LEGE
Nr. 115 din 31 martie 1937
pentru apararea patrimoniului public
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 75 din 31 martie 1937
TITLUL I
Instructiunea si judecata
Art. 1
Delictele si contraventiunile prin care s-a adus o dauna patrimoniala
domeniului public sau privat al Statului, judetelor, comunelor sau oricarei
institutiuni publice, sunt supuse in fata instantelor penale, prescriptiunilor
legii de fata.
Art. 2
Aceste infractiuni, oriunde ar fi comise si oricare ar fi pedeapsa
prevazuta de legi, se instruiesc si se judeca in conformitate cu dispozitiunile
din codul de procedura penala Regele Carol al II-lea, referitoare la
flagrantele delicte, chiar si in cazul cand fara a fi flagrante, rezulta din
primele cercetari, dovezi pertinente de vinovatie.
Cand cauza este trimisa judecatorului de instructie, instructia va fi
terminata in cel mult 20 zile. Camera de acuzare va putea insa autoriza o
prelungire, conform art. 237 din procedura penala Regele Carol al II-lea.
Art. 3
Ministerul public este obligat a se investi din oficiu cu cercetarea ori de
cate ori sunt indicii ca o infractiune s-a comis, conform art. 1, in dauna
patrimoniului public.
Art. 4
Parchetul va desemna un aparator din oficiu, daca inculpatul, lipsit de
aparare, cere sa fie asistat.
Art. 5
Cand instructia sau judecata ar avea nevoie de parerea unor experti,
acestia pot fi chemati cu procedura prevazuta de art. 338 din procedura penala
Regele Carol al II-lea, pentru martori; organele de instructie si judecata pot
cere numai un raport verbal, ori de cate ori cauza o permite in vederea
accelerarii judecatii.
Art. 6
Termenul pentru judecare se va fixa la cel mult 10 zile de la primirea
dosarului la grefa instantei. Seful instantei este disciplinar responsabil de
lipsa de diligenta pentru neemiterea citatiilor la timp si pentru neaducerea
dosarelor necesare cauzei; membrii parchetului sunt tot asemenea raspunzatori
daca nu pun diligentele necesare in acest scop.
Art. 7
Vor fi citati din oficiu ca parti civile Statul roman prin ministerul
respectiv sau autoritatile lezate, intrucat sunt persoane juridice distincte.
In cazul cand stabilirea daunelor ar putea intarzia solutiunea actiunii
penale, autoritatea, cu avizul conform al contenciosului public respectiv,
poate rezerva printr-o declaratiune expresa dreptul sau de a urmari
despagubirea pentru daunele cauzate patrimoniului public, pe cale de actiune
principala in fata instantelor civile ordinare.
Art. 22, precum si alineatele 4, 5, 6 si 7 ale art. 464 din codul de
procedura penala Regele Carol al II-lea, nu se aplica in materia prevazuta de
prezenta lege.
Lipsa vreuneia din mentiunile prevazute de art. 318 din codul de procedura
penala Regele Carol al II-lea, nu atrage in aceasta materie nulitatea
procesului-verbal, ci numai pedeapsa disciplinara.
Art. 8
Apelul oricareia din parti pune in miscare si actiunea publica.
Art. 9
In materiile care se judeca conform acestei legi, se aplica fata de oricare
din parti dispozitiunile art. 46 - 48 din legea accelerarii judecatilor, afara
de cazul cand inculpatul ar fi arestat.
Art. 10
Daca pana la ora legala, procesul nu s-a putut judeca, va fi amanat in
continuare pentru prima sedinta penala urmatoare, fie ca dezbaterile au
inceput, fie ca nu au inceput.
In cazul in care nu au inceput dezbaterile, pot lua parte la sedinta
urmatoare si alti judecatori.
Art. 11
Amanarea procesului pentru lipsa de aparare este oprita. Instanta de
judecata sau Ministerul public vor cere inculpatului toate lamuririle necesare.
Art. 12
Procesul se judeca si in lipsa inculpatului regulat citat, afara numai daca
justifica in prealabil absenta sa, sau daca este arestat si nu este adus la
judecata; in acest din urma caz, instanta este obligata a deferi parchetului
functionarii vinovati si ei sunt pasibil de pedeapsa refuzului de serviciu,
datorit legalmente.
Atat timp cat inculpatului nu i s-a luat interogatoriul, se va emite
impotriva lui, pe langa citatie, si un mandat de aducere, fara ca eventuala
neindeplinire a mandatului de aducere sa fie considerata ca un viciu de
procedura.
Art. 13
Presedintele va atrage atentiunea expertilor la luarea juramantului ca
procesul intereseaza patrimoniul public, consemnandu-se aceasta in
procesul-verbal de sedinta. Mentiuni similare se vor face pe citatiile adresate
martorilor sau expertilor chemati pentru explicatiuni.
Facerea expertizei constituie pentru expertii numiti din oficiu public
obligatoriu.
Cand procesul se amana din cauza nedepunerii unei expertize la timp, sau
prin neprezentarea martorilor sau expertilor chemati pentru explicatiuni, fara
justificare, prin petitie si dovezi depuse la dosar inainte de termenul
infatisarii, instanta va fi datoare sa aplice maximul amenzii prevazuta de art.
160 si 166 din codul de procedura penala Regele Carol al II-lea si sa ia si
celelalte masuri acolo prevazute, martorii si expertii fiind condamnati si la
cheltuielile cauzate de amanarea procesului.
Justificarea se va putea face si ulterior, conform art. 160, alin. final,
numai daca impiedicarea a fost de asemenea natura incat nu a putut fi
justificata inainte de termenul de judecata.
Art. 14
In cazul cand s-a aplicat fata de expert masura prevazuta in articolul
precedent, Tribunalul va putea fie sa schimbe pe expert, fie sa dea un termen
scurt pentru depunerea expertizei. La acest nou termen, daca expertiza tot nu
este depusa, se va pronunta impotriva expertului o amenda de la 5.000 - 100.000
lei.
Art. 15
In caz de neprezentare a martorului, procesul nu se amana, ci se va judeca
in continuare la prima sedinta penala.
Art. 16
In cazul in care unul sau mai multi martori sau experti chemati la
explicatiuni se prezinta si procesul se amana, ei vor fi totusi audiati chiar
in lipsa partilor.
Instanta va asculta pe toti martorii prezenti, ea va ordona ascultarea
celorlalti numai daca se dovedeste ca procesul nu se poate solutiona pe baza
audierilor facute.
Art. 17
In cazul in care procedura nu este completa sau procesul nu se poate judeca
dintr-o cauza datorata unui functionar si se poate stabili cine este
functionarul vinovat, instanta va aplica o amenda de la 1.000 pana la 10.000
lei, fiind totdeoata condamnat la plata tuturor cheltuielilor ocazionate
partilor sau Statului.
In toate cazurile instanta este datoare sa mentioneze, chiar in jurnalul de
sedinta, ce cercetari s-a facut, daca pedeapsa nu s-a putut pronunta pe loc si
ce masuri de indreptare s-au luat.
Art. 18
Cand inculpatul este in stare de libertate, orice instanta care pronunta o
pedeapsa privativa de liberate, chiar nedefinita, mai mare de 6 luni, va putea
dispune prin aceeasi hotarare, arestarea preventiva a inculpatului condamnat.
Art. 19
Prin derogarea de la dispozitiunile art. 340 din codul de procedura penala
Regele Carol al II-lea, despagubirilor cuvenite Statului sau autoritatilor
publice, in dauna carora s-a comis delictul, vor fi lichidate prin hotararea
instantei penale, afara de cazul cand autoritatea a uzat de procedura art. 8
din prezenta lege.
Art. 20
In cazurile de infractiuni contra patrimoniului public, se va acorda prin
chiar hotarare de condamnare o cota de cel mult 30 la suta din despagubirile
atribuite Statului sau autoritatii publice celor care, denuntand infractiunea,
au determinat efectiv o recuperare a unei daune aduse patrimoniului public.
Cota fiecaruia va fi in proportie cu utilitatea actiunii lui si va putea fi
urmarita direct in contra celor condamnati, pe toate caile legale; in toate
urmaririle facute in baza acestor creante de catre denuntator, Statul sau
autoritatea lezata se va citi din oficiu.
In cazul cand autoritatea uzeaza de procedura art. 8, persoanele indicate
in alineatul precedent vor putea interveni in procesul special care se va naste
pentru lichidarea daunelor.
Denuntatorii dovediti de rea credinta se vor urmari si pedepsi conform
dispozitiunilor din legea pentru controlul averilor.
Art. 21
In toate cazurile de urmarire pentru infractiunile prevazute in aceasta
lege, Ministerul public este obligat a sesiza comisiunea pentru controlul
averilor, spre a verifica provenienta averii inculpatului functionar si
complicilor sai functionari.
Art. 22
Totodata Ministerul public este obligat a lua masurile prevazute de codul
de procedura penala Regele Carol al II-lea, pentru asigurarea eventualelor
despagubiri cuvenite Statului.
TITLUL II
Infractiuni speciale
Art. 23
Se instruiesc si se judeca, conform prezentei legi, fiind supusi
sanctiunilor din art. 251 din codul penal Regele Carol al II-lea, daca legea nu
prevede o sanctiune mai grava, toti acei care vor fi vinovati de unul din
faptele urmatoare:
1. Functionarii, gestionarii publici si toti acei insarcinati sub orice
titlu, cu apararea intereselor Statului, judetelor, comunelor sau
institutiunilor publice, care prin acte sau omisiuni contrarii legilor sau
aranjamentelor contractuale aduc cu stiinta sau din grava neglijenta o dauna
patrimoniului public;
2. Functionarii care au executat ordine vadit ilegale, daunatoare
patrimoniului public, daca inainte de executare nu au atras atentiunea, prin
rapoarte inregistrate, sefilor ierarhici;
3. Functionarii care au consemnat cu stiinta sau din neglijenta, ordine sau
dispozitiuni ilegale, daunatoare patrimoniului public, dar nu au atras in
prealabil atentiunea semnatarului prin rapoarte inregistrate;
4. Functionarii care au comis sau au cerut sa se comita antidatarea vreunei
inregistrari sau modificarea ulterioara a vreunui raport, act sau document,
intrucat aceste fapte sunt in legatura cu o dauna adusa patrimoniului public;
5. Functionarii care, cu stiinta sau printr-o grava neglijenta, au dat
sefilor administrativi sub orice forma, informatiuni scrise neexacte sau
necomplete, daunatoare patrimoniului public, sau au omis sa dea informatiunile
necesare spre a evita o asemenea dauna, desi erau obligati a le da;
6. Functionarii, persoanele insarcinate in mod special sau in genere
gestionarii care au incheiat in numele unei autoritati publice contracte pentru
lucrari sau furnituri depasind suma de 50.000 lei, fara ca acele contracte sa
cuprinda proiecte prealabile cu masuratori, devize si caiete de sarcini, in
care toate preturile si toate lucrarile de detaliu sa fie specificate in mod
normal, atunci cand acestea ar fi cerute de natura conventiunii.
Toate piesele proiectului (precum proiectul propriu-zis, memoriu,
desemnarile, masuratorile, devizele si caietele de sarcini), vor trebui
verificate de un al doilea functionar de specialitate, verificarea
intinzandu-se la ipotezele si normele de calcul avute in vedere; in caz de
lipsa de asemenea functionari, personalul tehnic din judetul respectiv al autoritatilor
publice este obligat a face verificarea; aceasta verificare este obligatorie
chiar in cazul cand se cere avizul ulterior al Consiliului Tehnic Superior.
7. Autorii pieselor aratate la numarul precedent, daca cu stiinta sau
printr-o grava neglijenta le-au intocmit gresit in defavoarea patrimoniului
public, precum si verificatorii care in aceleasi conditiuni au certificat acele
piese.
8. Autorii si verificatorii acelorasi piese, daca executarea lucrarii sau
furniturii depaseste prevederile devizelor, fie pe articole, fie in total, cu
douazeci la suta, desi sporul de cheltuiala se putea prevedea.
9. Functionarii publici care au incheiat contracte pentru lucrari sau
furnituri, evident inutile sau nepotrivite destinatiunii lor, precum si cei care
cu stiinta au propus asemenea lucrari, sau fara a lua masurile legale, le-au
executat.
10. Conducatorii directia ai lucratorilor care nu tin un carnet de santier
cu mentiunea zilnica a materialelor intrebuintate si a lucrarilor efectuate in
calitatea si cantitatea lor.
11. Sefii serviciilor tehnice de care depinde lucrarea, care nu vor dispune
verificarea prin specialisti a executiunii la intervale de timp utile si
normale, in scopul de a se constata conformitatea cu proiectele, pe baza carora
s-a contractat si a se identifica partile sau materialele de constructie sau
fabricatiune, care nu se mai pot controla ulterior;
12. Conducatorii directi ai lucrarilor care nu au comunicat prin rapoarte
inregistrate lipsa de intarziere verificarilor, prevazute in alineatul
precedent;
13. Verificatorii tehnici care cu rea credinta sau din neglijenta nu si-au
indeplinit cu strictete indatoririle lor;
14. Acei insarcinati cu facerea receptiilor de lucrari sau furnituri, care:
a) nu au denuntat lipsa controlurilor si pe toti cei vinovati pe baza
acestei legi, in legatura cu lucrarea receptionata;
b) nu si-au indeplinit cu strictete indatoririle lor legale de control, cu
rezerva pieselor ce nu se mai pot controla;
c) au primit, fie lucrari, fie furnituri improprii destinatiunii lor;
15. Antreprenorii, constructorii sau furnizorii, care, fie total, fie
partial, si in dauna patrimoniului public nu au executat lucrarea conform
pieselor proiectului contractat, precum si cei care au facut sa se primeasca o
constructiune sau o furnitura improprie destinatiunii;
16. Sefii administrativi care cu buna stiinta sau din neglijenta nu au dat
urmarile legale rapoartelor de control si reclamatiilor intemeiate;
17. Acei care au dispus achitarea materialelor primite sau a lucrarilor
efectuate, fara a avea in prealabil certificarea organului chemat sa verifice
calitatea materialelor sau lucrarii si atestarea organului insarcinat sa
constate calitatea si sa inscrie in inventar materialele predate, precum si
acei care cu stiinta sau din neglijenta ar fi dat in mod neexact asemenea
certificari sau atestari;
18. Membrii oricaror comisiuni instituite prin legi sau regulamente, care
si-au dat avizul cu rea credinta sau cu rea credinta nu si-au formulat in scris
parerea lor deosebita in momentul elaborarii avizului, daca a rezultat o paguba
ilegala in patrimoniul public;
19. Conducatorii de lucrari in regie, cand valoarea acestora este mai mare
de un milion lei, care ar acumula in acelasi timp si calitatea de gestionari
financiari ai acelor lucrari;
20. Functionarii care se vor dovedi a fi aratat, cu rea credinta in dauna
patrimoniului public o preferinta fata de anume oferte la facerea vreunui
contract.
Prevederile prezentului articol se aplica si ministrilor, in conformitate
cu legea raspunderii ministeriale, precum si functionarilor electivi de orice
fel.
Art. 24
Ori de cate ori instantele judecatoresti in exercitiul functiunii lor, sau
organele carora li s-a incredintat un serviciu public, descopera indicii de
natura a arata ca un functionar sau un particular a adus o paguba ilegala
patrimoniului public, sau s-a inavutit in dauna patrimoniului public, fara o
justificare legala, ele sunt obligate a denunta cazul fie instantelor de drept
comun, fie instantelor instituite pentru controlul averilor.
Sefii ierarhici de orice fel, precum si toti titularii unui serviciu de
control, care cu stiinta sau din neglijenta nu-si indeplinesc aceasta
obligatiune, se pedepsesc ca si complicii. Prefectul de judet are sub aceeasi
sanctiune obligatiune de control fata de toti agentii publici, numiti sau alesi
in judetul sau. Tot asemenea pentru toate functiunile exercitate in colegii,
aceeasi obligatiune incumba presedintilor colegiilor constituite in cazurile
determinate de legea controlului averilor.
Art. 25
Membrii parchetelor sunt obligati sub sanctiunea pedepsei disciplinare, a
exercita supravegherea lor, spre a obtine informatiunile referitoare la
eventualele inavutiri ilegale, produse sub orice forma in dauna patrimoniului
public.