HOTARARE   Nr. 898 din 10 iunie 2004

pentru aprobarea Instructiunilor privind exploatarea apelor subterane si a zonelor de interfata dintre apele dulci si cele sarate

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 598 din  2 iulie 2004

    In temeiul art. 108 din Constitutie, republicata, si al art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 280/2003,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Instructiunile privind exploatarea apelor subterane si a zonelor de interfata dintre apele dulci si cele sarate, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Prezenta hotarare intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         p. Ministrul mediului
                         si gospodaririi apelor,
                         Florin Stadiu,
                         secretar de stat

                         p. Ministrul de stat,
                         ministrul administratiei si internelor,
                         Toma Zaharia,
                         secretar de stat

                         p. Ministrul delegat
                         pentru administratia publica,
                         Ilie Stefan,
                         secretar de stat

                         Ministrul transporturilor,
                         constructiilor si turismului,
                         Miron Tudor Mitrea

    ANEXA 1

                               INSTRUCTIUNI
privind exploatarea apelor subterane si a zonelor de interfata dintre apele dulci si cele sarate

    1. Domeniul de aplicare

    Prezentele instructiuni se aplica de toate unitatile care elaboreaza studii si proiecte, executa si exploateaza foraje singulare ori grupuri de foraje pentru alimentarea cu apa potabila sau industriala, din subteran, in zona costiera.

    2. Continutul studiilor hidrogeologice necesare fundamentarii, proiectarii si executiei forajelor de captare din zonele costiere

    2.1.1. Studiul hidrogeologic preliminar
    Studiul hidrogeologic preliminar necesar alegerii unei surse acvifere pentru alimentarea cu apa in zonele costiere ale litoralului romanesc cuprinde urmatoarele elemente:
    2.1.1.1. In cazul apelor subterane care circula prin roci fisurate, diaclazate sau carst:
    a) structura geologica a formatiunii acvifere si limitele acesteia;
    b) gradul de fisurare si carstificare;
    c) pozitia zonelor unde fenomenul de fisurare si carstificare este cel mai dezvoltat si legatura acestora cu tectonica si geomorfologia zonei;
    d) modul de alimentare a formatiunii acvifere, extensiunea bazinului de alimentare si pozitia sectoarelor cu alimentarea cea mai intensa;
    e) evaluarea resurselor exploatabile;
    f) calitatea apei;
    g) variatiile in timp ale chimismului;
    h) conditiile constructive privind realizarea captarii vor fi precizate la pct. 3 "Indicatiile practice privind proiectarea si dimensionarea forajelor de captare a apelor subterane din zona costiera".
    2.1.1.2. In cazul apelor subterane freatice - apa de mica adancime, cu nivel liber:
    a) structura geologica a stratului acvifer si limitele acestuia;
    b) harti hidrogeologice cuprinzand dezvoltarea stratelor acvifere freatice, materializate prin izolinii ale adancimii si culcusului patului - izobate, grosimii stratelor - izopachite, adancimii si cotei nivelului hidrostatic - hidroizobate si hidroizohipse, conductivitatii hidraulice - hidroizoperme, coeficientul de cedare etc.;
    c) harti hidrochimice cuprinzand repartitia teritoriala a variatiei chimismului apei materializate prin izolinii ale mineralizatiei totale, ale continutului de cloruri, sulfati, carbonati, bicarbonati, sodiu, magneziu, potasiu, fier, precum si de nitrati, nitriti, substante organice, daca este cazul;
    d) variatia nivelului hidrostatic in timp, acolo unde exista foraje de observatie din cadrul Retelei hidrogeologice nationale;
    e) granulozitatea stratului acvifer, pentru stratele acvifere granulare;
    f) indicatii asupra permeabilitatii formatiunilor geologice acoperitoare;
    g) indicatii asupra legaturii dintre stratul acvifer si cursurile de ape permanente sau temporare;
    h) coeficientul de infiltratie;
    i) rezervele si resursele naturale ale stratului acvifer ce urmeaza a se capta;
    j) resursele de exploatare ale stratului acvifer pentru perioada echivalenta amortizarii lucrarilor de captare, considerata de circa 30 de ani = 10.000 de zile;
    k) conditiile privind asigurarea zonelor de protectie sanitara;
    l) aprecieri asupra calitatii apei, cu indicarea posibilitatilor de folosire ca apa potabila, industriala sau pentru folosinte agricole.
    2.1.1.3. In cazul apelor subterane sub presiune - ape de medie si mare adancime cu nivel ascensional sau artezian:
    a) structura geologica a stratului acvifer la limitele acestuia, in special a zonelor de alimentare si de descarcare, in vederea alegerii schemei optime de calcul;
    b) harti hidrogeologice cuprinzand dezvoltarea stratelor acvifere sub presiune, materializate prin izolinii ale adancimii coperisului si culcusului - izobate, grosimii stratelor - izopachite, adancimii si cotei nivelului piezometric - hidroizobate si hidroizopieze, conductivitatii hidraulice - hidroizoperme, transmisivitatii - izotransmisivitatii, coeficientii de inmagazinare;
    c) harti hidrochimice cuprinzand repartitia teritoriala a variatiei chimismului apei din strat, materializata prin izoliniile mineralizatiei actuale totale, ale densitatii totale, ale continutului de anioni si cationi;
    d) indicatii asupra formatiunilor geologice existente in coperisul si culcusul orizontului acvifer sub presiune;
    e) rezervele si resursele naturale ale stratului acvifer;
    f) resursele de exploatare ale stratului acvifer pentru perioada echivalenta amortizarii lucrarilor de captare, considerata de circa 30 de ani.
    2.1.1.4. Concomitent cu studiul hidrogeologic preliminar se executa alte doua studii complementare, dar absolut necesare fazelor urmatoare de definitivare a captarilor de apa din subteran.
    2.1.1.4.1. Studiul topografic al zonei costiere luate in considerare, prin care se realizeaza:
    a) planul de situatie;
    b) profilele topografice;
    c) detaliile de planimetrie si nivelment, la scarile corespunzatoare fazei de proiectare respective;
    d) localizarea tuturor forajelor de studii sau de exploatare existente pe planurile de situatie;
    e) evidentierea limitelor de proprietati si natura juridica a proprietatii, a zonelor construite, ale terenurilor degradate, indicarea incintelor industriale, zootehnice, agricole, hoteliere sau de agrement, a depozitelor de reziduuri etc.;
    f) evidentierea pe planul de situatie a cailor de comunicatii si a retelei hidrografice, cu localizarea posturilor hidrometrice, a constructiilor si amenajarilor hidrotehnice, retelelor edilitare subterane, precum si a surselor de poluare.
    2.1.1.4.2. Investigatiile geofizice vor fi realizate atat in forajele existente prin carotaj electric, pentru a pune in evidenta eventualele intruziuni marine in perimetrul interesat, cat si prin metoda "sondajului electric vertical" - SEV, care poate indica unele limite intre strate, zonele acvifere carstice, directiile de curgere ale afluxului subteran; aceste elemente stau la baza alegerii amplasamentelor forajelor de explorare, exploatare si ale forajelor si piezometrelor de observatii si masuratori.
    2.1.1.5. Studiul hidrogeologic preliminar, elaborat de o unitate certificata de autoritatea publica centrala pentru gospodarirea apelor, trebuie supus expertizei Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor - Laboratorul de Hidrogeologie si Izotopi de Mediu, care va intocmi un referat de specialitate prin care sa ateste oportunitatea si corectitudinea solutiilor de captare propuse. Studiul hidrogeologic preliminar si referatul expertizei vor face parte integranta din documentatia pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor de la Administratia Nationala "Apele Romane" - Directia Apelor Dobrogea - Litoral.

    2.1.2. Studiul hidrogeologic definitiv
    Studiul hidrogeologic definitiv este intocmit de unitatea care a elaborat studiul preliminar impreuna cu proiectantul captarii, cu respectarea dispozitiilor pct. 2.1.1.
    In cadrul acestui studiu se stabilesc: debitul captarii, numarul forajelor de explorare-exploatare necesare, al forajelor de observatie si al piezometrelor de urmarire a evolutiei frontului de intruziune a apei sarate, numarul orelor de pompare experimentala, al analizelor granulometrice, chimice, bacteriologice si biologice, in functie de gradul de cunoastere a conditiilor hidrogeologice din zona si a caracteristicilor ce se cer captarii.
    2.1.2.1. Pentru prevenirea aparitiei fenomenului de intruziune a apei marine in instalatiile de captare, forajele de explorare-exploatare proiectate vor fi insotite de cel putin 3 piezometre amplasate pe doua directii principale, astfel incat sa existe posibilitatea aprecierii cu mai multa acuratete a parametrilor hidrodinamici si in special a razei de alimentare. Marimea razei de alimentare este determinanta in aprecierea distantei necesare de amplasare a forajelor de captare fata de tarmul marii.
    Suplimentar, pentru urmarirea evolutiei frontului de intruziune a apei sarate este necesar un numar de foraje de observatie amplasate perpendicular pe directia tarmului marii, prin care urmeaza sa se determine raportul
    Cl
---------- la un interval de doua saptamani. Numarul acestor foraje este in
CO3 + HCO3
functie de distanta de la tarmul marii pana la forajul sau aliniamentul de foraje de captare, astfel incat distanta dintre forajele de observatie sa nu depaseasca aproximativ 50 m.
    Amplasamentul, diametrul si adancimea forajelor de observatie si ale piezometrelor vor fi stabilite dupa executia forajelor de explorare-exploatare si interpretarea tuturor rezultatelor obtinute.
    2.1.2.2. Memoriul tehnic cuprinde completarea elementelor mentionate la studiul preliminar cu cercetarile noi efectuate prin foraje la pompari, observatii, masuratori, analize chimice, descrierea schemelor de calcul adoptate. In concluzie, va fi recomandata solutia optima de captare.
    2.1.2.3. Hartile, piesele desenate si tabelele centralizatoare vor cuprinde:
    - planuri de situatie privind dezvoltarea stratelor acvifere conform pct. 2.1.1.1, 2.1.1.2, 2.1.1.3;
    - planuri de situatie, cu zonarea chimismului apelor subterane;
    - piese desenate cuprinzand: sectiuni hidrogeologice, bloc-diagrame geologice, coloane stratigrafice ale forajelor de explorare-exploatare, diferite diagrame si reprezentari grafice utilizate in schemele de calcul etc;
    - tabelele centralizatoare vor cuprinde: centralizarea datelor pomparilor experimentale, analizelor fizico-chimice ale apei, elementelor meteorologice si hidrologice folosite in calculele de bilant.
    2.1.2.4. Forajele se executa in amplasamente astfel alese incat sa poata pune in evidenta conditiile hidrogeologice ale surselor de ape subterane. Forajele trebuie astfel executate incat sa permita izolarea fiecarui strat sau complex acvifer.
    2.1.2.5. Forajele de explorare-exploatare se amenajeaza cu coloane perforate, echipate cu filtre de pietris margaritar, in functie de granulometria stratului acvifer, sau fara coloane filtrante, ca in cazul acviferelor cantonate in roci fisurale sau carstice. Forajele pot fi executate:
    - in sistem uscat;
    - in sistem hidraulic, cu sau fara carotaj mecanic continuu ori intermitent si carotaj electric sau radioactiv;
    - in sistem mixt, foraj hidraulic pana la acoperisul stratului acvifer, urmand ca traversarea stratului acvifer care se capteaza sa se faca in sistem uscat.
    2.1.2.6. Caracteristicile granulometrice ale acviferului vor fi determinate pe probe luate din metru in metru sau la schimbarea de strat.
    2.1.2.7. Rezultatele masuratorilor nivelurilor piezometrice in forajele de explorare-exploatare si in forajele de observatie se vor concretiza prin realizarea hartilor cu hidroizohipse sau hidroizopieze in timpul pomparilor experimentale din forajele singulare sau din grupurile de foraje, prin care se realizeaza o simulare preliminara a exploatarii.
    2.1.2.8. Modul de desfasurare a pomparilor experimentale, parametrii care se determina in aceste faze, distantele dintre forajele din care se executa pomparile experimentale si piezometre, precum si calculul parametrilor hidrogeologici principali care vor sta la baza dimensionarii sistemului de captare sunt prevazute la pct. 3, 4 si 5.

    3. Indicatii practice privind proiectarea si dimensionarea forajelor de captare a apelor subterane din zona costiera

    3.1. In faza de dimensionare a forajelor de captare
    3.1.1. Elementele de baza pentru proiectare sunt urmatoarele:
    - necesarul de apa;
    - debitul necesar a fi captat printr-un foraj;
    - calitatea apei necesare;
    - variatiile nivelului piezometric;
    - parametrii dimensionali ai acviferului H si M si hidraulici K, T, S si R, distanta fata de sursele de alimentare;
    - caracterul acviferului luat in considerare: freatic sau sub presiune, cu sau fara drenanta; alimentare din precipitatii sau alimentare artificiala, timpul de realimentare sau de refacere a rezervelor.
    3.1.2. Dimensionarea filtrului - tipul si diametrul coloanei filtrante, suprafata activa, tipul filtrului invers:
    - dupa curbele granulometrice;
    - dupa formule empirice: Gross, Sichardt, Allen-Hazen etc.;
    - dupa numarul Reynolds.
    3.1.3. Dimensionarea diametrului interior al coloanei de foraj si al filtrului: conditie necesara - viteza ascensionala a apei in coloana de foraj sa nu depaseasca 1 m/s.
             ________
            |   Q0
            | -------, in care:
         _  |   pi
    Di =  \ |  --- v0
           \|   4

    Q0 = debitul necesar (mc/s);
    v0 = viteza ascensionala (1 m/s).

    3.1.4. Stabilirea suprafetei de contact dintre filtru si acvifer

         Q0
    S = ----, in care:
         va

    S = suprafata de contact necesara (mp);
    Q0 = debitul necesar (mc/s);
    va = viteza admisa de intrare a apei in foraj (m/s).

    Viteza admisibila se calculeaza astfel:

    - dupa Gross:

    va = 2 x d10 [d10 in metri];

    - dupa Sichardt:
            __
           |
          \| K
    va = ------ [K in metri];
           30

    - dupa Allen-Hazen:

                                     -3
                             0,2 x 10
    va = 3,5 x d10 sau va = -----------
                                 __
                                |
                               \| K

    3.1.5. Lungimea necesara a filtrului sau a filtrului de pietris margaritar:

            S
    l = -------- (m).
         pi x D

    3.1.6. Calculul denivelarilor produse de curgerea prin stratul acvifer si prin interiorul filtrului, denumite pierderi de sarcina:
    3.1.6.1. Pierderea de sarcina datorata formatiunii acvifere - s0:
    - se calculeaza dupa ecuatiile curgerii apei prin medii poroase sau fisurale, conform tipului de acvifer existent: cu nivel liber sau sub presiune, cu sau fara drenanta; cu legaturi hidraulice etc.;
    - pentru un strat cu nivel liber:

               Q0                R
    s0 = ------------------ ln -------;
                       s0       gama0
          2 pi K (H - ----)
                       2
               ___
              |
    R = 2 s0 \| KH, in care:

    Q0 = debitul necesar (mc/s);
    K = conductivitatea hidraulica a acviferului (m/s);
    H = inaltimea nivelului hidrostatic fata de culcusul stratului acvifer freatic (m);
    R = raza de alimentare a forajului de captare (m);

    - pentru un strat sub presiune:

            Q0           R
    s0 = --------- ln -------;
          2 pi KM      gama0

                  __
                 |
    R = 10 x s0 \| K;

    - pentru un strat acvifer cu drenanta:

            Q0         1,123 x lambda
    s0 = --------- ln ----------------, in care:
          2 pi KM          gama0

               ____
              | 
    lambda = \| HKC, unde:

               2
         lambda
    C = --------- [C si K se determina de la pomparile experimentale];
           KH

    lambda = factorul de drenanta;

                                    K'
    C = coeficientul de drenanta = ----,
                                    M'
    unde K' si M' sunt conductivitatea hidraulica, respectiv grosimea stratului acoperitor semipermeabil;

    - pentru un foraj situat in apropierea raului:

            Q0           2L
    s0 = --------- ln -------, in care L = distanta de la foraj la rau.
          2 pi KM      gama0

    3.1.6.2. Pierderile de sarcina datorate penetrarii partiale:

                   Q0       1 - p       alfa k f
    DELTA s0 = --------- x ------- x ln ---------,
                2 pi KH       p          gama0

             h f           h f
    cu: p = ---- sau p = --------, in care:
              H           H - s0

    h f = lungimea filtrului;
    alfa = in functie de gradul de penetrare - p - si de gradul de excentricitate a filtrului;

    - pentru strate acvifere cu nivel liber, tinandu-se seama de faptul ca grosimea stratului saturat depinde de denivelare, relatia devine:

                       Q0       1 - p        alfa h
    DELTA s0 x 2H = -------- x ------- x ln --------, care trebuie corelata cu
                      pi K       p          gama0
expresia:

     2    2
    H - h0 , astfel incat:

     2    2                        2    2
    H - h0  penetrare partiala = (H - h0 ) penetrare totala + DELTA s0 x 2H

    In acest fel gradul de penetrare - p - si excentricitatea - e - sunt mai bine corelate cu adancimea nivelului dinamic - h0 - pentru foraje cu penetrare totala.

    3.1.6.3. Denivelarea datorata perforarii partiale a filtrului - DELTA l se calculeaza dupa relatia:

                  Q0         1        2a          2      1        1
    DELTA l = ---------- x ------ x ------ x ln [---- x ---- x --------],
               2 pi KH       p       pi D         pi     np     1 - nc

    in care:
    np = gradul de perforare;
    p = gradul de penetrare;
    nc = gradul de colmatare;
    a = intervalul dintre deschiderile fantelor filtrului.

    In cazul introducerii unui filtru de pietris margaritar aceste pierderi devin neglijabile.

    3.1.6.4. Pierderile de sarcina prin filtrul de pietris margaritar (DELTA2) are urmatoarea expresie:

                  Q0            gamaw
    DELTA2 = ------------ x ln -------, in care:
              2 pi Kw hw        gama0

    Kw = conductivitatea hidraulica a filtrului de pietris margaritar (m/s);
    hw = lungimea filtrului de pietris margaritar (m);
    gamaw = diametrul filtrului de pietris margaritar (m).

    In cazul aplicarii filtrelor de pietris margaritar, pierderile de sarcina sunt neglijabile, de obicei aceste tipuri de filtre marind considerabil conductivitatea hidraulica in imediata apropiere a forajului - gamaw.

    3.1.6.5. Pierderea de sarcina produsa prin trecerea apei prin coloana filtranta - DELTA3:

                        2
                      ve                      1      1
    DELTA3 = (2,5) x -----, in care: ve = va ---- x ----
                      2 g                     Sa     S1

    ve = viteza de circulatie a apei prin filtru;

                                Q0
    va = viteza admisa = ---------------- = 0,002 m/s pentru nisipuri (dupa
                          2 pi gama0 x l              Gross);

    Sa = suprafata activa a filtrului, in functie de tipul acestuia, care poate varia de la 5% la 20% din suprafata totala a filtrului;
    S1 = suprafata libera = Stotala - Scolmatata;
    Sc = suprafata colmatata a filtrului.

    3.1.6.6. Pierderea de sarcina datorata factorului de frictiune prin filtru si prin coloana de foraj - DELTA4:

                                                          2
               1               h             1          v0
    DELTA4 = (--- x lambdas x --- + lambdac --- + 2) x ----, in care:
               3               D             D          2g

    lambdas = factorul de frictiune al filtrului, care poate fi cuprins intre 0,025 - 0,04;
    lambdac = factorul de frictiune pentru coloana de foraj, care poate fi de 0,02;

            Q0
    v0 = --------, care trebuie sa fie cuprinsa intre 0,5 - 1 m/s - viteza de
               2   circulatie ascensionala a apei prin coloana si filtrul
           pi D    forajului.
          ------
             4

    3.1.6.7. Denivelarea totala in interiorul coloanei de filtru este constituita din suma pierderilor de sarcina mentionate, adica:

    si = s0 + DELTA s0 + DELTA1 + DELTA3 + DELTA4 + DELTA2 (m)

    Denivelarea totala la exteriorul coloanei de filtru este constituita din suma primelor trei pierderi de sarcina mentionate, plus DELTA2.

    se = s0 + DELTA s0 + DELTA1 + DELTA2 (m)

    3.2. Verificarea mentinerii regimului laminar de curgere
    Regimul laminar de curgere in forajele de captare este verificat prin valoarea numarului Reynolds, care are urmatoarea expresie:

          va x d10
    R1 = ----------, in care:
             v

    va = viteza admisa (m/s);
    d10 = diametrul corespunzator procentului de 10% de pe curba granulometrica a stratului acvifer;
                                                             -6
    v = viscozitatea cinematica a apei, care este de 1,3 x 10  mp/s, la temperatura de 10 grade C.

    Numarul Reynolds nu trebuie sa depaseasca valoarea cuprinsa intre 1 - 2. Depasirea acestei valori semnifica instalarea unui regim de curgere turbulenta, care implica o serie de consecinte defavorabile in regimul de curgere a apei prin forajul de captare, cum sunt innisiparile rapide, colmatarea filtrului etc.
    Cu valoarea transmisivitatii cinematice mentionata, viteza admisibila de intrare a apei in foraj, dedusa din valoarea numarului Reynolds, are urmatoarea expresie:

                -6
          2 x 10
    va < ---------- (m/s)
           d10

    3.3. In cazul in care nu se prevede realizarea unui filtru invers de pietris margaritar, se calculeaza viteza admisa de intrare a apei prin fantele filtrului dimensionat dupa d40 si d80. Latimea fantei va trebui sa fie de (1/2 - 1/3).d40 la d80. In aceste cazuri, la calculul vitezei admise se iau in considerare diametrul coloanei de filtru si lungimea filtrului, dupa care se verifica valoarea numarului Reynolds, care, in aceste cazuri, poate depasi cu mult valoarea de 1 - 2. Rezulta ca aplicarea unui filtru invers de pietris margaritar este absolut necesara, dimensionarea filtrului de pietris margaritar efectuandu-se dupa regulile cunoscute:
    a) pietrisul margaritar pentru fiecare filtru artificial va fi dimensionat cu d15 si d85 si cu un factor care sa nu depaseasca 1,4;
    b) limita inferioara a diametrului pietrisului margaritar de la exteriorul filtrului de pietris care ia contact cu stratul acvifer trebuie sa fie astfel:
    - mai mic de 4 x d85 al celui mai fin material din stratul acvifer;
    - mai mare de 4 x d15 al celui mai grosier material din stratul acvifer;
    c) folosirea unui filtru cu o suprafata activa mai mare decat aceea luata in considerare de proiectant;
    d) marirea lungimii filtrului, daca stratul acvifer permite acest lucru, care mareste gradul de penetrare a acviferului si, implicit, micsoreaza pierderile de sarcina datorate imperfectiunii forajului dupa gradul de deschidere;
    e) aplicarea unui filtru cu unul sau mai multe strate de pietris margaritar, confectionate de la suprafata si dimensionate conform celor mentionate anterior la prezentul punct.
    3.4. In cazul stratelor acvifere cantonate in formatiuni calcaroase fisurate sau carstice, cum este cazul acviferelor din zona costiera a litoralului romanesc, relatia de dimensionare a coloanei de admisie a apei este de forma celei prezentate anterior, adica:

         Q0
    S = ----, in care:
         va

    S = suprafata de admisie a apei in forajul care este netubat (mp);
    Q = debitul necesar (mc/s);
                                                           __
                                                          |
    va = viteza de admisie a apei in foraj (m/s), va = K \| I, in care:
    K = conductivitatea hidraulica a acviferului (m/s);
    I = gradientul hidraulic (adimensional);

         dh     s
    i = ---- = ---, unde s = denivelarea (m), inregistrata la pomparile
         ds     R   experimentale, corespunzatoare debitului Q (mc/s);

    R = raza de alimentare a forajului de captare (m), care se calculeaza cu relatia:

              s1 x log r2 - s2 x log r1
    log Rp = ---------------------------, pentru curgere permanenta, sau
                     s1 - s2
                 ___
                |
    Rp = 1,5 x \| at, pentru curgere nepermanenta, unde:

    a = coeficientul de piezoconductibilitate (mp/s);
    t = timpul pentru care se calculeaza raza de alimentare (s).

    4. Indicatii asupra modului de determinare a debitului si denivelarii optime de exploatare prin forajele de captare

    Debitul optim de exploatare al forajelor amplasate in zona costiera se determina conform SR 1629 - 2/96 - "Captarea apelor subterane prin puturi - Prescriptii de proiectare" - paragraful 2.3. -, pornindu-se de la debitul admisibil al coloanei filtrante al unui foraj - Qe, care se determina cu relatia:

    Qe = pi x de x lf x va (mc/s), in care:

    de = diametrul forajului de captare (m);
    lf = lungimea coloanei filtrante (lungimea activa a filtrului) (m);
    va = viteza aparenta admisibila de intrare a apei in filtru (m/s).

    Viteza aparenta admisibila de intrare a apei in filtru (va) se determina cu relatia:

            __
           |
          \| K
    va = ------, in care:
           15

    K = conductivitatea hidraulica medie (m/s).

    Curba de indicatie a debitelor in functie de denivelarile corespunzatoare pentru trei trepte de pompare va pune in evidenta denivelarea corespunzatoare debitului optim - Qe.
    4.1. In cazul captarii acviferului freatic cantonat in formatiunile cuaternare din zona costiera, conform relatiei Ghyben-Herzberg, pentru evitarea aparitiei fenomenului de intruziune a apei sarate din mare, denivelarea maxima admisa nu trebuie sa depaseasca nivelul marii.
    In apropierea marii (pana la 500 m distanta), denivelarile admise vor fi foarte mici. In consecinta, debitele posibil a fi captate sunt foarte reduse, ceea ce nu justifica investitiile destul de mari pentru realizarea sistemului de captare.
    In cazul captarii orizonturilor acvifere sub presiune, cum sunt cele cantonate in formatiunile sarmatiene pana la adancimi de 70 - 80 m, au fost inregistrate intruziuni ale apelor sarate, dupa o perioada relativ scurta, la distante mai mici de 1.500 m de tarmul marii. Aceste situatii au fost semnalate in subzonele:
    a) Costinesti - prin doua foraje cu adancimi de 80 m, situate la 700 - 800 m distanta de tarmul marii;
    b) Biruinta, la coada Lacului Techirghiol, intr-un foraj de circa 60 - 70 m adancime, amplasat la circa 1.000 m distanta de tarmul marii.
    Rezulta ca, in cazul captarilor din acviferele situate in complexul mediu al Sarmatianului, pentru evitarea fenomenului de intruziune a apei sarate, este absolut necesar ca forajele de captare sa fie amplasate la o distanta de 1.500 - 2.000 m fata de tarmul marii.
    4.2. Limitari de ordin hidrodinamic:
    a) Denivelarile produse sub nivelul marii in forajele de captare ale orizonturilor acvifere freatice din zona costiera, amplasate la o distanta de aproximativ 1.000 m fata de tarmul marii, vor provoca intruziunea apei sarate intr-un timp care trebuie aproximat prin observatii asupra vitezei de avansare a frontului apa dulce - apa sarata.
    b) Captarile din stratele acvifere sub presiune din formatiunile sarmatiene vor fi amplasate la o distanta de cel putin 1.500 - 2.000 m fata de tarmul marii. Si in cazul acestor captari, urmarirea avansarii frontului de apa sarata este absolut obligatorie.
    In ambele cazuri, debitele forajelor de captare vor fi micsorate cu aproximativ 20%, urmarindu-se zilnic sau saptamanal evolutia frontului de separatie apa sarata - apa dulce.
    Prin incercari succesive se va stabili debitul maxim exploatabil in situatia in care frontul intruziunii va ramane stabil.
    4.3. Dimensionarea frontului de captare constituit dintr-un numar finit de foraje se realizeaza cu respectarea SR 1629-2/89, paragrafele 2.3.3.1 - 2.3.3.7.
    4.4. Testul de eficienta a fiecarui foraj de captare se va realiza conform SR 1629-2/89, paragrafele 3.1.1 - 3.1.6.
    4.5. Toate forajele de captare trebuie sa fie dotate cu aparatura corespunzatoare de masurare a debitelor ce se exploateaza si a nivelului apei din put, masurandu-se atat nivelul piezometric, cat si nivelul dinamic. Aceste date vor fi consemnate in registrul de evidenta zilnica a debitelor si nivelurilor.
    4.6. Lunar, din fiecare foraj de captare se preleveaza probe de apa pentru analiza chimica, conform prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei
                                                    Cl
potabile, in special pentru urmarirea raportului ---------- care da indicatii
                                                 CO3 + HCO3
asupra posibilei intruziuni a apei sarate.

    4.7. Pe baza programului de urmarire instituit la nivelul fiecarui sistem de captare, beneficiarul trebuie sa consemneze comportarea in timp a sursei, in scopul obtinerii de date care sa permita aprecieri asupra necesitatii unor lucrari de remediere.
    4.8. Studiul definitiv al captarii care insereaza toate datele rezultate prin executia lucrarilor, masuratorilor si testelor de debit si chimism efectuate va fi inaintat Administratiei Nationale "Apele Romane", ca parte integranta a documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor (un exemplar) si Institutului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, pentru inregistrarea informatiilor in Fondul national de date hidrogeologice (un exemplar).
    5. Amplasarea piezometrelor si a forajelor de monitorizare a evolutiei nivelurilor si a calitatii apei in procesul de exploatare
    5.1. Distantele dintre forajele de captare si piezometre vor fi urmatoarele:
________________________________________________________________________________
Tipul stratului acvifer        Modul de                 Distanta minima in m
                               manifestare a        ----------------------------
                               acviferului            pana la        pana la
                                                    piezometrul 1  piezometrul 2
________________________________________________________________________________
Nisipuri fine si medii         Ape sub presiune           85             150
                               Ape freatice               12              16

Nisipuri grosiere              Ape sub presiune          200             450
                               Ape freatice               15              32

Pietrisuri cu nisip grosier    Ape sub presiune          200             450
                               Ape freatice               25              40
Roci fisurate sau cavernoase   Ape sub presiune           85             150
                               Ape freatice               30              55
________________________________________________________________________________

    5.2. Distantele dintre forajele de captare si forajele de monitorizare a chimismului apelor captate vor fi cele indicate in figura de mai jos.

      ^                                    MARE
      |  20            I
------X-------. - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
      |  50            II
------X-------. - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
      |  50            III
------X-------. - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
      |  50
______v_______o_________________o____________________________________________
              |                            |                  |
              |         200 - 500 m        |    200 - 500 m   |
<-------------|-------------------->       |                  |
              |                            |                  |

    . Foraje de probare chimica sau electrometrica
    o Foraj de captare

    5.3. Probarea chimismului in forajele de monitorizare ilustrate in aceasta figura va fi realizata la datele de 1 si 15 ale fiecarei luni.

                                      Cl
    In momentul in care raportul ------------- atinge valoarea de 6,6 pe primul
                                   CO3 + HCO3
aliniament (I), ceea ce indica o contaminare moderata cu apa sarata, se vor efectua analize chimice si pe aliniamentul II. Daca pe acest aliniament sunt inregistrate raporturi de 2,8, se vor lua masuri de reducere a debitelor de exploatare cu aproximativ 20% si se va urmari saptamanal evolutia raporturilor pe primele doua aliniamente.
    Prin tatonari succesive se poate ajunge la o stabilizare a frontului de invazie a apei sarate prin reglarea debitelor de exploatare.

    6. Obligatiile beneficiarului captarii pentru monitorizarea evolutiei piezometrice si a chimismului apei captate

    Beneficiarul captarii are urmatoarele obligatii:
    a) sa urmareasca in permanenta evolutia piezometrica si evolutia chimismului prin piezometrele si forajele de probare a chimismului si sa ia masurile necesare pentru stoparea procesului de invazie a apelor sarate, in cazul in care acesta devine iminent;
    b) sa raporteze trimestrial Administratiei Nationale "Apele Romane" - Directia Apelor Dobrogea - Litoral situatia piezometrica si a evolutiei limitei apa dulce - apa sarata;
    c) sa se conformeze restrictiilor de debit impuse de autoritatea zonala de gospodarire a apelor si sa solicite sprijinul pentru asigurarea debitelor necesare pentru alimentarea cu apa potabila printr o redistributie zonala;
    d) sa fie racordat la o retea de distributie de rezerva, care va putea asigura necesarul de apa in situatii critice.