radiaţie termică, costumul de pompieri aluminizat este esenţial. În cazul emisiei de substanţe toxice, evacuarea/adăpostirea persoanelor neprotejate se va face imediat. c)Accesul forţelor de intervenţie în zonele III, II şi I se face numai după echiparea corespunzătoare cu mijloace şi echipamente speciale de protecţie. d)În afara zonei IV nu sunt necesare acţiuni de evacuare sau intervenţie.9. În vederea stabilirii dimensiunii zonelor de planificare la urgenţă se vor utiliza scenariile evenimentelor rezonabile, cu probabilitate de manifestare mai mare de 10^-6, calculate conform unei metodologii sistematice de analiză a riscului. 10. Scenariile rezonabile care se iau în considerare, după caz, fără a se limita doar la acestea, sunt următoarele: a)scurgere de substanţă printr-un orificiu cu suprafaţa mai mică sau egală cu 100 mm²; b)ruptură a unui furtun flexibil; c)ruptură completă a unei conducte cu diametrul interior mai mic sau egal cu 20 mm; d)declanşarea unui dispozitiv de eliberare atmosferică (supapă de suprapresiune, disc de rupere, punct de drenaj/colectare mostre); e)neaprinderea/stingerea faclei pe durata eliberării; f)incendiu în cuva de retenţie sau în exteriorul rezervorului; g)fenomene BLEVE; h)explozii ale materialelor explozive etc.11. Pentru simularea emisiilor de substanţe periculoase ce prezintă efecte toxice pentru oameni se utilizează cel puţin două situaţii meteorologice diferite, specifice amplasamentului analizat, şi anume: condiţiile meteorologice cele mai nefavorabile, dar posibile şi condiţiile meteorologice cele mai frecvente. 12. Condiţiile meteorologice selectate se descriu, cel puţin, pe baza următorilor parametri: a)viteza vântului în m/s; b)clasa de stabilitate atmosferică Pasquill; c)temperatura aerului în °C; d)umiditate în %; e)radiaţie solară în W/m².13. Analiza consecinţelor emisiilor de substanţe periculoase ce prezintă efecte toxice pentru oameni se face pentru fiecare valoare-prag şi condiţie meteorologică, deplasarea şi dimensiunea norului toxic fiind reprezentate pentru următoarele intervale de timp trecute de la iniţierea accidentului: 10 minute; 30 de minute şi 60 de minute. Tabelul 1. Valorile-prag utilizate în vederea stabilirii zonelor de planificare

N O T E: 1. Vor fi folosite valorile AEGL finale, intermediare sau propuse pentru publicare de către comitetul AEGL. 2. Dacă o substanţă nu are atribuite valori ale indicilor AEGL, se vor utiliza indicii ERPG. 3. Dacă o substanţă nu are atribuite valori ale indicilor AEGL şi nici ale indicilor ERPG, se vor utiliza valorile indicilor TEEL. 4. Dacă o substanţă nu are atribuite valori ale niciunuia dintre indicii AEGL, ERGP sau TEEL, se vor utiliza orice alte valori ale concentraţiilor periculoase disponibile, determinate pentru substanţa respectivă prin studii toxicologice, rezultate din fişele toxicologice sau din sistemul REACH. 5. În cazul utilizării indicilor ERPG sau a indicilor TEEL, pentru obţinerea valorii concentraţiei pentru 10, 30 şi 60 de minute se foloseşte definiţia dozei toxice bazată pe legea lui Haber - Cⁿ x t = constant (C = concentraţia, n = exponentul dozei toxice, iar t = timp). 6. În cazul utilizării indicilor TEEL, pentru expunerea timp de 10 minute se acceptă utilizarea valorii fără a fi interpolată. 7. Doza de radiaţie termică D primită de organismele umane cauzată de flăcări, corpuri incandescente sau explozii se calculează cu următoarea formulă: D = I_m^4/3 x t_exp, unde I_m este intensitatea termică medie primită, exprimată în kW/m², t_exp reprezintă timpul de expunere al ţintei, exprimat în secunde. 8. În cazul emisiilor de radiaţie termică cu o dezvoltare în timp mai lungă de 30 de secunde (pool fire sau jet fire), pentru calculul zonelor de planificare la urgenţă, folosindu-se metoda dozei, timpul de expunere al ţintei folosit în formula de mai sus va fi de 60 de secunde pentru zonele I şi II şi 30 de secunde pentru zonele III şi IV. 9. În cazul stabilirii zonelor de planificare la urgenţă datorate radiaţiei termice se va utiliza, pe cât posibil, metoda de calcul al dozei. ANEXA Nr. 3la normele metodologice STRUCTURA-CADRU a planului de urgenţă internă 1. Actualizări, revizuiri, avizări şi distribuţie 2. Generalităţi Se înscrie scopul în care s-a elaborat planul de urgenţă, domeniul de aplicare al acestuia şi baza legală ce justifică elaborarea. 3. Activarea planului/Încetarea urgenţei pe amplasament Capitolul prezintă, într-o manieră uşor de înţeles şi aplicat într-o situaţie de urgenţă, următoarele aspecte: a)clasificarea urgenţelor - sistem individual de clasificare, în funcţie de efectele pe amplasament sau în afară, impactul economic, impactul social, impactul asupra mediului etc.; b)când se activează planul - stabilirea unor criterii de punere în aplicare imediat a planului; c)persoane cu responsabilităţi în activarea planului:– numele sau funcţiile persoanelor autorizate să declanşeze proceduri de urgenţă şi persoana responsabilă pentru coordonarea la faţa locului a acţiunii de atenuare a efectelor;

– numele sau funcţia persoanei care are responsabilitatea de a menţine legătura cu a

utoritatea responsabilă pentru planul de urgenţă extern. d)modul de activare a planului; e)fluxul informaţional pe timpul urgenţei înglobează procedurile de notificare/alarmare ale angajaţilor, forţelor de intervenţie proprii, ale elementelor teritoriale vulnerabile din jurul amplasamentului şi a autorităţilor cu rol în gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv informaţii despre modul în care se face avertizarea, tipul de informaţii care trebuie cuprinse în avertizarea iniţială şi măsurile pentru furnizarea unor informaţii mai detaliate de îndată ce acestea devin disponibile. f)informaţii ce se furnizează în caz de accident - prezintă informaţiile ce vor fi furnizate pe parcursul fluxului informaţional, în ceea ce priveşte activarea planului în funcţie de atribuţiile în domeniul situaţiilor de urgenţă; informaţiile trebuie grupate în funcţie de destinatar (de exemplu: informaţii preliminare către conducerea operatorului despre situaţia creată, evaluarea modului în care a fost afectat amplasamentul, primele măsuri luate; informaţii destinate salariaţilor despre locurile care trebuie evacuate/unde se vor evacua/care prezintă siguranţă, măsurile de protecţie în funcţie de situaţie; informaţii oferite autorităţilor locale, C.L.S.U.) etc.; g)încetarea urgenţei - stabilirea criteriilor individuale ce stau la baza deciziei de încetare a urgenţei, precum şi paşii care se urmează pentru a duce la îndeplinirea acestei decizii.4. Clasificarea scenariilor de accident În vederea asigurării unei intervenţii timpurii şi eficace, scenariilor de accident rezultate în urma analizei de risc li se desemnează acţiunile corespunzătoare a fi întreprinse în caz de urgenţă. Un exemplu este redat în tabelul de mai jos.

NOTĂ: Acţiunile în caz de urgenţă trebuie completate, după caz, şi cu alte acţiuni specifice amplasamentului şi domeniului de activitate. 5. Descrierea acţiunilor în caz de urgenţă Se descriu procedurile specifice ce se întreprind pentru îndeplinirea fiecărei acţiuni în caz de urgenţă, menţionându-se locuri de întâlnire cu echipele externe, date de contact, acţiuni specifice, forţe de intervenţie etc., ţinându-se cont de zonele de planificare la urgenţă. Se descriu acţiunile care trebuie întreprinse pentru a menţine, sub control, condiţiile sau evenimentele previzibile care ar putea avea o contribuţie semnificativă la declanşarea unui accident major, precum şi acţiunile pentru limitarea consecinţelor acestora, inclusiv o descriere a echipamentului de protecţie/siguranţă şi a resurselor disponibile. Se descriu măsurile stabilite în vederea limitării riscurilor pentru persoanele aflate în cadrul amplasamentului, precum şi acţiunile pe care trebuie să le întreprindă personalul după avertizare. Operatorul economic stabileşte locurile de întâlnire cu forţele externe, în situaţia solicitării ajutorului acestora sau activării planului de urgenţă externă, denumit în continuare PUE, ţinând cont de zonele de planificare la urgenţă, substanţele periculoase prezente pe amplasament şi evenimentele accidentale identificate în cadrul analizei de risc şi, dacă este necesar, vor fi modificate în urma elaborării PUE, pentru a asigura concordanţa. Se stabilesc măsurile pentru acordarea de sprijin, prin acţiuni de atenuare a efectelor în exteriorul amplasamentului şi pentru coordonarea acestora cu serviciile de urgenţă din afara amplasamentului. 6. Secţiunea cartografică Se prezintă hărţi la scară adecvată cu planul amplasamentului, pe care se marchează căile de acces şi evacuare, punctele de adunare, reţelele tehnologice şi de utilităţi (canalizare, puţuri, reţele de apă curentă, de răcire, de incendiu, reţele de curent electric, abur, estacade de conducte ce vehiculează substanţe toxice/corozive/inflamabile etc.), evidenţierea instalaţiilor ce vehiculează/stochează/produc substanţe periculoase, punctele de iniţiere a scenariilor de accident, materializarea zonelor de planificare la urgenţă pe hartă etc. ANEXA Nr. 4 la normele metodologiceSTRUCTURA-CADRU a planului de urgenţă externă 1. Actualizări, revizuiri, avizări şi distribuţie 2. Generalităţi Se înscrie scopul în care s-a elaborat planul de urgenţă, domeniul de aplicare al acestuia şi baza legală ce justifică elaborarea. 3. Activarea planului/Încetarea urgenţei în afara amplasamentului Capitolul prezintă, într-o manieră uşor de înţeles şi aplicat într-o situaţie de urgenţă, următoarele aspecte: a)când se activează planul - planul de urgenţă externă se activează în cazul producerii unui accident major sau când survine un eveniment necontrolat, care prin natura sa poate să conducă la un accident major, în baza propunerii persoanei autorizate să declanşeze proceduri de urgenţă pe amplasament, precum şi a observaţiilor primului evaluator extern la locul accidentului. Activarea planului trebuie să se facă în baza depăşirii unor praguri prestabilite a unor parametrii definiţi, în funcţie de specificul operatorului, a substanţelor prezente pe amplasament şi a scenariilor luate în considerare; b)persoane responsabile de activarea planului:Date de contact ale persoanei(lor) sau funcţiile persoanelor autorizate să declanşeze proceduri de urgenţă şi ale persoanelor autorizate pentru conducerea şi coordonarea acţiunilor în exteriorul amplasamentului; c)modul de activare a planului:Se vor detalia modalităţile concrete de flux informaţional - decizional pentru activarea planului; d)informaţiile care se furnizează în caz de accident:

e)încetarea urgenţei - stabilirea criteriilor individuale ce stau la baza deciziei de încetare a urgenţei, precum şi paşii care se urmează pentru a duce la îndeplinire această decizie.4. Zone de planificare la urgenţă Este necesară o scurtă descriere a amplasamentului şi activităţilor desfăşurate, a substanţelor periculoase prezente şi a elementelor teritoriale şi ambientale vulnerabile din jurul amplasamentului: a)unităţi de cazare: hoteluri, moteluri, pensiuni, case de odihnă etc.; b)unităţi de îngrijire: spitale, orfelinate, aziluri, sanatorii etc.; c)unităţi de cult şi cultură: biserici, mănăstiri, muzee, biblioteci, monumente, atracţii turistice etc.; d)aglomerări de persoane: teatre, cinematografe, discoteci, săli de conferinţă, magazine mari, unităţi zootehnice etc.; e)unităţi de învăţământ: şcoli, licee, universităţi, grădiniţe etc.; f)activităţi economice şi de producţie; g)unităţi destinate transportului: staţii de autobuz, gări, autogări etc.; h)zone naturale protejate; i)centre critice: puncte de transformare, staţii de tratare a apei, rezervoare de apă etc.Pentru acestea se întocmeşte un tabel care va conţine denumirea unităţii, profilul acesteia şi adresa. 5. Înştiinţare/Alarmare/Evacuare/Adăpostire Se specifică cine şi când se face înştiinţarea/alarmarea/ evacuarea/adăpostirea angajaţilor/populaţiei, mijloacele folosite pentru alarmare şi înştiinţare şi locurile stabilite pentru evacuare. Acestea din urmă se figurează pe hartă. 6. Scenariile accidentale În format tabelar vor fi enumerate scenariile accidentale care generează efecte în afara amplasamentului şi efectele acestora, identificate conform analizei de risc, a substanţelor implicate, a efectelor de tip domino anticipate şi a zonelor de planificare la urgenţă rezultate în urma simulării efectelor cu dimensiunile asociate. Pentru substanţele ce pot genera accidente cu efecte în afara amplasamentului se vor înscrie într-un tabel următoarele informaţii: numărul UN/CAS, starea de agregare, calea de expunere, mijloace de protecţie individuală, acţiunile pompierilor şi celorlalte forţe de intervenţie, identificarea pericolelor, măsuri de prim ajutor şi acţiuni pentru protecţia mediului. 7. Intervenţia Vor fi prezentate responsabilităţile şi acţiunile fiecărei entităţi nominalizate în plan, în ordine cronologică, în funcţie de tipul evenimentului. În scopul asigurării unei cooperări adecvate, acestea vor fi elaborate pe baza prevederilor legale, sub coordonarea Instituţiei Prefectului, în urma întâlnirilor dintre reprezentanţii entităţilor şi vor fi actualizate/revizuite în urma exerciţiilor desfăşurate. Fiecare entitate va stabili proceduri de acţiune detaliate pentru forţele proprii, în planul de urgenţă externă fiind prezentată o descriere sumară a acestora. În plan va fi inclus un tabel cuprinzând forţele şi mijloacele disponibile pentru intervenţie. Se stabilesc măsuri pentru acţiunile de atenuare a efectelor în exteriorul amplasamentului, inclusiv răspunsurile la scenarii de accidente majore, astfel cum sunt prevăzute în raportul de securitate, şi luând în considerare posibilele efecte domino, inclusiv ale celor cu impact asupra mediului. Se stabilesc măsuri pentru acordarea de sprijin, prin acţiuni de atenuare a efectelor în interiorul amplasamentului. Acolo unde este cazul, se stabilesc măsuri pentru furnizarea de informaţii către serviciile de urgenţă ale altor state membre, în situaţia în care se produce un accident major cu posibile consecinţe transfrontaliere. 8. Informarea publicului şi mass-media Se stabilesc măsuri pentru punerea la dispoziţia publicului, precum şi a oricăror amplasamente învecinate sau situri care nu intră în domeniul de aplicare a Legii nr. 59/2016, de informaţii specifice referitoare la accident şi la conduita care ar trebui adoptată. Se vor întocmi scurte comunicate de presă diferite, în funcţie de momentul în timp al desfăşurării accidentului şi tipul evenimentului: dezvoltarea incidentului, manifestarea efectelor şi încetarea urgenţei. Aceleaşi cerinţe sunt şi pentru alarmarea populaţiei, prin elaborarea de mesaje clare şi scurte ce se transmit prin intermediul sirenelor electronice sau sistemelor de amplificare de pe autospecialele de intervenţie. 9. Secţiunea cartografică Pe o hartă la scară de 1:15.000 şi în format minim A3 se reprezintă zonele de planificare la urgenţă, punctele de deviere/oprire a traficului (se includ la capitolul „intervenţia"), punctele de întâlnire stabilite anterior, punctele de adunare/evacuare, căile de acces către amplasament, locurile de amplasare a punctelor medicale şi de comandă avansate, elementele teritoriale şi ambientale vulnerabile din apropierea amplasamentului, mijloacele de înştiinţare şi alarmare şi zonele de audibilitate ale acestora. Dacă scenariile cu efecte în afara amplasamentului prezintă raze de planificare cu diferenţe mari în ceea ce priveşte dimensiunea, se întocmesc mai multe hărţi, cu repoziţionarea elementelor de intervenţie.