ORDIN Nr. 107
din 10 mai 2010
privind aprobarea Planului
de ajustare a efortului de pescuit
ACT EMIS DE:
MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 391 din 14 iunie 2010
Având în vedere:
- Referatul de aprobare nr. 3.006 din 22 aprilie 2010
al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, în temeiul
prevederilor:
- art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr.
25/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale;
- art. 4 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr.
1.194/2008 privind organizarea, structura şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, cu
modificările şi completările ulterioare;
- art. 1 alin. (2) lit. a)-c), art. 9, 10 şi art.
11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20
decembrie 2002 privind conservarea şi exploatarea durabilă a
resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul
pescuitului;
- art. 21 lit. (a) pct. (v) şi pct. (vi) şi
art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006
privind Fondul European pentru Pescuit,
ministrul agriculturii şi dezvoltării
rurale emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Planul de ajustare a efortului
de pescuit, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Incepând cu data intrării în vigoare a
prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 444/2009 privind aprobarea Planului
de ajustare a efortului de pescuit, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009.
Art. 3. -Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultura va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Mihail Dumitru
ANEXA
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURA
PLAN DE AJUSTARE A EFORTULUI DE PESCUIT
1. Introducere
Prezentul plan de ajustare a efortului de pescuit (PAEP)
a fost elaborat în baza Planului naţional strategic şi a
Programului operaţional pentru pescuit (2007-2013). Aceste documente
prezintă măsurile propuse de România în domeniul pescuitului, care au
ca scop adaptarea flotei de pescuit la cotele disponibile, precum şi
implementarea liniilor directoare ale politicii comune de pescuit privind
reducerea capacităţii de pescuit. Aceste măsuri se vor realiza
în cadrul axei prioritare 1 a Programului operaţional pentru pescuit
şi au ca scop, pe lângă reducerea capacităţii de pescuit,
crearea condiţiilor economice pentru susţinerea flotei de pescuit a
României la Marea Neagră.
Prezentul PAEP a fost elaborat în baza recentelor date
ştiinţifice furnizate către Agenţia Naţională
pentru Pescuit şi Acvacultura de instituţiile naţionale de
specialitate şi regionale, informaţii colectate prin diferite
programe şi proiecte, inclusiv prin Programul naţional de colectare a
datelor pescăreşti.
Prezentul PAEP conţine măsurile menite
să conducă la ajustarea capacităţii de pescuit a flotei
pentru a obţine un echilibru durabil şi stabil între capacitatea de
pescuit şi starea resurselor pescăreşti şi în acelaşi
timp să respecte politica comună de pescuit a Uniunii Europene.
Aceste măsuri constau în:
- încetarea permanentă a activităţii de
pescuit;
- încetarea temporară a activităţii de
pescuit;
- investiţii la bordul navelor şi
selectivitate în sensul direcţionării pescuitului către speciile
care prezintă o perspectivă bună în raport cu mărimea
efectivelor şi valorile fluctuaţiei lor (pelagici: şprot şi
hamsie, demersali: calcan), fapt care ar permite o exploatare durabilă a resurselor
pescăreşti din Marea Neagră.
In scopul asigurării unei abordări unitare
şi integrate a pescuitului marin român în sistemul socioeconomic
comunitar, PAEP trebuie urmat de acţiuni menite să creeze un sector
piscicol eficient şi sustenabil.
2. Descrierea contextului
Flota de pescuit a României face parte integrantă,
începând cu anul 2007, din flota de pescuit comunitară şi se supune
dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20
decembrie 2002 privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor
piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului
şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006
privind Fondul European pentru Pescuit.
Capacitatea de pescuit a României la Marea Neagră
este de 441 de nave1 şi ambarcaţiuni (20 cu lungimi mai
mari de 12 m şi 421 cu lungimi mai mici de 12 m), totalizând 2.604,86 GT
şi 8.691,79 kW, înscrise în fişierul navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit (tabelul nr. 1).
1 Romanian National
Programme for Collection of Fisheries Data 2009-2010.
Tabel nr. 1
Flota României la Marea Neagră
Tip
|
Număr
|
Tonaj total
|
Putere totală (kW)
|
Vase cu lungimea >12 m
|
20
|
2.056,26
|
5.884,69
|
Vase cu lungimea <12 m
|
421
|
548,6
|
2.807,1
|
TOTAL:
|
441
|
2.604,86
|
8.691,79
|
2.1. Nave cu lungimea de peste 12 m
Majoritatea celor 20 de nave cu lungimi mai mari de 12
m sunt de acelaşi tip, cu o lungime de aproximativ 25 m şi corp de
oţel. Fiind construite în perioada anilor 1980-1990, au echipamente
şi instalaţii depăşite care nu oferă
siguranţă în exploatare, în ultimii ani operând mai aproape de
coastă şi numai pe mare liniştită. De asemenea,
datorită condiţiilor tehnice de la bord (lipsa instalaţiilor de
producere sau de păstrare a gheţii), captura se prelucrează
exclusiv prin sărare, ceea ce determină înregistrarea constantă
de cantităţi mari de captură nereţinută la bord
(aruncări în mare), dar şi o cerere redusă a pieţei pentru
astfel de debarcări.
Aceste nave au fost concepute pentru a realiza
pescuitul printr-o singură metodă, 17 fiind nave tip trauler costier,
iar 3 dintre acestea fiind dotate numai pentru pescuitul cu setci de calcan.
Obiectul principal al pescuitului prin traulare sunt speciile de talie
mică, respectiv şprot, bacaliar, hamsie etc, specii deosebit de
perisabile, în special în perioada de vară. Pentru a livra captura în
stare proaspătă în condiţiile dotărilor actuale, navele
sunt obligate să îşi diminueze perioada de lucru în zonele de
pescuit, maximum 12 ore (cazul şprotului refrigerat), cu consecinţe
nefavorabile asupra eficienţei activităţii.
In ultimii 3 ani, unele dintre nave au fost amenajate
provizoriu pentru a desfăşura şi activităţi
polivalente, cum ar fi traulare cu traulul pelagic, în principal, dar şi
pescuit cu setcile de fund.
Zona de pescuit pentru această categorie de nave o
constituie zona costieră şi zona economică exclusivă,
dincolo de izobata de 20 m, adâncime situată la aproximativ 4-8 Mm
faţă de ţărm, în sectorul de nord, şi la 3-4 Mm în
sectorul sudic.
Zonele de aglomerare a diferitelor specii cunosc o mare
variabilitate în funcţie de specii, sezon, dar şi de condiţiile
hidrometeorologice. Sezonul de pescuit este concentrat în perioada
martie-noiembrie. La începutul şi sfârşitul sezonului,
aglomerările sunt situate la distanţe mari de ţărm, în
dreptul izobatei de 60-80 m, necesitând perioade mari de timp pentru deplasare
(4-10 ore) şi evident consum crescut de combustibil, ceea ce
determină creşterea costului de producţie, precum şi
creşterea cheltuielilor directe de producţie.
Pe de altă parte, în perioadele de
primăvară şi toamnă frecvenţa zilelor cu gradul de
agitaţie a mării peste 3° Bf (limita de lucru pentru acest tip de
navă) depăşeşte 54%, ceea ce limitează şi mai
mult timpul efectiv de pescuit şi duce la creşterea riscurilor
privind siguranţa navigaţiei şi securitatea echipajelor.
Având în vedere aceste constrângeri, multe nave
activează perioade reduse de timp, acţionând doar la comenzi ferme
şi realizând venituri care se situează de multe ori la limita
subzistenţei, ceea ce determină creşterea costului de
producţie. Infrastructura portuară, un element esenţial al
pescăriilor marine, reprezintă în România un handicap major, lucru
evidenţiat clar în Planul naţional strategic şi în Programul
operaţional pentru pescuit (2007-2013).
Neasigurarea condiţiilor minime de infrastructură
portuară pentru navele de pescuit (port, dană specială pentru
acostare, spaţii de depozitare pentru unelte şi peşte, materiale
specifice), precum şi distanţele mari dintre porturi şi zonele
de pescuit au fost şi reprezintă încă factorii principali care
au condus la închiderea sau diminuarea la minimum a activităţii de
pescuit.
Aceste constrângeri cauzate de lipsa investiţiilor
în sector au condus la scăderi dramatice ale capturilor. Dacă în anii
1986- 1990 se realizau peste 15.000 tone/an, în perioada 1991-2005 captura
totală s-a diminuat la circa 2.000 tone/an, pentru ca în ultimii ani
să nu depăşească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări
reprezintă speciile de talie mică: şprot, stavrid, bacaliar.
Un procent relativ semnificativ din capturile cu
traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6-
12 tone/an).
Debarcările de calcan ale acestei clase de nave
reprezintă în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000
de bucăţi setei din dotarea acestor nave.
Se apreciază că, dacă toate aceste nave
ar fi modernizate sau înlocuite cu altele noi, cu siguranţă s-ar
putea realiza capturi mult mai mari şi s-ar putea exercita o presiune
semnificativă asupra stocurilor de peşti, cu riscuri serioase privind
durabilitatea exploatării.
Astfel, capacitatea de pescuit a României din prezent -
în principal segmentul de flotă cuprinzând navele de pescuit de peste 12 m
lungime - este supradimensionată în raport cu resursele şi
prezintă caracteristica unui potenţial latent excedentar, cu mult
peste posibilităţile de pescuit pe care le avem la Marea Neagră.
2.2. Pescuitul costier la scară mică
Pescuitul costier la scară mică se
realizează cu cele 421 de ambarcaţiuni a căror lungime este sub
12 metri. Acestea sunt ambarcaţiuni construite din fibră de
sticlă sau din lemn, 200 dintre ele fiind dotate cu motoare de mică
putere. Ambarcaţiunile deservesc uneltele staţionare: taliene, ave,
setci fixe, paragate de rechin etc. Vârsta medie a ambarcaţiunilor este de
15 ani.
Dintre acestea, un număr de 128 de
ambarcaţiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul
nr. 2).
Tabel nr. 2
Flota de pescuit costier la scară redusă
care practică pescuitul la calcan
Lungime totală
|
Număr de
nave/ambarcaţiuni
|
Putere totală
(kW)
|
Greutate totală (tone)
|
<6m
|
12
|
183,97
|
5,4
|
6 - 12 m
|
116
|
1.124,24
|
64,5
|
Sursa: Planul
naţional de control al pescuitului şi debarcărilor de calcan în
apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010,
elaborat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultura.
Acest segment de pescărie a început să fie
dezvoltat de către comunităţile pescăreşti după
anul 1990, ca urmare a condiţiilor socioeconomice aferente.
In acest context pescuitul are un pronunţat
caracter de subzistenţă, căpătând în timp valenţe de
activitate familială.
Talienele marine, în număr ce nu
depăşeşte 25 de unităţi pe tot litoralul românesc,
sunt amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 şi 10 metri. O
echipă de pescari deserveşte 1- 2 unelte, folosind două ambarcaţiuni.
Capturile sunt variabile şi sunt în general formate din amestec de specii,
predominând cele de talie mică (şprot, hamsie, bacaliar, stavrid,
guvizi, aterină, barbun).
Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr
total de 1.200 de bucăţi de setci de scrumbie, 400 de
bucăţi de setci de chefal, 150 de bucăţi de setei de
guvizi, 2.500 de bucăţi de setei de calcan şi 400 de
bucăţi de setei de rechin. Fiecare ambarcaţiune din această
clasă poate utiliza 10-20 de setei de scrumbie sau chefal şi 15-30 de
setei de calcan.
Şi în acest caz, sezonul de pescuit este limitat
la circa 8-9 luni, primăvara se pescuieşte scrumbia de Dunăre,
iar vara se pescuieşte chefal, calcan şi guvizi.
Autonomia redusă a ambarcaţiunilor
condiţionează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din
apropierea ţărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în
sectorul nordic şi 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, şi
pescuitul costier la scară redusă se confruntă cu o serie de
„greutăţi", ceea ce îl face ineficient şi nesigur pentru
echipaj.
Ca orice pescărie nou-apărută,
există numeroase probleme cu care aceasta se confruntă: de exemplu,
ambarcaţiunile cu lungimea de 6-8 metri, nefiind corespunzătoare pe
deplin utilizării pe mare, sunt preluate din pescăria Deltei
Dunării.
Pregătirea profesională superficială,
accesul limitat la resurse financiare, precum şi lipsa
facilităţilor de debarcare a capturilor fac ca şi acest segment
de flotă să cunoască o degradare accentuată.
2.3. Alte consideraţii
Condiţiile climatice din lunile reci
limitează posibilităţile de pescuit la Marea Neagră, iar
prohibiţia anuală a pescuitului care coincide de regulă cu
perioada reproducerii fac ca aprovizionarea pieţei să prezinte
fluctuaţii sezoniere.
De asemenea, datorită efectelor climatice globale
s-au înregistrat şi schimbări în comportamentul manifestat de
ihtiofaună, prin îndepărtarea de coastă a aglomerărilor
pescuibile, respectiv un dinamism mai accentuat al constituirii şi dispersării
acestor aglomerări, atât în zona de mică adâncime (3-11 m), cât
şi în zona de larg (20-80 m), afectând desfăşurarea
activităţilor de pescuit prin mărirea timpului de pescuit, a
cheltuielilor cu combustibilul şi, implicit, ducând la o scădere a
rentabilităţii activităţii.
La litoralul românesc, companiile şi operatorii
economici cu profil pescăresc desfăşoară
activităţi de pescuit mixte atât în zona costieră, cât şi
de larg, cu unelte staţionare şi filtrante înconjurătoare şi
tractate. In aceste condiţii, managementul pescăresc trebuie orientat
mai mult pe resursă, decât pe efortul de pescuit.
Acesta este motivul pentru care în paralel cu
măsurile de ajustare a efortului de pescuit, orientat asupra mai multor
specii, trebuie acţionat şi prin implementarea măsurilor de
conservare a speciilor.
2.4. Situaţia stocurilor de peşte
Caracteristica principală a capturilor de
peşti din sectorul marin românesc este prezenţa unui număr mare
de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie
redusă (şprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul
că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid,
zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie
scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendinţă
de refacere, menţinându-se însă în stare critică. în ultimii
ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc şi pe întreaga perioadă
de pescuit (martie-noiembrie), dominanta în capturi a revenit în principal
speciei şprot/Sprattus sprattus, calcan/Pseffa maeotica şi
scrumbie/Alosa ponfica, alături de care au mai apărut speciile
tradiţionale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis
encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae,
rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae şi alte specii.
Dominanta capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este
deţinută de speciile tradiţionale: hamsie (14,8%), şprot
(12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%)
şi aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deţine
şprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%),
labanul (0,5%) şi chefalul(1,7%).
2.5. Starea stocurilor de specii de peşte de
importanţă economică
Pentru a arăta starea actuală a
populaţiilor principalelor specii de peşti, majoritatea cu caracter
transfrontalier, precum şi a motiva necesitatea de a ne înscrie în efortul
regional de diminuare a presiunii puse asupra resurselor, trebuie să facem
o scurtă analiză la nivelul întregului bazin asupra stării
principalelor specii:
a) Specii pelagice
Hamsia (Engraulis
encrassicolus L., 1758) - este specia dominantă în capturile
comerciale de la Marea Neagră.
In perioada 1995-2005, stocul de hamsie s-a
refăcut parţial, capturile crescând la 300-400.000 tone, însă
efortul de pescuit a rămas relativ ridicat astfel încât biomasa exploatabilă
nu a mai ajuns la nivelele ridicate de la începutul anilor '80.
Având în vedere că în România nu există un
pescuit specializat pentru specia hamsie, capacitatea de pescuit fiind
redusă, considerăm că pentru sectorul marin românesc nu se
justifică stabilirea unei capturi totale admisibile (TAC). Totuşi,
pentru protejarea speciei, se impune respectarea dimensiunilor minime admise în
pescuitul acestor specii. Este absolut necesar a se stabili TAC-ul la nivel
regional, ţinând cont că cele mai mari aglomerări (pentru
iernare) se află în alte zone (ţărmurile Caucazului), unde sunt
intens pescuite cu plasa pungă de către flotele georgiene şi
turceşti (tabelul nr. 4).
Şprotul (Sprattus
sprattus, L., 1758) - este a doua specie ca importanţă
comercială după hamsie. La litoralul românesc biomasa
aglomerărilor de şprot variază foarte mult în funcţie de
condiţiile de mediu, fiind foarte diferită de la un sezon la altul.
In baza evaluărilor efectuate, în perioada 2000-2009 se poate aprecia
că biomasa şprotului în sectorul românesc a oscilat în medie între
30.000 şi 60.000 tone, fiind recomandat un TAC de 10.000 tone/an (tabelele
nr. 3 şi 4) [Studii de evaluare a stocurilor de resurse acvatice vii în
vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC), pe specii şi zone; Radu
Gh., 2005; Maximov V., Radu Gh., Nicolaev S., 2006, 2007, 2008; Radu Gh.,
2009].
Tabel nr. 3
Valoarea stocurilor (tone) pentru principalele
specii de peşti din sectorul românesc al Mării Negre
Specia
|
Stoc (tone)
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
Şprot
|
35.000
|
35.000
|
30.000
|
45.000
|
45.000
|
45.000
|
14.750
|
60.000
|
60.000
|
60.000
|
Bacaliar
|
|
|
|
8.000
|
8.000
|
8.000
|
7.000
|
6.000
|
8.500
|
10.000
|
Hamsie
|
|
|
|
19.000
|
19.000
|
19.000
|
20.000
|
20.000
|
20.000
|
-
|
Guvizi
|
|
|
|
600
|
600
|
600
|
600
|
600
|
500
|
-
|
Calcan
|
|
|
|
1.066
|
980
|
1.080
|
1.150
|
1.300
|
2.356
|
1.500
|
Rechin
|
|
|
|
1.650
|
1.650
|
1.650
|
2.000
|
4.300
|
1.450
|
2.500
|
Tabel nr. 4
Valoarea TAC-ului pentru principalele specii de
peşti din sectorul românesc al Mării Negre
Specia
|
TAC (tone)
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
Şprot
|
10.000
|
10.000
|
10.000
|
10.000
|
10.000
|
10.000
|
10.000
|
10.000
|
10.000
|
10.000
|
Bacaliar
|
1.000
|
1.000
|
1.000
|
1.000
|
1.000
|
1.000
|
1.000
|
500
|
500
|
500
|
Hamsie
|
2.000
|
2.000
|
2.000
|
2.000
|
2.000
|
2.000
|
-
|
|
|
|
Stavrid
|
100
|
100
|
100
|
100
|
100
|
100
|
-
|
|
|
|
Guvizi
|
100
|
100
|
100
|
100
|
100
|
100
|
100
|
200
|
100
|
100
|
Calcan
|
100
|
100
|
100
|
50
|
50
|
50
|
50
|
50
|
50
|
50
|
Rechin
|
100
|
100
|
100
|
50
|
50
|
50
|
40
|
50
|
50
|
50
|
Trebuie remarcat că presiunea asupra stocului de
şprot şi, mai nou, asupra celui de bacaliar a crescut îndeosebi
după ce stocurile de hamsie şi stavrid au scăzut extrem de mult
datorită pescuitului intensiv şi neselectiv în zonele de iernat,
făcând ca atenţia flotelor din ţările riverane Mării
Negre să se îndrepte acum şi spre noi specii.
Stavrid (Trachurus
mediterraneus ponticus, Aleev, 1956)
Un declin drastic al abundenţei stocului a existat
după 1995, când acesta s-a diminuat cu 56%. In 1991 stocul de stavrid a
scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea la 4,7
mii tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 20 de ori faţă
de media anilor 1985-1989.
In contrast cu hamsia şi şprotul, stocul de
stavrid a rămas încă la un nivel foarte scăzut.
Asemănător hamsiei, apreciem că pentru sectorul marin românesc
nu este necesară stabilirea unei TAC, dar pentru protejarea
completării se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul
acestor specii şi estimarea TAC-ului trebuie făcută la nivel
regional.
Pălămida (Sarda
sarda) şi Macroul (Scomber japonicus), două specii
de peşte de mare importanţă economică, practic au
dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul
românesc al Mării Negre. In prezent, în zona litoralului românesc s-au
semnalat capturi rare şi izolate ale celor două specii, ceea ce ar
putea fi interpretat ca un semnal de apariţie şi, implicit, refacere
timidă a stocurilor.
b) Specii demersale
Evaluările unei părţi din stocul de
calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin
metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafeţelor),
aplicată pe arii restrânse, fără a ţine cont de zona de
distribuţie a întregului stoc, şi care foloseşte ca parametri:
viteza navei, deschiderea orizontală a traulului şi timpul de
traulare. Pentru sectorul românesc, în baza evaluărilor efectuate, în
perioada 2003-2009, valoarea biomasei aglomerărilor de calcan a crescut
uşor de la un an la altul, situându-se la o valoare de circa 980 t în anul
2004, la 1.080 t în 2005, la 1.150 t în 2006, la 1.300 t în 2007 şi 2.350
t în 2008 [Assessment study of turbot stocks (Psetta maxima maeotica) on
Romanian Black Sea coast area; Maximov V. şi Radu Gh., 2009]. Pentru
anul 2009, valoarea biomasei a fost estimată la circa 1.500 tone, fiind
recomandat un TAC (din motive precautionare), pentru anul 2010, de 50 tone
(tabelele nr. 3 şi 4).
Calcanul (Psetta
maxima maeotica)
Tabel nr. 5
Evoluţia biomasei aglomerărilor pescuibile
de calcan în Ucraina şi Bulgaria, în perioada 2001-2008
Ţara
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
Ucraina
|
1.430
|
1.460
|
1.440
|
1.210
|
1.510
|
1.410
|
|
|
Bulgaria
|
|
|
|
|
|
1.441
|
1.896
|
1.966
|
Rechinul (Squalus
acanthias) - întâlnit în zona litoralului românesc, este o specie
migratoare, cu un ciclu lung de viaţă, al cărei stoc este
puternic influenţat de mărimea efortului de pescuit. In ultimele
decenii nu au fost efectuate cercetări specializate şi evaluări
ale stocurilor de rechin din Marea Neagră. Cu toate ca datele statistice
sunt nesatisfăcătoare, se poate estima pentru 2005-2010 un TAC de 50
tone, urmând ca acesta să fie revizuit în urma cercetărilor viitoare
(tabelul nr. 5).
Familia Acipenseridae (sturioni) - are stocurile deosebit de afectate datorită pescuitului
fără control şi lucrărilor hidrotehnice efectuate în zonele
de reproducere. Din observaţiile pe teren, îndeosebi prin traulările
de sondaj din timpul expediţiilor de cercetare, a fost semnalată prezenţa
doar a tineretului de păstrugă, restul speciilor de Acipenseridae lipsind
în totalitate. Prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi
dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 262/330/2006 privind conservarea populaţiilor
de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din
România, pentru asigurarea conservării şi refacerii populaţiilor
de sturioni se interzice pescuitul în scop comercial pentru o perioadă de
10 ani. Pentru cunoaşterea stării reale a sturionilor se impune un
program complex de evaluare, care să cuprindă atât partea
marină, cât şi cea fluvială.
Rapana (Rapana
venosa) - specie exotică la litoralul românesc. Evaluările
recente efectuate de specialişti INCDM „Grigore Antipa" relevă
faptul că în zona litoralului românesc stocurile de rapana au fost
estimate la circa 13.190 tone (± 0,42 mii tone), ceea ce oferă
posibilitatea unui potenţial de exploatare de 5.000 tone/an.
Sintetizând informaţiile prezentate, cu raportare
la specificul de practicare a pescuitului marin, putem concluziona că
pentru o dezvoltare durabilă a pescăriilor româneşti la Marea
Neagră se poate articula posibilitatea capturării, fără a
afecta starea stocurilor de resurse vii marine, a următoarelor
cantităţi:
- specii de talie mică (şprot, hamsie
şi bacaliar) - 6.000/7.000 tone/an;
- calcan - 50 tone/an, cu posibilitatea de extindere a
TAC-ului, corespunzător celor 3.000 km din ZEE, recent stabilită;
- rechin - 50 tone/an;
- rapana - 5.000 tone an;
- alte specii - 500 tone/an.
3. Cadrul juridic
Prezentul PAEP a fost întocmit/elaborat în conformitate
cu prevederile art. 21 lit. (a) pct. (v) şi (vi) din Regulamentul (CE) nr.
1.198/2006 al Consiliului, a fost notificat şi va fi aprobat în
conformitate cu art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, de
asemenea are în vedere prevederile art. 9 şi 10 din Regulamentul (CE) nr.
2.371/2002 al Consiliului, fiind orientat pe respectarea principiilor art. 11
alin. (1): „Statele membre instituie măsuri de adaptare a
capacităţii de pescuit a flotelor lor pentru a obţine un
echilibru stabil şi durabil între respectiva capacitate de pescuit şi
posibilităţile lor de pescuit." şi art. 2 alin. (1): „se
urmăreşte astfel o aplicare progresivă a unei metode de gestionare
a zonelor piscicole, bazate pe ecosisteme" din acelaşi regulament. De
asemenea se doreşte ca aceasta să contribuie la activităţi
de pescuit eficiente în cadrul unui sector al pescuitului şi acvaculturii
competitiv şi viabil din punct de vedere economic, asigurând un trai
decent pentru cei ce depind de activităţile de pescuit şi
ţinând seama de interesele consumatorilor.
4. Ajustarea efortului de pescuit
Ajustarea efortului de pescuit la Marea Neagră în
perioada 2007-2013 se va face prin următoarele măsuri:
- încetarea permanentă a activităţii de
pescuit a navelor;
- încetarea temporară a activităţilor de
pescuit;
- investiţii la bordul navelor şi
selectivitate.
4.1. Incetarea permanentă a
activităţii navelor de pescuit
Scoaterea permanentă din uz a navelor de pescuit
reprezintă cel mai important element al PAEP.
Prezentul PAEP prezintă măsurile planificate
de România în domeniul pescuitului pentru ajustarea efortului de pescuit în
conformitate cu prevederile politicii comune de pescuit, ţinând cont de
obiectivele prezentate în art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al
Consiliului.
Eficienţa energetică reprezintă un
aspect de impact al pescăriei asupra mediului, astfel cantitatea de
combustibil raportată la captura debarcată variază în
funcţie de tipul de unealtă şi metoda de pescuit, de la un consum
neglijabil până la peste 1 litru combustibil/1 kg peşte debarcat.
Datorită faptului că navele de pescuit sunt vechi, prost
întreţinute şi au unelte învechite, Planul naţional strategie (PNS)
prevede o oportunitate de a reduce numărul de nave prin ajutoare de
stat pentru încetarea permanentă a activităţii de pescuit.
România doreşte să păstreze un nivel minim pentru flota de
pescuit (minimum vitalis), care poate fi estimat la 12-13 nave moderne
şi performante. Flota de pescuit se impune a fi reînnoită şi modernizată,
în vederea asigurării pe piaţă a produselor pescăreşti
solicitate şi la cel mai bun raport calitate/preţ, fără
mărirea presiunii asupra resurselor naturale.
Speciile pelagice de dimensiuni mici ar putea
reprezenta captura principală a pescuitului marin cu navele de peste 12 m,
dacă acestea ar fi dotate cu echipamentul adecvat prelucrării la
bord, altul decât prelucrarea prin sărare.
Incetarea permanentă a activităţii de
pescuit are drept scop scoaterea din flotă a navelor:
- mai mari de 12 metri care pescuiesc prin traulare;
- vechi de peste 20 ani, depăşite fizic
şi moral, care nu au condiţii de păstrare a capturilor la bord
şi în cazul cărora valoarea obţinută prin sărarea
şprotului, specia predominantă, nu compensează cheltuielile
efectuate;
- cu motoare cu un consum mare de combustibil.
In condiţiile îndepărtării
aglomerărilor de peşti-ţintă la zone de adâncime şi
unei platforme continentale întinse în dreptul ţărmului românesc,
activitatea de pescuit devine nerentabilă, în condiţiile
utilizării unor nave neeconomice.
4.2. Incetarea temporară a
activităţii de pescuit
Incetarea temporară a activităţilor de
pescuit ale navelor are ca obiectiv principal refacerea stocului de adulţi
al biomasei de şprot, stabilită de evoluţia indicatorilor de
stare ca fiind 80% din tineret nepescuibil conform regulamentelor. Beneficiarii
acţiunii de încetare temporară a activităţii de pescuit
sunt proprietarii navelor de pescuit comercial şi pescarii.
Valoarea acestor compensaţii a fost stabilită
de către Comitetul de monitorizare a Programului operaţional pentru
pescuit. In baza cercetărilor şi studiilor efectuate de institutele
de cercetare de profil pot rezulta propuneri de închidere temporară a unor
zone de pescuit sau de sistare temporară a pescuitului anumitor specii de
peşti-ţintă.
In astfel de cazuri ar putea fi analizată
oportunitatea aplicării reducerii temporare a activităţilor de
pescuit.
4.3. Investiţii la bordul navelor şi
selectivitate
Navele de pescuit cu lungimi mai mari de 12 m, în
activitatea desfăşurată în ultimii ani, au avut un raport
cost/beneficiu ineficient, aceste nave fiind foarte vechi, mari consumatoare de
combustibil, fără spaţii de depozitare şi prelucrare.
Modernizarea şi adaptarea spaţiilor de prelucrare nu va determina
creşterea capacităţii de pescuit şi prelucrare,
respectându-se prevederile art. 25 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al
Consiliului. Acest lucru este posibil datorită mărimii navelor din
acest segment de flotă care, datorită profilului constructiv, nu
permite mărirea capacităţii de stocare, puterea de tractare a
uneltelor fiind în concordanţă cu reducerea puterii motorului.
Pentru ambarcaţiunile implicate în pescuitul de
coastă la scară redusă mai mici de 12 m sunt necesare o serie de
măsuri de modernizare şi creştere a siguranţei pe mare,
care are drept rezultat final:
a) creşterea siguranţei la bordul
ambarcaţiunilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de
lucru;
b) creşterea inovaţiei tehnologice şi
îmbunătăţirea calităţii şi conservării
capturilor;
c) creşterea contribuţiei la
îmbunătăţirea mediului înconjurător (unelte de pescuit mai
selective, înlocuirea motoarelor, tratarea reziduurilor la bordul navelor).
4.4. Alte măsuri
Alte măsuri de reducere a efortului de pescuit,
cum ar fi diminuarea numărului zilelor de pescuit, perioadele de
prohibiţie etc, ar putea fi adoptate în conformitate cu rezultatele
studiilor care sunt în prezent în derulare la nivelul Uniunii Europene pentru
stabilirea stării actuale a stocurilor de peşte de-a lungul coastei
româneşti a Mării Negre.
5. Măsuri de protecţie şi conservare
In apele comunitare, România respectă
măsurile de protecţie impuse prin regulamentele anuale specifice,
respectiv măsuri de conservare şi gestionare a resursei marine
[Regulamentul (CE) nr. 1.139/2008 al Consiliului din 10 noiembrie 2008 de
stabilire pentru anul 2009 a posibilităţilor de pescuit şi a
condiţiilor aferente aplicabile pentru anumite resurse halieutice în Marea
Neagră şi Regulamentul (CE) nr. 1.579/2007 al Consiliului de
stabilire a posibilităţilor de pescuit şi a condiţiilor
aferente pentru 2008 în Marea Neagră pentru anumite resurse halieutice
şi grupuri de resurse halieutice].
In pescăriile marine din România sunt aplicate
şi alte măsuri de conservare şi protecţie. In general,
acestea sunt stabilite în baza studiilor elaborate de institute de cercetare de
profil şi sunt implementate prin acte normative emise de autoritatea
publică competentă. Printre acestea enumerăm:
- limitarea nivelurilor de captură (cote de
pescuit) pentru unele specii. In prezent, sub incidenţa acestei
reglementări naţionale intră un număr de 5 specii marine,
dintre care cotele de calcan şi şprot sunt stabilite prin regulament
al Consiliului European;
- stabilirea dimensiunilor minime admise în pescuit
pentru un număr de 9 specii de peşti marini şi nevertebrate
(Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale
nr. 343/2008);
- stabilirea sectoarelor şi perioadelor de
prohibiţie, pe anumite intervale de timp (de regulă perioadele de
reproducere maximă a peştilor, respectiv 1-2 luni). Sunt vizate aici
specii importante, precum sturionii, calcanul, rechinul, scrumbia de
Dunăre;
- stabilirea unor zone de protecţie speciale (de
cruţare) pentru reproducere, hrănire, iernare, cum este cazul
culoarelor marine pentru protecţia sturionilor din dreptul gurilor
Dunării (ordin comun al autorităţii centrale de pescuit şi
al autorităţii de mediu);
- reglementarea tipului şi caracteristicilor
uneltelor de pescuit, inclusiv a dimensiunilor ochiurilor de plasă. Prin
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale nr. 449/2008 au fost stabilite un număr de 12 unelte admise în
pescuitul marin, modalităţile de marcare şi semnalizare a
acestora. Trebuie menţionat faptul că în pescuitul marin utilizarea
traulului de fund şi a dragelor este interzisă pe tot parcursul
anului;
- asigurarea conservării şi refacerii
populaţiilor de sturioni. Astfel, ministrul agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului şi
gospodăririi apelor au emis un ordin prin care se interzice pescuitul în
scop comercial al tuturor speciilor de sturioni din mare, Deltă şi
Dunăre, pe o perioadă de 10 ani (Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului
şi gospodăririi apelor nr. 262/330/2006);
- interdicţia privind pescuitul în ariile
protejate. In dreptul litoralului românesc există două
rezervaţii naturale:
a) zona tampon a Rezervaţiei Biosferei „Delta
Dunării", ce se întinde de la frontiera de nord până la Capul
Midia, cu extindere spre larg până la izobata de 20 m. Suprafaţa
acesteia depăşeşte 1.100 km2, pescuitul fiind permis
numai prin metode tradiţionale (taliane, setci, năvoade);
b) Rezervaţia Marină 2 Mai-Vama Veche are o
întindere de 7 km şi o suprafaţă de 50 km2. In
această zonă este interzis pescuitul comercial cu navele, iar în
perimetrul tampon (până la izobata de 10 m) este admis pescuitul cu unelte
tradiţionale (taliane, setci, năvoade).
Celor două rezervaţii naturale le trebuie
adăugate 5 situri, care împreună reprezintă contribuţia
României la Reţeaua ecologică europeană NATURA 2000. Toate
aceste zone cumulate acoperă o suprafaţă de peste 1.160 km2
şi reprezintă peste 71% din lungimea litoralului românesc.
Cadrul legislativ pentru măsurile de conservare
cuprinde:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 317/2009;
- ordine anuale de prohibiţie pentru delimitarea
de zone de pescuit, unelte, specii şi perioade de pescuit interzise;
- Ordinul ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale
ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care
pot fi capturate din mediul acvatic;
- Ordinul ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice,
condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi
metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale;
- Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 262/330/2006;
- Legea nr. 82/1993 privind constituirea
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării", cu modificările
ulterioare.
Textele relevante din aceste acte normative sunt
prezentate în anexa la prezentul plan.
6. Rezultate aşteptate
România doreşte să păstreze un nivel
minim pentru flota de pescuit (minimum vitalis), care poate fi estimat
la 12-13 nave moderne şi performante. Flota de pescuit va fi reînnoită
şi modernizată pentru a asigura piaţa cu produsele cerute,
fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale.
6.1. Flota de pescuit după implementarea
planului de ajustare (viziune pe termen scurt)
Implementarea PAEP trebuie să contribuie la
atingerea a două obiective majore, respectiv:
1. să reducă capacitatea excedentară de
captură în scopul conservării resurselor marine vii şi prin
aceasta să scoată din circuit nave şi ambarcaţiuni
învechite, necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, operaţional
şi al eficienţei economice;
2. să conserve un nivel minim de 12-13 nave cu
lungimea de peste 12 m, dotate cu echipamente şi facilităţi
moderne, şi un număr de ambarcaţiuni modernizate destinate
pescuitului la scară mică, care să ofere o mai mare
siguranţă în exploatare, o utilizare superioară a capturilor
debarcate şi condiţii de exercitare a unei activităţi
eficiente.
Flota de nave pentru pescuitul la scară
mică
In mod similar, şi la acest segment de flotă
alăturăm punctele
slabe descrise în Programul operaţional pentru
pescuit şi alte
slăbiciuni:
- ambarcaţiuni necorespunzătoare din punctul
de vedere al siguranţei în exploatare şi al manevrării uneltelor
de pescuit;
- control defectuos al debarcărilor;
- slabă pregătire profesională.
6.2. Obiectivul PAEP este de a atinge până
la sfârşitul anului 2013 o reducere cu cel puţin 1.300 kW, respectiv
cu 520 tone a capacităţii flotei, prin reducerea numărului de
nave mai mari de 12 metri prin oferirea de ajutoare nerambursabile de stat pentru
încetarea permanentă a activităţii de pescuit prin dezmembrare
sau reafectarea către alte activităţi (tabelele nr. 6 şi
7).
Tabel nr. 6
Intenţia de încetare permanentă a
activităţii navelor/ambarcaţiunilor de pescuit
Informaţii ref.:
|
Reducerea efortului de pescuit
|
2010
|
2011
|
2012
|
2013
|
Total
|
Nr. nave de:
|
19
|
6
|
4
|
3
|
32
|
< 12 m
|
10
|
6
|
4
|
3
|
23
|
12-24 m
|
4
|
0
|
0
|
0
|
4
|
>24 m
|
5
|
0
|
0
|
0
|
5
|
|
Tonaj
|
|
|
<6 m
|
4
|
3
|
2
|
1
|
10
|
12-24 m
|
80
|
0
|
0
|
0
|
80
|
>24 m
|
430
|
0
|
0
|
0
|
430
|
Tonaj brut
|
|
|
|
|
520
|
|
kW
|
|
|
< 12 m
|
40
|
30
|
20
|
10
|
100
|
12-24 m
|
350
|
0
|
0
|
0
|
350
|
>24 m
|
850
|
0
|
0
|
0
|
850
|
kW
|
1.300
|
0
|
0
|
0
|
1.300
|
Tabel nr. 7
Intenţia de suspendare temporară a
activităţilor de pescuit
Informaţii ref.:
|
Reducerea efortului de pescuit
|
2010
|
2011
|
2012
|
2013
|
Total
|
Numărul navelor
|
-
|
5
|
4
|
3
|
12
|
GT - tonaj brut
|
-
|
21
|
17
|
12
|
50
|
kW
|
|
50
|
40
|
30
|
120
|
In urma implementării, PAEP are în vedere:
- reducerea capacităţii de pescuit a navelor
la calcan, rechin şi la speciile pelagice de mici dimensiuni;
- modernizarea activităţii şi adaptarea
la cerinţele politicii comune de pescuit (Cartea Verde);
- rentabilizarea activităţii prin
schimbarea raportului cost/beneficiu;
- reducerea efectelor poluante ale
activităţii de pescuit asupra mediului marin şi a aerului;
- reducerea efectelor negative socioeconomice ale
implementării planului prin acordarea de compensaţii pescarilor
şi proprietarilor de nave care au încetat activitatea de pescuit;
- reducerea impactului negativ al utilizării
echipamentelor de pescuit asupra ecosistemului marin.
Aceste măsuri ar trebui să asigure
viabilitatea economică a sectorului de pescuit la Marea Neagră,
facilitând în acelaşi timp reducerea ponderii capturilor neraportate. De
asemenea, PAEP ar trebui să producă efecte favorabile şi dezvoltării
segmentului de pescuit costier la scară mică.
7. Măsurile de control
7.1. Controlul activităţilor de pescuit
Măsurile elaborate pentru
îmbunătăţirea eficienţei activităţii serviciilor
naţionale de control au fost stabilite prin legislaţia naţională
adoptată în domeniul pescuitului. In plus, eficienţa
activităţilor de control şi inspecţie a pescuitului va fi
îmbunătăţită prin fixarea unor intervale orare obligatorii
pentru timpul de descărcare în porturile amenajate, însoţită de
o notificare de acostare transmisă cu două ore înainte de către
comandantul navei. Toată cantitatea descărcată în aceste puncte
de colectare va fi cântărită în prezenţa inspectorului (fiecare
declaraţie de descărcare va fi semnată şi parafată de
inspector) şi se vor verifica: jurnalele de bord, jurnalele de pescuit,
estimarea corectă a capturilor, monitorizarea indicatorului CPUE (captura
pe unitatea de efort).
7.2. Controlul asupra încetării permanente a
activităţii de pescuit a navelor şi a întreruperii temporare a
activităţii
Navele beneficiare ale măsurilor de încetare
permanentă a activităţilor de pescuit vor fi scoase din
registrul comunitar al navelor, iar licenţele de pescuit vor fi anulate
definitiv. Aceste nave vor trebui să îşi înceteze temporar
activitatea de pescuit şi să îşi păstreze licenţa
obţinută, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al
Consiliului. In cazul navelor supuse modernizării se are în vedere
respectarea prevederilor art. 25 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al
Consiliului, urmărind condiţiile cu privire la capacitatea de
producţie şi puterea motorului şi criteriile privind
selectivitatea uneltelor.
8. Monitorizare, indicatori relevanţi,
raportare
Durata prezentului PAEP este fixată pe perioada
2010- 2013, fiind corelată cu programarea introducerii principiului de
cote economice în cadrul activităţilor de pescuit. O revizuire
importantă a acestuia este programată pentru anul 2011.
Implementarea acestor măsuri va fi
monitorizată prin intermediul sistemelor de raportare aferente, pentru
asigurarea unei implementări eficiente, pentru îndeplinirea
cerinţelor Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului şi
pentru asigurarea permanenţei reducerii efortului de pescuit.
Indicatori
|
Punctul de plecare 2007
|
Obiective 2010
|
Obiective 2013
|
Reducerea capacităţii flotei prin oprirea
temporară sau permanentă a activităţii navelor:
GT
kW
|
2.604,86 tone 8.691,79 kW
|
20%
15%
|
20%
15%
|
Gradul de modernizare a flotei de pescuit
|
0
|
- 50% din navele de pescuit
- 40% din flota de pescuit la scară mică
|
- 80% din navele de pescuit
- 70% din flota de pescuit la scară mică
|
Puterea motoarelor înlocuite şi micşorarea puterii
totale (exprimată în kW)
|
0 kW
|
2.800 kW (20% din totalul puterii instalate)
|
8.400 kW (60% din totalul puterii instalate)
|
România doreşte să menţină un nivel
minim al flotei de pescuit (minimum vitalis), care să opereze la
Marea Neagră în scopul menţinerii activităţilor de pescuit
la mare şi a activităţilor conexe (şantiere navale,
procesare, producţia de unelte de pescuit etc).
Acest nivel minim poate fi estimat la aproximativ 12
nave cu lungimea mai mare de 12 m, cu o capacitate de 985 tone şi o putere
totală de 4.557,55 kW.
România intenţionează să
menţină acelaşi nivel al puterii motoarelor pentru flota de
pescuit la scară mică.
Indicatori de monitorizare
Măsura
|
Acţiunea măsurii
|
Indicatori
|
Măsura 1.1: Incetarea activităţii navelor de
pescuit (casare sau schimbarea destinaţiei)
|
|
Indicator 1: tonajul GT Indicator 2: puterea kW
|
Măsura 1.2: Intreruperea temporară a
activităţii de pescuit
|
|
Indicator 1: Nave implicate Indicator 2: Durata întreruperii
|
Măsura 1.3: Investiţii la bordul navelor de pescuit
şi selectivitate
|
1. Imbunătăţirea siguranţei la bord
|
Indicator 1: Nave implicate
|
2. Imbunătăţirea condiţiilor de muncă
|
Indicator 1: Nave implicate
|
3. Imbunătăţirea condiţiilor de igienă
|
Indicator 1: Nave implicate
|
4. Imbunătăţirea calităţii produselor
|
Indicator 1: Nave implicate
|
5. Imbunătăţirea randamentului energetic
|
Indicator 1: Nave implicate
|
6. Imbunătăţirea selectivităţii
|
Indicator 1: Nave implicate
|
7. Inlocuirea motoarelor
|
Indicator 1: Puterea motorului după modernizare (kW)
|
Indicator 2: Diminuarea puterii la înlocuirea motoarelor (kW)
|
Indicator 3: Navele implicate
|
8. Inlocuirea echipamentelor
|
Indicator 1: Numărul de echipamente înlocuite (unelte de
pescuit)
|
Indicator 2: Navele implicate
|
9. Alte investiţii la bordul navelor de pescuit şi
selectivitate
|
Indicator 1: Navele implicate
|
Raportul final va include informaţii
cuprinzătoare privind implementarea PAEP şi atingerea obiectivelor
propuse.
CONCLUZII
PAEP contribuie la:
1. reducerea capacităţii de pescuit a navelor
şi modernizarea segmentului de flotă, ceea ce determină
viabilitatea economică a sectorului de pescuit;
2. dezvoltarea segmentului de pescuit costier la
scară mică.
Prezentul document va putea fi revizuit în funcţie
de concluziile studiului privind starea resurselor pescăreşti la
Marea Neagră, comandat de Comisia Europeană (ref. MARE/2009/05),
aşteptate în cursul anului 2010.
ANEXA la plan
Principalele reglementări ale actelor
legislative emise
Act normativ
|
Reglementări
|
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008
privind
pescuitul şi agricultura, aprobată cu modificări
si completări prin Legea nr. 317/2009
|
Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă
reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi
exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultura, procesarea
şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi
acvacultura, când aceste activităţi se
realizează:
a) pe teritoriul României;
b) în apele de sub jurisdicţia naţională a
României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor
state.
Art. 3. - Responsabilitatea privind definirea şi
implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea
resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la
acvacultura, la procesarea şi organizarea pieţei produselor
pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultura revine
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura;
Art. 4. - (1) Elaborarea strategiei naţionale şi a
reglementărilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor
acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultura, la
organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de
pescuit şi acvacultura, precum şi implementarea şi controlul
aplicării şi respectării acestora sunt atributul Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura;
Art. 8. - Politica privind pescuitul în habitatele piscicole
naturale se va realiza de către Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultura prin:
a) măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea
echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte
măsuri care să fie determinată de starea resurselor;
b) măsuri de protejare şi regenerare a resurselor
acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-lui şi a cotelor de
pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a
zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor preventive;
c) măsufi de administrare a pescuitului, astfel încât
să se obţină o mai bună raţionalizare a efortului de
pescuit;
d) reglementări privind pescuitul şi acvacultura;
e) stabilirea sistemelor de pază, control şi de
inspecţie ale activităţilor de pescuit;
f) integrarea activităţilor de valorificare a
resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate în planurile de
management ale ariilor respective.
Art. 14. - (1) In situaţia în care caracteristicile
specifice ale unei pescării recomandă limitarea efortului de
pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura poate condiţiona
exercitarea activităţii de pescuit prin atribuirea cotelor
stabilite prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei
autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar, complementară
licenţei de pescuit, şi care va trebui să fie ţinută
la bord;
Art. 36. - In scopul adaptării flotei la situaţia
zonelor de pescuit, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultura poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor
nave/ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.
Art. 37. - (1) Oprirea definitivă a activităţii
navelor de pescuit se aplică acelor nave care activează în zone de
pescuit, a căror situaţie necesită o adaptare structurală
pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi al
favorizării refacerii resurselor acvatice vii.
|
Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltării rurale si
al ministrului mediului si pădurilor
nr. 8/126/2010 privind prohibiţia pescuitului în anul 2010
|
Art. 1. - (1) Se instituie măsuri de prohibiţie
pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv si familial al
oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte si al altor
vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată
de 60 de zile, în perioada 5 aprilie- 3 iunie inclusiv, şi în apele care
constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată
de 45 zile, în perioada 5 aprilie-19 mai inclusiv, cu excepţiile
prevăzute în prezentul ordin;
Art. 3. - (1) Se declară zone de refacere biologică/zone
de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:
k) zonele cu regim de protecţie integrală din
perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării";
l) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche-2 Mai, delimitată
de coordonatele: NV: 43°47' lat. N şi 28°35'18" long. E;
|
Act normativ
|
Reglementări
|
|
NE: 43°47' lat. N si 28°40' long. E;
SV: 43°44'20" lat.'N şi 28°35'18" long. E;
SE: 43°44'20" lat. N şi 28°40' long. E şi a
cărei limită dinspre mal este balizată.
Art. 5. - (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv
şi familial al speciilor de peşti după cum urmează:
(2) In apele Mării Negre se interzic:
a) pescuitul rechinului, pe o durată de 47 de zile, în
perioada 15 martie - 30 aprilie inclusiv;
b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante tot
timpul anului;
c) pescuitul sturionilor tot timpul anului;
d) pescuitul delfinilor în tot timpul anului, menţinându-se
obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv
din ZEE (zona economică exclusivă).
(3) Pescuitul calcanului şi dimensiunile minime ale
ochiurilor de plasă se supun dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr.
1.287/2009 al Consiliului din 27 noiembrie 2009 de stabilire a
posibilităţilor de pescuit şi a condiţiilor aferente
aplicabile pentru anumite resurse halieutice aplicabile în Marea Neagră
pentru 2010.
Art. 8. - (1) Caracteristicile tehnice, condiţiile de
folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele
prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de
folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de
pescuit comercial în apele maritime şi continentale.
Art. 9. - Dimensiunile minime ale peştilor şi altor
vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute
în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.
342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii
din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul
acvatic.
Art. 11. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se
sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi
acvaltura, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 317/2009, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării", cu modificările
ulterioare.
|
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale
nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice
vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi
capturate din mediul acvatic
|
Art. 1. - Se aprobă dimensiunile minime, în centimetri, ale
resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, care pot fi
capturate din mediul acvatic, prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. - Mărimea peştelui, stabilită pentru
pescuit, este determinată prin măsurarea distanţei de la
vârful botului până la baza înotătoarei caudale.
Dimensiunile minime, în centimetri, ale resurselor acvatice vii
din domeniul public al statului, care pot fi capturate din mediul acvatic:
- calcan (Scophthalmus maeoticus) - 45 cm; cambulă (Pleuronectes,
Platichthys flesus) - 20 cm; chefal (Mugii sp.) - 25 cm;
- hamsie (Engraulis encrasicholus) - 7 cm; stavrid (Trachurus
mediteraneus) - 12 cm; şprot (Spratus spratus) - 7 cm;
- gingirică (Clupeonela cultriventris) - 7 cm; midie (Mytilus
galloprovincialis) - 4,5 cm; rapană (Rapana venosa)
|
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale
nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de
folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele
de pescuit comercial în apele maritime şi continentale
|
V. Condiţii de folosire a uneltelor de pescuit
A. Condiţii generale de folosire a uneltelor de pescuit:
a) obligativitatea montării de mărci furnizate de
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, pe
uneltele de pescuit, înscrise în permisul de pescuit comercial;
b) uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului
comercial sunt cele înscrise în licenţa de pescuit (tip, nr., cod,
zonă).
B. Condiţii specifice:
a) în Marea Neagră talienele se montează la o
distanţă de cel puţin 2 Mm (mile marine) între ele;
b) în Marea Neagră setcile se amplasează la o
distanţă de cel puţin 1 Mm faţă de uneltele de
pescuit tip talian;
c) la pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de
pescuit, precum şi semnalizarea poziţiei uneltelor de pescuit cu
balize (flotor);
d) pentru a se evita intersectarea accidentală a navelor
şi ambarcaţiunilor cu instalaţiile de tip talian, se impune
necesitatea semnalizării talienelor cu sisteme specializate instalate la
capătul de larg al talianului, la o distanţă de 30 m de
acesta;
e) pe timpul pescuitului poziţia lavelor de paragate
şi setci va fi semnalizată prin elemente flotante vizibile de la
distanţă.
C. Interdicţii
In activitatea de pescuit în scop comercial se interzic:
a) folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilorcu
mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinsă între a = 40 mm
şi a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm şi 2a = 200 mm, folosirea
şirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este
mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru scrumbie;
b) folosirea setcilor de calcan confecţionate din aţe
cu fineţea mai mică de 6,350 m/kg şi a lavelor cu lungimea mai
mare de 1 km, în Marea Neagră;
|
Act normativ
|
Reglementări
|
|
c) folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata
de 20 m;
d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării", respectiv de la
tărm până la izobata de 20 m; (...);
j) folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurilor
de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o
distanţă de 5 km în largul mării şi pe un coridor lat de
2 km, socotit câte un km de o parte şi de alta a braţelor Sulina
şi Sf. Gheorghe (...);
l) folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurii
Dunării-Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în aval de Ciotic,
în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului;
VI. Modul de măsurare a ochiurilor plaselor de pescuit se
face în conformitate cu Regulamentul CE nr. 517/2008 de stabilire a normelor
de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/1998 al
Consiliului în ceea ce priveşte determinarea dimensiunilor
ochiurilor de plasă şi evaluare grosimii firului plaselor de
pescuit.
|
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale
nr. 7/2010 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele
acvatice vii din domeniul public al statului în vederea
practicării pescuitului comercial în habitatele
piscicole naturale
|
CAPITOLUL II
Pescuitul comercial în Marea Neagră
Art. 25. - (1) Activităţile de pescuit marin reprezintă
totalitatea acţiunilor derulate pe mare în scopul capturării de
resurse acvatice vii, incluzând deplasarea în zona de pescuit, lansarea
uneltelor de pescuit, capturarea propriu-zisă, recuperarea la bord
şi deplasarea în portul de debarcare.
(3) Pescuitul marin la scară redusă reprezintă
pescuitul desfăşurat de către ambarcaţiuni care au o
lungime maximă de 12 metri şi care nu utilizează uneltele
remorcate enumerate în tabelul 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004
al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit
comunitare.
Art. 26. - Toate navele de pescuit cu lungimi mai mari de 15
metri trebuie să aibă instalat la bord un sistem de monitorizare prin
satelit.
Art. 27. - Sistemul de monitorizare prin satelit trebuie să
fie conectat în permanenţă în timpul cât nava se află în
activitate pe mare.
Art. 30. - (1) In timpul activităţii de pescuit
comandanţii navelor de pescuit cu lungimi mai mari de 15 metri au
obligaţia de a completa zilnic jurnalul de pescuit la Marea Neagră
aflat la bord, în care este inclusă şi declaraţia de
descărcare.
|
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi
dezvoltării rurale şi al ministrului mediului si
gospodăririi apelor nr. 262/330/2006 privind conservarea
populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea
acvaculturii de sturioni din România
|
Art. 1. - (1) Obiectul prezentului ordin îl constituie
conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale aflate în
diverse grade de periclitare şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni.
Art. 2. - Scopul prezentului ordin este asigurarea
conservării şi refacerii populaţiilor de sturioni din speciile
prezentate la art. 1 alin. (2), prin interzicerea temporară a
pescuitului în scop comercial şi instituirea unor măsuri speciale
de dezvoltare a acvaculturii sturionilor.
Art. 3. - (1) Pentru conservarea populaţiilor de sturioni,
începând cu data publicării prezentului ordin se interzice:
a) pescuitul în scop comercial al speciilor de sturioni, pentru o
perioadă de 10 ani;
b) comercializarea produselor şi subproduselor obţinute
de la sturioni capturaţi pe teritoriul României;
c) folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit
sturioni, inclusiv ohane şi carmace, în zonele de pescuit din apele
naturale româneşti.
(2) Exemplarele de sturioni capturate accidental sunt redate în
mediul natural, indiferent de starea acestora.
|
Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare
|
Art. 1. - Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl
constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a
patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi
componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru
dezvoltare durabilă.
Art. 2. - Prezenta ordonanţă de urgenţă
reglementează:
a) asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul
României;
b) menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare
favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi
fauna sălbatică;
c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care
necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi
utilizarea durabilă a acestora;
d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate
naturale, speciile de floră şi faună sălbatică
şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special
de protecţie, conservare şi utilizare durabilă;
e) constituirea, organizarea şi dezvoltarea reţelei
naţionale de arii naturale protejate, precum şi a regimului
acesteia;
f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi
procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii
naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
g) măsurile pentru protecţia şi conservarea
speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice
şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia
formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic,
ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de altă
natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic,
geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de
patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate
şi/sau în afara acestora;
In baza Directivei 92/43/CEE, Legii nr. 5/2000 şi a
ordonanţei de urgenţă a fost întocmit Regulamentul de
funcţionare a Rezervaţiei Mafine Vama Veche - 2 Mai,
delimitată de coordonatele: NV: 43°4'7' lat. N si 28°35'18" long.
E; NE: 43°47' lat. N si 28°40' long. E; SV: 43°44'20" lat. N şi
28°35'18" long. E; SE: 43°44'20" lat. N şi 28°40' long. E
şi a cărei limită dinspre mal este balizată.
|