E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
nu a modificat niciun act
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 39 din 28 decembrie 2000

pentru acordarea increderii Guvernului

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 700 din 28 decembrie 2000


SmartCity3


    Avand in vedere dezbaterile care au avut loc in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din data de 28 decembrie 2000 asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, prezentate de catre domnul Adrian Nastase, candidatul pentru functia de prim-ministru,
    in conformitate cu rezultatul votului consemnat in procesul-verbal din data de 28 decembrie 2000,
    in temeiul art. 102 alin. (3) din Constitutia Romaniei,

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    ARTICOL UNIC
    Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1, pentru realizarea Programului sau de guvernare prevazut in anexa nr. 2.

                      PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                               VALER DORNEANU

                           PRESEDINTELE SENATUI
                               NICOLAE VACAROIU

    ANEXA 1

                                   LISTA
                            Guvernului Romaniei

    1. Adrian Nastase               - prim-ministru
    2. Mircea Geoana                - ministrul afacerilor externe
    3. Hildegard Carola Puwak       - ministrul integrarii europene
    4. Mihai Nicolae Tanasescu      - ministrul finantelor publice
    5. Rodica Mihaela Stanoiu       - ministrul justitiei
    6. Ioan Mircea Pascu            - ministrul apararii nationale
    7. Ioan Rus                     - ministru de interne
    8. Gheorghe Romeo Leonard Cazan - ministrul dezvoltarii si prognozei
    9. Marian Sarbu                 - ministrul muncii si solidaritatii sociale
    10. Dan Ioan Popescu            - ministrul industriei si resurselor
    11. Ilie Sarbu                  - ministrul agriculturii, alimentatiei si
                                      padurilor
    12. Aurel Constantin Ilie       - ministrul apelor si protectiei mediului
    13. Miron Tudor Mitrea          - ministrul lucrarilor publice,
                                      transporturilor si locuintei
    14. Matei-Agathon Dan           - ministrul turismului
    15. Silvia Ciornei              - ministru pentru intreprinderile mici si
                                      mijlocii si cooperatie
    16. Ecaterina Andronescu        - ministrul educatiei si cercetarii
    17. Razvan Theodorescu          - ministrul culturii si cultelor
    18. Daniela Bartos              - ministrul sanatatii si familiei
    19. Georgiu Gingaras            - ministrul tineretului si sportului
    20. Dan Nica                    - ministrul comunicatiilor si tehnologiei
                                      informatiei
    21. Octav Cozmanca              - ministrul administratiei publice
    22. Vasile Dincu                - ministrul informatiilor publice
    23. Petru Serban Mihailescu     - ministru pentru coordonarea
                                      Secretariatului General al Guvernului
    24. Acsinte Gaspar              - ministru pentru relatia cu Parlamentul
    25. Ovidiu Tiberiu Musetescu    - ministrul Autoritatii pentru Privatizare
                                      si Administrarea Participatiunilor
                                      Statului
    26. Vasile Puscas               - ministru delegat la Ministerul Integrarii
                                      Europene - negociator-sef cu Uniunea
                                      Europeana
    27. Serban Constantin Valeca    - ministru delegat la Ministerul Educatiei
                                      si Cercetarii - pentru activitatea de
                                      cercetare

    ANEXA 2

                             PROGRAM DE GUVERNARE
                            pe perioada 2001 - 2004

    Programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 reprezinta ansamblul de actiuni si masuri care vizeaza punerea in aplicare a Ofertei electorale a P.D.S.R. de la alegerile parlamentare si prezidentiale din noiembrie 2000.
    Elaborarea prezentului Program de guvernare s-a realizat pornind de la o analiza complexa a situatiei economice, sociale si politice din Romania, precum si a contextului european si mondial in care acest program urmeaza sa fie realizat.
    Un criteriu determinant in stabilirea obiectivelor si strategiilor guvernamentale a fost cel al concordantei cu cerintele integrarii europene si euroatlantice.
    Evaluarea obiectiva a ultimilor patru ani releva ca s-a inregistrat un regres economic si o profunda acutizare a crizei in plan social. Esecul politicilor coalitiei ce a condus Romania in perioada 1996 - 2000 a subminat increderea cetatenilor in viitorul tarii si a compromis in constiinta opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonima, pentru multi dintre romani, cu saracia si somajul.
    Este demn de remarcat ca in acest context economic si politic dificil un procent considerabil din electorat a optat pentru o guvernare de tip social-democrat.
    Pentru a asigura coerenta si eficienta guvernarii partidele reunite in Polul Democrat Social din Romania au hotarat sa-si asume, in pofida tuturor riscurilor, responsabilitatea formarii unui guvern monocolor minoritar sub conducerea domnului Adrian Nastase.
    Programul de guvernare al P.D.S.R. propune o viziune noua asupra activitatii Executivului, care se bazeaza pe o serie de solutii novatoare, dar care iau in considerare sugestii si recomandari ale Uniunii Europene, precum si cerinte ale Fondului Monetar International si ale Bancii Mondiale.
    Principiul echilibrului intre imperativele economiei de piata si cel al protectiei si solidaritatii sociale este unul dintre fundamentele prezentului Program de guvernare.
    Acesta trebuie analizat si evaluat in conexiune directa cu structura Cabinetului si cu nominalizarile viitorilor ministri. Echipa guvernamentala este, prin ea insasi, un semn al dorintei de innoire si profesionalizare a demersului politic executiv si aduce, pe langa competenta si moralitate, avantajul unei puternice vointe politice de schimbare a realitatilor romanesti si de progres.
    Un principiu fundamental de conduita al Guvernului Adrian Nastase este respectarea separatiei puterilor in stat si acordarea rolului firesc de for legislativ Parlamentului.
    Prin modul de concepere a Programului de guvernare si prin modalitatile de punere in practica a acestuia Executivul doreste sa sporeasca stabilitatea si coerenta cadrului legislativ, sa ofere transparenta si predictibilitate deciziilor sale.
    Avand in vedere rezultatele evaluarilor situatiei economice, sociale si politice si consecvent cu prevederile ofertei electorale, Guvernul P.D.S.R. a stabilit pentru urmatoarea perioada de guvernare urmatoarele prioritati:
    - relansarea cresterii economice;
    - combaterea saraciei si a somajului;
    - refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale;
    - reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii;
    - continuarea si accelerarea procesului de integrare in Uniunea Europeana si in NATO.
    In locul unor abordari abstracte si al centrarii efortului de guvernare pe zona echilibrelor macromonetare Guvernul P.D.S.R. va adopta o viziune pragmatica, deschisa spre economia reala si spre nevoile resimtite, in modul cel mai direct, de catre cetatenii tarii si, din acest motiv, isi propune, ca indicatori de succes ai politicilor sale economice, cresterea reala si durabila a produsului intern brut si imbunatatirea semnificativa si generalizata a standardului de viata al cetatenilor Romaniei.
    Cresterea economica durabila va fi realizata prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii si serviciilor. Educatia, invatamantul, cercetarea si cultura reprezinta, in viziunea Programului de guvernare, vectori importanti ai strategiei noastre de dezvoltare.
    Refacerea increderii in actul de justitie si in mecanismele de impunere a legalitatii si ordinii publice va dobandi caracter de urgenta pentru viitorul executiv, in vederea asigurarii protectiei drepturilor si sigurantei cetateanului.
    Interesul national, imperativele momentului, riscul ca echilibrul fragil al democratiei sa cedeze in fata tensiunilor si presiunilor sociale cer responsabilitate politica si coeziune din partea fortelor politice democratice, indiferent de apartenenta lor doctrinara, astfel incat sa se poata parcurge cat mai repede etapa de instalare a noului Guvern si de trecere la aplicarea de urgenta a programului de guvernare propus.
    Dificultatile specifice acestei etape, acutizarea unor disfunctionalitati specifice perioadei de iarna, necesitatea de a da in plan extern un raspuns concret si pozitiv privind capacitatea Romaniei de a se mentine pe drumul democratiei si al integrarii europene si euroatlantice fac necesara o stare de pace sociala si politica de cel putin un an, timp in care Guvernul P.D.S.R., condus de domnul Adrian Nastase, sa poata adopta masurile de maxima necesitate si care, asa cum s-a dovedit in cadrul consultarilor politice preliminare pentru obtinerea votului de investitura in Parlament, reprezinta o buna baza pentru actiune consensuala pe plan legislativ, precum si la nivelul societatii civile si al partenerilor sociali si economici.
    Pentru a asigura o baza sociala si politica cat mai solida de sustinere a initiativelor si programelor guvernamentale vom ramane consecvent adeptii unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social si economic si pe consultarea partenerilor politici si a opiniei publice.
    Avand constiinta faptului ca un program de guvernare este un instrument de lucru si ca realitatea impune uneori schimbari de strategie si de ritm, dorim ca atunci cand Executivul se va afla in situatia de a aduce modificari importante in raport cu prezentul Program de guvernare sa consulte Parlamentul si sa-si asume raspunderea in fata acestuia si a electoratului pentru respectivele optiuni.

    CAP. 1
    Starea societatii romanesti dupa guvernarea din perioada 1996 - 2000

    Alternanta la putere in noiembrie 1996 a fost considerata la acel moment, cu buna-credinta, ca premisa favorabila pentru consolidarea democratiei, pentru avansarea Romaniei in directia progresului economic si social. La finalul de mandat al coalitiei care a preluat puterea in urma alegerilor de atunci, orice analiza a realitatilor, cat de sumara si sub orice aspect ar fi facuta, impune recunoasterea faptului ca sperantele populatiei au fost dramatic inselate.
    Realitatea din anii ce au urmat preluarii puterii de catre coalitia C.D.R. - U.S.D. - U.D.M.R. confirma, pe de o parte, discrepanta enorma dintre promisiunile electorale si realizarea programelor prezentate Parlamentului si opiniei publice de catre guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu. Pe de alta parte, a devenit tot mai evidenta incapacitatea acestor guverne de a gestiona tranzitia si reforma economica si sociala.
    Masurile de politica economica si sociala promovate in perioada 1997 - 2000 au avut efecte de o gravitate extrema pentru situatia tarii, evaluate ca atare de Comisia Europeana, Fondul Monetar International si agentiile de rating.
    1.1. Principalele consecinte ale actului de guvernare in perioada 1996 - 2000 constau in:
    - desfasurarea haotica a reformei economice si sociale, lipsita de o conceptie coerenta, care sa stabileasca cu claritate interesele strategice ale dezvoltarii si directiile de actiune, in scopul cresterii economice a tarii, reducerii decalajelor dintre Romania si statele dezvoltate, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si in NATO. Desi prioritatea absoluta a Parteneriatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana din martie 1998 era elaborarea unei Strategii de dezvoltare economica pe termen mediu, acest lucru nu s-a realizat decat la insistentele repetate ale Comisiei Europene, in martie 2000;
    - agravarea crizei economice prin falimentarea unui mare numar de agenti economici (dintre care peste 300 mii intreprinderi mici si mijlocii private), dezorganizarea agriculturii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea drastica a procesului investitional, inflamarea inflatiei si devalorizarea accentuata a monedei nationale. Politica promovata a fost in contradictie totala cu insasi notiunea de reforma. Rata negativa de crestere ce caracterizeaza perioada 1997 - 2000 printr-un regres economic de aproape 13% a plasat Romania pe ultimul loc intre tarile din Europa Centrala si de Est, alaturi de care dorim sa pasim in NATO si in Uniunea Europeana. In aceste conditii aplicarea intocmai a prevederilor referitoare la ritmurile de crestere din "Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu" arata ca regresul inregistrat in perioada in care tara a fost administrata de coalitia de dreapta ar putea fi recuperat pana la sfarsitul anului 2003;
    - ingerintele administrative in mecanismele de functionare ale economiei de piata, politizarea excesiva a interventiei statului in economie, absenta unor prioritati temeinic fundamentate in restructurarea ramurilor productive au facut tot mai dificila relansarea economica;
    - desfasurarea sistematica de actiuni ilegale de instrainare a capitalului de stat, extrem de pagubitoare pentru avutia nationala, prin: propunerea unor preturi de oferta mai mici decat cele stabilite de piata, selectarea ofertelor in functie de interesele clientelei politice ale actualei puteri; evitarea sau trucarea licitatiilor, lipsa oricarui control in perioada postprivatizare; interzicerea controlului institutiilor specializate asupra activitatii Fondului Proprietatii de Stat.
    Climatul economic nefavorabil, legislatia instabila si coruptia extinsa au alungat din Romania marii investitori, asa cum arata toate rapoartele institutiilor europene si mondiale. Dovada este data de faptul ca adevaratii investitori straini nu au fost interesati de procesul de privatizare din Romania, asa cum acesta a fost promovat de guvernele coalitiei de dreapta.
    In acest context este de evidentiat ca, in perioada preelectorala, caracterul ilegal si daunator interesului national al activitatii F.P.S. s-a agravat, manifestarile ilegale concretizandu-se intr-un adevarat jaf al economiei;
    - sprijinirea de catre ultimul Guvern a unor actiuni frauduloase, prin adoptarea unei serii de acte normative pentru scutirea sau reducerea debitelor curente si a majorarilor de intarziere pe care unele societati supuse privatizarii le aveau catre statul roman; la aceasta s-au adaugat reesalonarile de datorii pe care Guvernul le-a acordat societatilor economice conduse de persoane apartinand clientelei politice;
    - abandonarea sustinerii agriculturii romanesti si a intereselor taranimii prin renuntarea la facilitatile si sprijinul statului acordate producatorilor agricoli, in contradictie cu politicile de subventii practicate de tarile dezvoltate. La aceasta s-a adaugat si practicarea unor politici vamale care au dezavantajat si au descurajat producatorul agricol si din industria alimentara de sprijin si protectie;
    - neglijarea rolului capitalului autohton in consolidarea economiei, lipsa de interes si deteriorarea conditiilor in care au functionat intreprinderile mici si mijlocii, inclusiv prin anularea unor facilitati fiscale pentru stimularea si dezvoltarea sectorului privat; practic, s-a instituit un regim discriminatoriu, investitorii autohtoni fiind inlaturati din competitie pe piata interna a capitalului;
    - promovarea unei politici fiscale defectuoase, nestimulative pentru productie si investitii. S-au adoptat masuri care au amplificat fiscalitatea, in special pe seama impovararii suplimentare a cetateanului;
    - lipsa de preocupare pentru crearea de noi locuri de munca si pentru combaterea somajului; masurile de protectie sociala pentru personalul disponibilizat prin lichidarea intreprinderilor s-au redus la acordarea unor plati compensatorii, lipsind populatia de oportunitati veridice de recalificare si reconversie profesionala;
    - prabusirea grava a nivelului de trai, saracirea populatiei Romaniei atingand cote alarmante. S-a constatat lipsa unei politici coerente si eficiente de protectie sociala, in totala contradictie cu promisiunile electorale si cu programele guvernamentale prezentate in Parlamentul tarii;
    - conditiile de viata ale cetatenilor s-au degradat continuu, majoritatea covarsitoare a populatiei - muncitori, pensionari, tarani, tineri, intelectuali, salariati bugetari - a trait cea mai dramatica scadere a nivelului de trai din ultimii 11 ani. Cea mai elocventa dovada in acest sens sunt raportarile Institutului National de Statistica si Studii Economice, ce atesta scaderea salariului real de la 74,4% in decembrie 1996 la 56,8% la inceputul lunii noiembrie 2000 fata de octombrie 1990, timp in care puterea de cumparare a pensionarilor a scazut si mai mult, ajungandu-se ca in anul 2000 ponderea populatiei aflate in saracie sa reprezinte 43% din totalul populatiei (19,9% in anul 1996);
    - situatia din sistemul de sanatate s-a degradat in mod constant, atingand "cota de alarma"; desi la preluarea puterii fosta coalitie a afirmat ca sanatatea omului are o semnificatie strategica, actiunile guvernamentale s-au limitat doar la adoptarea unor masuri de pseudoreforma si chiar de antireforma care au reusit sa demonteze, in punctele esentiale, tot ce s-a realizat pana in noiembrie 1996;
    - procesul investitional sustinut din surse bugetare a fost concentrat, in special, pe conservarea si nu pe continuarea si finalizarea obiectivelor de investitii incepute si aflate in diferite faze de realizare. Obiectivele noi de investitii au fost practic ignorate cu desavarsire in unii ani ai perioadei analizate;
    - diminuarea dramatica a accesului si cuprinderii tineretului in treptele superioare de instructie si manifestarea unui dezinteres grav fata de promovarea acestuia in societate;
    - neacordarea fondurilor strict necesare pentru dezvoltarea cercetarii stiintifice, punand in pericol existenta centrelor traditionale de cercetare, consolidate de-a lungul multor decenii de generatii stralucite de cercetatori;
    - cultura a fost substantial afectata de lipsa de interes pentru sustinerea unor institutii de cultura de importanta nationala, precum si a unor publicatii de mare prestigiu.
    1.2. Starea actuala a economiei romanesti
    Starea actuala a economiei romanesti se caracterizeaza, in mod sintetic, printr-un sistem institutional slab structurat, determinat de: incertitudinea drepturilor de proprietate pentru o parte a avutiei nationale (active imobiliare destinate privatizarii, aflate inca in patrimoniul public; bunuri aflate in litigii comerciale); constructia institutionala inca deficitara pentru asigurarea functionalitatii mecanismelor economiei de piata si operationalitatea redusa a acestora din cauza insuficientei coerente a cadrului normativ; desfasurarea intr-o proportie considerabila a activitatii economice pe palierul informal al societatii; interventia, de multe ori discretionara, a autoritatii publice, supusa deseori intereselor politice conjuncturale.
    In aceste conditii, in functionarea economiei sunt de remarcat, in principal, urmatoarele:
    - multi agenti economici cu capital majoritar de stat sau chiar privatizati urmaresc cu deosebire conservarea locurilor de munca si cresterea salariilor, fara corespondent in cresteri de productie, productivitate si eficienta; la fel, la unii agenti economici privati scopul maximizarii profiturilor pare sa fie atins nu prin utilizarea cu randamente superioare a factorilor de productie, cat, mai ales, prin majorarea preturilor; in totalul agentilor economici cei cu performante reale sunt minoritari si in continua scadere;
    - deprecierea drastica a capitalului fix si a fortei de munca, limitarea investitiilor si blocarea dinamicii deciziilor pe termen mediu si lung;
    - submonetizarea economiei, cu efect negativ asupra functionarii normale a acesteia; sume importante disponibile nu-si gasesc plasament sigur in economia reala, in timp ce aceasta este grav decapitalizata;
    - existenta unei economii subterane si lipsa unei demarcatii precise a acesteia de economia oficiala.

    CAP. 2
    Programul de actiuni pentru depasirea perioadei de iarna si pregatirea campaniei agricole

    Cea mai urgenta problema este functionarea in conditii normale a sistemului energetic si aprovizionarea populatiei cu energie termica in lunile de iarna.
    2.1. Situatia existenta a stocurilor la carbune energetic, pacura si gaze naturale
    Analizand productia de energie electrica si termica la nivelul anului 2000, se constata o diminuare considerabila a acestora, si anume energia electrica se situeaza la nivelul a 29.250 mii MWh, iar energia termica la nivelul a 24.775 Gcal - ceea ce inseamna 70%, respectiv 59% din productia anului 1996, la care se adauga lipsa acuta de resurse financiare.
    Situatia actuala a stocurilor necesare in vederea asigurarii productiei de energie electrica si termica pe perioada de iarna, pe surse de combustibil, se prezinta astfel:
    Carbune energetic
    Avand in vedere consumul zilnic mediu de circa 100 mii tone si stocul existent de 3.100 mii tone, in conditiile actuale climatice, necesarul este asigurat numai pentru circa 31 de zile, respectiv 50% din stocul optim.
    In acelasi timp, termocentralele pe carbune au dificultati in alimentare, care se datoreaza: livrarilor de carbune care sunt mai mici decat consumul zilnic; disfunctiei realitatilor din transportul de la exploatarile miniere la termocentrale; lipsei resurselor financiare, in special la S.C. "Termoelectrica" - S.A. pentru achitarea restantelor si facturilor curente.
    O situatie deosebita o reprezinta atat CET Deva, unde stocul asigura o functionare la parametri normali de 15 - 20 de zile, cat si CET Iasi, care functioneaza deja la capacitate redusa, stocul fiind aproape epuizat.
    In acest context este de subliniat faptul ca prin asa-zisa politica de restructurare a industriei miniere s-a ajuns la situatia paradoxala ca pentru aceasta iarna in loc sa exploatam propriile noastre mine, importam la un pret total dezavantajos in regim de urgenta aproape 300 mii tone carbune energetic.
    Pacura
    Stocul total de pacura la data de 17 decembrie 2000 era de 512,7 mii tone (333,2 mii tone la termocentrale si 179,5 mii tone la OIL TERMINAL).
    Consumul realizat in prima jumatate a lunii decembrie a fost de 154,3 mii tone, iar consumul zilnic este de 9,1 mii tone. In aceste conditii stocul asigura 52 - 56 de zile la nivelul consumului actual. Cantitatile contractate in perioada 17 decembrie 2000 - 31 ianuarie 2001 (440 mii tone din import si 80 mii tone din tara) sunt conditionate de obtinerea creditelor cu garantie guvernamentala, care ar putea asigura finantarea acestor contracte.
    Gaze naturale
    Consumul de gaze naturale la nivelul lunii decembrie 2000 a fost estimat la 2.050 milioane mc. Printre principalele categorii de consumatori, si anume agentii economici, institutii, populatie si asimilati se distinge si aici ca avand un consum important S.C. "Termoelectrica" - S.A.
    Sursele de gaze naturale din intern si import asigura in luna decembrie 2000 circa 1.903 milioane mc, existand un deficit cantitativ de 4,7 milioane mc/zi. In conditiile unei temperaturi medii pe tara sub 0 grade C exista riscul aparitiei unor valori critice ale parametrilor functionali in sistemul national de transport gaze, in special in localitatile situate la extremitatile acestuia (Bucuresti, Timisoara, Arad, Iasi, Botosani, Dorohoi).
    Referitor la cantitatile de gaze inmagazinate in 2000 si destinate consumului sectorului rezidential (populatie si asimilati), acestea au cunoscut o scadere fata de 1999 de circa 100 milioane mc, procesul de injectie pentru inmagazinare realizandu-se integral cu cantitati de gaze din productia interna, ceea ce afecteaza grav balanta de plati vara-iarna, din cauza nerealizarii importului de gaze pe timpul verii.
    Situatia financiara
    S.C. "Termoelectrica" - S.A. are de incasat de la consumatorii de energie electrica si termica peste 9.200 miliarde lei pentru livrarile de energie electrica si termica, din care 2.600 miliarde lei pentru energia termica. Datoriile acestei societati catre furnizorii de combustibil, inclusiv impozitele si taxele aferente importurilor, se ridica la 12.000 miliarde lei.
    Creditele rambursabile angajate sunt in valoare de 5.695 miliarde lei (178 milioane USD, 83 milioane DM, 32 milioane euro), 2.810 miliarde lei cheltuieli colaterale, 176 miliarde lei T.V.A. neachitata, 85 miliarde lei reprezentand pacura luata in contrapartida din Iran.
    Acoperirea cantitatilor de combustibili necesari in vederea functionarii sistemului energetic national, in perioada decembrie 2000 - martie 2001, consum si formare stocuri in conditiile suplimentarii de energie electrica produsa de termocentrale (pentru acoperirea efectelor hidroelectricitatii foarte scazute si a opririi unitatii de la CNE Cernavoda in perioada 23 - 28 decembrie 2000), reprezinta un efort financiar de circa 20 mii miliarde lei.
    2.2. Actiuni pentru asigurarea necesarului de combustibili in perioada decembrie 2000 - martie 2001
    Guvernul va monitoriza cu strictete activitatea companiilor implicate in asigurarea combustibililor necesari:
    Carbune energetic
    - Livrarea de catre unitatile miniere de carbune energetic (Compania Nationala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, Compania Nationala a Huilei Petrosani, S.C. Banat Anina) a urmatoarelor cantitati:
        - 2.409 mii tone - decembrie 2000;
        - 2.866 mii tone - ianuarie 2001;
        - 2.849 mii tone - februarie 2001;
        - 2.998 mii tone - martie 2001.
    - Solicitarile lunare ale S.C. "Termoelectrica" - S.A., consumul in termocentrale, productia la unitatile miniere si stocurile ramase pentru termocentrale se prezinta astfel:
                                                                 - mii tone -
 ______________________________________________________________________________
|                                          |  2000   |           2001          |
|                                          |_________|_________________________|
|                                          |Decembrie|Ianuarie|Februarie|Martie|
|__________________________________________|_________|________|_________|______|
| Solicitarile Societatii Comerciale       |         |        |         |      |
| "Termoelectrica" - S.A.                  |   2.497 |  3.061 |   2.764 | 3.062|
| Consum in termocentrale                  |   3.117 |  3.362 |   3.196 | 2.692|
| Productie la unitatile miniere           |   2.305 |  2.633 |   2.487 | 2.731|
| Stoc ramas la termocentrale              |   2.468 |  1.973 |   1.625 | 1.273|
|__________________________________________|_________|________|_________|______|

    In acest cadru se vor asigura:
    - Plata zilnica, sub forma de lichiditati, a circa 28 miliarde lei catre unitatile miniere, datorate de S.C. "Termoelectrica" - S.A., dupa cum urmeaza: 17,2 miliarde lei la CNLO Targu Jiu; 6,4 miliarde lei la CNH Petrosani; 3,5 miliarde lei la S.N.C. Ploiesti; 0,8 miliarde lei la S.C. Banat Anina.
    - Acoperirea subventiei de circa 58 miliarde lei pe luna decembrie si 185 miliarde lei pe trimestrul I 2001 pentru a se realiza productia miniera la CNH Petrosani, S.N.C. Ploiesti si S.C. Banat Anina. Compania Nationala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, principalul producator de carbune energetic, nu necesita subventie.
    - Incheierea, pana cel mai tarziu 5 ianuarie 2001, de catre S.C. "Termoelectrica" - S.A. cu furnizorii de carbune energetic de contracte ferme, care sa cuprinda cantitatile, calitatea si modalitatile de plata.
    - Asigurarea unei livrari ritmice de catre C.F.R. "Marfa" a cantitatilor de carbune energetic prevazute, prin utilizarea zilnica a peste 1.250 de vagoane.
    - Asigurarea lunara a achizitionarii de la S.N.P. "Petrom" - S.A. cu plata prin compensare a unor cantitati de motorina fixate prin protocol pentru CNLO Targu Jiu, S.N.C. Ploiesti si CNH Petrosani.
    - Cresterea in aceasta perioada a productiei de energie electrica si termica pe carbune energetic si scaderea corespunzatoare pe pacura si gaze, dat fiind costul ridicat al acestor produse din import.
    - Dirijarea importurilor de huila energetica la CET Iasi si CET Suceava si suplimentarea consumului cu pacura necesara in vederea optimizarii procesului de ardere.
    - Suplimentarea cu huila energetica si intregirea stocului la CET Deva si cresterea livrarilor de gaze naturale pentru optimizarea procesului de ardere.
    Pacura
    Contractarea in cursul lunii decembrie 2000 de catre S.C. "Termoelectrica" - S.A. a 45.000 tone pacura pentru anul 2001 cu unitatile S.N.P. "Petrom" - S.A., S.C. "Arpechim" - S.A. Pitesti si S.C. "Petrobrazi" - S.A., cu plata la livrare.
    Pentru asigurarea importurilor de resurse energetice este necesara incheierea contractelor de imprumut extern cu: ABN Amro Bank (85 milioane USD), Chasse Manhatan, Deutsche Bank (150 milioane euro), Dresener Benson (69 milioane USD), Reiffeisen Bank, Austria (30 milioane USD), CreditAnstallt Austria (20 milioane USD), care sa asigure sursele financiare pentru achitarea facturilor de import, diferenta pana la nivelul necesarului de combustibil (aproximativ 300 milioane USD) urmand sa se asigure din incasarile de la beneficiari.
    Gaze naturale
    In trimestrul I 2001 cererea de gaze naturale pe piata din Romania este estimata la nivelul de 6.063 milioane mc, sursele interne putand asigura in acest interval 4.015 milioane mc (66% din cerere), inclusiv gazele din depozitele de inmagazinare subterana.
    In trimestrul I 2001 ponderea consumului de gaze naturale al populatiei si asimilati din productia interna se prezinta astfel:

                                          - milioane mc -
 __________________________________________________________
|                          |              2001             |
|                          |_______________________________|
|                          | Ianuarie | Februarie | Martie |
|__________________________|__________|___________|________|
| Productie interna        |   1.428  |   1.278   |  1.309 |
| Consum                   |          |           |        |
| populatie + asimilati    |     850  |     743   |    650 |
| Ponderea consumului      |          |           |        |
| populatie + asimilati    |          |           |        |
| in productia interna (%) |      60  |      58   |     50 |
|__________________________|__________|___________|________|

    Gazele pentru populatie nu vor mai primi alta destinatie, interzicandu-se societatilor de distributie si producatorilor interni comercializarea gazelor din productia interna in cote procentuale discriminatorii; pentru agentii economici, in trimestrul I, cantitatea de gaze naturale din productia interna nu va depasi nivelul de 50% din necesarul de consum al acestora.
    In acelasi timp s-a luat in considerare realizarea unui dialog permanent cu sindicatele si patronatele de ramura, in vederea asigurarii unui climat corespunzator pentru o buna desfasurare a proceselor de productie.
    2.3. Pregatirea campaniei agricole de primavara
    2.3.1. Masuri agrotehnice
    Pentru asigurarea efectuarii in perioade optime si in conditii agrotehnice corespunzatoare a tuturor lucrarilor agricole din primavara anului 2001 vor fi intreprinse urmatoarele masuri:
    - Pentru culturile agricole, insamantate in toamna anului 2000, se va verifica in mod concret in teritoriu, pana la data de 31 ianuarie 2001, starea de vegetatie a suprafetelor de grau si orz.
    - Pana la 1 februarie 2001 se va face evaluarea cantitatilor de seminte din categorii biologice superioare, necesare pentru infiintarea culturilor de primavara si, in functie de aceasta, vor fi luate masuri pentru acoperirea eventualelor deficite.
    - Pana la data de 20 ianuarie 2001 se vor inventaria suprafetele de teren arabil care mai sunt de arat, lucrare ce va continua cu intensitate crescuta, astfel incat sa fie arata o suprafata cat mai mare in "ferestrele" din iarna.
    - In perioada imediat urmatoare echipe de specialisti, impreuna cu detinatorii de terenuri agricole, vor proceda la verificarea situatiei amenajarilor pentru irigat, urmata de intensificarea lucrarilor de reparatii, in vederea punerii in functiune, pana la data de 15 martie 2001, a unei suprafete de minimum 500 mii hectare.
    - Specialistii agricoli de la nivelul centrelor comunale, impreuna cu producatorii agricoli vor urmari permanent evolutia starii de vegetatie a culturilor si, dupa caz, vor intreprinde masuri de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor, in vederea reducerii la minimum a pierderilor.
    2.3.2. Sustinerea de catre stat a campaniei agricole (2001)
    Pentru realizarea lucrarilor agricole din primavara anului 2001, in conditii agrotehnice corespunzatoare, Guvernul va lua urmatoarele masuri:
    - Acordarea direct catre producatorii agricoli a unui sprijin financiar de un milion lei din bugetul de stat pentru fiecare hectar de teren arabil cultivat, precum si pentru plantatiile de vii si pomi si pentru serele de legume. Aceasta suma va fi acordata producatorilor agricoli numai pentru achizitii de motorina, ingrasaminte chimice, pesticide si pentru achitarea prestarii unor lucrari agricole.
    - Asigurarea pentru campania agricola de primavara de credite cu dobanda subventionata destinate producatorilor agricoli, insumand circa 2.500 miliarde lei.
    - Suportarea de la bugetul de stat a 50% din contravaloarea semintelor cu valoare biologica ridicata, in vederea asigurarii unui fond biologic superior.
    - Sprijinirea crescatorilor de animale prin suportarea de la bugetul de stat a unei parti din costul animalelor de productie si reproductie, in vederea urgentarii redresarii situatiei grele din sectorul zootehnic.
    - Efectuarea de lucrari de reimpadurire si reconstructie ecologica pe terenurile de pe care s-a recoltat masa lemnoasa sau care au fost despadurite, in suprafata totala de peste 7.000 ha.
    - Livrarea catre populatie a 300 mii mc lemn pentru foc.

    CAP. 3
    Relansarea economiei nationale

    Programul de guvernare porneste de la optiunea larg manifestata la nivel politic si pe plan social - pentru integrarea Romaniei in structurile euroatlantice si in Uniunea Europeana, si ia in considerare scenariul restructurant din "Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu", transmisa in luna martie 2000 la Comisia Europeana si considerata de partidele politice semnatare ca "o platforma comuna de actiune a tuturor fortelor politice si sociale pentru promovarea interesului national, propasirea tarii si asigurarea bunastarii cetatenilor sai, in contextul unei largi deschideri internationale".
    3.1. Optiuni strategice
    Optiunile "Strategiei" se regasesc in Programul de guvernare pe perioada 2001 - 2004, prin care se creeaza conditii pentru:
    - Asigurarea cresterii economice bazate pe sporirea ratei investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe, astfel incat pe perioada 2001 - 2004 sa se asigure un ritm mediu anual de crestere a produsului intern brut de 4,5 - 6% .
    - Realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative in cadrul reformei structurale si in domeniul disciplinei financiare, obtinerea unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pietei interne, stimularea productiei autohtone, accelerarea procesului de privatizare in conditii de eficienta si transparenta, sprijinindu-se intreprinderile mici si mijlocii, gestionarea corespunzatoare a datoriei publice si deficitului contului curent, astfel incat sa se asigure reducerea treptata a inflatiei, care la nivelul anului 2004 sa poata fi exprimata printr-o singura cifra.
    - Imbunatatirea substantiala a mediului de afaceri, in principal, pe baza asigurarii unui cadru economico-financiar si legal corespunzator, prin:
        - dezvoltarea competitiei de piata, inclusiv prin reducerea sferei de actiune a monopolurilor;
        - calmarea inflatiei in vederea reducerii costului creditului si a recapitalizarii societatilor comerciale;
        - continuarea procesului de liberalizare a preturilor si de combatere a inflatiei speculative;
        - extinderea si diversificarea instrumentelor bancare, reducerea dobanzii reale, intarirea disciplinei financiare si reducerea blocajului financiar;
        - revizuirea si simplificarea sistemului de impozite si de colectare a acestora, in sensul stimularii muncii, economisirii si investitiilor;
        - combaterea evazionismului (fiscal, vamal etc.), stoparea iesirii ilegale a capitalului din tara si sporirea veniturilor bugetului de stat, in conditiile reducerii fiscalitatii;
        - cresterea ratei economisirii si a increderii in investirea banilor prin practicarea unor dobanzi si rate de schimb valutar, corelate in mod transparent si previzibil cu inflatia, si monitorizarea riscului institutiilor financiar-monetare cu activitati in domeniul investitiilor;
        - stimularea investitiilor de capital romanesc si straine prin reducerea fiscalitatii pentru profitul investit si prin alte facilitati pentru cei care investesc pentru dezvoltarea economica si crearea de noi locuri de munca;
        - cresterea fluxului de capital strain si a colaborarii economice internationale, sprijinite prin definirea, la nivelul subsectoarelor economice, a unor pachete de oferte complete de investitii confirmate ca prioritare de catre institutiile guvernamentale si elaborate in limbajul economic familiar investitorilor straini;
        - participarea statului la investitii de capital care asigura formarea noii structuri economice, competitiva si in concordanta cu cerintele pietei si ale integrarii europene, cu eventuala vanzare a participatiei respective dupa realizarea parametrilor proiectati;
        - reorganizarea cadrului relational al activitatilor de cercetare-dezvoltare, corespunzator celui din tarile Uniunii Europene, astfel incat sa sustina si sa stimuleze inovarea de produs si tehnologica pentru a evita migrarea specialistilor;
        - elaborarea Programului national de cercetare care sa defineasca tematicile prioritare si potentialii beneficiari, cooperarea cu institutii de specialitate din Uniunea Europeana in cadrul programelor europene si al programelor bilaterale, modalitatile de finantare;
        - dezvoltarea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul economic prin formarea de parteneriate intre cercetatori si beneficiari, care sa asigure o piata previzibila pentru produsele cercetarii; dezvoltarea logisticii si a serviciilor-suport pentru cresterea capacitatii de informare, de difuzare a cunostintelor stiintifice si tehnologice, de marketing pe piata cercetarii etc.; asigurarea finantarii lucrarilor de cercetare care au piata asigurata si recuperarea ulterioara din comercializarea rezultatelor cercetarii;
        - armonizarea legislatiei si reglementarilor din domeniul economic cu cele din Uniunea Europeana si acreditarea internationala a institutiilor si agentilor economici cu activitati de verificare, control si certificare a indeplinirii reglementarilor;
        - adoptarea unor structuri organizatorice de succes din economia de piata (holdinguri, corporatii, asocieri) cu respectarea reglementarilor Uniunii Europene si mentinerea capacitatii concurentiale care sa permita cresterea competitivitatii pe plan extern si intern;
        - crearea de noi locuri de munca, formarea unei noi piete a muncii, reducerea costurilor sociale ale restructurarii si accelerarea acesteia prin cresterea mobilitatii fortei de munca;
        - transformarea actualului sistem de institutii de pregatire profesionala si completarea lui cu componente necesare in vederea prevederii si efectuarii reorientarii profesionale si pregatirii din timp a fortei de munca pentru activitati care utilizeaza noi tehnologii si solicita creativitate, inovare etc., asigurand o calificare eficienta a resurselor umane;
        - dezvoltarea sistemului de pregatire pentru ridicarea nivelului culturii manageriale in economie si adaptarea la cerintele actuale si de perspectiva din tarile Uniunii Europene;
        - reprezentarea si functionarea corespunzatoare in plan regional a institutiilor guvernamentale economice pentru a asigura servicii suport intreprinzatorilor locali in dezvoltarea de activitati industriale.
    - Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizand restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea si retehnologizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei agriculturi intemeiate pe exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea activitatilor bazate pe tehnologia informatiei si crearea unui mediu prielnic pentru extinderea si dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar, in general.
    In acest cadru se va urmari totodata modernizarea si dezvoltarea serviciilor de utilitate publica, astfel incat acestea sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor si economiei nationale, asigurandu-se treptat apropierea de standardele tarilor membre ale Uniunii Europene; elaborarea si asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice si reducerea continua a nivelurilor de poluare a mediului inconjurator.
    3.2. Politica macroeconomica
    3.2.1. Politica financiara
    Politica financiara, cu cele doua componente ale sale - politica fiscala si politica bugetara - va urmari asigurarea dezvoltarii economico-sociale durabile si imbunatatirea raportului cerere-oferta prin actiunea concomitenta asupra:
    - stimularii cresterii ofertei interne de bunuri si servicii;
    - restructurarii cererii agregate din economie, prin reducerea acesteia in unele sectoare si sporirea cererii in domeniile investitiilor si exporturilor, cu efecte pozitive asupra cresterii cererii de consum a populatiei.
    Totodata politica financiara va contribui in mod substantial la reducerea continua a ratei inflatiei si la mentinerea in limite finantabile a deficitului contului curent al balantei de plati.
    Guvernul va promova o politica financiara moderat-selectiva in scopul stimularii sectoarelor cu potential de competitivitate interna si externa, al atragerii investitiilor straine si creditelor externe, precum si al utilizarii in mod eficient a fondurilor publice.
    Totodata, Guvernul, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei, va promova, cu deschidere si seriozitate, un dialog permanent cu institutiile financiare internationale (F.M.I., B.I.R.D., U.E., B.E.R.D., B.E.I.), in vederea stabilirii unui parteneriat real si al unui climat de incredere.
    Politica fiscala
    Politica fiscala va urmari accelerarea si aprofundarea in mod coerent a reformei in acest domeniu, ceea ce se va concretiza in reducerea gradului de fiscalitate atat prin desfiintarea contributiilor la unele fonduri speciale, cat si prin reasezarea sarcinii fiscale si a raportului dintre impozitele directe si indirecte, in vederea stimularii muncii, economisirii, investitiilor, intreprinderilor mici si mijlocii si a exporturilor, prin:
    - scutirea integrala de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru importul de utilaje si echipamente, materii prime si materiale destinate modernizarii intreprinderilor mici si mijlocii;
    - eliminarea impozitarii cu 10% a profitului net utilizat de catre agentii economici pentru cresterea capitalului social;
    - reducerea impozitului pe profit pentru societati comerciale din sectoare industriale cu larg impact asupra dezvoltarii procesului de industrializare a materiilor prime autohtone;
    - revizuirea transelor si cotelor de impozitare a veniturilor banesti ale populatiei atat pentru stimularea procesului de munca, in scopul cresterii si consolidarii clasei de mijloc, cat si in vederea sporirii puterii de cumparare a persoanelor cu venituri reduse, indeosebi in prima etapa de guvernare;
    - acordarea unor deduceri personale la impozitul pe venitul global al populatiei pentru cheltuieli destinate construirii, extinderii si modernizarii locuintelor detinute in proprietate prin utilizarea materialelor autohtone;
    - scutirea de la plata impozitului agricol, prevazut a se aplica incepand cu anul 2001, pentru proprietarii de teren arabil sau echivalent arabil pana la 10 hectare;
    - diferentierea impozitelor platite de populatie pentru cladiri si terenurile aferente acestora, prin reducerea impozitelor pentru posesorii unei singure locuinte si aplicarea unor cote progresive pentru posesorii mai multor locuinte;
    - aplicarea unei cote reduse cu pana la 9% la taxa pe valoarea adaugata pentru: paine si lapte de consum, energie electrica, gaze naturale, lemne de foc, carbuni pentru populatie si medicamente de uz uman din productia interna, compensate de la buget, concomitent cu majorarea T.V.A. la unele produse, respectiv cele de lux si care nu sunt de stricta necesitate pentru populatie;
    - revizuirea sistemului de accize in vederea cresterii randamentului fiscal si a eficientei administrarii acestei taxe de consumatie;
    - reorganizarea sistemului jocurilor de noroc si alocarea integrala a sumelor reprezentand profitul companiei de profil a statului in vederea finantarii constructiei de locuinte sociale pentru tineret si de sali de sport;
    - imbunatatirea organizarii si stimularii aparatului fiscal la nivel central si local in scopul reducerii evaziunii fiscale si a contrabandei;
    - stoparea acordarii in mod arbitrar de scutiri si reduceri la plata impozitelor si taxelor, ceea ce va permite manifestarea unei concurente loiale, imbunatatirea mediului de afaceri autohton si cresterea atractivitatii acestuia pentru investitori;
    - intarirea disciplinei financiare atat prin stimularea achitarii la timp si in cuantumul legal a obligatiilor bugetare ale agentilor economici, cat si prin sanctionarea ferma a contribuabililor rau-platnici;
    - cresterea transparentei si solicitudinii administratiei fiscale fata de contribuabili prin simplificarea procedurilor si documentatiei de impunere, precum si a imbunatatirii informarii contribuabililor.
    Politica bugetara
    In acest domeniu al politicii financiare Guvernul isi va concentra actiunile pentru cresterea substantiala a eficientei si transparentei cheltuielilor bugetare atat ca efect al alocarii resurselor publice pe baza de proiecte si programe avand la baza criterii de performanta concrete, cat si prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati in cadrul acestora.
    Totodata politica de achizitii publice va contribui la stimularea ofertei interne de bunuri si servicii.
    Aceste coordonate ale politicii bugetare se vor concretiza prin urmatoarele actiuni:
    - acordarea de subventii si prime pentru stimularea agriculturii pe baza unui sistem coerent care sa aiba in vedere performantele economice obtinute si practicile utilizate in cadrul Uniunii Europene;
    - sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii pe baza unui fond de garantare ce se va constitui cu aceasta destinatie;
    - reducerea cheltuielilor publice, prin stabilirea unor norme privind cheltuielile de personal, materiale si dotarile institutiilor publice centrale si locale;
    - sprijinirea dezvoltarii economice a unor judete cu o situatie deosebit de grea;
    - restructurarea datoriei publice interne, in scopul reducerii serviciului aferent acesteia, prin recuperarea imediata a creantelor statului la niveluri cat mai apropiate de valoarea lor nominala, actualizata la zi. In acest context se va imbunatati legislatia de profil atat in directia accelerarii procedurilor juridice in domeniu, cat si in ceea ce priveste competentele si obligatiile Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare;
    - pentru anul 2001, avand in vedere cheltuielile bugetare angajate de Guvernul Isarescu in campania electorala si ulterior acesteia pana la expirarea mandatului, se va avea in vedere un deficit al bugetului general consolidat in jur de 4% din PIB, care va fi finantat din surse neinflationiste. Incepand cu anul 2002 politica financiara va asigura realizarea unui "deficit bugetar in jurul a 3% din PIB", potrivit "Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu".
    3.2.2. Politica monetara si a cursului de schimb
    Obiectivul fundamental al politicii monetare va trebui sa fie cel al sustinerii cresterii economice durabile in conditiile reducerii ratei inflatiei pana la un nivel de sub 10% in anul 2004.
    Totodata, pe fondul unei politici monetare prudente, se va urmari remonetizarea economiei nationale prin metode neinflationiste.
    In aceste conditii cursul de schimb al monedei nationale va continua sa fie determinat de raportul cerere-oferta de pe piata valutara, iar dinamica acestuia va inregistra, in scopul mentinerii competitivitatii exporturilor romanesti si al asigurarii echilibrului extern, o depreciere care se va situa la cel mult nivelul ratei anuale a inflatiei.
    Cresterea credibilitatii externe se va realiza prin sporirea rezervei valutare a statului care la finele anului 2004 va fi superioara celei actuale cu circa 2,5 - 2,8 miliarde dolari, ceea ce va permite imbunatatirea cotatiei de risc a tarii si extinderea accesului Romaniei pe piata privata de capital.
    Totodata se vor promova actiuni pentru asigurarea:
    - diversificarii instrumentelor politicii monetare si compatibilizarii lor cu evolutia economiei de piata romanesti, concomitent cu reducerea utilizarii instrumentelor cu caracter preponderent administrativ;
    - pozitionarii Bancii Nationale a Romaniei in situatia de creditor net al sistemului bancar, cu efecte asupra reducerii ratei dobanzilor pe piata monetara;
    - revitalizarii creditului intern destinat economiei reale, prin intensificarea activitatii de intermediere - la nivelul bancilor comerciale - intre cei care economisesc si cei care investesc;
    - modernizarii si intaririi, in concordanta cu standardele europene, a sistemului juridic si institutional al activitatii de reglementare prudentiala si supraveghere bancara de catre Banca Nationala a Romaniei;
    - activizarii pietei de capital prin masuri de stimulare a investitorilor;
    - intaririi si modernizarii supravegherii pietei de capital si a asigurarilor, prin racordarea institutiilor si a instrumentelor specifice acestei activitati la practicile din Uniunea Europeana.
    3.3. Imbunatatirea mediului de afaceri prin ajustare structurala, privatizare si stimularea intreprinderilor mici si mijlocii, atragerea investitiilor straine si cresterea exporturilor
    3.3.1. Restructurarea si modernizarea industriei si a sectorului energetic
    Procesul de ajustare sectoriala va cuprinde, pe de o parte, modernizarea si dezvoltarea agentilor economici cu potential de competitivitate si, pe de alta parte, reorientarea, redimensionarea, inchiderea partiala sau falimentarea unor unitati de productie fara desfacere la intern si la export - actiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale.
    Ajustarea structurala se va realiza pe fondul accelerarii privatizarii, pentru crearea unei structuri de proprietate care sa sustina cresterea competitivitatii si adaptarea ofertei la cerintele pietei interne si externe, tinand seama, totodata, de obligatiile pe care Guvernul si le asuma in cadrul relatiilor cu organismele internationale.
    Actiunile de ajustare structurala vor urmari, in mod prioritar, sporirea productivitatii, eficientei si calitatii produselor si serviciilor, asigurarea unei structuri de productie compatibila cu cele din tarile Uniunii Europene, astfel incat sa se realizeze o reducere substantiala a costurilor sociale ale reformei in domeniul sectorial.
    Punerea in aplicare a politicii industriale a P.D.S.R. va solutiona aspectele negative mentionate in Raportul Comisiei Europene, in sectorul orientarii acestui sector spre piata, in conditii de predictibilitate, astfel incat agentii economici sa poata actiona in cadrul mecanismelor specifice unei economii de piata functionale si pe baza unor reguli armonizate cu practica internationala si indeosebi cu cea europeana.
    Actiunile programate pentru restructurare si modernizare iau in considerare cadrul economic extern si intern caracterizat in principal prin:
    - globalizarea pietelor si concentrarea capitalului spre activitati la nivel mondial;
    - accelerarea schimbarii in activitatea industriei, determinata de progresul tehnologic, impactul informatiei, integrarea Romaniei in structurile economice ale Uniunii Europene.
    Prin dimensiunea pietei interne si a potentialului de resurse disponibile Romania se situeaza intre tarile europene de dimensiuni medii in care se justifica un profil complex, cu conditia realizarii de produse si servicii competitive.
    Pentru realizarea obiectivelor de politica industriala un element esential il reprezinta dezvoltarea sectorului privat si asigurarea functionarii normale a mecanismelor de piata, care sa contribuie la refacerea echilibrului economic intra- si extrasectorial.
    Principalele cai prin care se va realiza, pe termen mediu, preponderenta proprietatii private in industrie sunt:
    - continuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din industrie prin atragerea de investitori romani si straini care demonstreaza un real potential financiar de piata si de cercetare-dezvoltare in sectorul respectiv si care prezinta garantii in realizarea de investitii importante in perioada postprivatizare;
    - finalizarea privatizarii celor 64 de mari societati comerciale prevazute in Programul P.S.A.L.;
    - intarirea disciplinei legislative in domeniul concurentei, astfel incat aceasta sa se poata manifesta in conditii specifice unei economii de piata, iar unitatile industriale sa poata sa-si dezvolte activitatile intr-un climat favorabil cresterii capacitatii de a face fata competitiei, atat pe piata interna, cat si pe plan international;
    - dezvoltarea mai accelerata a serviciilor industriale prin desprinderea acestor activitati din societatile si companiile nationale care realizeaza produse industriale si specializarea lor sub forma de societati distincte;
    - atragerea investitiilor straine in industrie prin politici stimulative si prin prezentarea convingatoare din punct de vedere economic a prioritatilor privind dezvoltarea cooperarii sub diferite forme cu firme de prestigiu in domeniu. In acest scop sunt prevazute masuri care sa conduca la reducerea birocratiei si a verigilor pe care le parcurge in prezent un investitor, asigurandu-se totodata stabilitatea si predictibilitatea legislatiei in domeniu. Efectele aplicarii acestor masuri vor consta in remodelarea capacitatii si structurii industriale, modificarea structurii ofertei de export romanesc si stimularea cooperarii in cadrul unui climat concurential sanatos cu parteneri potentiali din tarile dezvoltate, prin luarea in considerare a conditiilor in care au loc schimburile comerciale cu tarile respective;
    - intensificarea procesului de restructurare, astfel incat sa se asigure cresterea competitivitatii externe si a productivitatii interne in raport cu factorii de productie, sa sporeasca participarea la satisfacerea cererii interne si, totodata, la valorificarea oportunitatilor oferite de diverse acorduri incheiate de Romania pe plan international si care vizeaza imbunatatirea conditiilor de acces al produselor romanesti pe pietele internationale;
    - reconsiderarea drepturilor actionarului minoritar in societatile comerciale, urmarindu-se respectarea interesului economic si financiar al societatii respective, in consens cu reglementarile internationale in domeniu;
    - stimularea activitatii in cadrul parcurilor industriale prin corectarea legislatiei in materie, conform cu practica europeana;
    - valorificarea potentialului intreprinderilor mici si mijlocii ca principal generator de locuri de munca in economie, prin favorizarea accesului acestora la credite evaluate rezonabil pentru capitalul de lucru; energie si transport la preturi competitive, precum si imprumuturi pentru dezvoltarea leasingului de echipamente si mijloace fixe in special pentru sectoare industriale cu impact asupra dezvoltarii productiei de industrializare a materiilor prime: industria textila primara (tesaturi si finisaje), industria de prelucrare a maselor plastice, industria de prelucrare a carnii si laptelui, industria de sucuri, conserve si alte produse alimentare etc.;
    - sprijinirea intreprinderilor nou-create si cu precadere a intreprinderilor mici, in vederea amplificarii performantei economice, utilizarii eficiente a fondurilor nerambursabile si a facilitatilor din zonele defavorizate.
    Un alt obiectiv important al politicii industriale se refera la adoptarea masurilor capabile sa asigure libera circulatie a marfurilor, in contextul satisfacerii acquisului comunitar, in care scop se are in vedere armonizarea integrala cu legislatia comunitara in vigoare pentru o serie de produse: aparatura cu gaz, vase sub presiune, aparatura de joasa presiune, metrologie, lifturi, detergenti, produse chimice, jucarii etc. In acest context se vor crea conditii de incepere a negocierilor cu Uniunea Europeana pentru incheierea acordului privind evaluarea conformitatii calitatii produselor, premisa esentiala in vederea concretizarii liberei circulatii a marfurilor.
    In conditiile actuale nu se poate concepe o politica industriala fara asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informationala si conectarea industriei romanesti la proiectele europene. Pentru aceasta restructurarea industriei si privatizarea acesteia sunt elemente premergatoare importante care trebuie sa asigure trecerea la o asemenea societate informationala.
    In acest context sunt prevazute o serie de actiuni capabile sa asigure:
    - promovarea utilizarii tehnologiilor informatiei si a comunicatiilor in industrie;
    - realizarea unei infrastructuri nationale a informatiei, compatibila cu cea existenta la nivelul Uniunii Europene;
    - dezvoltarea industriei de echipamente si de programe specifice tehnologiei informatiei si a comunicatiilor.
    Avand in vedere rolul preponderent al industriei in exporturile romanesti, se va asigura climatul economic corespunzator in vederea cresterii ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare, recunoscute pe piata Uniunii Europene si mondiala (mobila, confectii din textile romanesti, incaltaminte, ingrasaminte, nave, mecanica fina etc.), precum si reintroducerea la export a unor produse romanesti din domeniul exporturilor complexe (echipamente energetice, fabrici si componente din industria cimentului, echipamente pentru industria petroliera etc.), contribuind si pe aceasta cale la realizarea echilibrului dinamic al balantei comerciale a Romaniei.
    Pentru atingerea acestor obiective se va actiona pe plan international prin negocieri bilaterale, regionale sau multilaterale pentru convenirea de noi facilitati vamale, care sa conduca la cresterea competitivitatii comerciale a produselor romanesti pe pietele externe si la diversificarea pietelor de desfacere a acestora, atat in zona geografica adiacenta Romaniei, cat si in alte zone.
    In domeniul energiei sunt avute in vedere actiuni concrete de natura sa permita o mai buna pregatire pentru indeplinirea exigentelor solicitate de acquisul comunitar. In acest scop vor fi intreprinse masuri privind crearea sistemului de monitorizare a stocurilor de siguranta, la nivelul standardelor europene, si identificarea resurselor necesare acesteia. Totodata se va actiona pentru adoptarea intregii legislatii secundare, necesara pentru buna functionare a A.N.R.E. si a A.N.R.G.N., si incadrarea acestora cu personalul calificat necesar, astfel incat, in cel mai scurt timp, acestea sa devina operationale, in contextul respectarii reglementarilor europene in materie. In acelasi timp s-a luat in considerare transpunerea in legislatia romaneasca a reglementarilor comunitare privind eficienta energetica si siguranta in domeniul energiei nucleare.
    In primul semestru al anului 2001 vor fi puse in functiune capacitatile de productie din sectorul termoenergetic pentru care s-au realizat importurile tehnologice de modernizare si completare. Se va urmari restructurarea sistemului energetic prin crearea unor complexe energetice integrate, care sa cuprinda in sfera lor de activitate atat producerea energiei electrice si termice, cat si a carbunelui energetic, pornind de la principii economice legate de pretul energiei si de fluidizarea circuitului de plati.
    Privatizarea in sistemul energetic se va realiza atat pentru distributie, cat si pentru productia de energie, in principal prin majorarea de capital, inclusiv prin cotare la bursa, care are un dublu avantaj, respectiv faciliteaza capitalizarea societatilor si, in al doilea rand, asigura cresterea valorii actiunilor ramase statului dupa o perioada de operare eficienta in sistem privat. La privatizarea distribuitorilor de energie electrica se va urmari impartirea acesteia intr-un numar care sa permita atingerea asa-numitei "mase critice" minime care sa o faca atractiva pentru un investitor. In acest sens se considera ca in Romania, la actualul nivel de consum de energie electrica de circa 4.500 MW, divizarea trebuie sa se faca in 6 - 8 unitati.
    In domeniul extractiei de gaze si titei se va urmari privatizarea, in primul rand, a acelor perimetre neexploatate sau care necesita capital pentru reintroducerea in exploatare.
    In afara cadrului legislativ general privind o politica de incurajare a investitiilor straine vor fi avute in vedere, in mod special, pentru sectorul de energie electrica si gaze si alte masuri, printre care:
    - introducerea principiului "meritului", in mod treptat, care sa presupuna obligatia distribuitorului care cumpara energie pentru consumatorii mici sau mari sa o achizitioneze in conditii competitive, indiferent de natura furnizorului;
    - accesul tertilor la magistralele de transport al energiei electrice si conductele magistrale de transport gaze naturale, precum si ale celor de distributie va fi intarit prin asigurarea principiului liberului acces, avand la baza tariful unic, transparent;
    - evitarea, sub orice forma, a monopolizarii retelelor si conductelor, care trebuie sa ramana deschise tuturor agentilor economici;
    - intarirea rolului de arbitru neutru al autoritatilor de supraveghere din domeniul gazului si energiei, care vor actiona in mod transparent catre unitatile din sector, indiferent de forma de proprietate.
    In cadrul industriei de aparare vor fi continuate preocuparile pe linia reorganizarii, restructurarii si modernizarii, in cadrul unei companii nationale, care sa cuprinda unitati de cercetare, de productie si de desfacere pentru tehnica de lupta si materiale cu destinatie militara. Se va pune accent pe retehnologizarea si redimensionarea capacitatilor de productie, conversia unor capacitati la productia pentru scopuri civile, dezvoltarea cooperarii internationale in domeniul cercetarii-dezvoltarii productiei. Vor fi urmarite rentabilizarea si privatizarea unor intreprinderi producatoare de tehnica si echipamente militare, fara ca acestea sa afecteze capacitatile de productie esentiale pentru securitatea nationala si apararea armata a tarii, care vor ramane, in continuare, in proprietatea statului. Industria de aparare va functiona pe baza criteriilor operationale, identificate si solicitate de Statul Major General si de celelalte organe de comanda din cadrul sistemului national de aparare.
    3.3.2. Relansarea agriculturii
    Obiectivul fundamental al programului de guvernare in acest domeniu il constituie stoparea declinului, redresarea treptata si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, in concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune Romania, in scopul asigurarii securitatii alimentatiei populatiei si pentru crearea de disponibilitati destinate schimburilor economice internationale.
    Considerand agricultura o ramura prioritara a economiei nationale, Programul de guvernare are in vedere, in principal, urmatoarele:
    - accelerarea reformei funciare;
    - continuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat (fostele I.A.S.) din agricultura, concomitent cu verificarea legalitatii privatizarilor anterioare;
    - cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole vegetale si animale, prin valorificarea potentialului productiv national si prin promovarea unor sisteme de agricultura ecologica, stimulandu-se cresterea performantelor producatorilor agricoli si a competitivitatii produselor agroalimentare romanesti pe piata interna si internationala;
    - atingerea parametrilor minimali de performanta in domeniul agroalimentar, la nivelul exigentelor si cerintelor integrarii in Uniunea Europeana;
    - consolidarea si dezvoltarea sectorului privat, prin promovarea unor programe de investitii specifice, eficiente si avantajoase pentru producatorii agricoli;
    - dotarea tehnica a agriculturii, in primul rand prin sprijinirea producatorilor agricoli in cumpararea de tractoare, masini agricole, utilaje, echipamente, instalatii, ingrasaminte chimice, pesticide si produse petroliere, inclusiv cu plata in produse agricole destinate industrializarii si exportului;
    - dezvoltarea unei piete concurentiale, reale si stabile, care sa asigure venituri corespunzatoare producatorilor agricoli, inclusiv prin politici fiscale directionate prioritar pe produse cum sunt: graul, sfecla de zahar, floarea-soarelui, soia, laptele de vaca, carnea de pasare, carnea de porc etc.;
    - promovarea unui amplu program de dezvoltare rurala in toate zonele tarii: montane, colinare si de campie, in cadrul unui concept de dezvoltare rurala privind integrarea economica si sociala a satului romanesc;
    - crearea si modernizarea structurilor agrare, in mod deosebit a factorilor de productie, a institutiilor publice si a organizatiilor parteneriale, precum si a pietei comerciale si financiare;
    - asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea in conditii avantajoase a capitalului strain, in vederea sustinerii programelor investitionale si de dezvoltare a productiei agricole din Romania; o atentie deosebita va fi acordata implementarii proiectelor Programului SAPARD si a altor programe cu finantare externa.
    Pentru atingerea obiectivelor preconizate Programul de guvernare pentru agricultura este structurat pe trei etape, si anume:
    - campania agricola din primavara si vara anului 2001;
    - campania agricola din toamna anului 2001;
    - perioada 2002 - 2004 si in perspectiva.
    In cadrul acestor programe etapizate vor fi intreprinse urmatoarele masuri:
    - sprijinirea producatorilor agricoli, cu prioritate a celor ce realizeaza productie destinata pietei, prin:
        - sustinerea de catre stat a campaniei de primavara in anul 2001;
        - sustinerea tuturor formelor de exploatatie agricola, indiferent de proprietatea agricola;
        - sprijinirea organizarii de exploatatii agricole performante, inclusiv prin cresterea dimensiunii acestora, prin asociere, arendare, concesiuni, vanzare-cumparare;
    - acordarea a cate 0,5 ha teren arabil pentru familiile, cu precadere cele tinere, care nu detin teren agricol si locuiesc in mediul rural;
    - asigurarea unui sprijin special pentru tineretul din mediul rural, in vederea achizitionarii de tractoare, masini agricole si utilaje de prelucrare a produselor agroalimentare, precum si pentru organizarea si dezvoltarea exploatatiilor agricole;
    - stimularea organizarii si consolidarii asociatiilor profesionale ale cultivatorilor de cereale si plante tehnice, ale crescatorilor de bovine, ovine, porcine si pasari, a uniunilor profesionale pe filiere de produs (ulei, zahar, lapte si produse lactate, carne si produse din carne etc.), a fermelor cooperatiste de procesare si valorificare a produselor agricole etc., prin:
        - stabilirea politicilor, strategiilor si programelor pe filiere de produs;
        - mentinerea unui echilibru de piata, urmarind constanta ofertei, cu reflectarea directa in nivelul preturilor;
        - dezvoltarea si perfectionarea retelei pietelor de gros, pentru valorificarea produselor agroalimentare;
    - crearea cadrului favorabil cercetarii stiintifice pentru dezvoltarea durabila a agriculturii, industriei alimentare si silviculturii si promovarea in practica a rezultatelor acesteia, in vederea valorificarii rationale a resurselor naturale, a protectiei mediului si a obtinerii unor productii sporite si competitive prin calitate si costuri;
    - aplicarea programelor pentru imbunatatirea starii de sanatate a animalelor si asigurarea salubritatii produselor animaliere prin:
        - masuri in vederea asanarii teritoriului de unele boli majore ale animalelor, inclusiv a celor transmisibile la om;
        - actiuni de supraveghere sanitara veterinara permanenta a efectivelor de animale si a produselor de origine animala;
        - masuri pentru prevenirea patrunderii in tara noastra a unor boli majore si mentinerea protectiei teritoriului fata de acestea.
    - in vederea irigarii in anul 2002 a unei suprafete de 1 milion hectare si in perioada 2003 - 2004 a unei suprafete de circa 2 milioane hectare se vor lua urmatoarele masuri:
        - reabilitarea sistemelor de irigatii;
        - stabilirea unui pret unitar unic;
        - efectuarea de servicii complete privind aplicarea udarilor si achizitionarea de echipamente de irigat pentru circa 1 milion hectare;
    - reabilitarea lucrarilor de desecare (anual pe circa 200.000 ha), a lucrarilor de combatere a eroziunii solului (anual, pe circa 400.000 ha), precum si a digurilor de la Dunare si pe raurile interioare (anual, circa 550 km);
    - promovarea de urgenta a legislatiei necesare pentru reducerea efectelor economice ale factorilor de risc natural asupra culturilor agricole si efectivelor de animale, precum si pentru infiintarea sistemelor de lupta antigrindina.
    - redefinirea rolului si atributiilor Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Silviculturii, precum si ale institutiilor publice, centrale si teritoriale pe care le coordoneaza, urmarindu-se realizarea urmatoarelor deziderate:
        - crearea unor structuri competitive cu cele din Uniunea Europeana, in masura sa implementeze programele agrare, sustinute si din bugetul public, cum sunt: programele SAPARD, PHARE, SPP etc., paralel cu restrangerea rolului de agent economic al statului;
        - cresterea eficientei serviciilor publice in cadrul unui proces de privatizare, concesionare si mandatare a unora dintre acestea, cum sunt: asistenta sanitar-veterinara, controlul produselor de origine animala, controlul calitatii semintelor, actiune ce se va incheia in anul 2001;
        - redefinirea rolului specialistului agricol in asigurarea consultantei pentru producatorii agricoli, coordonarea programelor agricole si respectarea legislatiei in domeniu.
    3.3.3. Modernizarea industriei alimentare
    In vederea prelucrarii produselor agricole, asigurarii alimentelor pentru hrana populatiei si realizarii de produse pentru export, in Programul de guvernare sunt avute in vedere urmatoarele obiective principale:
    - accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, sustinerea retehnologizarii si modernizarii capacitatilor private si sprijinirea realizarii de noi capacitati de catre intreprinzatorii privati din tara si, in mod deosebit, atragerea investitorilor straini care sa asigure realizarea de produse alimentare competitive;
    - realizarea concordantei dintre capacitatile industriei alimentare si oferta productiei vegetale si animale;
    - integrarea activitatilor pe filiere de produs, pentru: paine, zahar, ulei, lapte, carne de porc, carne de pasare etc.;
    - sustinerea investitiilor in scopul cresterii performantelor tehnologice pentru sectoarele care stimuleaza productia interna de materii prime, cu avantaj comparativ fata de cele similare importate, prin acordarea de credite in conditii avantajoase;
    - intensificarea si eficientizarea controlului calitatii si salubritatii produselor alimentare, in vederea protectiei starii de sanatate a populatiei;
    - stimularea diversificarii sortimentelor de produse alimentare, in concordanta cu cerintele consumatorilor, cu deosebire a produselor de panificatie, a celor lactate, a preparatelor din carne si din peste, a conservelor de legume si fructe.
    3.3.4. Dezvoltarea silviculturii
    Programul guvernamental acorda o importanta speciala dezvoltarii silviculturii, avand in vedere ca padurea constituie un patrimoniu national, care trebuie conservat si protejat.
    Stabilirea obiectivelor porneste de la faptul ca padurea reprezinta o comunitate de viata, cu structura ecosistemica proprie, produce biomasa cu valoare economica exceptionala si contribuie in mod esential la regenerarea aerului, a solului si a apelor.
    Pornind de la realitatea ca in Romania suprafata fondului forestier reprezinta numai 26,7% din suprafata teritoriului national, cu mult sub nivelul mediu european, obiectivele dezvoltarii silviculturii in perioada urmatoare sunt:
    - pastrarea integritatii suprafetei padurilor ca o masura determinanta pentru viitorul silviculturii, pentru protectia mediului ambiental si pentru dezvoltarea economico-sociala a tarii;
    - conservarea si gestionarea durabila a padurilor si a vegetatiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate;
    - continuarea reformei in fondul funciar, prin cresterea ritmului retrocedarii padurilor catre fostii proprietari (minimum 30% in anul 2001), concomitent cu infiintarea structurilor proprii pentru aplicarea regimului silvic si gospodarirea acestor paduri;
    - analizarea modului in care isi desfasoara activitatea firmele-capusa de exploatari forestiere; stoparea cu fermitate a taierilor abuzive care aduc importante pagube padurilor;
    - perfectionarea structurilor institutionale, prin adaptarea la noile forme de proprietate a padurii si promovarea reglementarilor in silvicultura, in concordanta cu necesitatile economiei nationale si cu cerintele reglementarilor din Uniunea Europeana;
    - extinderea suprafetei padurilor si a altor forme de vegetatie (peste 100.000 ha in urmatorii 4 ani), luand in considerare, totodata, planurile de amenajare complexa a teritoriului;
    - asigurarea starii de sanatate a padurilor prin aplicarea unor masuri complexe de combatere biologica si integrata a daunatorilor;
    - gestionarea durabila a fondului cinegetic national si a celui piscicol din apele de munte;
    - intensificarea procesului de trecere a silviculturii la economia de piata;
    - integrarea fondului silvic romanesc in structurile forestiere europene si dezvoltarea cooperarii internationale;
    - promovarea sustinuta a educatiei silvice si a formarii constiintei forestiere a populatiei;
    - cresterea gradului de accesibilizare a fondului forestier prin dezvoltarea retelei de drumuri forestiere pentru intensificarea tuturor activitatilor din silvicultura;
    - accelerarea ritmului privatizarii unor obiective si activitati din silvicultura (ateliere de impletituri, pastravarii, crescatorii de fazani etc.) in conditiile dezvoltarii capacitatilor de productie si cresterii numarului locurilor de munca.

                                 *

                             *       *

    Masurile prevazute in programul de guvernare respecta principiile si orientarile referitoare la conservarea si gestionarea durabila a padurilor, stabilite de conferintele ministeriale de protectie a mediului din Europa, de la Strasbourg (1990), Helsinki (1993), Lisabona (1998) si la Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992).
    3.3.5. Lucrarile publice si dezvoltarea constructiei de locuinte
    Pentru dezvoltarea durabila a teritoriului national si relansarea activitatii in domeniul constructiilor, cu precadere in domeniul locuintelor, in conditii de eficienta economica si ecologica, pe fondul armonizarii cadrului legislativ impus de procesul de integrare europeana, principalele actiuni pe care Guvernul Romaniei le va intreprinde in aceste domenii sunt urmatoarele:
    - relansarea si incurajarea constructiilor si imbunatatirea conditiilor de locuire in Romania;
    - perfectionarea reglementarilor tehnice de proiectare, executie si utilizare in constructii, in vederea cresterii sigurantei si confortului cetateanului;
    - reabilitarea fondului de locuinte existent;
    - imbunatatirea calitatii vietii la sate;
    - incurajarea si stimularea de constructii social-culturale, in special sali de sport pentru tineri;
    - definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului national si armonizarea cu programele si strategiile de integrare europeana.
    Relansarea si incurajarea constructiilor, imbunatatirea conditiilor de locuire in Romania
    Politica Guvernului vizeaza solutionarea problemelor legate de locuire in conditiile discrepantei dintre puterea de achizitionare redusa a populatiei, in special a familiilor tinere, in conditiile pretului locuintelor de piata si ale starii de degradare avansata a celor existente. Solutionarea crizei locuintei generata de schimbarea statutului juridic al multor imobile, cresterii explozive a pretului constructiilor, retragerii statului din activitatea investitionala si a degradarii avansate a multor imobile, va reintra, ca o prioritate, in preocuparea Guvernului.
    Strategia nationala a locuintei are la baza:
    - imbunatatirea relatiei dintre costul de piata al locuintei si venitul mediu familial;
    - accesul la o locuinta decenta a celor exclusi din coordonatele pietei libere;
    - facilitarea procesului investitional privat.
    Relansarea constructiei de locuinte nu poate fi imaginata decat printr-un proces general de relansare a activitatii de constructii, avand ca rezultat crearea de noi locuri de munca in special pentru tineri, de promovare a producatorilor autohtoni de materiale de constructii, de diminuare a costului constructiilor, de intarire a disciplinei in constructii, de incadrare in planul general de dezvoltare durabila a teritoriului national, de utilizare de catre stat a tuturor parghiilor pe care le are la dispozitia sa pentru sprijinirea, incurajarea si stimularea investitiilor private.
    Programul guvernamental vizeaza:
    - asigurarea nevoilor de locuire in functie de veniturile pe familie;
    - construirea a 38.000 de locuinte destinate inchirierii, de diferite tipuri, cu scheme de finantare diverse, mergand de la investitii private pana la programe de locuinte sociale;
    - incurajarea schimburilor de proprietate.
    Perfectionarea reglementarilor tehnice de proiectare, executie si utilizare in constructii, in vederea cresterii sigurantei si confortului cetateanului
    In primul an de guvernare se va pune in aplicare un program pentru perfectionarea reglementarilor tehnice de proiectare, executie si utilizare in constructii, in vederea cresterii sigurantei si confortului cetateanului. Acest program va cuprinde si elaborarea reglementarilor tehnice pentru investigarea si monitorizarea starii constructiilor existente.
    O atentie speciala se va acorda revizuirii criteriilor de performanta atat ale cerintelor de calitate, cat si ale reglementarilor tehnice de proiectare si executie pentru reabilitarea termica a constructiilor existente, cu precizarea solutiilor eficiente de interventie.
    Pentru cei care isi construiesc case de locuit individuale se vor elabora reglementari tehnice adecvate, in vederea limitarii efectelor cutremurelor, inundatiilor, incendiilor etc.
    Toate reglementarile tehnice vor fi armonizate cu legislatia europeana in domeniul constructiilor.
    Reabilitarea fondului de locuinte existent
    In vederea asigurarii sigurantei si stabilitatii constructiilor, cu prioritate a fondului de locuinte existent, se va promova un program de masuri administrative si fiscale pentru stimularea renovarilor si modernizarilor menite sa puna in siguranta exploatarea fondului locativ construit si sa creasca confortul celui existent, prin proiecte sustinute direct sau indirect de catre stat; facilitatile fiscale vor acoperi de la 10% pana la 50% din costul operatiunilor.
    Imbunatatirea calitatii vietii la sate
    In vederea inlaturarii discrepantelor dintre sat si oras vor fi promovate proiecte si programe comune cu administratiile locale pentru extinderea infrastructurii de drumuri comunale si retele edilitare. In acelasi timp, pentru accesul neingradit la procesul de invatamant al tinerilor din zonele izolate se vor crea programe de transport scolar.
    Incurajarea si stimularea de constructii social-culturale, in special sali de sport pentru tineri
    Programul de guvernare cuprinde relansarea retelelor de asezaminte social-culturale cuprinzand crese, gradinite, scoli, sali de sport si dotari sanitare, incluse in cadrul noilor investitii imobiliare, in constructii cu functionalitate integrata, finantate mixt de la buget si alte surse.
    Totodata, in perioada 2001 - 2004 se prevede construirea a 400 de sali de sport in cadrul institutiilor de invatamant de toate gradele, la orase si sate.
    Definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului national si armonizarea cu programele si strategiile de integrare europeana
    Intocmirea Planului national de amenajare a teritoriului, precum si a planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, ca principale instrumente in realizarea dezvoltarii economice a localitatilor, se va incheia in cursul anului 2001. Vor fi respectate principiile dezvoltarii spatiale europene, care sa sustina politicile de dezvoltare regionala. Totodata, vor fi elaborate studiile de dezvoltare regionala in zonele transfrontaliere si planurile de amenajare a teritoriului regiunilor, care sa fundamenteze planurile de dezvoltare regionala.
    3.3.6. Refacerea infrastructurii si modernizarea transporturilor
    Programul de guvernare urmareste dezvoltarea infrastructurii si a sistemului national de transport, asigurand: afirmarea pozitiei Romaniei ca principala placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est si Nord-Sud; organizarea retelelor nationale pentru toate modurile de transport, astfel incat sa se asigure o mai buna acoperire a teritoriului, eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului si al calitatii transportului si satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetatenilor; dezvoltarea transportului intermodal atat in trafic, cat si in zonele de impact cu principalele coridoare europene; asigurarea unei cat mai mari securitati in transport si a protectiei mediului inconjurator.
    In acest cadru se vor avea in vedere:
    - reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport (autostrazi, poduri) pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a eficientizarii transportului de marfa, marirea mobilitatii populatiei, concomitent cu alinierea sistemului national de transport la sistemul european;
    - extinderea finantarilor internationale prin Banca Mondiala sau din surse private pentru urgentarea modernizarii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare si aeroportuare;
    - dezvoltarea si modernizarea mijloacelor si instalatiilor de transport in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor, a sigurantei circulatiei si a securitatii transporturilor;
    - reorganizarea majora a sistemului de companii si societati de stat din sistemul feroviar in vederea stoparii pierderilor, reducerii subventiei si asigurarii unui sistem coerent de coordonare a activitatii C.F.R.;
    - restructurarea majora a Administratiei Nationale a Drumurilor prin externalizarea si privatizarea activitatilor conexe (reparatii, intretinere, semnalizari), asigurarea conducerii coerente a programului de autostrazi, reconsiderarea clasificarii drumurilor, utilizarea eficienta a fondurilor interne si externe si folosirea in mai mare masura a produselor si utilajelor executate in Romania;
    - restructurarea societatilor cu capital de stat din subordinea ministerului in vederea cresterii eficientei, reducerii subventiilor si pregatirii procesului de privatizare;
    - stimularea, incurajarea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de transport in sistem concurential, in special pentru transportul feroviar si aerian;
    - asigurarea protectiei sociale a populatiei prin mijloace specifice domeniului;
    - sprijinirea capitalului romanesc prin promovarea si sustinerea investitorilor romani la proiectele de investitii in strainatate;
    - asigurarea protectiei si conservarii mediului.
    Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a eficientizarii transportului de marfa, in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european prin:
    a) Programe de transport feroviar
    - Modernizarea liniei de cale ferata pe coridorul IV - tronson Bucuresti - Ploiesti - Campina - Brasov;
    - Modernizarea liniei de cale ferata pe coridorul IV - Bucuresti - Constanta;
    - Inceperea reabilitarii infrastructurii pe tronsonul feroviar Arad - Brasov;
    - Reluarea lucrarilor abandonate pe tronsonul Ramnicu Valcea - Valcele; Berbesti - Alunu; Harlau - Flamanzi; Saueni - Darabani;
    - Consolidarea infrastructurilor feroviare in zona Portile de Fier;
    - Modernizarea liniei Curtici - Arad - Alba Iulia - Medias - Brasov;
    - Reabilitarea si modernizarea metroului Bucuresti;
    - Extinderea metroului pe tronsonul Drumul Taberei - Pantelimon si finalizarea tronsoanelor incepute si neterminate.
    b) Programe de transport rutier
    - Simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii rutieri;
    - Sprijinirea transportatorilor rutieri romani prin simplificarea sistemului de atribuire a licentelor si autorizatiilor pentru transportul intern si international;
    - Reabilitarea retelei de drumuri europene si nationale:
        - Finalizarea lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse in etapa a II-a (694 km) si program de siguranta rutiera si dezvoltare institutionala;
        - Finalizarea lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse in etapa a III-a (334 km);
        - Inceperea lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse in etapa a IV-a (732 km): Cluj-Napoca - Dej - Bistrita - Campulung Moldovenesc; Petrosani - Simeria; Lugoj - Timisoara si centurile Timisoarei si Craiovei; Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj.
        - Proiect de reabilitare DN 1A, extindere la 4 benzi a centurii municipiului Ploiesti si asistenta tehnica pentru privatizarea intretinerii;
        - Amenajari spre si in punctele de control si de trecere a frontierei (Giurgiu, Varsand, Bechet, Petea, Cenad);
    - Program de reabilitare, constructii autostrazi si modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor paneuropene IV si IX;
        - Autostrada Bucuresti - Ploiesti - Brasov;
        - Autostrada Bucuresti - Constanta: Tronsonul Bucuresti - Fundulea - Lehliu - Fetesti - Cernavoda;
        - Variante de ocolire a localitatilor: Deva, Orastie, Sebes, Sibiu, Pitesti;
        - Modernizare si extindere la patru benzi a DN5 Bucuresti - Giurgiu;
        - Autostrada Nadlac - Timisoara - Arad;
        - Pod peste Dunare in zona Braila;
        - Centura Bucuresti Nord;
        - Dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor judetene.
    c) Programe de transport fluvial si pe cai navigabile interioare
    - Lucrari de amenajari hidrotehnice si asigurarea adancimilor la bara Sulina;
    - Reabilitarea cailor si a canalelor navigabile;
    - Terminal de containere in Portul Drobeta-Turnu Severin;
    - Amenajari de taluzuri inalte si de aparare a malurilor pe canalul Dunare - Marea Neagra;
    - Protectii si consolidari de maluri pe Canalul Poarta Alba - Midia - Navodari;
    - Program de reabilitare si modernizare a infrastructurii situate pe traseul coridorului paneuropean VII (Dunarea);
    - Amenajari pentru asigurarea navigabilitatii pe Dunare (Calarasi - Sulina), inclusiv sistem de semnalizare si masuratori topohidrografice pe Dunare.
    d) Programe de transport maritim
    - Reabilitarea Portului Constanta si continuarea lucrarilor la digurile de Nord si Sud;
    - Prelungirea cu 1 km a digului de larg din Portul Constanta;
    - Modernizarea Portului Constanta si constructia statiei de alimentare electrica (P IV);
    - Terminal de containere in Portul Constanta (mol II S).
    e) Programe de transport aerian
    - Eficientizarea transportului aerian prin aducerea flotei aeriene la standardele internationale;
    - Achizitionarea de noi aeronave (scurt, mediu si lung curier);
    - Modernizarea Aeroportului International Bucuresti - Baneasa;
    - Amenajarea de spatii comerciale si parcari pentru autoturisme la Aeroportul International Bucuresti-Otopeni;
    - Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni, faza a II-a.
    f) Pactul de stabilitate
    - Sector feroviar: Coridorul IX, Nord-Sud (Bucuresti - Giurgiu - 48,0 km); Coridorul IV, Est-Vest (Curtici - Arad - Deva - Simeria - 183,0 km); Coridorul IV, Est-Vest - ramura de sud; (Simeria - Petrosani - 80,0 km; Petrosani - Targu Jiu - 49,5 km; Targu Jiu - Turceni - Filiasi - 71,0 km; Filiasi - Calafat - 93,0 km; Filiasi - Craiova - 36,0 km; Craiova - Calafat - 106,0 km);
    - Cai navigabile: Coridorul VII, Est-Vest; Imbunatatirea navigatiei pe Dunare, inclusiv protectia mediului. Dezvoltarea si modernizarea mijloacelor si instalatiilor de transport in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor, sigurantei circulatiei si securitatii transporturilor in perioada 2001 - 2004
    Programul de aliniere a sistemului national de transport feroviar la sistemul european urmareste:
    - reabilitarea si achizitionarea din industria romaneasca de locomotive in cooperare cu firme de prestigiu din strainatate;
    - modernizarea a 500 vagoane de marfa si a 100 vagoane de calatori; modernizarea de statii feroviare majore; asistenta pentru comercializare;
    - dotarea transportului feroviar de calatori cu rame electrice si automotoare (135 buc.);
    - realizarea unui sistem computerizat pentru eliberarea de bilete si pentru rezervarea locurilor;
    - modernizarea trenurilor de metrou si achizitionarea de rame noi.
    Program de aliniere a sistemului national de transport pe Dunare la sistemul european
    - Modernizarea sistemelor de siguranta a navigatiei pe Dunare;
    - Sistem de supraveghere si management al traficului de nave la capitaniile Galati, Tulcea si Drobeta-Turnu Severin.
    Stimularea, incurajarea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de transport feroviar in sistem concurential se vor asigura prin:
    - revizuirea actualei organizari a caii ferate si definirea statutului autoritatii de reglementare din sectorul de transport feroviar;
    - sprijinirea dezvoltarii activitatii operatorilor de transport feroviar privati;
    - initierea privatizarii societatilor comerciale externalizate din S.N.C.F.R.
    Asigurarea protectiei sociale a populatiei prin mijloace specifice domeniului
    - Dezvoltarea infrastructurii comunale si crearea transportului rutier specializat pentru elevi in minimum 120 de localitati pe an, cu sprijinul consiliilor judetene si locale;
    - Subventionarea transportului naval pentru locuitorii din Delta Dunarii si a transportului rutier pentru locuitorii din Tara Motilor.
    Asigurarea protectiei si conservarii mediului
    - Diminuarea impactului activitatii sectorului de transport asupra mediului prin extinderea folosirii autovehiculelor cu emisii tratate si zgomot redus;
    - Operarea cu mijloace de transport cu grad scazut de emisii in vederea reducerii poluarii mediului si cresterii atractivitatii modurilor si mijloacelor de transport cu grade scazute de poluare;
    - Ecologizarea Portului Constanta si a litoralului maritim;
    - Efectuarea de lucrari de amenajare (diguri) in vederea protejarii litoralului romanesc;
    - Amenajari si dotari pentru protectia mediului in porturile de pe Dunare.
    Adoptarea aquisului comunitar in domeniu, urmarind in principal:
    - asigurarea asistentei tehnice pentru armonizarea reglementarilor si normelor de aplicare a acestora, in concordanta cu prevederile acquisului comunitar;
    - alocarea de fonduri pentru constructia institutionala a autoritatilor de reglementare feroviara, rutiera, aeriana si navala.
    3.3.7. Comunicatii si tehnologia informatiei
    Obiectivul strategic al Programului de guvernare in domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei este crearea premiselor durabile implementarii "Societatii Informationale" prin relansarea procesului de privatizare, liberalizare si dezvoltare a sectoarelor respective.
    In acest cadru se vor urmari:
    - promovarea si sustinerea unei piete deschise si concurentiale pentru servicii de comunicatii si informatica, care sa poata asigura prestatii de calitate la tarife avantajoase;
    - micsorarea decalajului tehnologic si eliminarea decalajului legislativ fata de Comunitatea Europeana si mondiala prin dezvoltarea de tehnologii si servicii noi, astfel incat consumatorii si operatorii sa aiba un tratament omogen, nediscriminatoriu si concurential;
    - dezvoltarea platformelor si tehnologiilor "Internet" pentru edificarea unei economii digitale la nivel national.
    Prin masurile si actiunile stabilite se vor garanta:
    - accesul cetateanului la informatie si libertatea de exprimare;
    - accesul la serviciile de comunicatii;
    - accesul liber si nediscriminatoriu la serviciile universale de posta si telecomunicatii;
    - integrarea cetateanului in "Societatea Informationala";
    - libera circulatie a informatiei.
    Autoritatea de stat in domeniu, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, va proteja cetateanul fata de operator, astfel incat sa-i asigure un grad stabil de protectie a informatiilor si a vietii sale private, transparenta tarifelor si a conditiilor de utilizare a serviciilor de comunicatii. Totodata, va asigura coordonarea pentru:
    - intocmirea si derularea programelor de asistenta financiara de la Uniunea Europeana si a acordurilor guvernamentale in domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei;
    - conectarea prin Internet si servicii multimedia a cetateanului - domiciliul si serviciul acestuia - scoala, serviciile publice si administratia, pentru intarirea si dezvoltarea coeziunii sociale.
    Principalele actiuni care asigura realizarea obiectivelor strategice sunt urmatoarele:
    Reforma institutionala si legislativa
    Realizarea cadrului institutional necesar dezvoltarii unei economii moderne, asigurarea unei piete concurentiale puternice, reglementata, care sa asigure pe de o parte libera concurenta, iar pe de alta parte protejarea investitiilor si a intereselor cetateanului. In acest scop sunt prevazute urmatoarele:
    - infiintarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii, care sa fie un organism independent politic, neutru tehnologic, cu responsabilitati in domeniul de administrare de spectru si numerotatie, reglementari si standardizare, autorizare si licentiere, control si monitorizare;
    - asigurarea cadrului legislativ si organizatoric necesar pentru liberalizarea completa a serviciilor de telecomunicatii si de posta;
    - pregatirea operatorilor pentru liberalizarea completa a serviciilor de comunicatii si adaptarea licentelor existente ale operatorilor nationali;
    - crearea cadrului legal corespunzator pentru asigurarea liberei circulatii a informatiei si definirea statutului juridic al documentului electronic, semnaturii digitale, bazelor de date electronice si comertului electronic;
    - promovarea si sustinerea unei piete deschise si concurentiale pentru serviciile de comunicatii si informatica;
    - definirea unei politici tarifare coerente si realiste, bazata pe costuri la nivelul operatorilor nationali;
    - preluarea de catre Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a responsabilitatii proceselor de privatizare a societatilor comerciale aflate in domeniul acestuia, precum si accelerarea acestor procese;
    - infiintarea sistemului unificat de apeluri de urgenta "112" - una dintre masurile necesare pentru cresterea sigurantei si protectiei cetateanului si a proprietatii acestuia;
    - stabilirea cadrului legislativ si institutional pentru combaterea fraudelor electronice si a accesului neautorizat la informatiile electronice.
    Implementarea strategiilor de dezvoltare a comunicatiilor, pregatirea pietei romanesti pentru globalizarea comunicatiilor, asigurarea serviciului universal si realizarea unei piete concurentiale care sa conduca la imbunatatirea calitatii serviciilor, ridicarea nivelului tehnologic si scaderea tarifelor. In acest cadru se vor asigura:
    - dezvoltarea accelerata a retelei publice de telefonie prin asigurarea unui ritm anual de cel putin 500.000 noi abonati telefonici;
    - introducerea de noi tehnologii care converg spre globalizarea comunicatiilor;
    - asigurarea serviciului universal de telefonie prin telefonizarea localitatilor cu o populatie de peste 1.000 locuitori, concomitent cu cresterea calitatii serviciilor;
    - promovarea tehnologiilor multiservicii in domeniul comunicatiilor de banda larga, incluzand tehnologiile moderne de acces in banda locala;
    - armonizarea utilizarii benzii de radiodifuziune terestre FM, a benzilor de televiziune VHF, armonizarea spectrului radioelectric din Romania cu Tabelul European de Alocare;
    - modernizarea tehnologiilor serviciilor postale concomitent cu cresterea calitatii si sigurantei trimiterilor postale;
    - stimularea productiei interne de subansambluri si piese de schimb pentru comunicatii pe o perioada limitata prin masuri de stimulare si dezvoltare a IMM din domeniu;
    - implicarea unui minim procentual de capital privat autohton in procesul de privatizare si licentiere.
    Implementarea societatii informationale ca baza pentru cresterea economica, atragerea investitiilor straine, crearea de noi locuri de munca si cresterea ponderii produselor si serviciilor tehnologiei informatiei in exportul Romaniei, prin:
    - promovarea informatizarii administratiilor publice prin optimizarea comunicatiilor de date, nomenclatoare si registre de interes public;
    - modernizarea fluxului de informatii interministeriale, administratie centrala si locala pentru "e-government";
    - cresterea gradului de acces al publicului la informatii de interes public de tip legislatie, indicatori statistici, evidenta populatiei, cadastru, registru comercial prin Internet si ghiseu electronic. Infiintarea de centre publice de acces la resurse Internet si Multimedia, inclusiv in zonele mai putin favorizate;
    - dezvoltarea comertului electronic ("e-commerce") pentru facilitarea furnizarii de bunuri si servicii pe Internet;
    - adoptarea si reglementarea tehnologiilor de securizare si criptare;
    - promovarea cardurilor "smart" pentru securizarea accesului electronic cu directa aplicativitate in servicii medicale, plati electronice, acces mobil Internet, servicii de transport public, telefoane publice;
    - stabilirea cadrului legislativ si institutional pentru combaterea fraudelor electronice si a accesului neautorizat la informatiile electronice;
    - sprijinirea si stimularea furnizorilor de servicii informatice;
    - asigurarea unui parteneriat activ cu asociatiile profesionale, patronate, sindicate si organizatii neguvernamentale din domeniu;
    - implementarea societatii informationale prin sistem educational, urmarindu-se asigurarea conditiilor necesare pentru pregatirea specialistilor in comunicatii si tehnologia informatiei, inlaturarea barierelor si a decalajelor dintre mediul rural si cel urban, pe de o parte, si intre Romania si tarile membre U.E. si S.U.A., pe de alta parte. In acest context se vor realiza:
        - promovarea tehnologiei informatiei in invatamant pentru realizarea obiectivului pe termen lung: "cel putin un calculator cu acces Internet pentru fiecare scoala pana in 2004";
        - dezvoltarea serviciilor suport si a resurselor educationale pentru Internet;
        - asigurarea conditiilor necesare pregatirii corpului didactic pentru utilizarea Internetului si a resurselor multimedia;
        - dezvoltarea invatamantului academic si a cercetarii pe Internet;
        - stimularea crearii locurilor de munca pentru absolventi de invatamant superior si micsorarea ratei de emigrare a specialistilor din domeniu.
    3.3.8. Privatizarea turismului; diversificarea serviciilor turistice
    Obiectivul strategic al Programului de guvernare in acest domeniu este relansarea rapida si durabila, acordand o atentie speciala locului turismului in cadrul economiei nationale, astfel incat sa devina sector prioritar prin actiunea concertata a organismelor legislative, guvernamentale si ale administratiei publice locale.
    Principalele actiuni sunt urmatoarele:
    Incheierea procesului de privatizare in turism pana la sfarsitul anului 2001. Aceasta actiune este considerata fundamentala pentru realizarea obiectivelor generale ale Programului de guvernare in turism, ca instrument major in reluarea procesului de dezvoltare si modernizare si de crestere a contributiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut.
    Pentru incheierea procesului de privatizare se vor realiza:
    - preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei si efectuarii procesului de privatizare;
    - simplificarea procedurilor de privatizare;
    - retragerea statului din societatile in care este actionar nesemnificativ, prin vanzarea pachetelor de actiuni pe pietele de valori mobiliare;
    - finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat si recunoscut printr-un management privat (asocieri, locatii, inchirieri sau alte forme similare);
    - utilizarea unui sistem adecvat de facilitati la privatizare.
    Armonizarea cu legislatia din tarile U.E. pentru:
    - standardele de calitate; standardele pentru constructii; standardele tehnice; indicatorii statistici pentru turism; inregistrarile si analizele statistice comune; standardele de pregatire profesionala; standardele ecologice.
    Dezvoltarea si modernizarea bazei turistice, care se vor realiza prin:
    - Realizarea proiectelor care pun in valoare turistica elementele patrimoniului national (situri si monumente istorice, rezervatii naturale, viata comunitatilor traditionale si a comunitatilor de artizani, factori naturali cu potential balneoclimateric).
    - Sustinerea proiectelor care pun in valoare turistica obiective si evenimente culturale si spirituale romanesti.
    - Initierea si sustinerea proiectelor de dezvoltare si modernizare a dotarilor de agrement din statiunile turistice.
    - Initierea si sustinerea proiectelor de dezvoltare de noi statiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, cu accent deosebit pe sustinerea proiectelor privind transportul pe cablu si partii de schi.
    - Crearea de zone turistice "speciale": litoral, Delta Dunarii, statiuni balneoclimaterice care vor beneficia de un regim special in ceea ce priveste proiectele noi de investitii si facilitatile fiscale acordate agentilor economici care vor investi in dezvoltarea turismului din aceste zone.
    - Promovarea proiectelor si programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare si promovare in turism, alte fonduri publice de investitii sau fonduri private, din finantari internationale, asistenta si consultanta de specialitate.
    Programul EUROPA
    Programul global de reabilitare a litoralului romanesc, in concordanta cu cerintele statiunilor turistice moderne, cuprinde dezvoltarea unor noi statiuni si a unor noi zone de agrement. In acest sens va fi lansat proiectul "Europa" care va cuprinde, ca initiative imediate:
    - proiectarea si construirea unei noi statiuni pe litoral;
    - initierea proiectului "Linie continua litoral", care sa aiba in vedere ca intreaga coasta a Marii Negre sa fie destinata si sistematizata sub forma statiunilor turistice, prin construirea unor elemente de infrastructura, de noi capacitati de primire si de agrement si reabilitarea infrastructurii turistice existente;
    - proiectarea si construirea unor zone de agrement nautic si pe principiul "Water Land" pe litoral;
    - orientarea activitatii de cazinouri pe litoral prin parghii speciale financiar-fiscale, in scopul diversificarii ofertei turistice si cresterea perioadei de functionare a bazei turistice pe litoral;
    - promovarea pe principalele piete internationale a proiectelor noi.
    Proiectul privind realizarea unei noi statiuni pe litoral este caracterizat prin urmatoarele elemente:
    - concesionarea terenului de catre administratia locala la un pret corespunzator;
    - asigurarea de catre Ministerul Turismului a resurselor pentru proiectarea generala a noii statiuni, precum si realizarea unui parteneriat intre: a) stat (pentru cheltuieli de infrastructura generala); b) autoritatile locale (pentru concesionarea terenurilor); si c) sectorul privat (pentru constructia si exploatarea structurilor turistice);
    - acordarea de facilitati (scutirea de impozit pe profit pentru o perioada de pana la 10 ani pentru agentii economici care investesc in aceasta statiune, scutirea de T.V.A. si taxe vamale pentru utilaje si echipamente importate pentru aceste proiecte).
    Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ si stabil
    - Relansarea rapida a turismului romanesc va fi sprijinita prin facilitati fiscale, pentru privatizare: reinvestirea profitului, stimularea investitiilor noi, cu deosebire in zonele turistice "speciale", in statiunile turistice sezoniere, precum si pentru anumite forme de turism si categorii de turisti.
    Simplificarea cadrului legislativ
    Se prevede desfasurarea unei activitati de reglementare care sa aduca normele turismului la caracteristici unitare, simplificate si functionale. In acest sens se va urmari:
    - promulgarea legii turismului;
    - stabilirea procedurii de codecizie intre Ministerul Turismului si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale privind initierea, aprobarea, executarea si finantarea noilor proiecte de investitii majore in domeniul turismului;
    - asumarea de catre Ministerul Turismului a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localitatilor turistice, statiunilor turistice si a zonelor cu potential turistic;
    - realizarea unei noi reglementari a regimului juridic al plajelor, falezelor si zonelor adiacente, a terenurilor aferente partiilor si instalatiilor pentru sporturi de iarna, in sensul in care acestea sunt componente esentiale ale turismului; in consecinta, administrarea lor se va efectua sub autoritatea Ministerului Turismului.
    Promovarea potentialului turistic national, prin:
    - recastigarea pietei turistice interne si a pietelor externe traditionale din Europa, precum si a altor piete netraditionale;
    - deschiderea a cel putin doua noi birouri de turism (Ungaria si Danemarca);
    - declansarea unor actiuni promotionale de amploare prin includerea ofertei turistice romanesti in cataloagele marilor firme tour-operatoare;
    - adaptarea permanenta - in forma si continut - a materialelor publicitare;
    - diversificarea publicatiilor turistice editate in mai multe limbi de circulatie internationala si distribuirea lor in tara si strainatate.
    Dezvoltarea turismului rural
    Pentru dezvoltarea turismului rural in pensiuni turistice si agroturistice se va relua spiritul de promovare si de stimulare, prin reintroducerea sau extinderea urmatoarelor facilitati:
    - scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii pensiunii turistice sau agroturistice;
    - reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obtinerea si prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice si agroturistice;
    - punerea la dispozitie de catre autoritatile locale, din terenurile disponibile, in conditiile prevazute de lege, a unor suprafete necesare construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni turistice si agroturistice;
    - prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice;
    - includerea in programele institutiilor de invatamant cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si agroturistice.
    Dezvoltarea invatamantului si cercetarii pentru turism, prin:
    - elaborarea de norme metodologice comune ale Ministerului Turismului, M.E.C. si M.M.S.S. pentru crearea unui Sistem national de invatamant in turism la toate nivelurile de instruire si armonizarea cu standardele Uniunii Europene;
    - stabilirea de catre Ministerul Turismului, Consiliul de Standarde Ocupationale si Evaluare (C.O.S.A.) si M.M.S.S. a unui Program de implementare a sistemului de evaluare si certificare a competentelor profesionale ale personalului pentru/si din turism, in concordanta cu standardele ocupationale;
    - elaborarea unei noi metodologii privind organizarea si desfasurarea cursurilor de calificare profesionala in meseriile de baza din activitatile hoteliere si de turism;
    - stabilirea cooperarii dintre Ministerul Turismului si I.A.T.A. pentru infiintarea unui Sistem de pregatire si de functionare a agentilor economici in domeniul turismului si ticketingului;
    - Stabilirea unor norme metodologice comune ale Ministerului Turismului si M.M.S.S. pentru atestarea si practicarea meseriei de "ghid de turism" de catre persoanele fizice, ca activitate complementara, cu respectarea prevederilor Legii asigurarilor sociale;
    - sustinerea scolilor de profil la toate nivelurile;
    - realizarea unor relatii de colaborare eficiente intre Ministerul Turismului si principalele societati de turism din Romania cu organizatii din domeniul pregatirii profesionale in turism si hoteliere ale Uniunii Europene;
    - Dezvoltarea activitatii Institutului de Cercetare in Turism si transformarea acestuia in principal furnizor de analize, studii, solutii si proiecte necesare deciziei in domeniul politicilor in turism.
    Realizarea unui parteneriat activ cu asociatiile profesionale, patronale, sindicale si organizatii neguvernamentale, in sensul participarii acestora la reglementarile din domeniul turismului
    3.3.9. Gospodarirea rationala a apelor
    Actiunile prevazute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de apa de buna calitate pentru populatie si a necesarului pentru activitatea economica, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea sistemului de alarmare si avertizare a populatiei pentru situatii de risc, declansarea unui proces investitional pentru executarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase.
    Principalele masuri ale programului de guvernare vizeaza:
    - gospodarirea rationala, cantitativa si calitativa a apelor de suprafata si subterane, in vederea asigurarii surselor de apa pentru diverse folosinte prin lucrari hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului;
    - ameliorarea calitatii apelor raurilor prin punerea in functiune a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti in Bucuresti (Glina), Braila, Galati, Tulcea; realizarea de lucrari de canalizare si statii de epurare a apelor uzate in localitati urbane si rurale, potrivit programului de actiuni pe perioada 2001 - 2004;
    - realizarea lucrarilor de alimentare cu apa a localitatilor urbane si rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru municipiile Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare si Bacau;
    - continuarea lucrarilor de regularizare, acumulare si amenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea - Dumbraveni - Medias - Copsa Mica, Valea Prahovei - Azuga - Busteni - Sinaia - Comarnic - Breaza, ecologizarea si regularizarea raului Sasar in Baia Mare);
    - reabilitarea si protejarea litoralului romanesc al Marii Negre si a zonei maritime aferente tarii noastre, avand in vedere prioritatile Planului strategic national pentru reabilitarea si protejarea Marii Negre;
    - refacerea si conservarea litoralului si a lacurilor cu calitati terapeutice (Techirghiol, Amara etc.), protejarea litoralului romanesc al Marii Negre impotriva eroziunii;
    - apararea impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase prin lucrari de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunare), prin modernizarea sistemului informational pentru avertizarea si alarmarea populatiei;
    - armonizarea legislatiei in domeniul apelor cu prevederile noii directive a Parlamentului European si Consiliului Europei privind cadrul de actiune comunitar in domeniul politicilor de ape.
    3.3.10. Protectia mediului inconjurator
    Programul guvernamental respecta principalele obiective si prioritati din Programul national de actiune pentru protectia mediului, asigurand:
    - protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia pe baze stiintifice, acordandu-se atentie sporita speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia, precum si celor cu valoare economica ridicata. Se va urmari ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate sa contribuie la asigurarea unei stari favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicata;
    - dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea programului national de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei-cadru pentru schimbari climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997);
    - apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor, precum si sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informational eficient, care sa poata raspunde in timp real unor situatii de urgenta. In acelasi timp un accent special se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agentii economici a caror activitate creeaza un impact deosebit asupra mediului si care prezinta un grad sporit de risc la poluari accidentale;
    - protectia ecosistemului complex Dunare - Delta - Marea Neagra, incluzand masuri de reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii, pe baza promovarii unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare;
    - ecologizarea agriculturii, folosirea rationala a potentialului agricol, dezvoltarea rurala durabila, in vederea ameliorarii conditiilor de viata si de mediu in tara noastra;
    - aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;
    - descentralizarea sistemului institutional, introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.
    Alinierea politicii si practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, in concordanta cu "Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu", se va desfasura prin:
    - evaluarea capitalului natural al Romaniei in acord cu diversitatea si vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Retelei nationale de arii protejate;
    - initierea masurilor de refacere a capitalului natural in zonele deteriorate;
    - dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa in acord cu prevederile Conferintei de la Dublin (1992) si ale Summitului de la Rio de Janeiro (1992);
    - realizarea programului national de amenajare si utilizare durabila a solurilor si de combatere a eroziunii solurilor;
    - realizarea programului national de gestiune a deseurilor urbane si industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor;
    - construirea instrumentelor financiare necesare, referitoare la mediu, pentru preluarea acquisului comunitar, in special in ceea ce priveste domeniul exploatarii apei, protectiei mediului in industrie, agricultura, protectia solului si a terenurilor degradate, protectia organica si certificarea produselor organice;
    - consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare in vederea realizarii unui parteneriat intre institutiile de mediu din Romania si cele ale Uniunii Europene, asigurandu-se astfel suportul administrativ necesar pentru valorificarea oportunitatilor si avantajelor majore care se ofera de Uniunea Europeana prin strategiile si instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre in procesul de pregatire pentru aderare. In acelasi timp se va asigura descentralizarea sistemului institutional prin aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative si a principiului "poluatorul plateste". In acest context se vor stabili competente de protectie a mediului la nivelul comunitatilor locale reprezentate de autoritatile locale si se vor incuraja politicile preventive de protectie a mediului la nivelul agentilor economici, cu efecte in reducerea cheltuielilor bugetare;
    - constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument in sprijinul realizarii obiectivelor prioritare din Planul national de aderare la Uniunea Europeana;
    - formarea cadrului juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului intre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socioeconomica a tarii;
    - conservarea si dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ, promovarea cercetarii stiintifice si promovarea unor lucrari specifice; crearea de noi locuri de munca in domeniul mediului si reducerea somajului prin reconversia fortei de munca;
    - un obiectiv important in vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos, in care siguranta fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, il constituie realizarea unui cadru legislativ si institutional modern in domeniul controlului activitatilor nucleare si al realizarii unui sistem sigur de gestiune a deseurilor radioactive si de securitate a instalatiilor nucleare dezafectate. Si in aceasta directie un rol esential va reveni cooperarii internationale cu organismele similare de control nuclear din alte tari si dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilaterale si de conventii internationale.

                                 *

                             *       *

    Romania va sprijini aplicarea instrumentelor economice la nivel international (taxele internationale sau taxele nationale armonizate, cotele-parti negociabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, implementarea in asociere, conform Conventiei-cadru pentru schimbari climatice, a mecanismului de dezvoltare "curata", conform Protocolului de la Kyoto).
    3.3.11. Stimularea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), precum si a cooperatiei
    Guvernul considera ca sectorul IMM si al cooperatiei reprezinta o parghie hotaratoare pentru dezvoltarea economiei de piata.
    Politica Guvernului de dezvoltare a IMM vizeaza maximizarea valorificarii potentialului IMM si a sectorului cooperatist de a contribui la cresterea economica durabila, crearea de noi locuri de munca, sprijinirea inovarii si a progresului tehnic si tehnologic, cresterea competitivitatii economiei nationale si dezvoltarea clasei de mijloc, cea care asigura stabilitatea economica si sociala a unei tari.
    Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului IMM si al cooperatiei in perioada 2001 - 2004 sunt:
    - crearea a 760.000 locuri de munca prin stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM si a sectorului cooperatist;
    - sporirea ponderii IMM si a cooperatiei la crearea produsului intern brut;
    - cresterea exporturilor efectuate de sectorul IMM si al cooperatiei cu un ritm mediu anual de peste 10%;
    - intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinirea intreprinzatorilor privati prin programe internationale, in special in regim nerambursabil, cu valori superioare celor convenite pana in prezent (circa 25 milioane euro/an).
    Pentru dezvoltarea sectorului IMM se va urmari cu prioritate:
    - punerea in aplicare, in integralitatea sa, a Legii nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii.
    - simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ, cresterea stabilitatii acestuia, diminuarea birocratiei si a coruptiei; sustinerea organizatiilor de reprezentare a sectorului IMM si consultarea lor; adoptarea de reglementari privind IMM in conformitate cu practicile existente pe plan international (contabilitate si sistem de raportare financiara simplificate si imbunatatite; reguli de inregistrare a garantiilor imbunatatite, cadru institutional adaptat noilor practici). Se vor introduce proceduri simplificate privind obtinerea avizelor, autorizatiilor si licentelor de functionare, centralizate prin camerele de comert si industrie. Totodata se vor asigura metodologii unice care sa confere concurenta politicilor de dezvoltare a sectorului IMM; programe pentru sustinerea organizatiilor de reprezentare a intereselor IMM la nivel national si local, legalizarea sistemului de lobby;
    - imbunatatirea accesului IMM la finantare prin:
        - acordarea de sprijin financiar si de asistenta pentru dezvoltarea sistemelor moderne de finantare a IMM (leasing, factoring, venture capital etc.);
        - dezvoltarea de proiecte si actiuni specifice pentru accesul IMM la surse de finantare (linii de creditare cu o rata a dobanzii accesibila; garantarea si cogarantarea creditelor);
        - asistenta pentru managementul noilor intreprinderi;
        - asigurarea resurselor financiare pentru cofinantarea si utilizarea eficienta a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene si a altor donatori;
        - amplificarea participarii IMM romanesti la programe comunitare pe baza principiului transparentei si al asigurarii fundamentelor informational-manageriale necesare in vederea elaborarii de proiecte viabile de catre intreprinzatori;
    - imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM in vederea cresterii performantelor in afaceri. Se vor promova programe pentru imbunatatirea accesului IMM la informatii despre piata si servicii de management, marketing, financiare si informatice. De asemenea, vor fi promovate cooperarea intre intreprinderi, dezvoltarea sistemului de subcontractare, accesul IMM la comertul electronic, dezvoltarea de incubatoare de afaceri, centre de inovare si parcuri de afaceri. Se va asigura imbunatatirea pregatirii manageriale prin introducerea de discipline axate pe antreprenoriat in invatamantul liceal si universitar. In contextul internationalizarii activitatilor, al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana Guvernul, impreuna cu organele de specialitate ale administratiei publice, va acorda sprijin IMM pentru dezvoltarea exporturilor, prin motivare financiara, asigurari de risc pentru operatiuni de comert exterior, accesul la informatii privind pietele externe, realizarea de actiuni promotionale si de expozitii in tara si in strainatate;
    - accesul prioritar la achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii.
    Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice vor stimula accesul IMM la achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii, in vederea cresterii ponderii IMM in contractele de achizitii publice, cel putin la un nivel comparabil cu contributia acestora la realizarea produsului intern brut.
    Guvernul va stimula utilizarea tehnologiei informatiei in IMM si va incuraja, prin politici fiscale, investitiile in tehnologia informatiei. De asemenea, Guvernul va sprijini activitatea de cercetare si inovare tehnologica desfasurata de IMM;
    - sustinerea ofertei de spatii si facilitati de productie, prin initiative realizate in parteneriat cu sectorul privat, cum sunt incubatoarele de afaceri, centrele de inovare si parcurile tehnologice. Guvernul va aplica imediat prevederile legale privitoare la accesul IMM la spatiile disponibile ale intreprinderilor cu capital de stat. De asemenea, planurile de dezvoltare ale zonelor defavorizate vor include masuri specifice in favoarea sectorului IMM;
    - Identificarea prioritatilor de dezvoltare si alocare eficienta a resurselor pe baza de programe de dezvoltare prin parteneriate economico-sociale intre autoritati publice, societati comerciale, asociatii de IMM, camere de comert si industrie, centre de consultanta si training, la nivel central, regional, local si transfrontalier;
    - acordarea de facilitati economico-financiare si fiscale potrivit Legii nr. 133/1999, dupa cum urmeaza:
        - scutiri de la plata taxelor vamale pentru masinile, instalatiile, echipamentele industriale, know-how, care se importa in vederea dezvoltarii activitatilor proprii de productie si servicii;
        - scutiri de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime, in cazul in care produsele fabricate din acestea sunt, la randul lor, scutite de la plata taxelor vamale de import;
        - eliminarea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit;
        - aplicarea sistemului forfetar de impozitare, stabilit in functie de cifra de afaceri din anul precedent;
        - reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca.
    Actiunile de sustinere a sistemului cooperatist:
    - sprijinirea realizarii recomandarilor ONU privind rolul si locul miscarii cooperatiste in societatea romaneasca;
    - promovarea unor programe guvernamentale de sprijinire a miscarii cooperatiste;
    - asigurarea cadrului legislativ favorabil dezvoltarii sistemelor cooperatiste din domeniile: agricultura, productie si servicii, comert, constructii, forestier, pescuit etc.;
    - sprijinirea organizatiilor cooperatiste mestesugaresti, de productie si servicii si de consum in dezvoltarea activitatilor organizate, printr-o actiune legislativa si de creditare, in vederea crearii de noi locuri de munca in sectoarele cu activitate profitabila;
    - realizarea unor forme institutionalizate prin care sa se asigure consultarea si un dialog permanent intre reprezentantii miscarii cooperatiste si structurile legislative si decizionale ale statului;
    - institutionalizarea unor relatii de parteneriat intre intreprinderile mici, mijlocii si cooperatiste si societati integratoare, precum si realizarea unui sistem de transfer de informatii;
    - promovarea contractelor de performanta pe produs in relatiile de furnizare a unor produse si servicii finantate din fondurile publice;
    - facilitarea participarii unitatilor cooperatiei la programele de interes comunitar, ca factor de coeziune;
    - stimularea dezvoltarii unor noi tipuri de organizatii cooperatiste in domeniile: sanatate si asistenta; servicii publice iesite de sub controlul statului; societati mixte cu intreprinderi mici si mijlocii, cooperative de afaceri de toate categoriile; consultanta; servicii pentru comunitate.
    3.3.12. Desfasurarea transparenta si eficienta a procesului de privatizare
    Programul guvernamental abordeaza activitatea de privatizare a societatilor comerciale pornind de la experienta acumulata pana in prezent in acest domeniu, precum si de la necesitatea unei schimbari profunde in principiile de realizare si de eficienta ale acestui proces.
    Constructia credibilitatii Guvernului si a institutiilor sale, implicate in realizarea practica a transferului de proprietate in maini private constituie o sarcina imediata si esentiala a noului Guvern, credibilitate concretizata in transparenta si corectitudinea procesului de privatizare, modernizarea si retehnologizarea societatilor comerciale privatizate, cresterea si eficientizarea productiei, crearea de noi locuri de munca.
    Un element important ce va fi avut in vedere in cadrul programului de guvernare va fi deplasarea accentului de pe aspectul cantitativ al privatizarii pe cel calitativ.
    Privatizarea nu va mai fi privita ca un scop in sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie sa se regaseasca in recapitalizare, modernizare, investitii, intr-un management superior al societatilor comerciale, cu efecte pozitive in ceea ce priveste eficienta economica.
    In principal, se au in vedere:
    Reforma institutionala
    Guvernul va realiza politica de privatizare si de administrare a participatiilor statului in societatile comerciale prin Autoritatea Nationala de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului.
    Aceasta institutie se va organiza prin restructurarea actualului F.P.S. Noua institutie va actiona, pe langa transferul de proprietate catre sectorul privat, si pentru:
    - administrarea in conditii de eficienta a societatilor comerciale la care statul mai detine actiuni;
    - monitorizarea societatilor comerciale in perioada postprivatizare;
    - cofinantarea programelor de retehnologizare si modernizare a societatilor comerciale pe baza fondurilor obtinute din privatizare.
    Transferul de proprietate in sectorul privat
    Principalele obiective ale transferului de proprietate vor asigura:
    - transparenta si corectitudinea procesului de privatizare;
    - utilizarea unui complex de metode de privatizare, cu accent deosebit pe privatizarea prin piata de capital;
    - majorari de capital in societatile comerciale de importanta deosebita, urmand ca ponderea sectorului de stat in aceste societati sa se reduca substantial in timp;
    - elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze care sa asigure modernizarea, dezvoltarea si eficientizarea activitatii societatilor in urma privatizarii;
    - urgentarea privatizarii societatilor aflate in curs de lichidare in vederea reintroducerii acestora in circuitul economic;
    - continuarea procesului de privatizare a sectorului bancar;
    - desfasurarea procesului de privatizare a institutelor de cercetare in responsabilitatea directa a Departamentului cercetare din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii;
    - aplicarea de programe complexe de privatizare cu asistenta financiara internationala pentru societatile mari de importanta deosebita pentru economia nationala;
    - elaborarea de programe specifice de privatizare pentru societatile comerciale situate in zone cu impact social major;
    - identificarea spatiilor industriale nefolosite si vanzarea, inchirierea sau leasingul acestor spatii, dupa caz, catre intreprinderi mici si mijlocii private;
    - inventarierea si vanzarea de urgenta a activelor neutilizate din cadrul societatilor comerciale.
    In aplicarea practica a acestor masuri se are in vedere o colaborare stransa atat cu ministerele de resort, cat si cu administratiile publice locale. Metodele de privatizare ce se vor aplica sunt cele cunoscute, cu mentiunea ca, in vederea asigurarii unei mai mari transparente si corectitudini a vanzarii pachetelor de actiuni, se va utiliza in mai mare masura vanzarea acestora prin intermediul pietei de capital, al burselor de valori.
    Administrarea societatilor comerciale la care statul este actionar
    In acest sens se are in vedere implicarea directa in managementul societatilor comerciale in care statul este actionar semnificativ sau majoritar, in concordanta cu principiile economiei de piata, prin:
    - reconsiderarea modului de reprezentare a statului in adunarile generale ale actionarilor si in consiliile de administratie si desemnarea, ca reprezentanti ai statului in societatile comerciale, a unor specialisti din domeniul de activitate al societatii comerciale respective, specialisti in domeniul economic si juridic, persoane cu experienta manageriala si reprezentanti ai ministerelor de resort, institute de cercetare etc.;
    - revizuirea criteriilor de performanta pe baza carora vor fi selectati directorii executivi ai societatilor comerciale, precum si a contractelor de administrare;
    - stabilirea unor criterii de urmarire si raportare periodica de catre consiliile de administratie ale societatilor comerciale la Autoritatea Nationala de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului a aspectelor deosebite in activitatea societatilor comerciale;
    - analiza, pe baza de bilant, a activitatii societatilor comerciale si dispunerea de masuri in consecinta;
    - stabilirea, prin acte normative, de raspunderi materiale, civile si penale, dupa caz, pentru consiliile de administratie si directorul executiv, in cazul in care se constata ca prin activitatea lor au contribuit la o gestiune necorespunzatoare a societatii comerciale respective.
    Urmarirea activitatii societatilor in perioada postprivatizare
    In aplicarea strategiei de privatizare Guvernul porneste de la premisa ca acest proces nu reprezinta un scop in sine, prin care se schimba doar proprietarul. Imbunatatirea functionarii societatilor si o schimbare radicala in managementul acestora, prin orientarea activitatii in stricta concordanta cu principiile economiei de piata, constituie premise pentru relansarea activitatii productive, cu un impact corespunzator in celelalte sectoare ale vietii sociale. Privatizarea nu trebuie sa fie sinonima cu inlocuirea societatilor de stat neprofitabile cu societati private tot neprofitabile.
    Pentru a preveni astfel de fenomene se au in vedere:
    - elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze precise si termene de efectuare a investitiilor, cu precizarea surselor;
    - alegerea si selectarea riguroasa a investitorilor strategici in societatile comerciale de importanta majora pentru economia nationala;
    - urmarirea performantelor societatilor comerciale privatizate si modul de respectare a clauzelor contractuale;
    - prevederea in contractele economice de sanctiuni, care sa previna proasta gestiune postprivatizare;
    - prevederea de clauze care sa permita rapid reconsiderarea procesului de privatizare, chiar anularea unor contracte in cazuri extreme pentru stoparea prompta a declinului societatilor comerciale respective sau intrarea in faliment a acestora.
    Finantarea programelor de retehnologizare si modernizare a societatilor comerciale
    Guvernul isi propune ca un obiectiv esential al stoparii declinului economic sprijinirea societatilor comerciale la care statul este actionar, care au conditii de desfasurare a unei activitati normale, cu fonduri banesti provenite din privatizare.
    In acest sens se au in vedere:
    - alocarea unui procent de pana la 60% din sumele incasate pentru finantarea investitiilor, modernizarilor si, dupa caz, a mijloacelor circulante, pe baza de programe aprobate de Guvern. Acordarea sumelor in cauza se va face prin majorarea corespunzatoare a capitalului. In cazul in care ceilalti actionari doresc sa participe la majorarea de capital, acestia o pot face cu drept de preemtiune si in conditiile mentinerii nemodificate a proportiei in capitalul social;
    - urmarirea stricta a respectarii destinatiei sumelor alocate in acest scop si interzicerea utilizarii sumelor in cauza in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate;
    - raportarea trimestriala de catre consiliile de administratie catre Autoritatea Nationala de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului a modului in care sunt utilizate sumele in cauza. Pe baza acestor informari Autoritatea va prezenta informari Guvernului si, in cazul constatarii de abateri, va propune masuri in consecinta;
    - exercitarea de catre Ministerul Finantelor Publice si de alte organe abilitate a controlului asupra modului de utilizare a sumelor in cauza.
    3.3.13. Restructurarea si privatizarea sectorului bancar si de asigurari
    Guvernul va urmari ca, prin setul de politici macroeconomice si de ajustare structurala, sa se asigure cresterea atractivitatii activitatii de intermediere a masurilor comerciale, respectiv intre cei care economisesc si cei care investesc.
    In scopul intaririi disciplinei financiare in economie, pe fondul imbunatatirii sensibile a activitatii de supraveghere bancara din partea Bancii Nationale a Romaniei, va fi acordata o atentie prioritara restructurarii si privatizarii sectorului bancar prin:
    - privatizarea in conditii avantajoase si de transparenta a Bancii Agricole;
    - restructurarea Casei de Economii si Consemnatiuni in sensul imbunatatirii indicatorilor sai de performanta bancara si al participarii sale la creditarea constructiei de locuinte si a intreprinderilor mici si mijlocii;
    - revizuirea si actualizarea programului de privatizare a Bancii Comerciale Romane avand ca obiectiv eficientizarea acestui proces, inclusiv prin majorarea capitalului bancii;
    - restructurarea activitatii EXIMBANK in scopul stimularii accelerate a exporturilor romanesti si al cresterii eficientei indicatorilor de performanta ai bancii.
    Pe fondul relansarii generale a economiei se vor crea premisele necesare pentru cresterea pietei asigurarilor de bunuri si persoane.
    In vederea dezvoltarii, modernizarii si sporirii credibilitatii acestui sector Guvernul va actiona ca, in paralel cu intarirea supravegherii pietei asigurarilor, sa creeze conditiile pentru capitalizarea operatorilor de profil, atat prin acordarea de stimulente catre asigurati, cat si prin privatizarea, in conditii de eficienta si transparenta, a societatilor de asigurari cu capital de stat.
    3.3.14. Atragerea de investitii straine
    Punerea in aplicare a Strategiei de dezvoltare economica pe perioada 2001 - 2004 ia in considerare atragerea unui volum anual de investitii straine directe de peste 1,8 miliarde dolari.
    Pornind de la aceasta premisa si de la situatia actuala, caracterizata printr-o grava lipsa de credibilitate pe plan international, la care au contribuit instabilitatea legislativa, birocratia si coruptia, Guvernul isi propune ca obiectiv prioritar cresterea semnificativa a volumului investitiilor straine in Romania prin asigurarea unui climat investitional de natura sa incurajeze si sa atraga investitori straini, care va cuprinde urmatoarele elemente:
    - concentrarea pe functiile de baza in promovarea investitiilor straine, si anume:
        - servicii pentru investitori (informare, asistenta de specialitate, interfata cu alte institutii);
        - crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie pentru investitori la nivel de tara, regiune, ramura economica;
        - generarea de investitii: abordarea directa a investitorilor straini cu proiecte si propuneri concrete;
        - solutionarea operativa a dificultatilor intampinate de investitorii straini;
    - asigurarea tratamentului egal intre investitorii straini si romani in conditiile crearii unui mediu favorabil investitiilor:
        - existenta unor programe corelate si eficiente de dezvoltare regionala, promovare a exporturilor si de stimulare a investitiilor interne;
        - proceduri clare, adaptate practicii internationale;
        - acordarea de stimulente pentru investitii, in mod transparent si nediscriminatoriu;
        - sprijinirea financiara corespunzatoare a activitatii de atragere a investitiilor straine.
    Guvernul va actiona in directia corectarii imediate a deficientelor manifestate pana in prezent, pe urmatoarele directii:
    - promovarea Romaniei ca destinatie pentru investitorii straini; asigurarea unei informari pozitive, complete si corecte asupra oportunitatilor de investitii din Romania;
    - asistarea profesionala a investitorilor straini in etapa de declansare a afacerii, in vederea reducerii la minimum a greutatilor pe care acestia le-ar putea intampina in faza de creare a societatilor si la intrarea pe piata romaneasca.
    Actiunile prevazute pentru trimestrul I 2001 sunt:
    - revederea si definirea clara a domeniilor strategice pentru atragerea de investitii straine in economia romaneasca, in colaborare cu ministerele si cu celelalte institutii implicate;
    - elaborarea de propuneri concrete pentru inlaturarea obstacolelor intampinate de investitorii straini in Romania, cu deosebire in ceea ce priveste legislatia, contabilitatea, serviciile bancare si financiare etc.;
    - inventarierea proiectelor de investitii straine aflate in diferite faze de derulare in Romania si care sunt blocate sau intarziate din diverse cauze;
    - organizarea activitatii de promovare a investitiilor straine, prin elaborarea portofoliului de materiale promotionale si de informare;
    - extinderea bazei de informatii pe Internet, destinate investitorilor straini;
    - reluarea relatiilor cu institutiile internationale din domeniul atragerii investitiilor straine (Asociatia Mondiala a Agentiilor de Promovare a Investitiilor Straine, Asociatia Agentiilor de Promovare a Investitiilor Straine din Tarile CEFTA, Reteaua IPANet coordonata de MIGA/Banca Mondiala, OPIC etc.);
    - organizarea participarii la programele internationale care contin componente referitoare la investitiile straine;
    - trecerea la realizarea unor programe de infratire (twinning) cu institutii specializate in atragerea investitiilor straine din Uniunea Europeana.
    In etapa imediat urmatoare se vor asigura:
    - stabilirea unui portofoliu anual de proiecte de investitii prioritare, pentru care se va urmari atragerea de investitori straini semnificativi;
    - stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de investitii romanesti din sectorul public si privat;
    - realizarea unei retele nationale de colaborare intre sectorul public si privat, intre regiuni, destinata promovarii investitiilor straine si rezolvarii operative a problemelor cu care se pot confrunta pe plan local investitorii straini;
    - asigurarea unei participari efective a reprezentantilor sectorului privat la stabilirea obiectivelor in domeniul atragerii investitiilor straine;
    - asigurarea unui mecanism de monitorizare a fluxurilor de investitii straine conform practicilor O.E.C.E.;
    - pentru dezvoltarea procesului investitional se va elabora un cod de atragere a investitiilor, care va fi destinat sporirii interesului investitorilor pentru: zone speciale, zone defavorizate, zone libere, parcuri tehnologice, dezvoltare regionala, sporirea exporturilor. Codul de atragere a investitiilor va include, pe langa un set de facilitati fiscale, asistenta guvernamentala privind completarea sau reabilitarea infrastructurii necesare investitiei si oferirea de programe de dezvoltare a resurselor umane, in functie de specificul locurilor de munca ce vor fi create;
    - infiintarea unui oficiu special in subordinea directa a primului-ministru (one stop office), care sa permita accesul facil al investitorilor importanti din strainatate la structurile de decizie guvernamentale.
    Pentru imbunatatirea climatului de afaceri va fi avuta in vedere, in mod special, solutionarea problemelor legate de: inregistrarea garantiilor pentru capitalul imprumutat asupra bunurilor din inventar, creantelor etc.; modificarea unor reguli contabile pentru societati cu raspundere limitata pentru a deveni mai relevante pentru asociati si investitori; trecerea in timp la un regim optional in ceea ce priveste standardele internationale de contabilitate pentru IMM; tratamentul castigurilor si pierderilor nerealizate din diferente de curs valutar; evaluarea stocurilor; contabilitatea rezervelor si profitului nedistribuit; deductibilitatea fiscala a pierderilor de capital.
    3.3.15. Dezvoltarea activitatilor de comert
    Activitatea de comert exterior si cooperarea economica internationala
    Comertul exterior si cooperarea economica internationala reprezinta un vector esential al politicii economice a Guvernului si o componenta inseparabila a politicii externe a Romaniei. Atingerea obiectivelor de crestere a exporturilor romanesti si de atragere de capital si investitii reprezinta o componenta-cheie a strategiei de relansare si dezvoltare economica durabila a tarii.
    Evolutiile recente pe plan international, extinderea rapida a fenomenului de globalizare si generalizarea utilizarii tehnologiei informatiei impun o regandire a strategiei si metodelor de actiune in promovarea intereselor noastre comerciale, in stimularea exporturilor de inalta valoare adaugata, atragerea de investitii si de capital si promovarea intereselor capitalului autohton.
    Obiectivele prioritare urmarite in domeniul comertului si cooperarii economice internationale vizeaza:
    - angajarea activa a Romaniei in cadrul proceselor, regionale si multilaterale de modelare a sistemului comercial international, in vederea utilizarii mai eficiente a drepturilor conferite prin participarea la aceste procese;
    - asigurarea unui cadru legislativ comercial unitar, usor accesibil si predictibil, in vederea limitarii la minimum a costurilor de "intrare/iesire" in/din sfera comerciala;
    - dezvoltarea unei capacitati informationale moderne care sa conduca la cresterea vizibilitatii ofertei comerciale romanesti de export, in special la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii;
    - sprijinirea concertata la nivelul Guvernului a accesului pe piete externe si a stimularii competitivitatii produselor, companiilor si a unor sectoare ale economiei romanesti, folosind mai eficient potentialul oferit de ambasadele si consulatele Romaniei. In acest scop vor continua eforturile privind imbunatatirea conditiilor de acces al produselor si serviciilor romanesti pe pietele internationale;
    - utilizarea unor instrumente moderne de promovare a exporturilor in conformitate cu practicile internationale: sustinerea prin resurse publice a participarii la diverse targuri, expozitii si misiuni economice internationale; asigurarea resurselor financiare necesare in vederea promovarii si sustinerii exporturilor romanesti, in special a instalatiilor si obiectivelor complexe; simplificarea documentatiei si reducerea taxelor de indeplinire a formalitatilor vamale; reducerea birocratiei si regandirea rolului EXIMBANK si a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor;
    - consultarea sistematica cu sectorul privat si cu organizatiile profesionale si patronale in elaborarea si executia strategiei de stimulare a exporturilor si stabilirea unui mod de lucru complementar intre Centrul Roman de Comert Exterior, misiunile diplomatice ale Romaniei si camerele de comert si industrie;
    - elaborarea unei strategii unitare si agresive de atragere a investitiilor straine, de tehnologie si know-how si de imbunatatire a climatului de afaceri si investitional din Romania;
    - realizarea unui echilibru dinamic al balantei comerciale prin dezvoltarea mai accelerata a exporturilor;
    - promovarea intereselor capitalului national prin intermediul instrumentelor comerciale bilaterale si in cadrul european si multilateral;
    - pregatirea corespunzatoare la nivelul Guvernului a noii runde de negocieri comerciale multilaterale in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, in scopul relansarii exporturilor romanesti si al apararii adecvate a intereselor producatorilor nationali;
    - pentru facilitarea integrarii noastre in structurile europene, in domeniul relatiilor economice internationale se au in vedere continuarea si accelerarea ritmului de negocieri cu parteneri care au relatii preferentiale cu Uniunea Europeana pentru incheierea unor acorduri de liber schimb bilaterale.
    Comertul interior
    - Obiectivul prioritar pentru perioada urmatoare il reprezinta armonizarea legislatiei cu normele si reglementarile europene in materie, astfel incat sa se asigure bazele punerii in practica a liberei circulatii a marfurilor si serviciilor.
    - Vor fi intreprinse actiuni concrete in domeniul organizarilor de piata pentru diverse produse, in special in domeniul agricol.
    - Vor fi continuate actiunile privind crearea unui adevarat sistem national al pietelor de gros si elaborarea unei legislatii care sa permita conectarea acestora cu centrele de colectare a produselor agricole.
    - Largirea cooperarii cu celelalte institutii cu atributii in domeniul concurentei si al protectiei consumatorilor in scopul evitarii efectelor negative ale concurentei neloiale pe piata, precum si al apararii intereselor consumatorilor.
    - Pregatirea conditiilor legislative si normative pentru utilizarea pe scara larga a comertului electronic.

    CAP. 4
    Combaterea saraciei si a somajului

    Politica sociala a Guvernului porneste de la nevoia unei schimbari radicale de abordare. In vederea crearii conditiilor minime pentru ca cetatenii sa poata participa efectiv la viata sociala este necesara asigurarea garantiilor colective, legislative sau de alta natura, in paralel cu cresterea continua a gradului de responsabilitate individuala.
    Modelul social promovat de Guvern se bazeaza pe echilibrul dintre competitie, colaborare si solidaritate. Acest echilibru poate fi realizat, pe de o parte, prin salarizarea diferentiata dupa criteriul eficientei si, pe de alta parte, printr-o repartitie echilibrata si transparenta a veniturilor realizate in societate. Pentru a iesi din criza economica in care se afla Romania are nevoie de mai multe locuri de munca, dar si de solidaritate sociala.
    Pornind de la aceste considerente, Guvernul va combina masurile de protectie si de asistenta sociala pentru anumite categorii sau grupuri de persoane cu actiuni care vor contribui la asigurarea locului de munca pentru obtinerea de venituri permanente si in crestere, ca premisa esentiala de imbunatatire a conditiilor de viata ale persoanelor active.
    Guvernul va intari dialogul cu organizatiile sindicale si patronale. Desi institutionalizat prin Consiliul Economic si Social, dialogul tripartit va avea un cadru bine reglementat si la nivelul fiecarui minister. Totodata Guvernul va pastra principiul tripartitismului in administrarea unor fonduri publice si isi va intari autoritatea fata de reprezentatii sai in consiliile de administratie respective.
    4.1. Piata muncii
    Pe piata muncii actiunea Guvernului va avea ca obiectiv cresterea gradului de ocupare a populatiei active si, implicit, diminuarea corespunzatoare a somajului. Guvernul isi propune sa aplice masuri economice de stimulare a crearii de locuri de munca in conditiile continuarii in ritm accelerat a proceselor de privatizare si restructurare, astfel incat somajul sa scada sub 8 - 9% in anul 2004.
    Acest obiectiv poate fi realizat, in principal, prin relansarea economiei, dar si prin schimbarea radicala a utilizarii fondului de somaj si a resurselor aflate la dispozitia Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala.
    Astfel, fata de un procent de numai 2 - 3% din fondul de somaj destinat pana acum masurilor active, in urmatorii 4 ani acesta va creste la 10 - 15% . De asemenea, tinand seama de ineficienta utilizarii fondurilor, determinata de o diversitate excesiv de mare de masuri pasive, inclusiv de costuri de implementare foarte ridicate, principalele destinatii vor fi incadrarea tinerilor si somerilor, simplificand accesul intreprinzatorilor la fondurile cu aceasta destinatie.
    In ceea ce priveste masurile pasive Guvernul va modifica politica platilor compensatorii. In conditiile aplicarii unor programe importante de restructurare pentru care solutionarea integrala, in prealabil, a problemelor sociale nu a fost posibila, existenta compensatiilor banesti nu trebuie exclusa. In aceste conditii platile compensatorii vor fi acordate intr-o noua formula, si anume:
    - 50% la momentul disponibilizarii;
    - 50% la data incadrarii reusite in mod individual, ca prima de reangajare, sau in momentul initierii unei activitati pe cont propriu.
    Alocatiile pentru somaj se vor dimensiona in functie de vechimea in munca si de ultimul salariu avut, astfel incat sa se pastreze o putere de cumparare de cel putin 60% din salariul respectiv. Incepand din anul 2002 alocatia de somaj va fi raportata la nivelul venitului minim garantat, in scopul stimularii reintegrarii pe piata muncii. De asemenea, perioada de somaj va creste la un an, iar celelalte forme de asistenta - ajutorul de reintegrare profesionala si alocatia de sprijin - vor trece in domeniul venitului minim garantat.
    Un loc important in cadrul masurilor active vor avea actiunile de calificare, recalificare, reorientarea fortei de munca in functie de cererea existenta pe piata muncii. Acest obiectiv va fi atins prin cel putin 3 demersuri importante, si anume:
    - trecerea, incepand cu anul scolar 2001/2002 la optimizarea planurilor de invatamant, cu precadere a invatamantului vocational, prin actiune comuna a M.M.S.S. si a Ministerului Educatiei si Cercetarii, in scopul reglarii raportului dintre cerere si oferta pe piata muncii;
    - elaborarea unor programe de reconversie profesionala, pe baza prognozelor privind modificarile structurale care vor avea loc in economia nationala; aceste programe vor avea in vedere, cu predilectie, sporirea sanselor de integrare pe piata muncii a tinerilor si femeilor;
    - intensificarea activitatii si dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere, mediere si calificare in cadrul Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala, in concordanta cu conceptul pregatirii continue.
    Guvernul va incuraja agentii privati in domeniul recalificarii fortei de munca si finantarii cursurilor sau a programelor pe baza garantiilor suplimentare acordate pentru incadrarea ulterioara a cursantilor.
    Pentru asigurarea coerentei actiunilor pe piata muncii, la nivelul M.M.S.S., cu participarea partenerilor sociali, va fi definitivat, pana cel mai tarziu la 15 mai 2001, Planul national de actiune in domeniul ocuparii. De asemenea, impreuna cu asociatiile profesionale si cu Comisia pentru Standarde Ocupationale, vor fi elaborate standardele ocupationale in regim armonizat cu cele europene, pana cel mai tarziu in semestrul I 2002.
    4.2. Politica salariala
    Obiectivul programului de guvernare in domeniul veniturilor salariale il constituie asigurarea unui salariu care sa permita cel putin un nivel minim decent de viata.
    Guvernul considera ca prin politica veniturilor salariale, munca trebuie sa redevina o valoare sociala; un astfel de obiectiv nu poate fi realizat in situatia in care, adeseori, un salariat castiga la fel ca un somer sau ca un alt asistat social.
    In aceste conditii procesul de reabilitare a calitatii de salariat trebuie sa depinda de ajustarile tehnologice, manageriale si organizatorice in raport cu care produsele romanesti pot deveni competitive si prin alte cai decat prin limitarea costurilor salariale. De aceea vor fi folosite parghiile pe care un sistem concurential le permite, pentru ca, intr-un viitor previzibil, pastrand echilibrele necesare unui grad de ocupare cat mai ridicat, salariatii sa devina o componenta structurala importanta a clasei de mijloc.
    Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referinta in intregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii. Se are in vedere o crestere treptata a salariului minim, astfel incat in 2004 acesta sa fie - in termeni reali - cu cel putin 50% mai mare decat la sfarsitul anului 2000. In procesul de fundamentare a fiecarei etape de majorare se va folosi ca instrument valoarea cosului zilnic, cu consultarea sindicatelor si patronatelor.
    Aceasta masura va fi luata in paralel cu actiuni de micsorare a costurilor unui loc de munca, in scopul diminuarii muncii la negru. In acest fel masurile intreprinse vor determina o diferenta semnificativa intre veniturile unui salariat si ale unui somer, generand o atitudine activa pe piata muncii.
    In sistemul bugetar Guvernul va initia o reierarhizare a salariilor in functie de importanta domeniului si de performanta serviciilor prestate. Aceasta reierarhizare va fi negociata cu partenerii sociali, astfel incat sa se evite modificarile conjuncturale, de multe ori subiective, ale valorilor de referinta sectoriale sau ale coeficientilor de ierarhizare.
    In cadrul societatilor comerciale cu capital de stat, al regiilor autonome si companiilor nationale se va urmari respectarea legislatiei privind remunerarea in concordanta cu obligatiile asumate prin contractul de administrare, cu eficienta activitatii si cu plata obligatiilor fata de bugetul de stat.
    In cadrul politicii generale de incurajare a accesului tinerilor absolventi din institutiile de invatamant superior se va asigura scutirea de la plata impozitului pe salariul acestora in primii 2 ani de la angajare.
    4.3. Asigurarile sociale
    Guvernul considera ca diversificarea resurselor de asigurari de batranete este un obiectiv obligatoriu. In acest scop sistemul de asigurari sociale se va baza pe mai multi "piloni". Intre acestia, sistemul public reprezinta fundamentul asigurarilor sociale, iar reformarea sa o data cu adoptarea noii legi a pensiilor publice si a altor drepturi de asigurari sociale reprezinta doar un inceput. Implementarea acestei legi a inceput insa cu o formula de recorelare a pensiilor care nu elimina inechitatile intre generatii diferite de pensionari in ceea ce priveste cuantumul pensiilor.
    Pentru corectarea acestor situatii Guvernul va asigura recorelarea pensiilor pe baza unui program care se va desfasura pe o durata de 3 ani, incepand cu trimestrul IV 2001, pentru a se stabili proportiile firesti intre diferitele categorii de pensionari.
    Guvernul va propune Parlamentului eliminarea din actuala legislatie a prevederii privind plafonarea pensiilor, stabilind valoarea minima garantata de stat a punctului de pensie. Aceasta masura va fi luata avand in vedere si echilibrarea fluxului de contributii pentru asigurarile sociale cu cel al platilor, realizat atat printr-o colectare mai buna a veniturilor, prin intarirea disciplinei financiare, cat si printr-o politica restrictiva privind inlesnirile la plata datoriilor catre bugetul asigurarilor sociale.
    Un rol important in implementarea legii va reveni Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale, care prin structura consiliului de administratie va avea o mare influenta in vederea armonizarii intereselor angajatorilor, angajatilor si pensionarilor.
    In vederea protejarii puterii de cumparare a pensionarilor pensiile vor fi indexate trimestrial cu un procent care sa acopere integral rata inflatiei. Totodata nu se vor impozita pensiile a caror valoare se va situa sub un nivel egal cu doua salarii medii nete pe economie.
    In privinta pensiilor pentru agricultori Guvernul va asigura cresterea in termeni reali, comparativ cu sfarsitul anului 2000, cu 20% in 2001, cu 40% pana in anul 2002, cu pana la 75% in 2003 si cu pana la 100% in 2004.
    In privinta schemelor de pensii obligatorii, bazate pe capitalizare si contributii definite, administrate de sectorul privat, Guvernul considera ca acestea ar putea fi implementate dupa existenta certa a surselor de acoperire a deficitului creat fondului public de pensii. Proiectul legii fondurilor universale de pensii prevede ca o treime din bugetul public de pensii sa treaca in administrarea privata, fara a se specifica din ce surse va fi acoperit deficitul astfel creat. Este motivul pentru care credem ca impunerea unei astfel de legi prin ordonanta de urgenta a fost un gest hazardat, incompatibil cu transparenta si responsabilitatea pe care le presupune dezbaterea parlamentara.
    In ceea ce priveste schemele de pensii suplimentare si optionale se va urmari atragerea in acest sistem a persoanelor cu o capacitate mai mare de economisire.
    Totodata, prin acordarea unor facilitati fiscale substantiale, schemele de pensii suplimentare vor fi un domeniu important al intelegerilor dintre patroni si salariati; o pensie suplimentara acordata dintr-un astfel de fond constituit la nivel de ramura poate deveni un element stimulativ pentru incheierea si respectarea contractelor colective de munca, in conditii de eficienta si de crestere a productivitatii.
    In legatura cu imbunatatirea conditiilor de munca Guvernul va solicita Senatului aprobarea cat mai rapida a legii privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, astfel incat sa fie rezolvate problemele legate de:
    - obligativitatea introducerii in acest sistem de asigurare a tuturor angajatilor cu contract individual de munca;
    - suportarea asigurarii respective de catre angajator, in calitatea sa de beneficiar al muncii depuse;
    - diferentierea contributiei in functie de nivelul de risc la care sunt supusi angajatii.
    Introducerea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale va permite alinierea Romaniei la practica internationala in domeniu si, de asemenea, armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana.
    4.4. Asistenta sociala
    Guvernul considera ca familia trebuie pusa in centrul preocuparilor de natura sociala si va subordona acestui obiectiv toate programele de asistenta sociala. In aceasta viziune familia va beneficia de doua tipuri de prestatii sociale:
    - alocatii pentru subzistenta;
    - alocatii pentru dezvoltare familiala.
    Alocatiile pentru subzistenta vor urmari combaterea saraciei, aplicarea principiului trecerii de la programe universaliste la cele tintite catre paturile nevoiase. Aceste alocatii vor fi concretizate prin urmatoarele masuri:
    - stabilirea alocatiei de stat pentru copii la nivelul de 10% din salariul mediu pe economie;
    - alocarea prin programul venitului minim garantat a cel putin 0,4% din PIB pentru combaterea saraciei extreme;
    - asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a necesarului de pregatire a copiilor pentru inceperea anului scolar.
    Alocatia pentru dezvoltare familiala este o suma nerambursabila acordata familiilor in care media de varsta a sotilor este de maximum 30 de ani, in scopul facilitarii accesului la o locuinta sau la unele bunuri de folosinta indelungata.
    Prin alocatii pentru dezvoltare familiala Guvernul are in vedere pe termen lung: cresterea rolului familiei in societate; diminuarea substantiala a numarului de familii sarace, dezmembrate, monoparentale etc., diminuarea implicarii statului prin alocatii de subzistenta.
    In privinta asistentei sociale acordate categoriilor celor mai defavorizate Guvernul va promova o lege privind combaterea marginalizarii sociale, avand ca obiectiv facilitarea accesului la un loc de munca si la o locuinta, precum si asigurarea accesului la serviciile de sanatate si educatie.

    CAP. 5
    Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, protectia copilului

    5.1. Ocrotirea sanatatii
    Programul guvernamental in acest domeniu porneste de la faptul ca ingrijirea sanatatii trebuie sa fie un bun social colectiv, accesibila tuturor cetatenilor Romaniei, indiferent de capacitatea lor de a plati, pe fondul asigurarii unui acces liber si echilibrat la serviciile de sanatate.
    In stabilirea actiunilor si masurilor pentru realizarea obiectivului strategic "O Romanie mai sanatoasa, cu o morbiditate scazuta si mai putine decese premature" s-au luat in considerare neconcordanta existenta intre nevoile de ingrijire ale populatiei, structurile si orientarea serviciilor de sanatate, precum si faptul ca sistemul sanitar actual se caracterizeaza printr-un numar prea mare de tipuri de unitati sanitare cu suprasolicitarea unor servicii, ineficienta altora si orientarea excesiva spre serviciile intraspitalicesti in detrimentul celor ambulatorii si comunitare.
    In acest context se vor urmari:
    - dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asistenta primara, de specialitate in ambulator, spital si de urgenta) in scopul cresterii calitatii ingrijirilor, al unui raspuns mai eficient la solicitarile consumatorilor, precum si al realizarii raportului cost/eficienta corespunzator. Pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate si morbiditate in populatia generala se vor aplica 32 de programe nationale si se va dezvolta reteaua serviciilor de sanatate publica prin schimbarea raportului sectoarelor spitalicesc/extraspitalicesc.
    Statul, prin reprezentantii sai, trebuie sa fie un garant al modului de dezvoltare si supraveghere a asistentei medicale in Romania pentru toate categoriile de cetateni (din mediul urban si rural, copii, batrani, salariati, someri, defavorizati social, persoane cu venituri modeste sau fara venituri).
    Ministerul Sanatatii si Familiei va emite si va aplica acte normative care sa inlocuiasca sistemul centralizat si de comanda printr-un sistem descentralizat si eficient in favoarea cetateanului, sistem care sa defineasca relatia dintre autoritatile centrale si cele locale. Cresterea autonomiei serviciilor de sanatate va stimula competitia si calitatea serviciilor medicale. Ministerul Sanatatii si Familiei va fi ferm si corect, restabilind autoritatea institutiei de stat, dezvoltand strategia si punand in practica politica Guvernului in domeniul sanatatii populatiei prin aplicarea principiilor moderne de satisfacere a asistentei medicale, de protectie si sustinere a starii de sanatate colective si individuale.
    Ministerul Sanatatii si Familiei isi pastreaza responsabilitatea gestionarii de fonduri pentru:
        - gestionarea alocarii bugetare pentru sanatate;
        - gestionarea programelor de sanatate de importanta nationala;
        - reglementarea sectorului de sanatate public si privat;
        - realizarea cercetarii privind politica sanitara;
    - finantarea cladirilor si a echipamentelor de inalta performanta;
        - dezvoltarea capacitatii manageriale;
    - crearea unui sistem pluralist de finantare a activitatii medicale, compus din resurse publice si private.
    Sistemul se va baza pe sanse egale pentru servicii medicale si va asigura echitabil problema platilor serviciilor prestate. Modalitatile de plata vor fi facute cunoscute intregii populatii. Finantarea sistemului de sanatate se va face din fondurile asigurarilor si din platile pacientilor. Bugetul de stat va finanta programele medicale nationale si investitiile in spitale, constructii si echipamente de inalta performanta. Fondurile de asigurari de sanatate vor finanta serviciile de sanatate (primara, ambulatorie, spitaliceasca, de urgenta, stomatologica, reabilitare, produse farmaceutice compensate). Pacientul va contribui partial la plata unor servicii medicale si integral la plata altor servicii medicale, precum si la cea a medicamentelor compensate.
    Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, furnizoarea principala de resurse financiare pentru serviciile medicale, va defini clar pachetul de servicii de sanatate oferit populatiei, va stabili drepturile pacientilor, va spori calitatea asistentei medicale prin impunerea de standarde de calitate, va rationaliza serviciile medicale inevitabile intr-un sistem bugetar limitat, va sprijini descentralizarea si cresterea actului managerial central si local.
    Se are in vedere dezvoltarea unui model de alocare obiectiva a fondurilor existente in sistem catre spitale, in functie de caracteristicile spitalului si ale patologiei pacientilor tratati de fiecare spital. Sistemul de finantare propus va utiliza o metoda - testata si utilizata in multe tari dezvoltate - bazata pe sistemul grupelor de diagnostic (Diagnostic Related Groups - DRG);
    - dezvoltarea si consolidarea actiunii de privatizare, in special a activitatii medicale si farmaceutice, precum si inceperea privatizarii unitatilor medicale ambulatorii de specialitate si spitalicesti. Ministerul Sanatatii si Familiei va elabora pana la 15 mai 2001 o strategie de privatizare a unitatilor medicale ambulatorii de specialitate si spitalicesti, tinand seama de specificul perioadei de tranzitie in care se gaseste Romania si de nivelul sau de dezvoltare economica, in corelare cu nivelul de venituri ale populatiei.
    Realizarea procesului de privatizare va avea loc, in primul rand, prin modificarea legii proprietatii publice si trecerea spitalelor si ambulatoriilor de specialitate din proprietatea publica in proprietatea privata a statului. Totodata vor fi sustinute si alte forme de privatizare, precum asocierea investitionala si concesiunea, cu pastrarea obiectului de activitate - asistenta medicala.;
    - crearea conditiilor legale pentru infiintarea caselor de asigurari de sanatate private cu acces neingradit, ceea ce va permite gasirea unor noi surse de finantare, realizarea principiului de universalitate, de solidaritate, de subsidiaritate, de echitate si de autonomie a asistentei sanitare din Romania;
    - definirea precisa a rolului Colegiului Medicilor din Romania, al Colegiului Farmacistilor din Romania si al Colegiului Asistentilor Medicali prin concentrarea pe activitati profesionale. Activitatea colegiilor va fi independenta atat fata de administratia de stat, locala si centrala, cat si fata de partidele politice.
    Aceste colegii vor oferi garantii societatii civile si statului privind practicarea riguroasa a profesiei de medic, farmacist si asistent medical la un nivel profesional si moral ireprosabil;
    - elaborarea statutului medicului, statutului farmacistului, statutului cadrului medical auxiliar si a raporturilor acestora in societate (cu politia, justitia, biserica), astfel incat sa se asigure acestor profesii (medic, farmacist, asistent medical) locul onorabil pe care il merita;
    - invatamantul medical va avea responsabilitati contractuale, cu programe de pregatire profesionala la cel mai inalt standard international, atat in ceea ce priveste partea teoretica, cat si in ceea ce priveste calificarea practica. Anual se va stabili numarul posibil si necesar de medici care pot fi formati, se va hotari numarul optim de studenti pentru fiecare facultate, crescand numarul de absolventi de medicina generala, stiut fiind faptul ca in prezent in Romania densitatea medicilor este de 17/10.000 de locuitori, fata de densitatea medie din Europa de 28 - 29/1.000 de locuitori. Vor fi stabilite criterii clare privind acreditarea invatamantului medical privat. Facultatea de medicina va dispune de acreditarile academice necesare, care se bazeaza numai pe invatamantul metodic, cercetare si pe o baza materiala adecvata.
    Introducerea "numerus clausus" pentru stabilirea necesarului de medici va putea asigura o dispersie unitara a absolventilor in teritoriu, evitandu-se astfel aparitia somerilor in medicina.
    Spitalele din Romania vor fi infratite cu spitale din Uniunea Europeana si S.U.A., facilitand astfel schimburi de specialisti, crearea de colective mixte de cercetare, care vor duce implicit la imbunatatirea actului medical;
    - elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Industriei si Energiei pana la 15 mai 2001 a unui program complex bazat pe principii moderne de productie, elaborate de organe specializate europene si adoptate de Agentia Nationala a Medicamentului, prin care sa se asigure, pe de o parte, necesarul sectorului de sanatate si, pe de alta parte, stimularea productiei autohtone de aparatura si instrumentar medical modern si competitiv, se va face prin acordarea de facilitati financiare si fiscale producatorilor. Atat produsele farmaceutice romanesti, cat si aparatura si instrumentarul medical vor fi achizitionate cu prioritate de unitatile sanitare, in conditii de competitivitate.
    O actiune importanta in acest sector consta in reorganizarea sistemului de control al produselor farmaceutice, biologice, de uz uman si sanguine, precum si in dezvoltarea domeniului farmacologiei clinice;
    - acordarea de catre stat a unor facilitati pentru acces la credite ieftine medicilor si farmacistilor, realizandu-se cadrul legal pentru acordarea de facilitati fiscale si financiare pe termen lung pentru practica medicala si farmaceutica privata, in scopul infiintarii de cabinete medicale particulare pentru asigurarea asistentei medicale primare, precum si a unor unitati sanitare pentru asistenta medicala ambulatorie si spitaliceasca.
    O preocupare speciala va consta in introducerea sistemelor de finantare tip leasing si a microcreditelor. Utilizarea fondului de rezerva al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate ca un revolving-fund, pentru finantarea acestor operatiuni, fara a se solicita medicilor garantii materiale sau patrimoniale, va impulsiona achizitionarea de echipamente noi in sistemul public si privat;
    - atragerea personalului medical superior si mediu in zone izolate sau defavorizate prin oferirea unor facilitati (salarii substantial majorate, sedii pentru dispensar cu dotari corespunzatoare cu aparatura, echipamente si materiale sanitare si cu mijloace de transport adecvate zonei, locuinta si teren agricol in folosinta, precum si conditii avantajoase pentru pensionare). Se vor initia negocieri pentru obtinerea sprijinului Bancii Mondiale in vederea dotarii cu echipamente a dispensarelor fara medic din zonele defavorizate. In cele 299 de comune in care exista dispensare fara medic, cu sprijinul autoritatilor locale se vor realiza reabilitarile fizice necesare pentru a se crea posibilitatea introducerii echipamentelor achizitionate in spatii adecvate;
    - salarizarea personalului sanitar superior si mediu atat in medicina primara, cat si in cea de specialitate se va face in functie de prestatiile efectuate, de eficienta si calitatea actului medical, indiferent de statutul public sau privat al furnizorului. Se vor introduce mecanisme de plata (plata per capita, per act sau combinarea celor doua modalitati) care sa stimuleze furnizorii sa ofere servicii sanitare de calitate;
    - se va promova o noua metoda de compensare a medicamentelor prin introducerea mai multor grupe de medicamente compensate, in functie de categoriile de boli. In acest scop se va utiliza practica Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind elaborarea listei de medicamente compensate, urmarindu-se totodata promovarea in aceasta lista a produselor din oferta interna. De asemenea, se va introduce un program gratuit, coerent de contraceptie in domeniul sanatatii reproducerii, pentru prevenirea sarcinilor nedorite si scaderea numarului de avorturi si a complicatiilor ce rezulta din acestea;
    - acordarea gratuita de lapte praf din productia interna copiilor in varsta de 0 - 1 an. Aceasta actiune, asociata cu imunizarea completa a copiilor, va avea ca rezultat reducerea morbiditatii si mortalitatii juvenile, constituindu-se ca un fundament al medicinei preventive;
    - reorganizarea asistentei medico-chirurgicale de urgenta prin crearea progresiva a unor centre cu dotare tehnico-medicala specifica, mijloace de transport si comunicare adecvate, cu arondare pe o raza de maximum 25 km. Serviciile oferite de asistenta medicala de urgenta vor fi remunerate cu un spor fata de alte servicii medicale. Asistenta medicala de urgenta va organiza si programe de actiune in comun cu primariile, politia, pompierii, apararea civila.
    - Reorganizarea pe principiul competentei si al eficientei a asistentei medicale ambulatorii de specialitate acordate in orase de centrale de diagnostic si tratament si crearea la nivel rural a unor centre de asistenta medicala dotate cu mijloace de evacuare medicalizat. In acest context se vor asigura:
    - imbunatatirea eficientei si calitatii serviciilor medicale prin restructurarea si reorientarea lor, cu scopul de a raspunde necesitatilor de ingrijire a populatiei;
    - introducerea conceptului de cost-eficienta, prin organizarea unor servicii medicale integrate;
    - cresterea rolului medicinei preventive si a promovarii sanatatii.
    - Renovarea, modernizarea si dotarea cu aparatura de inalta performanta a spitalelor reprezentative, precum si crearea conditiilor pentru activitati medicale civilizate in toate spitalele tarii. Se vor crea servicii de asistenta spitaliceasca de scurta durata (o zi).
    - Infiintarea de spitale-centre medico-sociale pentru persoane sarace cu venituri sub limita existentei si pentru cele care nu platesc asigurari sociale de sanatate, precum si infiintarea de spitale-camin pentru persoanele in varsta, bolnave si fara apartinatori. Infiintarea acestor centre medico-sociale se va realiza prin reorganizarea unitatilor spitalicesti disponibilizate de catre Ministerul Sanatatii si Familiei. Activitatea in centrele medico-sociale se va finanta din fonduri de la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, asistenta medicala fiind asigurata de Ministerul Sanatatii si Familiei si de casele de asigurari de sanatate. Prin colaborare cu O.N.G.-uri din Europa si S.U.A. si prin crearea unui cadru legislativ adecvat, asistenta medico-sociala in aceste centre se va putea realiza la standarde internationale.
    - Acordarea de asistenta medicala gratuita elevilor si studentilor prin angajarea de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii a medicilor de medicina generala, care vor incheia contracte cu Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate. Prin aceasta se faciliteaza accesul la asistenta medicala si, in caz de nevoie, internarea in orice unitate spitaliceasca.
    5.2. Politica familiala
    Politica familiala se axeaza pe trei directii fundamentale: familiile cu copii mici; casatoriile si relatiile intrafamiliale; echilibrul intre munca si familie.
    Masurile avute in vedere sunt:
    - Crearea unei retele de oficii pentru asistenta familiala, in vederea sustinerii si intaririi familiei ca entitate fundamentala a societatii, prin:
        - asistenta familiala, care include si sprijin financiar si servicii de suport al relatiilor intra- si interfamiliale;
        - Programul National de Planificare Familiala, care contribuie la imbunatatirea asistentei acordate mamei si copilului, ce va include activitati de informare, educare si comunicare, formarea profesionala a personalului medical, intarindu-se astfel, indeosebi in zonele izolate, serviciile de sanatate a reproducerii;
        - sprijinirea comunitatilor de a-si crea propriile lor capacitati care sa rezolve problemele locale;
        - furnizarea de servicii de consultanta si consiliere familiilor in dificultate.
    - Efectuarea de campanii de informare a parintilor asupra modului de abordare a principalelor evenimente ce survin in viata de familie.
    - Asigurarea comunicarii intre familii si serviciile comunitare, precum si facilitarea legaturilor si cunoasterii reciproce a membrilor comunitatii.
    - Identificarea familiilor la risc si acordarea asistentei necesare cat mai precoce.
    Prin programul sau Guvernul va aplica masuri pentru crearea unui sistem real si eficient de protectie a familiei, intr-o abordare complexa care vizeaza reforma intregului domeniu de protectie sociala.
    Principalele masuri necesare in vederea implementarii depline a prevederilor directivelor comunitare:
    - masuri de informare si constientizare a angajatilor, patronilor, sindicatelor si functionarilor publici cu responsabilitati in domeniul de aplicare a legislatiei muncii, asupra prevederilor legislatiei nationale corespondente actului comunitar;
    - masuri pentru adoptarea si urgentarea aplicarii Planului national de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati;
    - modificarea proiectului legii egalitatii sanselor si reintroducerea lui in procedurile parlamentare, in urma adoptarii Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 pentru prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care a preluat mare parte din prevederile proiectului initial;
    - aplicarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in privinta accesului la angajare, formare profesionala si promovare, a conditiilor de munca;
    - constituirea Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse, organism independent de promovare a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei, avand rol de monitorizare a aplicarii prevederilor directivelor comunitare;
    - elaborarea proiectului de lege privind protectia maternitatii;
    - asigurarea respectarii drepturilor sociale in conformitate cu prevederile Cartei Sociale Europene, revizuite.
    In acest context stabilirea unui cadru unic de organizare a sistemului de asistenta familiala si sociala, a modalitatilor de finantare, a tipurilor de prestatii reprezinta, pe termen mediu, obiective majore ale reformei in domeniul asistentei sociale.
    In Romania integritatea principiului egalitatii de tratament intre femei si barbati nu presupune cheltuieli suplimentare fata de cele necesare aplicarii prevederilor actelor normative curente a caror influenta bugetara este evaluata si prevazuta de Guvern; dezvoltarea capacitatii institutionale presupune insa cheltuieli bugetare si extrabugetare ce pot fi acoperite din programe de cooperare internationala pentru care Guvernul Romaniei si-a aratat disponibilitatea de participare.
    5.3. Obiective strategice pentru protectia copilului
    Protectia drepturilor tuturor copiilor din Romania trebuie sustinuta ferm si fara echivoc, iar sanatatea si bunastarea lor va fi o prioritate a Programului de guvernare. In acest scop se va promova un sistem global, unitar, modern si durabil, care sa tina cont de standardele europene.
    In acest context se vor urmari:
    - elaborarea si promovarea unui program national de educatie publica cu privire la responsabilitatea familiei, rolul acesteia in cresterea si educarea copiilor, finantat de Comisia Europeana;
    - introducerea unui capitol bugetar (10 milioane dolari, pentru o perioada de 2 ani), care sa sustina desfasurarea unui program referitor la sanatatea copiilor romani, in parteneriat cu Organizatia Mondiala a Sanatatii;
    - implementarea unui program in valoare de 27 milioane euro, autorizat de Grupul de nivel inalt al donatorilor internationali si finantat de Comisia Europeana;
    - asigurarea din bugetul de stat a 500 mii dolari pe o perioada de 4 ani pentru audit, precum si pentru alte programe de bunastare a copiilor;
    - crearea unui sistem legislativ unitar cu privire la protectia drepturilor copilului, justitia juvenila si responsabilitatile organizatiilor neguvernamentale cu activitati in domeniu, in concordanta cu Conventia O.N.U. cu privire la drepturile copilului si cu principiile stabilite prin Conventia de la Haga;
    - reformarea sistemului de justitie in vederea crearii unui sistem juridic de protectie a copilului si asigurarea investigarii tuturor delictelor cu privire la copii de catre organele de urmarire penala, acolo unde este necesar;
    - intensificarea masurilor pentru combaterea crimei organizate, cu referire speciala la traficul de copii;
    - reanalizarea de fond, la recomandarea Parlamentului European, a regimului adoptiilor internationale.
    Avand in vedere responsabilitatea statului in protectia copiilor in dificultate si tinand seama de criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga si prin Rezolutia Parlamentului European cu privire la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, o atentie prioritara va fi acordata asigurarii si respectarii drepturilor acestor copii, urmarindu-se scoaterea lor din "conul de umbra" in care se afla si plasarea intr-o zona de interes special, acordarea de sanse egale cu ceilalti copii la educatie, integrare sociala si speranta.
    Guvernul va sprijini activitatea Grupului la nivel inalt al donatorilor internationali, stabilit pentru promovarea si implementarea unei abordari coordonate privind protectia copilului sub coordonarea primului-ministru si a raportului Parlamentului European pentru Romania.
    Se va asigura, in parteneriat cu Delegatia Comisiei Europene in Romania, implementarea Programului PHARE, de 25 milioane euro, intitulat "Copiii mai intai".
    Masurile de urgenta pentru restructurarea sistemului de protectie a copilului in dificultate sunt:
    - elaborarea pana la 25 februarie 2001 a unei noi strategii in domeniul protectiei copilului;
    - integrarea politicilor de protectie a copilului in ansamblul general al politicilor sociale, astfel incat sa se asigure ca prestatiile sociale contribuie la sprijinirea familiilor in cresterea si ingrijirea propriilor copii;
    - intarirea capacitatii institutionale la nivel central, prin crearea unei autoritati nationale cu atributii in elaborarea, coordonarea si controlul implementarii politicilor de protectie a drepturilor copilului si de adoptie;
    - intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor administratiei publice locale, in vederea diversificarii activitatilor de protectie a copilului, care sa permita dezvoltarea acestuia intr-un mediu familial, beneficiind de o ingrijire personalizata si adecvata nevoilor sale;
    - promovarea parteneriatului dintre autoritatile administratiei publice locale si societatea civila, in vederea folosirii resurselor tuturor actorilor publici sau privati cu activitati/atributii in domeniul protectiei copilului;
    - dezvoltarea si diversificarea de servicii alternative, intr-un sistem integrat de servicii comunitare, care sa puna accent cu precadere pe prevenirea si reducerea abandonului si a institutionalizarii copilului, cu incepere din semestrul I al anului 2001, astfel incat sa se ajunga la sfarsitul anului 2002 ca numarul acestora sa fie de cel putin 250;
    - diversificarea modalitatilor de sprijin acordat familiilor aflate in situatii de risc, in vederea prevenirii abandonului si institutionalizarii copilului, incluzand si servicii medicale corespunzatoare;
    - restructurarea pana la sfarsitul anului 2002 a unui numar de cel putin 40 de institutii de tip rezidential pentru protectia copilului, prin crearea de asezaminte de tip familial si dezvoltarea de programe de integrare a copiilor institutionalizati in familia naturala sau substitutiva;
    - mediatizarea si promovarea plasamentului familial si dezvoltarea in paralel a serviciilor de sustinere a copilului si a familiei de plasament;
    - dezvoltarea unei retele de lucratori sociali la nivelul comunitatii locale, care sa aiba posibilitatea identificarii mai rapide a situatiilor care ar putea periclita dezvoltarea fizica, psihica sau morala a copilului;
    - elaborarea de standarde de calitate pentru toate tipurile de servicii alternative de protectie a copilului, concomitent cu stabilirea unui sistem de acreditare a tuturor furnizorilor de servicii, ai caror beneficiari sunt copiii in dificultate si familiile lor;
    - dezvoltarea si implementarea, ca obiectiv permanent, de programe de formare a personalului implicat in protectia copilului, in vederea atingerii standardelor de calitate definite pentru fiecare tip de serviciu;
    - reconsiderarea, in regim de urgenta, a procedurilor privind adoptia, ca masura de protectie a copilului, in vederea promovarii adoptiei nationale si a masurilor alternative de sustinere a copilului in familie;
    - elaborarea si implementarea de programe specifice de informare sistematica a opiniei publice asupra efectelor abandonului si institutionalizarii copilului, asupra importantei cresterii si educarii acestuia intr-un mediu familial;
    - dezvoltarea de programe, cu obiective specifice pentru urmatorii 2 ani, asigurate cu fonduri de sprijinire si recuperare a copilului si a adolescentilor cu handicap, in contextul lor familial si comunitar;
    - demararea imediata de programe de orientare socioprofesionala pentru tinerii de peste 18 ani care parasesc centrele de plasament si corelarea acestora cu alte programe de dezvoltare regionala;
    - initierea unor proiecte care sa cuprinda masuri de prevenire si interventie eficienta in cazurile de abuz si de neglijare a copilului, inclusiv in familie, prin crearea cadrului legislativ corespunzator;
    - sprijinirea programelor de educatie sexuala si planificarea familiala a adolescentilor din centrele de plasament, luandu-se in considerare caracteristicile psihice, comportamentale si statutul social ale acestor tineri;
    - imbunatatirea perceptiilor si ameliorarea prejudecatilor cu privire la copiii infectati HIV, cu handicap, rromi, refugiati.

    CAP. 6
    Educatia, cercetarea si cultura - factori strategici ai dezvoltarii

    6.1. Educatia - prioritate nationala
    Guvernul Romaniei considera ca, pentru domeniul educatiei si cercetarii stiintifice, Romania trebuie sa se angajeze hotarat pe directia aleasa de tarile dezvoltate. Toate societatile, inclusiv cele mai dezvoltate, se afla astazi intr-o mare tranzitie istorica, ce se va intinde pe mai multe decenii, prin care se infaptuieste trecerea de la civilizatia de tip industrial la societatea postindustriala, informationala, intelectuala si cultural-intensiva. Romania trebuie sa raspunda concomitent provocarilor reformei interne si sfidarilor pe care le implica acomodarea cu noile tendinte ale civilizatiei pe plan mondial.
    Romania intra in competitia istorica pentru dezvoltare, avand un potential deosebit sub raport cultural, stiintific si uman. Relansarea economica va permite alocarea unor resurse sporite pentru cultura, sanatate, invatamant si cercetare stiintifica. In felul acesta Romania se va situa in acord cu noile tendinte ce se afirma pe plan mondial.
    Programul guvernamental isi bazeaza strategia de dezvoltare pe forta creatoare a intelectualitatii, care are de jucat un rol esential in tranzitia spre un nou model de societate. Produsele viitorului vor incorpora o tot mai intensa componenta intelectuala, de gandire si creatie, in acord cu exigentele societatii informationale, cultural-intensive.
    Strategia formarii si reformarii resurselor umane constituie punctul de pornire a politicilor de modernizare economico-sociala a Romaniei. Politicile educationale pe care le va promova Guvernul Romaniei au ca obiectiv principal invatamantul insusi, cu implicarea actorilor principali ai procesului didactic.
    Investitia in educatie si in formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea unei societati pe termen lung. De aceea institutiile de invatamant si educatie, precum si cele de cercetare stiintifica sunt privite ca institutii strategice pentru destinul national.
    Programul de guvernare porneste de la ideea ca performantele noastre vor fi determinate in primul rand de competenta si pregatirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor institutionale de a valorifica eficient acest potential.
    Educatia este factorul strategic al dezvoltarii de perspectiva si ea priveste modelarea multidimensionala si anticipativa a factorului uman.
    Schimbarile din sistemul de educatie vor avea efecte in toate componentele societatii, fiind parghia hotaratoare pentru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii sunt chemati sa invete permanent, sa invete sa isi amelioreze prin forte proprii conditiile de viata, sa isi proiecteze viitorul cu luciditate si indrazneala.
    Pentru a se putea inscrie in noul orizont al civilizatiei postindustriale Romania trebuie sa isi reactiveze potentialul creator de care dispune, forta intelectuala si resursele morale ale societatii, dorinta de afirmare si spiritul de initiativa ale tineretului, sistemul de educatie si celelalte calitati ale factorului uman.
    Sistemul de invatamant este apreciat de Guvernul P.D.S.R. ca o prioritate nationala care trebuie sa se bucure de o atentie speciala in politica de dezvoltare pe termen lung.
    In scopul racordarii sale la cerintele contemporane sunt prevazute actiuni pentru:
    - consolidarea rolului scolii ca principala institutie de educatie si invatamant;
    - asimilarea limbajului informatic. Acest program, ce priveste o noua "alfabetizare" a populatiei, reprezinta poarta de intrare in civilizatia lumii de maine. Va fi sustinut un program minimal pe baza caruia, in cativa ani, fiecare scoala sa fie echipata cu calculatoare cu acces la Internet si cu baza necesara pentru acest tip de instructie. Se vor achizitiona, in perioada 2000 - 2004, 500.000 de calculatoare realizate in productia interna;
    - asigurarea conditiilor pentru invatarea si utilizarea fluenta, in primul rand de catre tineret, a doua limbi de circulatie internationala. Aceasta conditie este indispensabila pentru o comunicare eficienta in lumea de azi si pentru accesul la informatie;
    - asimilarea temeinica a limbajelor artistice care au devenit componente obligatorii ale vietii sociale si ale dezvoltarii contemporane, mai ales in sectoarele de varf ale societatii informationale;
    - aprofundarea studiului limbii, istoriei si civilizatiei romane, ca elemente fundamentale pentru pastrarea identitatii nationale, in contextul integrarii noastre europene si al globalizarii, caracteristici majore ale proceselor contemporane.
    Programul de guvernare in acest domeniu se concentreaza asupra urmatorilor factori decisivi: educatia de baza pentru toti; capacitatea de autoperfectionare a sistemului educational; invatamantul superior si cercetarea stiintifica; educatia permanenta intr-o societate educationala.
    Intr-o asemenea perspectiva educatia si cercetarea stiintifica nu sunt considerate institutii "de consum", ci factori de multiplicare si de dezvoltare a resurselor.
    Conform principiului educatiei de baza pentru toti fiecare persoana (copil, tanar sau adult) trebuie sa beneficieze de o instruire adecvata nevoilor sale fundamentale de invatare (scriere, exprimare uzuala, calcul aritmetic, rezolvare de probleme, cunostinte, deprinderi, aptitudini etc.).
    Din acest motiv educatia de baza este considerata ca un fundament al intregului edificiu cultural, profesional si civic al personalitatii umane. Educatia de baza nu este un fenomen natural care se produce de la sine, o data cu dezvoltarea fiziologica a individului. Aceasta este un important factor de proces cultural, cu mari implicatii pentru starea generala a resurselor umane ale unei natiuni, care va fi realizat printr-o politica coerenta si prin mijloace adecvate.
    Intrucat educatia de baza si componentele care o alcatuiesc evolueaza continuu, programele din acest domeniu vor fi actualizate permanent si adaptate diversilor beneficiari: copiii prescolari, elevii din ciclul primar, tinerii analfabeti, adultii cu o formare incompleta sau inadecvata, persoanele expuse la somaj si excludere sociala.
    Intrucat, din cauza conditiilor de viata, unele categorii de populatie (persoane cu nevoi speciale; minoritati culturale; persoane care locuiesc in zone defavorizate; tinerii si adultii analfabeti; populatiile migratoare; persoane fara adapost stabil; copiii strazii; persoanele private temporar de libertate; somerii pe termen lung; imigrantii; refugiatii de razboi sau in urma calamitatilor naturale) nu au acces la educatia de baza, acestea vor beneficia de programe de protectie si sustinere educationala:
    - programe speciale de educatie pentru persoane cu handicap;
    - programe compensatorii pentru persoanele excluse de la viata sociala normala;
    - programe intensive de prevenire a abandonului scolar;
    - programe de generalizare a invatamantului prescolar;
    - programe pentru cea de-a doua sansa pentru tinerii si adultii cu o instruire incompleta;
    - programe de sustinere a limbilor si culturilor minoritare;
    - programe de dezvoltare a zonelor defavorizate;
    - programe de reinsertie pentru persoanele marginalizate sau excluse social.
    Educatia de baza pentru toti se va realiza prin:
    - refacerea echitatii in educatie, mult afectata de degradarea conditiilor de viata, de accentuarea discrepantelor social-economice, de segmentarea liantului social si de declinul general al serviciilor publice;
    - ameliorarea calitatii invatamantului, astfel incat sa se ajunga la standardele de performanta ale tarilor din U.E. si O.E.C.D.;
    - formarea competentelor de baza pentru toti (copii, tineri, adulti), astfel incat pregatirea profesionala ulterioara si participarea la viata activa sa se bazeze pe un edificiu cultural autentic;
    - relansarea educatiei in mediul rural si in zonele defavorizate;
    - asigurarea unor programe de educatie compensatorie sau pentru cea de-a doua sansa pentru cei care au fost exclusi momentan din sistemul formal al educatiei de baza.
    Ansamblul masurilor de realizare a standardelor de integrare europeana si de crestere a competitivitatii fortei de munca din Romania porneste de la performantele superioare ale invatarii. Din acest motiv ameliorarea performantelor generale ale tuturor elevilor si studentilor este o prioritate majora a Programului de guvernare si dezvoltare a resurselor umane.
    In aceasta perspectiva sunt prevazute urmatoarele actiuni:
    - stimularea motivatiei elevilor si studentilor, asocierea acestora la organizarea si gestionarea procesului de invatare;
    - antrenarea elevilor in activitati culturale si sportive extrascolare;
    - subventionarea de la bugetul de stat a intretinerii in tabere scolare a elevilor din invatamantul obligatoriu proveniti din familii ale caror venituri se situeaza sub doua salarii medii pe economie;
    - punerea accentului pe rezultatele pe termen lung, nu pe performantele utilizabile in prezent, exclusiv in mediul academic (invatare pentru nota, predare doar pentru examinare si memorizare, recursul dominant la procesele intelectuale cu retinere scurta);
    - eliminarea "scolii paralele";
    - elaborarea de programe de prevenire a abandonului si a insuccesului scolar;
    - trecerea la un alt sistem de control al calitatii in invatamant, prin evaluare formativa si examene centrate pe performante, nu pe reproducerea de cunostinte;
    - formarea unor calificari bazate pe competente reale, care sa conteze mai mult decat diplomele sau certificatele formale;
    - lansarea unui program national care sa permita realizarea anuala a 100 de sali de sport.
    Relansarea educatiei in mediul rural vizeaza urmatoarele obiective:
    - redimensionarea retelei scolare;
    - constituirea unei retele de transport scolar (anual, 120 de localitati);
    - asigurarea scolilor cu cadre didactice calificate;
    - dotarea scolilor cu mijloace moderne de invatamant, cu retele de informare si comunicare;
    - dotarea bibliotecilor scolare.
    Invatamantul superior va avea o contributie directa majora la formarea resurselor umane.
    Pana la formarea unei adevarate piete a muncii, care sa regleze relatia cu oferta de absolventi calificati, sunt necesare masuri care sa limiteze si sa elimine in perspectiva pericolele date de somajul cadrelor calificate, emigrarea masiva si subutilizarea profesionala.
    Folosind propriile capacitati de inovare si reforma, invatamantul superior va deveni o parghie care sa dea impuls societatii romanesti, prin racordare la evolutiile sociale si economice pe care sa le influenteze si sa le directioneze.
    Actiunile concrete ce se vor desfasura in cadrul universitatilor, in scopul dezvoltarii resurselor umane, sunt:
    - adaptarea specializarilor la nevoile de pe piata muncii;
    - dezvoltarea cercetarii stiintifice universitare;
    - incurajarea fluxului de revenire a tinerilor care studiaza in strainatate;
    - integrarea universitatilor particulare acreditate in sistemul de invatamant superior romanesc;
    - intarirea parteneriatelor internationale;
    - stimularea unor noi forme universitare, precum si invatamantul la distanta.
    Pentru imbunatatirea managementului resurselor didactice si de cercetare din institutiile de invatamant superior, se au in vedere: asigurarea functionarii optime a mecanismelor de conducere a institutiilor de invatamant superior, in conditii de autonomie universitara si de gestionare financiara ce solicita cresterea resurselor extrabugetare; recrutarea de tineri preparatori si asistenti universitari, prin dezvoltarea personalului didactic si de cercetare. Diversificarea institutionala si mai ales a fluxurilor studentesti si extinderea invatamantului la distanta consacra tipuri noi de studenti si solicita forme diferite de organizare si transmitere a cunoasterii.
    In cadrul programului de investitii publice, incepand cu semestrul II al anului 2001 vor fi abordate reamenajarea si constructia de camine noi pentru studentii din invatamantul de stat.
    De asemenea, incepand cu anul scolar 2001/2002, prin subventii de la bugetul de stat se va acoperi o parte reprezentand 20 - 50% din plata cazarii in camine a studentilor din invatamantul de stat, in functie de venitul familial.
    Universitatile vor fi sprijinite sa se apropie cat mai mult de piata muncii, nu numai prin oferta de specialisti, ci si prin realizarea de noi tehnologii sau echipamente si produse de cercetare.
    In consens cu "Cartea alba asupra educatiei si formarii", elaborata de Uniunea Europeana, Programul guvernamental situeaza pe un loc important realizarea "societatii educationale", care valorifica eficient resursele umane, prin: educatie permanenta; cresterea rolului expertizei in luarea deciziilor; accesul generalizat la orice forma de cunoastere; extinderea mijloacelor de comunicare; cresterea motivatiei individuale pentru invatare si emancipare personala; participare civica si responsabilitate sociala.
    In mod traditional sistemul educativ din Romania este, in principal, un sistem de invatamant. Societatea educationala din Romania se limiteaza, in prezent, in cea mai mare parte a sa, la posibilitatile oferite de educatia formala si formarea initiala. O data iesit din scoala generala sau dotat cu o diploma individul era lasat in voia sa, fara o oferta adecvata de educatie permanenta. In aceste conditii in Romania atat educatia adultilor, cat si educatia informala (realizata in afara institutiilor de invatamant) sunt insuficient dezvoltate.
    Acest tip de societate (in Uniunea Europeana denumit "Knowledge Society") presupune noi demersuri de politica educationala. Vechile paradigme ale invatamantului pentru toti si ale selectiei prin excludere sunt inlocuite printr-o politica de conciliere a doua prioritati aparent incompatibile: educatia pentru toti si educatia pentru fiecare.
    In acest sens se vor initia si se vor dezvolta:
    - accesul larg la servicii de educatie si formare;
    - educatia pe toata durata vietii;
    - extinderea functiei educative a societatii la un ansamblu de institutii formative (scoala si universitatea, dar si mass-media, familia, comunitatile, institutiile, societatile comerciale, O.N.G.);
    - amanarea selectiei si excluderii din sistemul de invatamant;
    - educatia pe masura, in functie de interese si aptitudini.
    Programul de guvernare urmareste ca societatea romaneasca sa devina o societate educationala in sensul definit de Uniunea Europeana. Pentru aceasta isi propune: educatia ca proprietate nationala; educatia adultilor si invatarea permanenta; coordonarea institutionala si politica. De asemenea, se vor asigura refacerea si consolidarea pozitiei sociale a personalului din invatamant, prin recunoasterea si stimularea materiala si morala a valorilor.
    Directiile de actiune pentru asigurarea educatiei permanente si construirea societatii educationale sunt:
    - sustinerea adecvata a sistemului educational (resurse financiare, sprijin politic, sustinere publica);
    - definirea cadrului legislativ pentru educatia permanenta si educatia adultilor;
    - diversificarea si extinderea ofertei de educatie permanenta;
    - includerea educatiei si formarii ca o componenta necesara in toate programele de dezvoltare pe ansamblul economiei si pe ramurile acesteia;
    - coordonarea institutionala a principalilor actori ai proceselor educationale (institutiile publice, societatea civila, institutiile politice, partenerii sociali, centre de inovare si dezvoltare);
    - coordonarea programelor cu finantare externa, astfel incat sa se evite paralelismele, segmentarea pe proiecte nesemnificative, dezacordurile metodologice si dependenta excesiva de resursele externe.
    6.2. Cercetarea stiintifica
    Activitatea de cercetare stiintifica reprezinta cel mai inalt mod de dezvoltare a resurselor umane, atat prin continua pregatire/informare pe care o solicita, cat si prin rezultatele obtinute.
    Cu toate acestea, desi indispensabila pentru dezvoltare si pentru rezolvarea problemelor globale ale societatii, cercetarea stiintifica a fost prima sacrificata, fiind considerata un lux in raport cu urgentele momentului.
    Directia principala a Programului de guvernare in acest domeniu o reprezinta crearea unui sistem national de cercetare-dezvoltare, ca factor de multiplicare a resurselor, capabil sa sustina dezvoltarea societatii romanesti.
    Principalele directii de actiune in acest domeniu sunt urmatoarele:
    - restructurarea sistemului national al cercetarii stiintifice, prin definirea domeniilor strategice si finantarea, cu prioritate, a cercetarii in aceste domenii prin diversificarea surselor de finantare si o mai buna valorificare a rezultatelor cercetarii si inventiilor romanesti; asigurarea unei legaturi mai stranse intre cercetare si necesitatile agentilor economici;
    - adaptarea sistemului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica la cerintele procesului de integrare in Uniunea Europeana. Vor fi valorificate eficient oportunitatile pe care le ofera programele comunitare in domeniu, in vederea compatibilizarii cu cerintele societatii informationale. Esalonarea in timp a prioritatilor in acest domeniu si repartizarea fondurilor bugetare vor urmari consolidarea legaturilor dintre sistemul cercetare-dezvoltare si cerintele progresului economic al tarii, in scopul preluarii rapide de catre agentii economici a rezultatelor cercetarii-dezvoltarii;
    - dotarea si informatizarea laboratoarelor, pentru a le situa la niveluri comparabile cu cele similare din Uniunea Europeana. In Programul sectorial al domeniului respectiv sunt prevazute masuri care vor asigura transformarea unor centre si institute in platforme performante de cercetare, ca institutii de interes national, care sa dezvolte si sa valorifice potentialul de cercetare existent, sa limiteze pericolul disiparii lui in alte sectoare de activitate sau in afara tarii;
    - pentru integrarea in structurile europene, se are in vedere promovarea unor proiecte de colaborare si de creare, pe teritoriul Romaniei, a unor centre de cercetare stiintifica, in care se vor reuni echipe de specialisti, din tara noastra si din tari ale Uniunii Europene, in domenii in care exista o traditie stiintifica valoroasa si sunt previzibile avantaje stiintifice si economice pentru Romania, inclusiv pentru conservarea sistemului ecologic national si valorificarea potentialului natural al Romaniei;
    - dezvoltarea activitatii de cercetare-dezvoltare tehnologica in plan regional, stimulandu-se activitatea de inovare si de valorificare a rezultatelor obtinute in centre teritoriale interdisciplinare de cercetare-dezvoltare;
    - asigurarea interfetei dintre cercetare si industrie, la nivel national si regional, prin dezvoltarea unei infrastructuri institutionale specifice, avand menirea de a facilita transferul si valorificarea in economie a rezultatelor obtinute prin Programul national de cercetare-dezvoltare.
    In vederea consolidarii pozitiei socioprofesionale a cercetatorilor si specialistilor P.D.S.R. va milita pentru stimularea materiala si morala a valorilor, pentru adoptarea legii cercetarii si statutului cercetatorului si pentru revizuirea sistemului de salarizare in domeniul cercetarii stiintifice.
    Punerea in aplicare a Programului P.D.S.R. va asigura trecerea efectiva a sistemului cercetarii-dezvoltarii din tara noastra la o structura operationala de tip european, capabila sa asigure cresterea competitivitatii noastre in acest domeniu si punerea in valoare a potentialului stiintific de care dispunem.
    Prin Programul de guvernare se propune, pe de o parte, eliminarea constrangerilor si surselor de blocaj si, pe de alta parte, identificarea cailor de iesire din criza. In acest cadru, se vor pastra ca institutii publice numai institutele de cercetare-dezvoltare cu activitate de prestigiu, reprezentative pentru domeniile respective, care vor fi periodic acreditate.
    In planul managementului cercetarii se vor aplica masuri privind perfectionarea managementului institutional, prin: organizarea de programe specifice, inclusiv sub asistenta tehnica PHARE; selectarea prin concurs a managerilor (pentru institute si laboratoare) in institutele nationale; evaluarea periodica a managerilor.
    Masurile din Programul de guvernare urmaresc cu precadere cresterea competentei si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare, prin:
    - obtinerea de rezultate de interes pentru beneficiarii din economie/societate;
    - corelarea tematicilor de cercetare cu finantare de la buget cu strategia sectoriala pe termen mediu si lung;
    - promovarea parteneriatului intre cercetatori si beneficiari/utilizatori ai rezultatelor cercetarii;
    - sprijinirea aplicarii rezultatelor obtinute la beneficiari/utilizatori;
    - dezvoltarea resurselor umane prin: formare si perfectionare pentru si prin activitatea de cercetare-dezvoltare; formarea si perfectionarea resurselor umane, astfel incat sa devina capabile sa utilizeze rezultatele cercetarii si dezvoltarii;
    - dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare si formarea de centre de excelenta in domenii prioritare;
    - dezvoltarea infrastructurii de inovare (oficii de inovare si afaceri, centre de transfer tehnologic, oficii de informare tehnologica);
    - infiintarea fondurilor de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetarii;
    - instituirea unui sistem flexibil de gestionare a fondurilor bugetare pe programele de cercetare-dezvoltare;
    - instituirea unui sistem de bonificatii pentru institutiile care deruleaza teme finantate de Uniunea Europeana.
    In aceasta perspectiva, din bugetul de stat se vor finanta urmatoarele tipuri de activitati: activitati de cercetare-dezvoltare; activitati de transfer tehnologic in sensul transfer de cunostinte, consultanta si asistenta tehnica; activitati de valorificare/implementare a rezultatelor la beneficiari; activitati suport, de tip orizontal, pentru sprijinirea realizarii programului prin dezvoltarea resurselor umane, atat din activitatea de cercetare-dezvoltare, cat si din partea beneficiarilor programului; organizari de cursuri; stagii de formare; diseminarea cunostintelor si a experientei acumulate; activitati de conducere a programelor.
    Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare va fi elaborat in deplina concordanta cu obiectivele incluse in Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
    In cadrul actiunilor de restructurare se va avea in vedere descentralizarea, prin atribuirea de catre minister a conducerii de programe catre institutii cu profil de cercetare-dezvoltare, universitati acreditate sau structurile acestora, agenti economici, alte institutii publice cu profil de cercetare-dezvoltare.
    In acest context schimbarile vizeaza:
    - schimbarea mentalitatii referitoare la cercetare, prin recunoasterea faptului ca stiinta genereaza dezvoltare durabila;
    - schimbarea statutului activitatii de cercetare-dezvoltare din domeniu subventionat in domeniu de investitii, corespunzator rolului pe care trebuie sa-l indeplineasca in orice societate care are ca obiectiv dezvoltarea socioeconomica;
    - restructurarea in continuare a sistemului stiintei si tehnologiei, in scopul cresterii performantelor, competitivitatii si impactului sau socioeconomic;
    - definirea coerenta a domeniilor prioritare ale cercetarii stiintifice romanesti;
    - asigurarea conditiilor de formare si dezvoltare pentru si prin cercetare a resurselor umane, pentru a atinge nivelul recunoasterii stiintifice internationale;
    - atragerea si mentinerea in activitatea de cercetare-dezvoltare a tineretului cu performante profesionale deosebite;
    - legiferarea statutului cercetatorului si a activitatii de cercetare-dezvoltare, care sa asigure baza de recunoastere si racordare in sistemele stiintei si tehnologiei europene si internationale;
    - cresterea capacitatii de difuzare si valorificare in economie si in societate a potentialului tehnologic romanesc.
    In principalele capitole ale programului guvernamental specific acestui domeniu se prevede:
    Dezvoltarea capacitatii de generare de cunostinte stiintifice si tehnologice prin:
    - sprijinirea formarii si dezvoltarii nucleelor, centrelor si retelelor de excelenta, in domenii considerate de prioritate, care sa constituie surse interne de competenta stiintifica si expertiza tehnologica de inalt nivel, precum si tehnologii avansate, corelate cu cerintele strategice de dezvoltare pe termen lung;
    - dezvoltarea resurselor din domeniul cercetarii prin: programe de granturi pentru cercetare; imbunatatirea conditiilor de formare continua, prin si pentru cercetare, combinand pregatirea postuniversitara cu activitatile de cercetare-dezvoltare; imbunatatirea accesului la sursele de informare; dezvoltarea calitatilor manageriale pentru conducerea proiectelor de cercetare-dezvoltare (inclusiv internationale); promovarea unei culturi orientate spre inovare si calitate; crearea de conditii motivate pentru cercetatori, in mod deosebit pentru cei tineri, care sa impiedice exodul competentelor;
    - integrarea unitatilor de cercetare-dezvoltare romanesti in retele si programe internationale;
    - cresterea calitatii eficientei unitatilor de cercetare-dezvoltare, prin: procurarea de echipamente, aparatura si software de ultima generatie; dezvoltarea de laboratoare/facilitati majore cu acces multiplu; aplicarea unor proceduri standard de evaluare a organizatiilor, activitatilor si personalului din domeniul cercetarii-dezvoltarii, conform normelor internationale; participarea universitatilor si institutelor de cercetare la elaborarea strategiilor de dezvoltare economica durabila; imbunatatirea procedurilor de selectie, a practicilor manageriale si orientarii spre piata a unitatilor de cercetare-dezvoltare.
    Dezvoltarea capacitatii de difuzare a cunostintelor stiintifice si tehnologice, prin: cresterea capacitatii unitatilor de cercetare-dezvoltare de a difuza cunostintele, rezultatele, experientele, dezvoltand serviciile de marketing si birourile de legatura cu industria etc., precum si activitatea de promovare publica (cataloage de produse, buletine/publicatii informative si promotionale, conferinte, demonstratii produse/tehnologii, prezentari audio-video, lansari de programe/proiecte).
    Dezvoltarea capacitatii de utilizare a cunostintelor stiintifice si tehnologice, prin: cresterea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul economic, ca urmare a unor cursuri si stagii de formare si perfectionare pentru beneficiarii/utilizatorii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii; sustinerea mobilitatii cercetatorilor, specialistilor si studentilor din institutele de cercetare si universitati catre firme; imbunatatirea accesului firmelor la facilitati informationale si la servicii de asistenta stiintifica si tehnologica.
    Dezvoltarea potentialului de cercetare-dezvoltare si inovare la nivelul firmelor, ca urmare a: elaborarii de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare intre parteneri industriali si unitati de cercetare-dezvoltare; utilizarii de scheme de cofinantare pentru proiectele colaborative intre agentii economici si unitatile de cercetare-dezvoltare; introducerii sistemelor de management al calitatii; incurajarii cercetarii in domeniul culturii si patrimoniului national.
    6.3. Renasterea culturii nationale
    Programul de guvernare in domeniul culturii porneste de la faptul ca o reforma reala trebuie sa recunoasca in valorile si bunurile care apartin mostenirii culturale calitatea de surse fundamentale ale cunoasterii trecutului si prezentului nostru, precum si de componente ale culturii nationale si universale. Patronajul spiritual asupra acestora este un drept fundamental al fiecarui om. De aceea ocrotirea, pastrarea si punerea lor la dispozitia publicului, fara nici un fel de discriminare, este o obligatie a societatilor din toate timpurile pe care acum Guvernul Romaniei si-o asuma in intregime.
    Cultura este fundamentul necesar oricarei dezvoltari autentice si durabile si contribuie la procesul de intarire a independentei nationale, fiind un atribuit esential al identitatii nationale. Orice strategie politica nationala trebuie sa includa si directiile actiunii culturale, iar cultura trebuie privita ca o investitie de interes national. Cultura este un element fundamental al politicii de protectie sociala; dreptul la cultura, pluralismul cultural si dialogul intercultural sunt valori esentiale ale unei societati deschise, democratice.
    Programul de guvernare considera ca omul constituie finalitatea dezvoltarii, axul de referinta al tuturor politicilor culturale si democratice. In acest sens politicile si strategiile de dezvoltare se intemeiaza pe prevederile Constitutiei Romaniei, ale Pactului international referitor la drepturile economice, sociale si culturale, ale altor documente internationale recunoscute de Romania si ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, care stipuleaza ca: "Toate persoanele au dreptul sa ia parte liber la viata culturala a comunitatii, sa practice artele si sa participe la progresul stiintific si la binefacerile acestuia".
    Accesul la cultura este un factor principal de coeziune sociala si un insemn al consolidarii identitatii culturale in procesul integrarii europene. De aceasta trebuie sa beneficieze toate categoriile sociale, inclusiv grupurile defavorizate si marginalizate pana in momentul de fata.
    Componenta culturala este caracteristica unui standard calitativ ridicat al vietii spirituale, individuale si sociale, iar cresterea profesionalismului si accesului la cultura, in general, conduce la un nivel calitativ superior al vietii.
    Strategia generala in domeniul culturii reflecta principiile de baza ale Comunitatii Europene, prevazute in Conventia culturala europeana, si vizeaza, cu prioritate, aplicarea art. 30 din Constitutia Romaniei, prin asigurarea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor si aspiratiilor culturale ale cetateanului, ale comunitatilor locale si ale comunitatii nationale.
    Programul de guvernare in domeniul culturii este structurat pe urmatoarele coordonate definitorii: accesul liber si egal la informatie; patrimoniul cultural national; creatia culturala; consumul cultural; racordarea la cerintele societatii romanesti si ale integrarii europene. Coordonarea programelor de importanta nationala presupune, concomitent, descentralizarea administrativa, decizionala si manageriala, implicarea institutiilor publice de cultura subordonate autoritatilor locale in procesul de armonizare a politicilor culturale locale cu cele nationale, aplicarea strategiilor sectoriale, diversificarea ofertei culturale si satisfacerea cerintelor exprimate de membrii comunitatilor rurale sau urbane.
    Reorganizarea si restructurarea institutionala se vor face prin:
    - stabilirea de raspunderi in domeniul protejarii si punerii in valoare a patrimoniului cultural national;
    - reabilitarea sistemului national al institutiilor profesioniste de spectacole si concerte si al mecanismelor de sustinere a creatiei;
    - construirea si organizarea Bibliotecii Nationale a Romaniei;
    - restructurarea institutiilor care asigura educatia permanenta: camine culturale, case de cultura, cluburi, scoli populare de arta, universitati populare, biblioteci publice;
    - programe si proiecte editoriale de importanta nationala;
    - parteneriat cu autoritatile publice locale si cu structurile societatii civile, cu O.N.G., cu organizatiile profesionale ale creatorilor de arta si artistilor interpreti, precum si dialogul social cu sindicatele.
    Protectia si restaurarea monumentelor istorice, a siturilor si ansamblurilor arheologice de importanta nationala si europeana, indeosebi a celor cuprinse in lista patrimoniului mondial UNESCO, constituie o prioritate a guvernarii in domeniul culturii; in acest cadru se vor urgenta clarificarea, pregatirea discutarii in Parlament a ordonantei sub aspect legislativ a patrimoniului imobil.
    Strategia guvernamentala in privinta culturii scrise si a lecturii publice considera ca introducerea in circuitul cultural national si international, precum si al comunicarii publice a operelor fundamentale, in toata diversitatea lor, constituie un element esential in promovarea identitatii si dezvoltarii spirituale a societatii noastre. In prezent, o conditie de baza a functionarii societatii informationale si a statului de drept o reprezinta reteaua nationala de biblioteci care stocheaza, prelucreaza si difuzeaza informatia. Prin intermediul bibliotecilor, informatiile pot fi puse fara ingradire la dispozitia fiecarui om si se asigura dreptul constitutional al cetateanului la accesarea egala si libera la informatie. Intretinerea si dezvoltarea sistemului national de biblioteci, precum si a serviciilor lecturii publice sunt in beneficiul societatii in intregul ei. Sustinerea de catre stat a bibliotecilor este de importanta strategica.
    Avand in vedere numarul foarte mare al bibliotecilor publice (Biblioteca Nationala, 41 de biblioteci judetene, 207 biblioteci municipale si orasenesti, aproximativ 2.700 de biblioteci comunale), va fi promovata o strategie sectoriala, incluzand proiecte si programe diversificate pentru reabilitarea si mentinerea acestui important sector al culturii nationale.
    In domeniul institutiilor de spectacol, teatru, muzica si coregrafie, prin masurile programate se va impune creatia nationala, teatrala si muzicala, prin imprimari, editari si achizitii ale produselor realizate, precum si promovarea patrimoniului teatral si muzical national, alcatuirea unui corpus coerent de valori reprezentative care sa ilustreze evolutia artelor teatrala, muzicala si coregrafica de la inceputuri pana in prezent; in acelasi timp se va urmari revitalizarea productiei cinematografice autohtone.
    Protejarea si dezvoltarea culturii minoritatilor nationale presupun o actiune permanenta pentru a asigura consolidarea structurilor politice si minoritatilor nationale, asocierea reprezentantilor acestora la luarea deciziilor si promovarea expresiei lor culturale, pentru continuarea si amplificarea activitatilor specifice menite sa favorizeze productia si difuzarea activitatilor culturale ale comunitatilor, precum si pentru cresterea numarului actiunilor menite sa promoveze interculturalitatea si dialogul dintre culturi.
    6.4. Comunicarea publica si relatiile statului cu societatea civila si cu cetateanul
    - Politici de transparenta si comunicare cu mass-media si societatea civila pentru crearea unei opinii publice favorabile privatizarii, reformei si initiativei sociale si individuale.
    - Testarea masurilor guvernamentale prin analize si studii prospective pentru realizarea unei stabilitati decizionale si legislative.
    - Monitorizarea permanenta a efectelor sociale ale reformei si a politicilor de dezvoltare.
    - Asigurarea de garantii si dezvoltarea unor politici privind dreptul la comunicare si libertatea cuvantului si a presei. Libertatea presei nu trebuie sa ramana "un drept al celor care poseda o presa", ci sa se transforme in dreptul tuturor de a comunica, adica in facilitarea accesului la mijloacele de comunicare in masa pentru toti cetatenii tarii.
    - Sprijinirea, in contextul libertatii presei, a jurnalismului civic centrat pe informare corecta, dezbaterea problemelor economice si sociale, stimularea dorintei de a participa la gestionarea afacerilor publice.
    - Facilitarea, prin strategii culturale de factura institutionala, a adaptarii sociale la procesele de globalizare.
    - Coordonarea si producerea mesajului public guvernamental si gestionarea difuzarii sociale optime a acestui mesaj.
    - Realizarea unor actiuni interministeriale de comunicare privind intarirea autoritatii statului si a institutiilor sale.
    - Cooptarea in circuitul public si in procesul de decizie guvernamentala a specialistilor si expertizei din lumea academica si universitara, precum si a institutelor de cercetare.
    - Managementul atitudinilor colective privind intarirea componentei pozitive a identitatii nationale si a cetateniei romane.
    6.5. Cultele si viata religioasa
    Programul Guvernului asigura, prin masurile stabilite, libertatea de gandire, de constiinta si religioasa, proclamate de Constitutia Romaniei si Conventia europeana a drepturilor omului. In proiectarea actiunilor guvernamentale s-a luat in considerare faptul ca democratia si religia sunt valori complementare care exprima in modul cel mai nobil conditia umana. Democratia ofera cadrul cel mai favorabil libertatii de constiinta, exercitarii credintei si pluralismului religios, iar din perspectiva sa, religia, prin angajamentul moral si etic, prin valorile pe care le apara, precum si prin spiritul sau formativ si prin expresia sa culturala reprezinta un partener de importanta majora pentru societatea democratica.
    In acest context se vor asigura:
    - promovarea unui dialog permanent cu reprezentantii vietii religioase, tinand seama de faptul ca tara noastra este unul dintre spatiile europene cu cea mai diversa alcatuire religios-confesionala;
    - descurajarea oricaror forme de prozelitism, a extremismului religios, generator de intoleranta, prejudecati si violente care ameninta orice democratie;
    - protejarea pluralismului religios, a tuturor minoritatilor religioase recunoscute de lege, asigurarea respectului de care trebuie sa se bucure Biserica Ortodoxa Romana si rezolvarea pasnica, armonioasa a diferendelor dintre aceasta si Biserica Greco-Catolica;
    - realizarea cu atentie si larga deschidere a solicitarilor privind retrocedarea catre culte a bunurilor confiscate in epoca totalitara si rezolvarea cat mai convenabila a acestora;
    - sustinerea, impreuna cu toate cultele religioase recunoscute prin lege, a unor actiuni cu caracter social-filantropic (copiii strazii, persoanelor cu handicap, orfelinate, azile de batrani, familii defavorizate) prin intermediul institutiilor abilitate ale statului;
    - acordarea in continuare a asistentei financiare - in limitele posibilitatilor statului - in conformitate cu necesitatile cultelor religioase;
    - urgentarea promovarii legii cultelor, care sa statueze atat drepturile, cat si responsabilitatile cultelor religioase din Romania.
    6.6. Politica in domeniul tineretului
    Programul de guvernare in acest domeniu porneste de la problemele majore specifice tinerei generatii, printre care: insatisfactia pe care tinerii o au fata de calitatea vietii; nemultumirea tinerilor fata de lipsa competitiei reale si a oportunitatilor de afirmare corecta; transformarea tinerilor in principala sursa de alimentare a somajului; afectarea prioritara a tinerilor de actuala criza de locuinte; participarea sociala scazuta a tinerilor, generata de perceptia unui mediu social nefavorabil afirmarii profesionale, marcat de coruptie, nereceptiv la problemele lor specifice; proliferarea unei vulnerabilitati marite a tinerilor; cresterea riscului de marginalizare si excludere a tinerilor din societate.
    Guvernul va promova programe speciale pe termen scurt si mediu care vor urmari:
    - sporirea participarii tinerilor la viata economica prin proiecte-pilot in afaceri si experimentarea unor centre pentru dezvoltarea si folosirea eficienta a resurselor umane;
    - valorificarea potentialului creativ al tineretului, prin stimularea activitatilor tehnico-aplicative in domeniul informativ, prin cultivarea grijii publice a statului fata de tinerii deosebit de inzestrati;
    - acordarea de sanse egale tuturor tinerilor pe parcursul intregului proces educational. Tinerii sunt si trebuie sa fie egali in cadrul procesului de invatamant. Tocmai de aceea vor fi eliminate practicile care favorizeaza orice fel de discriminari;
    - sprijinirea restructurarii sistemelor de educatie si instruire pentru tineret, in sensul promovarii cunoasterii limbii, culturii si traditiilor nationale;
    - crearea conditiilor care sa asigure sporirea participarii tinerilor la viata economica, prin promovarea unui sistem formativ de natura a facilita mobilitatea tinerilor intre sistemul de invatamant si piata fortei de munca; stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor prin invatare si prin implicarea acestora in structurile economice private, inclusiv prin acordarea de credite si facilitati fiscale; facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii, a adaptarii si readaptarii acestora la rigorile economiei de piata; initierea si sustinerea de programe de informare, consiliere si orientare profesionala a tinerilor, precum si sustinerea de initiative in domeniul consilierii de cariera, reconversiei profesionale si medierii muncii. In acelasi timp va actiona pentru valorificarea potentialului creativ al tinerilor prin alfabetizarea si specializarea in domeniul tehnicii de calcul si utilizarii tehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ, adaptat evolutiei scolare a tinerilor supradotati, si infiintarea unor centre de valorificare a creativitatii tehnico-stiintifice;
    - atragerea tinerilor la viata publica si la luarea deciziei corespunzator principiilor de cogestiune si comanagement prin initierea de masuri care sa faciliteze difuzarea informatiei necesare tinerilor, prin crearea si consolidarea unei retele de centre de informare si documentare pentru tineret, precum si editarea unor studii si lucrari pentru tineret;
    - stimularea formarii de comportamente prosociale, reducerea delincventei in randul tineretului; sustinerea actiunilor de educatie moral-religioasa, civica, igienico-sanitara; relansarea sportului si turismului pentru tineret, concomitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activitatilor de vacanta si timp liber;
    - stimularea asociativitatii tineretului; sustinerea prioritara a parteneriatului cu structurile de si pentru tineret reprezentative ale societatii civile; permanentizarea consultarii cu organizatiile de tineret ale partidelor politice; recunoasterea functiilor sociale specific promotoare ale structurilor de si pentru tineret (socializare - integrare - participare);
    - protectia sociala a tinerilor realizata prin: crearea si promovarea unor structuri educationale de natura sa contribuie la facilitarea si optimizarea integrarii socioprofesionale a tinerilor defavorizati, marginalizati, a celor cu nevoi speciale etc.; realizarea unor programe integrate de asistenta a tinerilor defavorizati;
    - sprijinirea participarii tineretului la activitatea internationala de tineret si a integrarii structurilor nationale de tineret cu cele internationale; incurajarea schimburilor internationale de tineri si promovarea mobilitatii tinerilor in spatiul european;
    - reorganizarea Consiliului National al Tineretului prin consultari cu structurile de tineret reprezentative;
    - initierea unui instrument de integrare a serviciilor publice in domeniul tineretului, in vederea crearii unei interfete unice in relatiile cu tinerii si structurile de si pentru tineret (infiintarea Centrului de Sprijinire a Initiativelor Tinerilor - CSIT);
    - recunoasterea pe deplin a rolului si importantei tineretului in societatea romaneasca; Guvernul va promova, pana cel tarziu la 30 iunie 2001, legea tineretului.
    6.7. Educatia fizica si sportul
    Principalele actiuni prevazute la nivel guvernamental vizeaza:
    - desfasurarea activitatii in aceste domenii in deplina concordanta cu Legea educatiei fizice si sportului si a regulamentului de aplicare a legii;
    - masuri comune cu Ministerul Educatiei si Cercetarii in scopul dublarii numarului de ore de educatie fizica; construirea a 100 sali de sport;
    - modernizarea bazei materiale, in special a celei unde se pregatesc loturile olimpice;
    - realizarea de investitii noi (hotel sportiv in Bucuresti si sala de sport la Poiana Brasov) si terminarea investitiilor incepute in ultimii ani;
    - elaborarea statutului antrenorilor si perfectionarea pregatirii profesionale a acestora;
    - initierea si desfasurarea programului national "sportul pentru toti";
    - organizarea Institutului National de Cercetare Sportiva si elaborarea de masuri in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei pentru imbunatatirea activitatii Institutului de medicina sportiva;
    - reevaluarea criteriilor de clasificare sportiva de performanta;
    - intensificarea luptei impotriva violentei la manifestarile sportive;
    - reorganizarea programului national antidoping, in conformitate cu Conventia antidoping a Consiliului Europei;
    - desfasurarea de actiuni speciale pentru pregatirea Jocurilor Olimpice 2004;
    - imbunatatirea activitatii structurilor sportive, federatiilor si cluburilor; aplicarea de masuri comune cu ministerele pentru imbunatatirea activitatii cluburilor departamentale;
    - reorganizarea sistemului de supraveghere si control al activitatii sportive.

    CAP. 7
    Intarirea statului de drept si reconsiderarea reformei in justitie

    7.1. Reabilitarea si reconstructia sistemului democratic romanesc
    La finalul legislaturii 1996 - 2000 intregul mecanism de guvernare se caracterizeaza prin deteriorarea sistemului politic si institutional al statului de drept, instabilitate legislativa, slabirea rolului si autoritatii statului.
    Aceste fenomene pun in evidenta o stare de legalitate scazuta, ilustrata de ignorarea sau incalcarea Constitutiei si a legilor tarii, nu numai de catre unele autoritati publice, dar si de catre cetateni care au intrat in conflict cu legea.
    Practic, am asistat tot mai frecvent la rasturnarea valorilor si principiilor autentice ale statului de drept si la inlocuirea acestora cu interese personale sau partizane, de grup politic, la scaderea autoritatii publice si a fortei dreptului.
    Pornind de la aceste realitati, care afecteaza normalitatea societatii romanesti, Guvernul va realiza urmatoarele obiective si prioritati concrete:
    - reabilitarea societatii democratice si a statului de drept;
    - refacerea autoritatii statului si a legitimitatii actului de guvernare;
    - redarea increderii cetateanului in stat, asezarea nevoilor populatiei in centrul politicii si activitatii statale;
    - reechilibrarea raporturilor dintre cele trei puteri ale statului, infaptuirea echitabila a actului de justitie si democratizarea justitiei;
    - adoptarea unei legislatii care sa reprezinte in mod real interesele nationale, dar si cele ale cetateanului, si care sa aiba ca finalitate redresarea economica, sociala si politica a tarii.
    Parte integranta a programului partidului de guvernamant, reforma institutiilor politice si a justitiei se caracterizeaza prin:
    - reabilitarea institutiilor statului pe temeiul principiilor statului de drept si ale democratiei constitutionale;
    - depolitizarea si democratizarea actului de justitie;
    - un parteneriat real intre guvernant si reprezentantii autentici ai societatii civile;
    - transparenta actului de guvernare, consultarea cetatenilor in procesul de decizie la nivel central si local, pentru crearea unui parteneriat real intre stat si cetatean;
    - cresterea eficientei actului de guvernare in interesul cetateanului;
    - stabilitatea legislativa si armonizarea legislatiei romanesti cu reglementarile Uniunii Europene.
    7.2. Vom propune revizuirea cadrului constitutional pentru asigurarea suprematiei legii si respectarea ierarhiei actelor normative.
    De la adoptarea Constitutiei pana in prezent experienta politica si cea legislativa au relevat calitatea deosebita a Legii fundamentale, aprobata prin Referendumul National din 8 decembrie 1991, dar si necesitatea promovarii unor revizuiri impuse de transformarile sociale si politice petrecute in ultimii ani.
    - P.D.S.R. si-a manifestat, in mai multe randuri, pozitia cu privire la revizuirea Constitutiei, considerand ca aceasta problema poate fi abordata pe un fond de stabilitate economica si institutionala, intr-un climat de dezbatere democratica a textelor constitutionale, astfel incat acestea sa capete completari si precizari in concordanta cu noile realitati social-economice si politice ale tarii si cu cerintele si asteptarile cetatenilor.
    - Guvernul considera ca se impune cu necesitate efectuarea unui proces de atenta revizuire si adaptare a unor prevederi constitutionale in raport cu actualele realitati social-politice ale tarii, precum si cu exigentele procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
    Pentru evaluarea necesitatii revizuirii Constitutiei Guvernul propune instituirea unei comisii constitutionale formate din membri ai Camerei Deputatilor si ai Senatului, sprijinita in activitatea sa de specialisti in drept constitutional.
    Pentru asigurarea suprematiei legii si respectarea ierarhiei actelor normative se va actiona, prin efortul conjugat al celor trei puteri ale statului, pentru ca legea sa-si recapete rolul pe care il are in orice stat de drept. Principiul constitutional potrivit caruia "Nimeni nu este mai presus de lege" trebuie sa devina o realitate, nu doar un simplu deziderat sau exigenta ideala.
    Transformarea Parlamentului Romaniei in centru motor al vietii politice si al democratiei constitutionale
    Intr-o prima etapa, pana in anul 2004, propunem eliminarea paralelismelor intre cele doua Camere ale Parlamentului. In realizarea acestui obiectiv pornim de la necesitatea mentinerii, cel putin in etapa actuala, a sistemului bicameral, in deplina concordanta cu optiunile electoratului si cu traditia parlamentara romaneasca. Pe fondul acestei constructii politice este necesar ca Senatul si Camera Deputatilor sa dobandeasca configuratii, roluri si atributii distincte, care sa justifice functionarea bicamerala a Reprezentantei nationale.
        - Senatul va reprezenta politic judetele (comunitatile administrative locale) si va avea atributii de politica externa. Va decide in legatura cu legile privind administratia comunitatilor locale, precum si asupra acordurilor, tratatelor internationale sau legilor cu implicatie in politica externa a Romaniei.
        - Camera Deputatilor ar avea votul decisiv in toate celelalte situatii de legiferare.
        - Stabilirea unui domeniu de reglementare al Guvernului prin decrete cu putere de lege.
    - Guvernul considera ca pentru legislatura 2004 - 2008 se impune majorarea normei de reprezentare si reducerea numarului deputatilor si senatorilor, prin stabilirea unui raport de 2/1 (220 de deputati si 110 senatori).
    - Intr-o etapa ulterioara pot fi avute in vedere si varianta unui parlament unicameral si asumarea raspunderii intregului proces legislativ de catre acesta, fapt ce va avea drept consecinta restrangerea institutiei delegarii legislative numai la cazuri cu totul exceptionale, motivate ca atare de Guvern.
    Pentru repunerea Parlamentului in rolul sau constitutional de reprezentant suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare Guvernul va propune si va actiona pentru:
    - restabilirea raporturilor constitutionale intre Parlament si Guvern;
    - respectarea cu strictete a dispozitiilor constitutionale referitoare la delegarea legislativa catre Guvern si la competenta acestuia de a adopta ordonante si ordonante de urgenta;
    - fundamentarea politica si social-economica a proiectelor de acte normative si armonizarea acestora cu legislatia Uniunii Europene;
    - consultarea organizatiilor societatii civile interesate in procesul de elaborare a diferitelor initiative legislative;
    - asigurarea unei mai mari eficiente a procesului legislativ, prin simplificarea si sporirea celeritatii procedurilor de dezbatere si adoptare a legilor;
    - introducerea pe ordinea de zi a prioritatilor legislative la cererea Guvernului sau a parlamentarilor;
    - stabilirea, exclusiv de catre Parlament, a cadrului legislativ privind alegerile parlamentare si prezidentiale, Guvernul ocupandu-se doar de aspectele tehnice, organizatorice;
    - reglementarea institutiei motiunilor simple si de cenzura, precum si a procedurii de numire si de revocare a ministrilor, inclusiv stabilirea procedurii prin care poate fi eliberat din functie primul-ministru; elaborarea unor proceduri unitare in cazul actelor de remaniere guvernamentala, inclusiv prin promovarea unei motiuni de cenzura impotriva unuia sau mai multor membri ai Guvernului;
    - modificarea Legii electorale cu privire la mecanismul alegerii deputatilor si senatorilor. Guvernul va propune partidelor politice parlamentare o ampla dezbatere privind introducerea, pentru legislatura 2004 - 2008, a sistemului majoritar uninominal cu doua tururi de scrutin (si, intr-o etapa ulterioara, cu un singur tur de scrutin), fie a unor sisteme distincte pentru alegerea celor doua Camere legislative: pentru Camera Deputatilor alegerea sa se faca pentru un anumit numar de mandate prin scrutin majoritar uninominal (cu doua sau cu un singur tur de scrutin), restul deputatilor urmand sa fie desemnati pe liste prin reprezentare proportionala, iar pentru Senat alegerile sa se desfasoare pe baza scrutinului majoritar uninominal (cu doua sau cu un singur tur de scrutin).
    7.3. Reconsiderarea reformei in domeniul justitiei
    Modul in care fosta guvernare a tratat Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Avocatul Poporului a facut ca aceste institutii fundamentale ale statului de drept sa nu isi exercite corespunzator atributiile prevazute in Constitutie si in legile lor de organizare si functionare.
    Ca efecte directe, starea de legalitate a devenit foarte scazuta datorita frecventelor incalcari ale Constitutiei si ale principiului ierarhiei normelor juridice; s-a manifestat, de asemenea, o stare de efectivitate scazuta a legilor, indeosebi prin neaplicarea sau interpretarea arbitrara a acestora de catre unele autoritati publice si, implicit, ca raspuns, de catre cetateni.
    Se constata rasturnarea valorilor autentice ale statului de drept, diminuarea functiilor statului, ambele conducand la disolutia autoritatii acestuia.
    In acelasi timp au aparut si se manifesta necontrolat anumite fenomene de "juristocratie", exprimate printr-un exces al independentei puterii judecatoresti datorita interpretarii abuzive a principiului independentei magistratilor; acest exces a fost stimulat de politizarea justitiei si anularea oricaror forme legale de control asupra instantelor si magistratilor. Ca rezultat se constata frecvente incalcari ale drepturilor omului, indeosebi ale dreptului la aparare si ale prezumtiei de nevinovatie.
    Tinand seama de toate aceste aspecte, Guvernul se angajeaza in realizarea unei reforme profunde a justitiei, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent si responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care sa fie eficient, functional si apropiat de cetatean.
    Obiectivele prioritare ale reformei in domeniul justitiei pe care Guvernul si le propune se refera la:
    - stabilitatea legislativa;
    - simplificarea si coerenta reglementarilor juridice;
    - predictibilitatea politicii legislative;
    - armonizarea legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene;
    - celeritatea actului de justitie;
    - onestitate si profesionalism in realizarea actului de justitie;
    - garantarea executarii hotararilor judecatoresti.
    Prin infaptuirea acestor obiective Guvernul urmareste continua democratizare a justitiei, parte integranta a procesului de reabilitare si intarire a statului de drept in Romania, precum si ridicarea justitiei romane la nivel european. In acest sens avem in vedere:
    - depolitizarea intregului sistem judiciar. Numirea in functie a magistratilor si promovarea acestora se vor face numai pe baza competentei profesionale si a calitatilor morale. Magistratii trebuie sa simta ca sunt intr-adevar independenti. Vor fi insa cu adevarat independenti numai atunci cand vor intelege ca independenta lor se opreste in fata legii. Ne propunem sa folosim toate mijloacele legale de care dispunem pentru a-i determina sa inteleaga exact semnificatia si limitele acestui principiu si sa revedem toate reglementarile care au permis anumite derapaje semnalate de societatea civila si de mass-media;
    - revederea acelor reglementari care au indepartat justitia de cetate, au creat nedreptati si chiar suferinte oamenilor.
    Experienta ultimilor ani, ilustrata si de nenumarate cereri de stramutare a proceselor, care au impus instantei supreme constituirea unor complete speciale, reprezinta un semnal de alarma ce semnifica neincrederea cetateanului in corectitudinea actului de justitie.
    Guvernul va propune in acest sens noi reglementari care sa asigure:
    - simplificarea procedurilor judiciare in scopul asigurarii accesului real la justitie al cetatenilor si al accelerarii judecarii proceselor;
    - inlaturarea situatiilor generatoare de arbitrar si subiectivism in actul de justitie prin redistribuirea competentelor de judecata si echilibru in formarea completelor de judecata;
    - reintroducerea obligativitatii motivarii hotararilor judecatoresti. Motivarea hotararilor judecatoresti oglindeste cel mai bine gradul de pregatire profesionala si corectitudinea judecatorului si, de asemenea, faciliteaza exercitarea controlului post factum asupra modului de solutionare a cauzelor. Iata de ce vom reveni la obligativitatea motivarii tuturor hotararilor judecatoresti;
    - crearea unui sistem de garantii minimale si reale pentru exercitarea drepturilor partilor in justitie, prin reasezarea taxelor si tarifelor in domeniul judiciar, acordarea asistentei juridice diferentiate pentru persoanele lipsite de resurse financiare, protectia financiara a victimelor infractiunii;
    - garantarea efectivitatii hotararilor judecatoresti prin extinderea si diversificarea serviciilor de executari;
    - modernizarea serviciilor tehnice si auxiliare ale instantelor.
    Adaptarea legislatiei in acord cu situatia economica si sociala din Romania, cu exigentele legislatiei internationale si a Uniunii Europene in vederea indeplinirii acquisului comunitar.
    - Elaborarea si adoptarea, ca prioritate legislativa, a Codului penal si a Codului de procedura penala, ca urmare a faptului ca actualele coduri reprezinta un hibrid rezultat din modificari succesive efectuate pe parcursul a 10 ani. Viitoarele coduri trebuie sa incrimineze faptele aparute in sfera economico-financiara si a criminalitatii organizate si sa prevada modificarea sistemului probator, precum si institutii noi, cum sunt agentul acoperit, livrarile supravegheate si protectia martorilor. Elaborarea acestor acte normative de mare importanta o vom face cu consultarea unor reputati specialisti - practicieni si teoreticieni ai dreptului. Totodata acestora le vom supune spre examinare si, ulterior, poate unui referendum posibilitatea de a reveni in procedura penala la sistemul juratilor (Curtea cu juri), existent si in Romania intre cele doua razboaie mondiale si prezent astazi in multe tari, precum Franta, S.U.A. etc.
    - Elaborarea si adoptarea, tot ca prioritate legislativa, a codurilor fiscal, contraventional, rutier si al muncii
    - Infiintarea unor instante specializate pentru solutionarea proceselor cu minori, precum si a proceselor comerciale, fiscale, administrative, de munca - in masura sa asigure judecata in cat mai bune conditii a litigiilor de aceasta natura
    - Introducerea institutiei Judecatorului de instructie, masura care se impune cu stringenta in vederea cresterii eficientei in lupta impotriva criminalitatii si coruptiei
    - Modificarea Legii pentru organizarea judecatoreasca. Se vor defini prin lege efectele starii de inamovibilitate a judecatorilor si ale starii de stabilitate a procurorilor, urmarindu-se consolidarea statutului magistratului prin realizarea efectiva a drepturilor conferite acestora de Legea pentru organizarea judecatoreasca, corelativ cu un control coerent si exigent al indeplinirii obligatiilor
    - Imbunatatirea dotarilor materiale ale instantelor si parchetelor prin extinderea spatiilor existente sau construirea altora, precum si prin inzestrarea cu logistica necesara desfasurarii unei activitati civilizate
    - Imbunatatirea substantiala a pregatirii profesionale a magistratilor, cu un accent deosebit pe componentele etice si morale. Se va aplica o politica de crestere a prestigiului si a situatiei materiale a magistratilor, printr-o buna salarizare a acestora si prin acordarea unor drepturi necesare in vederea exercitarii acestei importante functii in societate
    - Elaborarea unui cod deontologic al profesiei de magistrat
    - Inlaturarea birocratiei, coruptiei, arbitrariului si abuzului din randul personalului auxiliar, prin ridicarea nivelului de pregatire profesionala, cresterea gradului de raspundere si imbunatatirea salarizarii acestuia
    - Asigurarea unei activitati de protectie anticoruptie reala, care sa garanteze caracterul echitabil al actului de justitie si prevenirea coruptiei in randul magistratilor, prin extinderea competentelor Serviciului de informatii si protectie anticoruptie din cadrul Ministerului Justitiei
    - Reorientarea reformei executional-penale din domeniul crearii conditiilor materiale spre schimbarea conceptiei de resocializare
    - Transformarea penitenciarelor din structuri militare in asezaminte civile, prin infiintarea Departamentului Administratiei Nationale a Penitenciarelor, integrat in Ministerul Justitiei
    - Dezvoltarea parteneriatului cu autoritatile publice si comunitatile locale, descentralizarea accentuata a structurilor in paralel cu dezvoltarea activitatii de inspectie si control pentru intronarea autoritatii legii
    - Adoptarea unei legislatii executional-penale in concordanta cu dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
    Cresterea rolului Curtii Supreme de Justitie prin:
    - modificarea prevederilor legale privind exercitarea recursului in anulare prin extinderea motivelor de recurs, in scopul inlaturarii hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile, care se dovedesc a fi netemeinice si nelegale. Se urmaresc, in acest fel eliminarea abuzurilor sau erorilor judiciare si totodata intarirea controlului Curtii Supreme de Justitie asupra legalitatii sentintelor date de instantele inferioare;
    - extinderea competentei ca instanta de control judiciar;
    - activitatea de uniformizare si reglare a practicii judiciare, contribuind astfel la mentinerea legalitatii si consolidarea statului de drept.
    Rolul Parchetului si al procurorilor va fi reconsiderat si intarit.
    - Consideram inadmisibile modificarile aduse dupa anul 1996 Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, prin care s-a instituit dreptul ministrului justitiei de a da direct dispozitii procurorilor si al inspectorilor generali din minister si al consilierilor ministrului de a controla activitatea procurorilor.
    - Apreciem, de asemenea, ca este inadmisibil sistemul numirii si revocarii procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie de catre Presedintele Romaniei la propunerea ministrului justitiei. Potrivit dispozitiilor constitutionale, propunerile vor fi facute de Consiliul Superior al Magistraturii. Totodata avizul de cercetare, arestare si trimitere in judecata a magistratilor trebuie sa apartina Consiliului Superior al Magistraturii, si nu ministrului justitiei.
    - Se va reda autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si se va asigura independenta tuturor membrilor Ministerului Public - ca reprezentanti ai intereselor generale ale societatii, in apararea legalitatii, aflati in prima linie a confruntarii directe cu criminalitatea - prin scoaterea conditiei lor profesionale si sociale de sub influenta politicului si renuntarea la subordonarea lor excesiva fata de puterea executiva.
    - Adaptarea Statutului procurorului in conformitate cu noile realitati. Regandirea relatiei Ministerului Public cu puterea executiva si cu puterea judecatoreasca
    Trecerea Politiei Judiciare in subordinea directa a parchetelor
    Se va actiona in directia sporirii rolului si ponderii Consiliului Superior al Magistraturii in selectia, numirea, promovarea si destituirea magistratilor pe criterii strict obiective, profesionale si morale, eliminandu-se influentele si presiunile politice de orice fel.
    - Guvernul se pronunta pentru largirea componentei Consiliului Superior al Magistraturii prin includerea unor personalitati de mare prestigiu ale vietii stiintifice si universitare din domeniul dreptului.
    - Institutul National al Magistraturii trebuie sa devina o institutie de pregatire profesionala calificata a magistratilor debutanti, care sa imbine specializarea teoretica cu dobandirea unei experiente practice, prin studierea aprofundata a practicii judecatoresti, precum si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.
    7.4. Prevenirea si controlul criminalitatii
    Proliferarea fara precedent a fenomenelor antisociale din sfera criminalitatii reprezinta un serios motiv de ingrijorare pentru cetateni, o sursa de insecuritate pentru viata sociala, dar si, in egala masura, o reala agresiune impotriva bazelor statului de drept si institutiilor acestuia. Acutizarea acestor fenomene se datoreaza nemijlocit gravelor erori de guvernare facute de catre fosta coalitie aflata la putere in legislatura 1996-2000.
    Guvernul considera ca lupta impotriva acestui flagel trebuie purtata in deplinul respect al legii, fara conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a credibilitatii autoritatilor publice este vital necesara pentru limitarea fenomenului criminalitatii, pentru garantarea vietii cetatenilor. Oricat de severe se vor dovedi legile, neaplicarea lor este sinonima cu inexistenta acestora.
    Tinand seama de actuala stare de fapt, Guvernul isi propune:
    - reglementarea riguroasa a raspunderii ce revine procurorilor si organelor Ministerului de Interne in vederea eradicarii abuzurilor si ilegalitatilor savarsite in timpul serviciului;
    - simplificarea si sporirea eficientei structurilor departamentelor din ministerele de resort, eliminandu-se paralelismele si disfunctionalitatile care s-au manifestat in perioada care a trecut de la infiintarea lor pana in prezent;
    - cresterea eficientei cooperarii dintre Ministerul de Interne, Ministerul Public, Ministerul Justitiei si instantele de judecata;
    - intarirea actiunilor de prevenire si control al criminalitatii, in general al criminalitatii organizate, economico-financiare si coruptiei, in special pentru limitarea si stoparea criminalitatii;
    - instituirea unei comisii parlamentare privind combaterea criminalitatii organizate si a coruptiei;
    - infiintarea Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii, sub conducerea primului-ministru;
    - infiintarea Institutului National de Criminologie, in subordinea Ministerului Justitiei, avand drept scop activitatea stiintifica de diagnoza si prognoza a fenomenului criminalitatii.
    7.5. Combaterea coruptiei
    Guvernul va actiona cu fermitate pentru combaterea coruptiei, pentru diminuarea substantiala a fenomenelor de evaziune fiscala, de contrabanda si de spalare a banilor, implicit a economiei subterane.
    In acest sens se au in vedere urmatoarele masuri:
    - completarea si inasprirea legislatiei actuale in scopul eliminarii birocratiei si pentru asigurarea unor formulari clare si transparente, care sa elimine posibilitatile de interpretare subiectiva si arbitrara a prevederilor legale in aplicare;
    - introducerea de reglementari precise pentru stabilirea competentelor fiecarei institutii, in scopul prevenirii abuzurilor si actelor de coruptie;
    - stimularea concurentei loiale si asigurarea transparentei achizitiilor publice, in vederea eliminarii si prevenirii aparitiei procedurilor si sistemelor clientelare;
    - obligativitatea infiintarii in fiecare institutie din administratia publica a unui singur oficiu de primire a solicitarilor cetatenilor, indiferent de continutul acestora, pentru a se elimina contactul direct dintre cetatean si functionarii publici care raspund direct de rezolvarea problemei solicitate; in mod similar se va proceda pentru investitorii straini, organizandu-se un serviciu unic in cadrul fiecarei institutii;
    - restructurarea si modernizarea sistemului si procedurilor vamale, in scopul eliminarii si prevenirii coruptiei in acest domeniu si al asigurarii unei activitati eficiente.
    7.6. Intarirea rolului celorlalte institutii publice cu atributii deosebite in mecanismul statului de drept
    - Se va acorda o deosebita atentie cresterii importantei Curtii Constitutionale, ca institutie care asigura suprematia Constitutiei. In realizarea legalitatii si in functionarea statului de drept Curtea Constitutionala este primul si cel mai puternic obstacol in calea abuzurilor puterilor statului.
        - Vor fi propuse imbunatatiri ale Legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, prevazandu-se, intre altele, stabilirea unui termen in care Parlamentul trebuie sa reexamineze textele legale declarate neconstitutionale de aceasta autoritate publica; de asemenea, in textul legii vor fi mentionate unele criterii de evaluare a conditiilor constitutionale de numire a judecatorilor Curtii Constitutionale. Curtea va trebui sa-si imbogateasca mijloacele de control al constitutionalitatii legilor, mentinand sistemul piramidal ierarhic al constructiei legislative.
        - Curtea Constitutionala va media eventualele conflicte care pot interveni intre puterile statului.
    - Consiliul Legislativ va trebui sa se implice efectiv in constructia legislativa, indeosebi in problemele de armonizare a legislatiei romanesti cu reglementarile Uniunii Europene, evidentiind implicatiile sociale si economice pe care le pot avea in perspectiva proiectele de acte normative primite spre avizare. Consiliul Legislativ urmeaza sa actioneze pentru:
        - simplificarea, unificarea si rationalizarea legislatiei, astfel incat sa fie asigurata compatibilitatea normelor interne cu standardele juridice europene;
        - codificarea legislatiei pe materii (materie penala si procesual penala, materie fiscala, materie financiar-bancara etc.), ca remediu impotriva actualei legislatii redundante si incoerente.
    - O atentie deosebita va fi acordata intaririi si extinderii competentelor si activitatii Curtii de Conturi, inclusiv sau mai ales in problemele specifice privatizarii.
    - Imbunatatirea functionarii institutiei Avocatul Poporului va fi realizata prin extinderea drepturilor si sferei de actiune ale acestei institutii, pentru o cat mai eficienta protectie a drepturilor cetatenesti. Guvernul considera ca in momentul actual protectia acestor drepturi prin intermediul institutiei Avocatul Poporului este nesatisfacatoare, prezenta acesteia in societate fiind nesemnificativa.
    Guvernul Romaniei isi exprima deplina convingere ca realizarea integrala a obiectivelor privind reconsiderarea reformei in justitie va consolida statul de drept, autoritatea institutiilor statului si caracterul democratic al societatii romanesti - aspecte fundamentale pentru programul social, inclusiv pentru accelerarea integrarii Romaniei in structurile europene si euroatlantice.

    CAP. 8
    Apararea nationala, ordinea publica si siguranta cetateanului

    8.1. Apararea nationala
    Apararea nationala a suferit de pe urma proastei administrari generate de politizarea excesiva a institutiilor statului, de fragmentare si de lipsa de resurse, devenite cronice. Organismul militar este confruntat cu greutati nemaiintalnite pana acum, fiind, in buna masura, lipsit de sprijin si orientare din partea conducerii politice a ministerului. In plus, unele modificari la varf si avansari in grad, care s-au bucurat de o larga publicitate la vremea respectiva, au fost in masura sa adanceasca diferentele dintre personalul ministerului si cel al trupelor.
    Corpul de comanda si-a pierdut in mare masura motivatia de a lucra eficient, si-a diminuat autoritatea in fata gradelor inferioare, din cauza dezacordului evident dintre planuri si resurse, in timp ce trupa, in general demoralizata, da dovada de o neincredere crescanda fata de reforma si restructurare, considerate, alaturi de proasta administrare, ca factori principali ai situatiei actuale.
    Aceste neajunsuri afecteaza candidatura Romaniei la NATO, unde, pe de o parte, documente importante sunt trimise cu intarzieri nejustificate (de pilda, "PARP Survey", care trebuia trimis la NATO pana la 30 octombrie), iar pe de alta parte, unii parametri luati in calcul pentru aderare cunosc o deteriorare continua. In consecinta, daca la momentul Madrid 1997 Romania se afla, sub acest aspect, in rand cu primii candidati, acum se afla printre ultimii.
    8.1.1. Obiective majore ale apararii nationale
    Data fiind situatia actuala din armata, actiunea Guvernului va trebui sa se desfasoare concomitent pe mai multe planuri:
        - deblocarea interna a ministerului si reasigurarea unei comunicari eficiente a conducerii acestuia cu celelalte structuri ale organismului militar;
        - restaurarea credibilitatii conducerii si relansarea procesului de reducere a efectivelor existente, restructurarea si modernizarea armatei, urmarindu-se materializarea efectiva a programelor adoptate;
        - imbunatatirea managementului efortului de integrare euroatlantica;
        - indeplinirea obligatiilor asumate de Romania pe plan international (actiuni in sprijinul pacii).
    - Obiectivul strategic il reprezinta realizarea unui nivel corespunzator al structurilor militare din punct de vedere numeric si al dotarii fortelor, care sa asigure o capacitate operativa la nivelul impus de cerintele Programului de aderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacitatii de a participa la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor si apararea colectiva in plan regional. Procesul de restructurare si modernizare a organismului militar, care cunoaste in prezent o anumita incetinire, va fi relansat prin sustinerea efortului material si financiar, inclusiv prin promovarea unei legi de organizare a Armatei.
    - Un obiectiv de cea mai mare importanta si de urgenta imediata este imbunatatirea rapida a procesului de management al resurselor umane. In aceasta directie se vor urmari:
        - depolitizarea organismului militar, introducerea unor mecanisme sigure care sa previna repolitizarea sa, precum si reintroducerea competentei profesionale drept unic criteriu de promovare in cariera militara. "Ghidul Carierei Militare", aflat actualmente in stadiu de proiect, va fi finalizat in aceasta directie, urmand sa fie aduse modificarile necesare in legislatia aflata in vigoare;
        - redimensionarea corpului de comanda cu nivelul fortelor aflate in proces de diminuare numerica, restructurare si modernizare, urmarindu-se adoptarea unui sistem asemanator celui existent in tarile NATO. Astfel vor fi reglementate nu numai promovarea cadrelor, dar si iesirea lor din sistem, in cazul in care nu exista functie corespunzatoare pentru ele;
        - imbunatatirea nivelului expertizei civile, atat in termeni cantitativi, cat si calitativi, prin masuri de restructurare a programei Colegiului National de Aparare, introducerea unui sistem mai echilibrat si mai echitabil de selectionare a cursantilor, precum si prin cresterea parametrilor educationali si de instructie, pentru pozitiile care urmeaza sa fie ocupate de civili in cadrul Ministerului Apararii Nationale si al comisiilor de aparare, ordine publica si siguranta nationala din Parlament;
        - profesionalizarea structurilor militare, urmand ca in final Romania sa dispuna de un sistem mixt, compus din cadre si militari, pe baza de contract, cuplat cu un anumit numar de militari in termen.
    - In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, in termenul prevazut urmeaza sa fie definitivate si prezentate Parlamentului spre dezbatere si adoptare Strategia nationala de securitate si Cartea Alba a Guvernului, care vor reflecta situatia si interesele de securitate si aparare ale tarii, privite prin prisma integrarii in NATO si a noului sau concept strategic.
    8.1.2. Guvernul va actiona pentru imbunatatirea cat mai rapida a conditiilor de pregatire si de viata ale militarilor si familiilor lor.
    In aceasta categorie intra lansarea unui program de constructie a locuintelor de serviciu, precum si elaborarea urgenta a unei noi legi a pensiilor pentru cadrele militare, care sa elimine diferentierile nejustificate create in timp. De asemenea, acolo unde va fi posibil, se vor incheia conventii cu celelalte institutii ale statului, pentru a se prelua o parte din cadrele eliberate din Armata, asigurandu-se astfel o mai buna protectie sociala a acestora si a familiilor lor. Aceste masuri vor avea un efect pozitiv asupra moralului, cresterii combativitatii si gradului de operativitate al fortelor.
    Guvernul si conducerea Ministerului Apararii Nationale vor intensifica procesul de aliniere a bugetarii la standardele finantarii pe baza de programe. Treptat, pe masura ce economia va spori nivelul resurselor pentru aparare, cheltuielile pentru acest capitol vor cunoaste o pondere sporita in cadrul PIB si al bugetului, pana la un nivel corespunzator nevoilor defensive si integrarii euroatlantice.
    8.1.3. Activitatea de inzestrare si achizitii va trebui sa devina transparenta - cel putin in interiorul sistemului - bazata pe egalitatea sanselor, rationala si desfasurata cu o birocratie redusa. Impreuna, aceste masuri vor diminua coruptia. Vor fi incurajate participarea marilor firme, crearea de joint ventures, precum si aplicarea stricta a principiului egalitatii sanselor in procesul de ofertare.
    Guvernul isi propune sa reconfere Parlamentului, prin intermediul comisiilor sale de aparare, ordine publica si siguranta nationala, autoritatea necesara asupra organismului militar si politicii de aparare. Astfel, cele doua comisii vor fi informate in mod regulat despre toate masurile importante luate in domeniul organismului militar. In afara audierii candidatilor la posturile de membri ai cabinetului, comisiile vor avea posibilitatea sa faca acelasi lucru pentru candidatii la rangul de general si de reprezentanti militari in exterior. De asemenea, comisiile vor obtine dreptul de a asculta ofiterii superiori care doresc sa raporteze tentative de politizare, fara ca de fata sa fie superiorii lor civili, si de a face recomandarile care se impun.
    In aceeasi directie, si anume de a intari controlul civil asupra organismului militar, precum si de a elimina una dintre sursele importante ale politizarii acestuia, directorul Directiei Generale de Informatii a Armatei va fi numit direct de primul-ministru, la propunerea ministrului apararii nationale.
    8.1.4. Integrarea in NATO
    - In conditiile in care aderarea la NATO reprezinta obiectivul major al tarii in perioada urmatoare, avand in vedere apropierea datei reuniunii la varf a liderilor Aliantei, prevazuta pentru anul 2002, indeplinirea obiectivelor cuprinse in Planul national anual de aderare va constitui prioritatea numarul 1. In acest sens se va urmari recastigarea rapida a credibilitatii externe pierdute in timpul celor patru ani de guvernare anterioara. Imediat dupa instalare, conducerea Ministerului Apararii Nationale va trece la o investigare serioasa a gradului de acoperire cu resurse a obiectivelor angajate, urmand ca alocarea de resurse suplimentare, daca se va dovedi necesar, sa fie facuta in virtutea importantei acestui obiectiv.
    - Intrucat activitatea de integrare in structurile euroatlantice nu se reduce doar la Armata, ci vizeaza ansamblul societatii romanesti, relatiilor cu celelalte institutii implicate in proces, indeosebi cu Ministerul Afacerilor Externe, li se va acorda atentia cuvenita.
    8.1.5. Obligatiile militare internationale
    - In ciuda absentei unor resurse indestulatoare si a fenomenului de supraextindere, Guvernul va lua masurile necesare pentru a garanta indeplinirea obligatiilor curente ale Romaniei in cadrul SFOR, KFOR, SEDM&SEEBRIG, negocierile BLACKSEAFOR, semnarea acordului CENCOOP si participarea activa in cadrul SHIRBRIG. In momentul in care nivelul resurselor se va imbunatati se vor asuma si alte obligatii, pornindu-se de la faptul ca o angajare deplina si activa reprezinta o conditie necesara pentru asigurarea pacii si stabilitatii regionale, materializandu-se astfel rolul Romaniei de factor generator de securitate in aria noastra geografica.
    8.2. Restructurarea sistemului de ordine publica
    Programul de guvernare porneste de la constatarea scaderii alarmante a sigurantei cetateanului, a cresterii fenomenului infractional si a criminalitatii, a dezvoltarii structurilor de tip mafiot si a erodarii actului de comanda, ceea ce determina restructurarea radicala a actualului sistem de ordine publica.
    Programul guvernamental trateaza intr-o maniera noua, europeana, asigurarea si functionarea structurilor nationale si locale de ordine publica, asigurandu-se demilitarizarea unor structuri prin trecerea serviciilor publice respective la autoritatile publice locale.
    Ministerul de Interne va deveni un organism puternic, calificat si capabil sa-si exercite functiile esentiale de asigurare a sigurantei cetateanului si a ordinii publice nationale, avand in vedere urmatoarele obiective principale:
    8.2.1. Reconstructia sistemului institutional de ordine publica
    - Transformarea aparatului central al Ministerului de Interne, inspectoratelor generale si comandamentelor de arma in structuri suple de conducere si control, prin reducerea numarului actual de posturi, transferarea acestora la unitatile operative, reorganizarea unor directii, servicii, incadrarea posturilor pe criterii de competenta si experienta in domeniul managementului specific
    - Constituirea unor structuri unice ale Ministerului de Interne la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti, realizandu-se o conceptie unitara in indeplinirea atributiilor specifice institutiei, cresterea operativitatii in actiune, prevenirea si stapanirea fenomenului infractional, precum si coordonarea eforturilor in plan local pentru gestionarea situatiilor de criza
    - Desfiintarea unor structuri care au competente in mai multe judete, in mod deosebit din politie si jandarmerie (inspectoratele de politie transporturi, comandamentele teritoriale de jandarmi)
    - Reducerea treptata a posturilor de conducere, a celor prevazute cu gradul de general si colonel, realizarea unor structuri organizatorice de tip piramidal in unitati, in deplin acord cu perspectivele stabilite prin Ghidul carierei lucratorului din politie, jandarmerie si politia de frontiera
    - Unificarea structurilor politiei de ordine publica cu cele ale politiei rutiere din municipii si orase si transferarea atributiilor privind ordinea publica si de evidenta informatizata a persoanei catre administratia locala (carti de identitate, pasapoarte, carti de alegator, permise de conducere, certificate de inmatriculare)
    - Descentralizarea Politiei Romane si democratizarea raporturilor functionale ca premisa esentiala a unui sistem judiciar eficient si independent
    - Continuarea actiunii de profesionalizare a jandarmeriei si intrebuintarea acesteia intr-o mai mare masura pentru asigurarea ordinii publice, inclusiv in mediul rural
    - Accentuarea procesului de securizare a frontierei de stat a Romaniei, prin transferarea unui numar important de posturi din inspectoratele judetene ale politiei de frontiera la unitatile de executie.
    8.2.2. Descentralizarea deciziei, a responsabilitatilor si a alocarii resurselor
    - Transferarea la nivelurile de maxima eficienta si operativitate (judetean si al municipiului Bucuresti) a unor competente referitoare la gestionarea resurselor umane, indeosebi a celor privind dinamica de personal, precum si a responsabilitatilor de gestionare a fondurilor
    - Construirea unui sistem logistic flexibil si eficient care sa asigure rezolvarea problemelor de dotare atat in plan central, cat si in plan teritorial
    - Reproiectarea structurilor proprii de invatamant, a duratei cursurilor, continutului programelor, sistemului de recrutare, selectie si incadrare a personalului
    - Perfectionarea conceptiei privind planificarea asigurarii ordinii publice in Romania.
    8.2.3. Impunerea unui comportament modern si eficient de munca lucratorului din Ministerul de Interne
    - Incadrarea si promovarea personalului se vor realiza exclusiv pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si eficientei
    - Asigurarea stabilitatii si continuitatii lucratorilor care realizeaza performante profesionale, reconstructia demnitatii meseriei de lucrator din politie, jandarmerie si politie de frontiera
    - Excluderea din structurile ministerului a personalului care nu se adapteaza criteriilor de eficienta si de conduita morala specifice institutiei sau nu isi exercita "dreptul de politie" conform standardelor din tarile dezvoltate
    - Adoptarea in regim de urgenta a masurilor necesare pentru salarizarea lucratorilor din politie, jandarmerie si politia de frontiera in concordanta cu responsabilitatile si riscurile la care sunt expusi, astfel incat sa se asigure acestora un standard de viata decent si prevenirea actelor de coruptie.
    8.2.4. Eficientizarea colaborarii cu autoritatile din sistemul de aparare, siguranta nationala si justitie, precum si cu societatea civila
    - Perfectionarea si intarirea cooperarii cu Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Justitiei, Parchetul General, Serviciul Roman de Informatii, cu celelalte autoritati cu atributii in domeniul apararii si sigurantei nationale
    - Constituirea unui sistem national de gestionare a crizelor si conexarea acestuia la organismele existente in NATO si Uniunea Europeana.
    8.2.5. Continuarea si dezvoltarea relatiilor cu institutiile similare din strainatate
    - Dezvoltarea relatiilor stabilite anterior si realizarea de noi contacte si relatii cu alte structuri similare, care sunt de natura sa contribuie la stoparea fenomenului infractional transfrontalier pe baza tratatelor, conventiilor si acordurilor la care Romania este parte
    - Intarirea cooperarii pe linia combaterii migratiei ilegale prin controlul si securizarea frontierelor, introducerea unor noi elemente de siguranta in pasaportul romanesc, la standarde occidentale, precum si prin abordarea realista a problemei readmisiei persoanelor fara cetatenie
    - Indeplinirea de catre minister a masurilor prevazute in Programul national anual de pregatire a integrarii in NATO
    - Mediatizarea in plan international a demersurilor romanesti pentru racordarea la standardele general acceptate privind fortele si serviciile de ordine publica.
    8.2.6. Perfectionarea legislatiei specifice
    - Inasprirea prevederilor legale, in vederea diminuarii substantiale a coruptiei, a fenomenelor de evaziune fiscala, de contrabanda si spalare a banilor, implicit a economiei subterane
    - Armonizarea legislatiei privind activitatea Ministerului de Interne cu reglementarile europene.
    8.3. Comunitatea serviciilor de informatii si de protectie a informatiilor
    Guvernarea P.D.S.R. va actiona in acest domeniu potrivit standardelor si practicilor moderne, asigurand conditiile pentru ca institutiile respective sa functioneze normal, fara imixtiuni si ingerinte politice sau de grup. In acest sens se vor urmari:
    - asigurarea protectiei reale a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani;
    - instituirea unui sistem riguros de acces la informatii si de valorificare a acestora in folosul tarii;
    - definitivarea legii comunitatii serviciilor de informatii, urmarindu-se in special eliminarea paralelismelor si corelarea activitatii lor;
    - elaborarea si aplicarea reglementarilor privind protectia informatiei, statutul lucratorilor din serviciile de informatii si protectia acesteia.

    CAP. 9
    Reforma administratiei publice centrale si locale. Dezvoltarea regionala

    9.1. Reforma administratiei publice centrale si locale
    Programul guvernamental abordeaza frontal accelerarea reformei administratiei publice centrale si locale, pornind de la evaluarea critica a Comisiei Europene a situatiei actuale din acest domeniu. In acest cadru programul urmareste realizarea criteriilor de aderare la Uniunea Europeana, demonstrand ca Romania isi poate intari treptat capacitatea administrativa de a face fata obligatiilor care ii revin in calitate de viitor stat membru.
    Programul de guvernare privind administratia publica centrala si locala are la baza urmatoarele obiective fundamentale:
    - restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale;
    - schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean;
    - descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei administrative si financiare;
    - demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare;
    - depolitizarea structurilor administratiei publice; eliminarea clientelismului politic;
    - stoparea birocratiei;
    - coerenta actului administrativ; perfectionarea managementului in administratie;
    - aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane;
    - intarirea autoritatii statului si a raspunderii acestuia;
    - armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene; asigurarea coerentei si stabilitatii acestuia.
    9.1.1. Restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale
    Noua structura guvernamentala reflecta pe deplin conceptia P.D.S.R. de modernizare si adaptare concreta a administratiei publice la realitatile economiei si societatii romanesti, raspunzand in acelasi timp structurilor similare din tarile Uniunii Europene si din alte state dezvoltate, cu mentinerea elementelor traditionale, valoroase ale administratiei publice romanesti.
    Restructurarea administratiei publice centrale si locale se va realiza, in principal, prin:
    - restructurarea Guvernului in vederea eficientizarii actului de guvernare;
    - reorientarea activitatii unor ministere si reducerea unui numar important de agentii guvernamentale;
    - trecerea unor agentii guvernamentale in subordinea sau coordonarea ministerelor in vederea asigurarii unei activitati coerente si eficiente, a unor relatii functionale normale;
    - infiintarea unor ministere noi, pentru a raspunde mai eficient prioritatilor de relansare economica si de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii si al Cooperatiei);
    - unificarea si transformarea unor agentii guvernamentale, dovedite ca ineficiente, in ministere (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologia Informatiei, Ministerul Informatiilor Publice, Ministerul Turismului);
    - infiintarea in structura organizatorica a ministerelor a unor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relatia cu Parlamentul, sindicatele si patronatul; integrare europeana si relatii externe; investitori straini si autohtoni;
    - stabilirea, in conformitate cu reglementarile legale, a unor structuri de organizare cadru - suple si eficiente - privind organizarea si functionarea ministerelor si agentiilor guvernamentale, prefecturilor, consiliilor judetene si locale, primariilor; reducerea numarului departamentelor, directiilor generale, directiilor, oficiilor, serviciilor si birourilor din administratia publica centrala si locala;
    - reducerea substantiala a numarului persoanelor cu functii de conducere din administratia publica centrala si locala (secretari generali adjuncti, directori generali, directori generali adjuncti, directori, directori adjuncti, sefi de oficii, sefi de servicii si de birouri);
    - reducerea pe ansamblu, in mod esalonat, cu circa 30% a personalului din ministere si agentii guvernamentale, precum si din cadrul autoritatilor publice locale.
    Pentru intarirea capacitatii administrative a structurilor guvernamentale se vor stabili, prin hotarari ale Guvernului, obiectivele, atributiile si responsabilitatile fiecarui minister si fiecarei autoritati publice centrale, prefecturi si fiecarui serviciu public descentralizat; pentru functionarii publici se vor stabili criterii precise de performanta care vor sta la baza evaluarii anuale a activitatii acestora.
    9.1.2. Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean prin:
    - realizarea unui serviciu public in folosul exclusiv al cetateanului; cresterea rigurozitatii in motivarea si formularea raspunsurilor, precum si scurtarea termenelor in care autoritatile si serviciile publice au obligatia sa raspunda solicitarilor cetatenilor;
    - eliminarea blocajelor birocratice din administratia centrala si locala cu care sunt confruntati cetatenii si agentii economici;
    - consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional;
    - perfectionarea cadrului de functionare a democratiei participative;
    - asigurarea transparentei actelor administrative si comunicarea operativa cu cetatenii.
    9.1.3. Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale administrative si financiare, prin:
    - accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice si preluarea atributiilor de administrare si finantare a unor activitati de catre autoritatile administratiei locale - consilii judetene si consilii locale;
    - transferarea catre autoritatile publice locale a activitatilor si resurselor corespunzatoare de la bugetul de stat pentru finantarea unor servicii publice destinate comunitatilor locale: invatamant, sanatate, cultura, politie comunitara, pompieri, aparare civila etc.;
    - asezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor si taxelor locale, care trebuie sa devina principala sursa de alimentare a bugetelor locale;
    - perfectionarea Legii finantelor publice locale in scopul asigurarii surselor de finantare pentru functionarea normala a serviciilor publice ale fiecarei comunitati locale; crearea premiselor necesare pentru structurarea si aprobarea unor bugete locale solid fundamentate, capabile sa asigure finantarea lucrarilor de interes comunitar.
    9.1.4. Demilitarizarea treptata, pana cel mai tarziu in anul 2002, a unor servicii comunitare, prin:
    - preluarea evidentei populatiei si organizarea acesteia ca serviciu comunitar de catre primarii si consiliile judetene (cartea de identitate, cartea de alegator, intocmirea listelor electorale permanente, permise auto, certificate de inmatriculare etc.);
    - transferarea in subordinea prefecturilor a evidentei pasapoartelor, prin organizarea unui serviciu public judetean specializat;
    - organizarea unor servicii comunitare pentru situatii de urgenta (incendii, inundatii, grindina, cutremure, inghet), care vor prelua atributiile actuale ale unitatilor de pompieri si de aparare civila;
    - infiintarea la nivelul fiecarei unitati administrative - comuna, oras, municipiu - a politiei comunitare pentru ordinea publica, prin preluarea unor atributii specifice de la inspectoratele de politie.
    Actiunile prevazute vor contribui la intarirea masurilor de siguranta personala, de paza si securitate a fiecarui cetatean si a bunurilor sale, urmarindu-se adoptarea de urgenta a unor prevederi legale, in concordanta cu normele din statele europene avansate.
    9.1.5. Depolitizarea structurilor administratiei publice si eliminarea clientelismului politic, prin:
    - respectarea Legii privind statutul functionarului public si aplicarea consecventa a principiului angajarii functionarilor publici exclusiv pe criterii de competenta profesionala;
    - promovarea in functii publice numai pe criterii de performanta si de moralitate, in spiritul si pe baza legii;
    - gestionarea coerenta si corecta a carierei functionarului public prin salarizare corespunzatoare, stimularea si asigurarea unor conditii normale de lucru in scopul respectarii principiului stabilitatii si continuitatii in munca;
    - crearea unui sistem performant - national si regional - de pregatire a functionarilor publici si, respectiv, a persoanelor alese in consiliile locale si judetene.
    9.1.6. Stoparea birocratiei administratiei publice, prin:
    - rationalizarea procedurilor administrative; stabilirea unor termene precise de solutionare a cererilor;
    - rationalizarea circuitului documentelor;
    - extinderea utilizarii in administratia publica a echipamentelor si tehnologiilor informatice;
    - simplificarea procedurilor de emitere a avizelor si acordurilor prin generalizarea sistemului "ghiseului unic".
    9.1.7. Coerenta actului administrativ; perfectionarea managementului in administratie, prin:
    - eficientizarea raporturilor dintre administratia publica centrala si locala, dintre autoritatile publice judetene si cele din comune si orase;
    - aplicarea unitara si eficienta a sistemului de norme si reglementari in administratia publica centrala si locala;
    - crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice centrale si locale;
    - fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe studii si expertize, constituindu-se oficii sociologice de coordonare metodologica la nivel central, precum si in cadrul consiliilor judetene.
    9.1.8. Aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane, prin:
    - acordarea statutului de comuna unui numar de peste 1.000 de sate care indeplinesc criteriile legale, asigurandu-se astfel apropierea autoritatii administrative de cetatean;
    - organizarea ca orase a unui numar important de comune care, prin dotarile tehnico-edilitare (alimentare cu apa si gaze, canalizare, telefonie etc.), se apropie de statutul de localitate urbana;
    - pregatirea conditiilor pentru organizarea administrativ-teritoriala in conformitate cu standardele Uniunii Europene.
    9.1.9. Intarirea autoritatii statului si a raspunderilor acestuia, prin:
    - repunerea in drepturile constitutionale si legale a autoritatilor publice - ministere si agentii guvernamentale, prefecturi, consilii judetene, consilii locale, primari;
    - monitorizarea aplicarii reformei administrative si a performantelor operationale ale autoritatilor publice centrale si locale;
    - intarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a contribuabililor.
    9.1.10. Armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene, prin:
    - asigurarea coerentei si a stabilitatii pe termen lung a cadrului legislativ in domeniul administratiei publice centrale si locale;
    - initierea unei ample actiuni de imbunatatire a reglementarilor existente in domeniu si elaborarea unor reglementari noi, bazate pe principiile prevazute de Constitutie si de Carta Europeana a Autonomiei Locale;
    - elaborarea si inaintarea la Parlament, in cursul anului 2001, a urmatoarelor proiecte pentru asigurarea unitatii de interpretare si aplicare, pentru evitarea paralelismelor, a excesului de reglementari si a modificarilor repetate ale aceluiasi act normativ:
        - Codul administrativ;
        - Codul de procedura administrativa;
        - Codul electoral.
    9.2. Dezvoltarea regionala
    Guvernul va actiona pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare regionala prevazute in Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, in deplin acord cu politica europeana de coeziune economica si sociala.
    In acest cadru se vor asigura:
    - diminuarea dezechilibrelor regionale existente;
    - stimularea dezvoltarii echilibrate;
    - revitalizarea zonelor defavorizate;
    - preintampinarea producerii de noi dezechilibre;
    - corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale;
    - stimularea cooperarii interregionale interne si internationale care contribuie la progresul economic si social;
    - dezvoltarea in continuare a relatiilor speciale, privilegiate ale Romaniei cu Republica Moldova, consolidarea spatiului cultural si spiritual comun in concordanta cu normele si valorile integrarii intr-o Europa unita;
    - pregatirea cadrului institutional pentru a raspunde criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de utilizare a fondurilor structurale si de acces la Fondul de coeziune al Uniunii Europene.
    9.2.1. Pentru punerea in aplicare a politicii de dezvoltare regionala Guvernul va actiona la nivel national pentru:
    - promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii, in vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice durabile;
    - promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;
    - cresterea capacitatii regiunilor - din punct de vedere institutional, financiar, decizional - la sustinerea propriului proces de dezvoltare;
    - promovarea principiilor dezvoltarii durabile;
    - asigurarea de sanse egale in ceea ce priveste accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua.
    9.2.2. La nivel regional se va actiona pentru:
    - stimularea capacitatii competitive a regiunilor si valorificarea potentialului propriu de dezvoltare, prin:
        - intarirea capacitatii institutionale de a elabora si de a pune in aplicare programe si proiecte de dezvoltare pentru imbunatatirea structurii economice regionale, urmarindu-se diversificarea economiei, expansiunea initiativelor private prin preluarea de catre stat sau comunitati a efortului material necesar in vederea demararii unor activitati productive pentru: pregatirea terenurilor ramase dupa dezafectarea uneia sau mai multor intreprinderi in cazul platformelor industriale, pentru pornirea de noi activitati destinate industriei si mestesugurilor; cai de transport locale, in special cai de acces spre zonele in care urmeaza sa se dezvolte o noua intreprindere; parcuri industriale, centre tehnologice (cercetare, design, prototipuri etc.), unitati de aprovizionare si unitati de indepartare a reziduurilor; pregatirea terenurilor pentru industria turistica;
        - dezvoltarea activitatilor de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si de creare a societatii informationale in raport cu potentialul si specificul zonelor, in sprijinul economiei acestor zone, pe baza de cercetari proprii si transfer tehnologic;
    - diminuarea decalajelor de dezvoltare interregionale si intraregionale, prin:
        - imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale (infrastructura de drumuri; infrastructura comunicatiilor; infrastructura reprezentata de suprafetele de teren care trebuie amenajate, astfel incat sa corespunda cerintelor implantarii de noi industrii);
        - dezvoltarea resurselor umane, indeosebi in acele regiuni cu industrii in declin (industrie siderurgica, metalurgica, extractiva, chimica si constructii de masini), in vederea crearii de oportunitati pentru ocupare durabila (calificarea si recalificarea nu numai a somerilor, ci si a celor care lucreaza in intreprinderi de stat ce urmeaza sa se restructureze; politici active de ocupare a fortei de munca; imbunatatirea integrarii pe piata muncii a persoanelor cu probleme speciale);
        - dezvoltarea economico-sociala a spatiului rural, prin: punerea in valoare a potentialului uman pentru a face fata noilor cerinte; asigurarea accesului populatiei din zonele rurale la servicii de sanatate si invatamant de calitate; dezvoltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comunicatii si energetice, promovarea si diversificarea activitatilor economice; dezvoltarea unei agriculturi performante si diversificate; crearea unor intreprinderi mici si mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal, comercial si de prestari de servicii;
        - dezvoltarea turismului, concentrata pe turismul rural, turismul cultural si pe alte "nise de piata", actionandu-se pentru: realizarea de studii de marketing si analize de prefezabilitate si fezabilitate, cu asistenta unor experti internationali; abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze, intr-un cadru coerent, pe o baza regionala si subregionala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati; investitii publice directe pentru restaurarea/ameliorarea atractiilor turistice insemnate (situri ale patrimoniului cultural, cladiri istorice, frumuseti naturale etc.);
        - preintampinarea aparitiei unor zone-problema;
        - promovarea unor politici diferentiate, conform unor particularitati zonale (zone monofunctionale, predominant agricole, miniere, aglomerari urbane, zone naturale si construite protejate, zone de granita, zone cu probleme de mediu);
    - asigurarea transparentei in alocarea si utilizarea resurselor, inclusiv a celor alocate de Uniunea Europeana, din fondurile structurale, a asistentei financiare nerambursabile din partea unor guverne, organizatii internationale etc.;
    - cresterea eficientei procesului de mediatizare a programelor in randul agentilor economici; perioada de depunere a proiectelor va fi de maximum 3 luni;
    - dezvoltarea unor servicii de instruire si consultanta in elaborarea documentelor pentru proiectele agentilor economici;
    - procesul de selectie a investitorilor va pune un accent deosebit pe criterii de bonitate si pe fezabilitatea afacerilor propuse.

    CAP. 10
    Relatiile interetnice

    Protectia minoritatilor nationale va fi realizata prin asigurarea posibilitatilor pentru manifestarea libera si deplina a tuturor minoritatilor, a respectarii drepturilor omului, in conformitate cu angajamentele Romaniei de integrare europeana si euroatlantica.
    - Guvernul va actiona pentru continuarea si dezvoltarea initiativelor institutionale si legislative din ultimul deceniu.
    - Guvernul se va implica pentru asigurarea dreptului de a-si pastra si dezvolta liber exprimarea identitatii etnice pentru toti cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale, astfel incat sa se poata manifesta pe deplin in sfera culturii, limbii, religiei, educatiei si invatamantului, vietii publice. Va fi stimulat efortul comun si dialogul cu minoritatile nationale in vederea imbunatatirii actului decizional si afirmarii identitatii etnice in randul populatiei.
    - Se va actiona pentru dezvoltarea diversitatii culturale in folosul intregii societati, in scopul excluderii aparitiei unor curente de orientare extremista care promoveaza intoleranta si ura interetnica. Se va asigura totodata buna functionare a unui sistem de educatie in materie de respectare a legii si de dezvoltare a valorilor democratice.
    - In conceptia P.D.S.R. minoritatile sunt pentru orice tara o mare resursa. Un bun management al acestei resurse este o cale de a servi in egala masura dezvoltarea identitatii minoritatilor, precum si o cale de a garanta cooperarea interculturala. Acest model poate fi definit ca un model civic multicultural.
    10.1. Obiectivele specifice de sustinere a dezvoltarii multiculturale sunt:
    - asigurarea unui cadru comunitar favorabil continuarii dezvoltarii fiecarui model cultural specific atat in comunitatea respectiva, cat si in comunitatea locala si la nivel national;
    - dezvoltarea unui model de transfer catre majoritate al valorilor culturale ale minoritatilor, astfel incat sa se poata asigura fiecarui cetatean posibilitatea sa asimileze cunostinte privind spiritualitatea si istoria "celorlalti" din acelasi spatiu;
    - gestionarea diversitatii, tensiunilor si a distorsiunilor ce pot sa apara la un moment dat, astfel incat sa poata fi prevenite conflictele si sa se poata asigura managementul crizelor;
    - Guvernul va analiza posibilitatea largirii cadrului existent al invatamantului si al componentelor media in limbile minoritatilor.
    10.2. Vor fi analizate in continuare posibilitatile de consolidare si dezvoltare a identitatii etnice pentru minoritatea cea mai numeroasa, minoritatea maghiara, cu privire la educatie, cultura, limba si religie.
    In acest sens se va avea in vedere:
    - largirea cadrului existent al invatamantului, pe specialitati si niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar;
    - interconectarea si integrarea programelor culturale de radio si de televiziune in limba maghiara, astfel incat sa se realizeze o coerenta si o consistenta sporite ale acestora la nivel national;
    - asigurarea conditiilor pentru folosirea limbii materne in activitatile publice, in asa fel incat pe o asemenea cale sa se incurajeze atat multiculturalismul, cat si integrarea multilingvistica;
    - asigurarea conditiilor pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului confesional, in contextul respectului pentru principiile libertatii de constiinta si pluralismului religios;
    - reprezentarea corecta in structurile socioprofesionale ale tarii, pe baza principiului egalitatii sanselor si in contextul efortului pentru edificarea unitatii in diversitate a societatii.
    10.3. Elaborarea unei strategii nationale si programe specifice, care sa asigure imbunatatirea substantiala a situatiei rromilor, prin:
    - forme diversificate de invatamant, tinandu-se seama de nivelul actual de instruire a rromilor;
    - realizarea de catre televiziunea nationala a unor programe educative si de atragere a persoanelor analfabete pentru invatarea limbii romane si limitarea abandonului scolar;
    - implicarea institutiilor responsabile ale statului in socializarea tinerilor rromi;
    - realizarea unui program de locuinte sociale in mediul rural, destinate familiilor de rromi si atribuirea de teren agricol;
    - orientarea asistentei educationale-sanitare pentru rromi;
    - reprezentarea rromilor in administratia publica locala;
    - politici de responsabilizare civica si educatie cetateneasca pentru populatia de rromi;
    - participarea statului la proiecte internationale de sprijinire materiala si culturala a rromilor.
    10.4. Elaborarea unor strategii de integrare culturala si sociala a celorlalte comunitati etnice.

    CAP. 11
    Politica externa si promovarea imaginii reale a Romaniei

    11.1. Obiective majore de politica generala
    Politica externa a Romaniei contine fireste elemente de continuitate, consecinta a consensului existent la nivel politic si popular asupra prioritatilor noastre pe plan international: integrarea europeana si euroatlantica, dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate, afirmarea rolului Romaniei la nivelul institutiilor regionale si internationale, contributia la consolidarea securitatii nationale, a stabilitatii democratiei si a statului de drept, la respectarea valorilor democratice si a drepturilor omului si la dezvoltarea economiei de piata functionale, a comertului international si investitiilor. In acelasi timp situatia generala a tarii, rezultatele modeste inregistrate pe calea integrarii si erodarea statutului international al Romaniei indica necesitatea unui nou spirit in asigurarea coerentei, eficacitatii si predictibilitatii politicii noastre externe.
    In aceasta etapa cruciala pentru destinul natiunii diplomatia romaneasca are sansa istorica de a contribui decisiv la realizarea intereselor nationale si la conturarea unui nou viitor pentru toti cetatenii Romaniei. Prin consecventa, seriozitate si dinamism Guvernul Romaniei va actiona cu responsabilitate pentru refacerea credibilitatii si respectabilitatii internationale ale Romaniei si ale cetatenilor sai.
    Definirea si promovarea prioritatilor politicii externe romanesti vor fi raportate nemijlocit si consecvent interesului national si vor fi puse in serviciul demnitatii nationale si personale a cetateanului, al nevoilor si obiectivelor sale.
    Obiectivul fundamental al politicii externe in urmatoarea perioada va consta in accelerarea integrarii Romaniei in structurile politice, economice si strategice europene si euroatlantice.
    Se vor bucura de o importanta speciala: continuarea in ritm accelerat a negocierilor cu Uniunea Europeana, in vederea scurtarii orizontului aderarii Romaniei in structurile comunitare si a recuperarii handicapului acumulat fata de alte state candidate; revitalizarea candidaturii Romaniei pentru Alianta Nord-Atlantica, avand ca obiectiv invitarea Romaniei pentru negocieri de aderare la Reuniunea la nivel inalt a NATO din 2002; exercitarea ireprosabila de catre Romania a Presedintiei in exercitiu a O.S.C.E. in 2001.
    Una dintre componentele esentiale ale demersului de politica externa a Romaniei o va constitui stimularea dezvoltarii relatiilor economice cu alte state si promovarea intereselor economice nationale, cu un accent deosebit pe stimularea exporturilor si competitivitatii companiilor si produselor romanesti, atragerea de investitii si capital international, consolidarea, extinderea si recastigarea pietelor noastre externe. Asigurarea accesului nerestrictiv pe aceste piete si obtinerea de facilitati pentru stimularea exporturilor romanesti vor fi dublate de promovarea si apararea intereselor comerciale ale capitalului national. Dimensiunea economica, comerciala si investitionala va reprezenta un criteriu important in stabilirea prioritatilor noastre de politica externa.
    Prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si al misiunilor diplomatice si consulare ale Romaniei va fi asigurata coerenta institutionala si functionala pe plan intern si extern intre componenta politica si cea economica ale politicii externe romanesti.
    Politica externa a Romaniei va contribui la formularea unor strategii si solutii moderne la realitatile si sfidarile globalizarii, integrarii si regionalizarii lumii contemporane. Sansa Romaniei de a se numara printre castigatorii fenomenului globalizarii rezida in primul rand in pastrarea identitatii noastre culturale si spirituale, in stimularea creativitatii, educatiei si cercetarii romanesti, in dinamizarea relatiilor dintre romanii de pretutindeni.
    In procesul elaborarii strategiilor si executiei actiunilor de politica externa Guvernul Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe vor acorda o atentie speciala consultarii ample si structurate cu Parlamentul Romaniei, cu societatea civila, cu reprezentantii mediilor de afaceri, de presa si academice, cu reprezentantii comunitatilor romanesti din afara tarii.
    Obiectivele de politica externa generala se vor orienta spre:
    - dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate si de cooperare regionala cu tarile din zona;
    - dezvoltarea relatiilor bilaterale, indeosebi cu tarile cu care Romania impartaseste aceleasi valori si interese, in vederea realizarii intregului lor potential in plan politic, economic, strategic si cultural-stiintific;
    - dinamizarea diplomatiei multilaterale, in principal in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite si al agentiilor sale specializate, si intensificarea participarii Romaniei la organizatiile si structurile subregionale, regionale, europene si euroatlantice, pentru promovarea dialogului constructiv si afirmarea profilului Romaniei pe plan international;
    - sprijinirea dialogului si cooperarii Guvernului cu institutiile financiare internationale si facilitarea accesului sectorului privat si public la capitalul si pietele internationale;
    - reluarea demersurilor pentru aderarea Romaniei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in Europa (OECD);
    - sustinerea activa a intereselor cetatenilor romani si ale conationalilor din afara granitelor si incurajarea relatiilor lor cu tara;
    - intarirea capacitatii Romaniei de a face fata amenintarilor neconventionale la adresa securitatii (crima organizata, proliferarea armelor de distrugere in masa, coruptia, traficul de droguri si fiinte umane, criminalitatea economica si electronica etc.);
    - promovarea imaginii, culturii, spiritualitatii si stiintei romanesti in lume.
    11.2. Cai si mijloace de indeplinire a obiectivelor politicii externe a Romaniei
    11.2.1. Uniunea Europeana
    Aderarea la Uniunea Europeana reprezinta prioritatea strategica a politicii Romaniei, a carei realizare depinde de eforturile concertate ale institutiilor guvernamentale, societatii civile, mediului de afaceri si ale fiecarui cetatean roman. Dupa Consiliul European de la Nisa si incheierea Conferintei Interguvernamentale, Uniunea Europeana a creat premisele institutionale pentru realizarea extinderii Uniunii. Desi ambitios, obiectivul propus, ca Romania sa adere la Uniunea Europeana la orizontul anului 2007, este inca realizabil. Perioada urmatoare va fi esentiala pentru validitatea acestui obiectiv.
    Politica externa este numai una dintre fatetele procesului complex de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Integrarii Europene vor coordona eforturile externe si pe plan intern de pregatire, derulare si accelerare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, in conformitate cu strategiile de dezvoltare si interesele politice si economice ale Romaniei.
    Guvernul va avea ca repere Strategia economica pe termen mediu si Planul national de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, precum si Raportul Comisiei Europene privind progresele inregistrate de statele candidate la aderare in anul 2000.
    Guvernul va actiona pentru ca Romania sa depaseasca situatia actuala in care, in mod nejustificat si in contradictie flagranta cu potentialul economic si uman al tarii, este pe ultimul loc printre statele candidate din punct de vedere al indicatorilor economici si al progreselor in procesul de negociere.
    Romania va apela la experienta de integrare a statelor recent admise in Uniunea Europeana si la cea a statelor central-europene avansate in procesul de negocieri.
    La randul ei, Romania va acorda sprijin statelor din Balcanii de Vest, angajate in procesul de stabilizare si asociere la Uniunea Europeana, candidati potentiali la aderarea la Uniunea Europeana, pentru a reusi sa se apropie de Uniunea Europeana si sa dobandeasca in timp statutul de candidat invitat sa inceapa negocierile de aderare.
    Romania va continua sa sprijine activ, din perspectiva intereselor nationale, Republica Moldova si Ucraina, in realizarea optiunilor lor de apropiere de Uniunea Europeana, daca cetatenii si guvernele statelor vecine vor continua aceasta orientare.
    Guvernul va acorda prioritate maxima realizarii conditiilor necesare pentru ridicarea in urmatoarele 12 luni a restrictiilor privind regimul de vize al cetatenilor romani in statele membre ale Uniunii Europene. Pentru realizarea acestui obiectiv Guvernul va elabora un plan de actiune si va aloca resursele necesare pentru remedierea disfunctiilor constatate de statele Uniunii Europene in indeplinirea conditiilor necesare privind intarirea controlului la frontiere, reducerea drastica a migratiei ilegale din Romania, asigurarea bunei functionari a acordurilor bilaterale de readmisie, incheierea sau ratificarea rapida a noilor acorduri de readmisie, operarea sistemului on-line de verificare a informatiilor intre punctele de control al frontierelor si institutiile centrale, securizarea pasapoartelor si actualizarea legislatiei privind regimul strainilor. Guvernul va coopera cu statele membre ale Uniunii Europene si cu Comisia Europeana, inclusiv pentru obtinerea asistentei necesare in vederea finalizarii rapide a proceselor care asigura indeplinirea criteriilor pentru liberalizarea regimului vizelor.
    Guvernul Romaniei se va angaja in participarea la procesul de reflectie asupra viitorului Uniunii Europene. Ca viitor membru al Uniunii, Romania este interesata de finalitatea integrarii europene si de asigurarea unui loc in cadrul Uniunii Europene, corespunzator cu ponderea geografica, economica si demografica pe care tara noastra - singurul stat mare, alaturi de Polonia, dintre statele candidate - o va avea in momentul aderarii.
    Guvernul va folosi toate posibilitatile de consultare si participare oferite statelor candidate de Politica Europeana de Securitate si Aparare si va asigura participarea Romaniei la un nivel corespunzator ponderii si importantei pe care le va avea Romania, ca membru al Uniunii Europene, la viitoarele actiuni europene de gestionare a crizelor.
    11.2.2. NATO
    Aderarea la NATO este esentiala pentru consolidarea stabilitatii si securitatii nationale, pentru asigurarea apararii Romaniei. De asemenea, aderarea Romaniei la NATO va contribui la consolidarea stabilitatii intregii regiuni. Pentru atingerea obiectivului enuntat Guvernul Romaniei isi va asuma responsabilitatile legate de pregatirea aderarii, va crea conditiile, va gestiona mecanismele si va aloca resursele necesare efortului de integrare in NATO.
    Actiuni si programe de pregatire a aderarii:
    - Romania va coopera strans cu NATO si cu membrii Aliantei pentru crearea consensului in jurul extinderii la Summitul Aliantei din 2002 si asupra candidaturii noastre. Romania va continua sa aplice riguros Programul national de aderare din cadrul MAP.
    - Romania va continua sa participe activ la Parteneriatul pentru Pace si la Consiliul de Parteneriat Euroatlantic. Romania va urmari cu interes evolutiile legate de dezvoltarea unei Identitati Europene de Securitate si Aparare, fiind pregatita sa contribuie efectiv la constituirea unei forte europene, precum si la actiuni de mentinere a pacii sub egida NATO.
    - Romania va indeplini, in continuare, obligatiile si angajamentele internationale in domeniul neproliferarii si controlului armamentelor, precum si al exporturilor de produse strategice si al tehnologiei cu dubla utilizare, in acord cu politicile si prioritatile NATO.
    - Guvernul va incuraja implicarea activa a institutelor de relatii internationale din Romania, a cercurilor universitare si academice, a societatii civile, pentru sustinerea candidaturii Romaniei pentru integrarea in NATO.
    11.2.3. O.S.C.E. - Exercitarea Presedintiei in exercitiu a O.S.C.E.
    Ca urmare a deciziei adoptate de catre Summitul O.S.C.E. de la Istanbul, Romania va prelua incepand cu 1 ianuarie 2001 Presedintia in exercitiu a O.S.C.E., cea mai inalta pozitie incredintata Romaniei pe plan international. In aceasta inalta calitate Romania va promova idealurile pacii, cooperarii si securitatii in spatiul O.S.C.E., valorile democratiei, ale statului de drept si ale respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale omului, aducandu-si contributia pe baza valorilor de libertate si demnitate, a aspiratiilor de stabilitate si prosperitate proprii natiunii romane.
    Prioritatile Presedintiei romane la O.S.C.E.:
    - Romania va actiona pentru consolidarea rolului O.S.C.E. ca for de dialog politic si de cooperare in problemele securitatii, in intelesul atotcuprinzator al acesteia, la sporirea eficientei O.S.C.E. in domeniul diplomatiei preventive, al gestionarii crizelor si in reconstructia postconflict, la consolidarea institutiilor democratice si a statului de drept, la apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in spatiul euroatlantic;
    - Romania isi propune sa desfasoare un dialog activ cu toate statele membre ale organizatiei si sa actioneze intr-o maniera impartiala si eficienta in administrarea dosarelor importante aflate pe agenda organizatiei, acordand o importanta egala activitatilor si misiunilor O.S.C.E. Presedintia in exercitiu a O.S.C.E. se va angaja direct in realizarea unor progrese pe linia solutionarii conflictelor care ameninta stabilitatea si pacea in spatiul euroatlantic, promovand dialogul si realizarea acordului intre partile aflate in conflict. Presedintia romana va sustine evolutiile democratice, sprijinirea consolidarii unui climat propice pentru promovarea dezvoltarii economice si facilitarea reglementarii problemelor existente in Europa de Sud-Est, Caucaz si Asia Centrala;
    - intensificarea cooperarii cu secretarul general al O.S.C.E., cu Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale, cu directorul Biroului O.S.C.E. pentru Democratie si Drepturile Omului, cu directorul Biroului Economic, cu reprezentantul pentru libertatea presei, cu directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, cu sefii de misiuni din spatiul O.S.C.E.;
    - realizarea unei cooperari sistematice si sustinute cu Biroul O.S.C.E. pentru Democratie si Drepturile Omului de la Varsovia, inclusiv cu Punctul de contact pentru populatiile Roma/Sinti;
    - coordonarea intre statele O.S.C.E. a politicilor de combatere a crimei organizate, coruptiei si traficului de persoane;
    - continuarea preocuparilor organizatiei paneuropene in domeniul economic;
    - dezvoltarea unei stranse cooperari intre O.S.C.E. si Adunarea Parlamentara a O.S.C.E. (A.P.O.S.C.E.), in beneficiul organizatiei paneuropene;
    - intensificarea consultarilor si cooperarii intre O.S.C.E. si, respectiv, Comisia Europeana, NATO/E.A.P.C., Consiliul Europei.
    11.2.4. Intensificarea relatiilor bilaterale
    Guvernul va urmari cu prioritate:
    - extinderea relatiilor politice, economice si culturale cu statele membre ale Uniunii Europene; intensificarea cooperarii cu fiecare dintre aceste state, pe domenii sectoriale de interes comun si in cadrul programelor comunitare, pentru facilitarea preluarii de catre Romania a acquisului comunitar; dezvoltarea relatiilor cu partenerii traditionali ai Romaniei din Europa de Vest, in primul rand cu Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Olanda si Austria, precum si cu parteneri cu care potentialul de cooperare este inca insuficient explorat, cum sunt: Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, Portugalia, Luxemburg, Irlanda;
    - consolidarea Parteneriatului Strategic cu S.U.A. in domeniile politic, economic, militar si in combaterea amenintarilor neconventionale la adresa securitatii; realizarea unei dinamici corespunzatoare a contactelor cu caracter politic si economic, la toate nivelurile; extinderea listei de proiecte de cooperare bilaterala; utilizarea in mod eficient a fazei intensificate a Parteneriatului strategic si stimularea cresterii volumului de investitii americane in Romania;
    - stimularea relatiilor economice si politice cu toate statele G - 8 si G - 24;
    - dezvoltarea cu dinamism si pragmatism a relatiilor speciale si privilegiate ale Romaniei cu Republica Moldova, pe baza identitatii de limba, cultura si istorie, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate economica, sustinerea fluxurilor investitionale in Republica Moldova, continuarea si amplificarea sprijinului economic direct, asistenta pentru diversificarea resurselor energetice disponibile Republicii Moldova pentru cresterea gradului de independenta energetica a tarii, sprijinirea admiterii Republicii Moldova in Pactul de Stabilitate in Europa de Sud-Est, sustinerea proiectelor europene de cooperare regionala si subregionala la care Republica Moldova ar putea participa;
    - dezvoltarea ampla a raporturilor Romaniei cu Ungaria, Ucraina si Bulgaria si reluarea relatiilor traditionale de cooperare cu R.F. Iugoslavia;
    - dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate cu statele din Europa de Sud-Est; intensificarea cooperarii cu Croatia, fosta republica iugoslava Macedonia si Bosnia-Hertegovina; sprijinirea proceselor democratice si a dezvoltarii economice a Albaniei si a exercitarii de catre Albania a Presedintiei Procesului de cooperare in Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.), in anul 2001; sustinerea, prin intermediul Presedintiei romanesti a O.S.C.E., a consolidarii stabilitatii in Europa de Sud-Est si a reglementarii problemelor inca nesolutionate, prin negocieri;
    - utilizarea intregului potential de cooperare cu cei doi membri NATO din Europa de Sud-Est, Turcia si Grecia, in probleme de interes regional si in probleme referitoare la integrarea europeana si euroatlantica;
    - coordonarea actiunilor si promovarea intereselor comune cu statele candidate la integrarea euroatlantica, in primul rand cu Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia;
    - relansarea relatiilor cu Federatia Rusa, intensificarea dialogului politic si a consultarilor in probleme de interes comun si diversificarea domeniilor de cooperare economica, inclusiv pe terte piete;
    - intensificarea relatiilor traditionale cu Republica Populara Chineza, aprofundarea cooperarii economice bilaterale, in noile conditii create prin aderarea Republicii Populare Chineze la Organizatia Mondiala a Comertului, realizarea unui dialog bilateral pragmatic, intensificat si de substanta;
    - consolidarea relatiilor cu statul Israel, pe baza traditiilor de cooperare, a pozitiei principiale si consecvente a Romaniei de sustinere a acestei tari in organismele internationale, a existentei puternicei comunitati romanesti din Israel si a posibilitatilor substantiale de conlucrare in domeniul economic;
    - dezvoltarea relatiilor cu statele arabe, reluarea cooperarii traditionale in domeniile: economic, al resurselor energetice si al schimburilor universitare si culturale; imprimarea unei noi dinamici dialogului politic cu statele arabe din Orientul Mijlociu si din zona Golfului;
    - dezvoltarea relatiilor si cooperarii in domenii de interes comun cu Sfantul Scaun;
    - aprofundarea relatiilor cu Georgia, Armenia si Azerbaidjan, din perspectiva intereselor comune pentru asigurarea stabilitatii in Caucazul de Sud si pentru dezvoltarea economica a zonei la intregul potential;
    - intensificarea relatiilor cu statele din Asia Centrala si sustinerea eforturilor acestor state pentru consolidarea stabilitatii si securitatii in regiune;
    - relansarea raporturilor cu state din America Latina si recastigarea pietelor traditionale pentru produsele romanesti;
    - intensificarea relatiilor cu statele din zona Asia - Pacific, relansarea legaturilor economice cu partenerii traditionali, stimularea cooperarii cu India si Pakistan, revigorarea legaturilor cu Vietnamul, sprijinirea activa a procesului reconcilierii intercoreene si a legaturilor economice cu peninsula coreeana;
    - dezvoltarea relatiilor de cooperare economica si politica cu Australia, Indonezia, Malaysia si Noua Zeelanda;
    - revigorarea relatiilor cu Africa de Sud, Nigeria si cu alti parteneri importanti ai Romaniei in Africa.
    11.2.5. Promovarea cooperarii regionale si subregionale
    - Conceputa ca o dimensiune complementara demersurilor diplomatice pentru aderarea la NATO si Uniunea Europeana, activitatea de cooperare in plan regional si subregional va fi continuata cu dinamismul pe care il va imprima prezenta Romaniei la Presedintia in exercitiu a O.S.C.E. O atentie speciala se va acorda, in noul context creat in Europa de Sud-Est, prin revenirea R. F. Iugoslavia in organizatiile internationale si regionale, participarii la eforturile regionale de solutionare a diferendelor si situatiilor de criza existente.
    - Romania va acorda o atentie speciala folosirii integrale a potentialului oferit de activitatile si proiectele Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Vom contribui la consolidarea Procesului de cooperare in Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.), la activitatea Procesului Royaumont si a Initiativei de Cooperare in Europa de Sud-Est (S.E.C.I.), astfel incat toate statele din regiune sa valorifice mecanismele si resursele Centrului S.E.C.I. pentru combaterea crimei organizate, in vederea promovarii unor politici coerente de combatere a riscurilor neconventionale la adresa securitatii in regiune.
    - O atentie speciala va fi acordata valorificarii potentialului de cooperare economica al Organizatiei de Cooperare Economica la Marea Neagra, prin derularea si aplicarea proiectelor agreate (energie, sistem financiar-bancar, transporturi, turism), in scopul racordarii mai eficiente a activitatilor acesteia la prioritatile economiei nationale si la interesele cercurilor oamenilor de afaceri romani.
    - Un rol important va fi acordat dezvoltarii dimensiunii central-europene a politicii externe romanesti, prin stimularea relatiilor de cooperare cu state central-europene din vecinatatea sau proximitatea Romaniei, membre sau candidate la aderarea la Uniunea Europeana sau care au aderat recent la Organizatia Tratatului Nord Atlantic (NATO), in scopul unei racordari mai fidele a tarii noastre la proiectele de cooperare regionala (I.C.E., C.E.F.T.A.) si al stimularii proceselor de convergenta economica si institutionala cu institutiile vest-europene.
    - In contextul cooperarii regionale, vor fi consolidate relatiile de buna vecinatate cu statele vecine (Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, R. F. Iugoslavia), pe baza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterala si a sustinerii initiativelor locale de cooperare transfrontaliera.
    11.2.6. Cooperarea in combaterea amenintarilor neconventionale la adresa securitatii
    - Intarirea capacitatii Romaniei de a face fata sfidarilor globale la adresa securitatii (coruptia, crima organizata, traficul de droguri si de fiinte umane, criminalitatea economica si electronica) va reprezenta un obiectiv major al politicii externe romanesti.
    - In contextul interdependentei crescande a economiilor si spatiilor de securitate nationale, politica externa trebuie sa sprijine accesul Romaniei la beneficiile globalizarii si cuplarea sa la eforturile comunitatii internationale de combatere a criminalitatii transfrontaliere. Actiuni consecvente si de substanta ale Romaniei de combatere a coruptiei, migratiei ilegale, traficului de persoane si de droguri, precum si de intarire a securitatii frontierei devin esentiale in procesul de integrare euroatlantica a Romaniei. De asemenea, credibilitatea Romaniei pe pietele financiare internationale si in comertul mondial nu poate fi pastrata fara un efort sustinut de combatere a criminalitatii financiare si electronice.
    - In cadrul demersurilor de politica externa ale Romaniei va fi acordata o atentie speciala canalizarii de resurse si cunostinte spre intarirea capacitatilor interne si a cooperarii regionale si internationale de aplicare a legii si combatere a coruptiei si riscurilor neconventionale.
    - Romania va fi un promotor activ al luptei impotriva coruptiei si amenintarilor transfrontaliere atat in plan intern, cat si in cadrul Pactului de Stabilitate si al initiativelor regionale din care face parte.
    - Ca tara gazda a Centrului Regional S.E.C.I. pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere, Romania va asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii Centrului, precum si coordonarea eficienta a Grupului de Actiune ("Task Force") pentru combaterea traficului de fiinte umane;
    - Eforturile interne si regionale vor fi conjugate cu o participare activa a Romaniei la activitatile in acest domeniu ale organizatiilor internationale, intre care Organizatia Internationala a Migratiei, Interpol, Europol, Consiliul Europei, O.E.C.D., O.N.U.
    11.2.7. Colaborarea in cadru multilateral
    Participarea Romaniei la forme de cooperare multilaterala va continua sa fie armonizata cu interesele Romaniei privind integrarea in structurile europene si euroatlantice si cu obiectivele programului de guvernare in plan politic si economic.
    Guvernul va actiona pentru:
    - obtinerea sprijinului statelor membre O.N.U. pentru candidatura Romaniei la un post in Consiliul de Securitate, in perioada 2003 - 2004;
    - continuarea participarii active a Romaniei la formele si structurile regionale de cooperare - Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Initiativa Central-Europeana, Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra;
    - sustinerea activitatii Centrului Regional S.E.C.I. pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere si examinarea posibilitatii promovarii unor proiecte ale centrului in cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est sau impreuna cu Organizatia Internationala pentru Migratii;
    - implicarea activa in activitatile Consiliului Europei si ale mecanismelor acestuia; intensificarea cooperarii cu Curtea Europeana a Drepturilor Omului in toate problemele de interes pentru Romania;
    - aprofundarea cooperarii in cadrul Procesului de cooperare in Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.); promovarea, si in acest cadru, a procesului de stabilizare si asociere initiat de Uniunea Europeana pentru statele din Balcanii Occidentali; stabilirea unei legaturi structurate intre Uniunea Europeana si S.E.E.C.P.; urmarirea aplicarii Cartei relatiilor de buna vecinatate, stabilitate, securitate si cooperare in Europa de Sud-Est, primul document politic multilateral semnat intre statele din regiune la Bucuresti, la 2 februarie 2000;
    - reluarea rapida a navigatiei pe Dunare si realizarea unor cooperari multilaterale intre statele riverane la aceasta mare artera fluviala europeana;
    - continuarea participarii la reuniuni si initiative ale Regimului de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (M.T.C.R.), in vederea obtinerii calitatii de membru;
    - intensificarea demersurilor pentru asocierea Romaniei la grupuri de lucru din cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare in Europa (O.E.C.D.) pentru pregatirea conditiilor de admitere a Romaniei in organizatie, in paralel cu ameliorarea indicatorilor economici ai tarii;
    - participarea la proiectele europene TRACECA si INOGATE;
    - asocierea Romaniei la proiecte promovate in cadrul gruparii GUUAM si consolidarea relatiilor cu statele membre ale gruparii, in perspectiva examinarii oportunitatii participarii Romaniei la aceasta structura de cooperare regionala;
    - Participarea activa la actiunile desfasurate in cadrul miscarii francofone si stimularea cooperarii dintre misiunile statelor francofone si ale tarilor cu origini latine, in terte state.
    11.3. Promovarea relatiilor cu comunitatile romanesti din afara granitelor
    - Guvernul va sprijini pastrarea identitatii culturale si lingvistice a comunitatilor romanesti din statele vecine, precum si crearea conditiilor pentru manifestarea acestei identitati in statul ai carui cetateni sunt. In deplina transparenta Guvernul va include problemele etnicilor romani pe agenda dialogului cu statele vecine si a cooperarii cu organizatiile internationale.
    Se va actiona pentru imbunatatirea tratamentului minoritatilor romanesti din alte state, conform normelor internationale privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor si tratatelor bilaterale ale Romaniei.
    - Va continua alocarea de fonduri pentru sustinerea scolilor, institutiilor de cult, institutiilor culturale si pentru burse de studiu de care pot beneficia indeosebi membrii comunitatilor romanesti din statele vecine.
    - Guvernul va stimula activizarea legaturilor economice transfrontaliere si investitiile in comunitatile romanesti din afara granitelor.
    - Guvernul va sprijini strangerea legaturilor cu tara ale comunitatilor romanesti din intreaga lume, va acorda asistenta pentru pastrarea identitatii lor etnice si culturale, va incuraja realizarea de investitii in Romania de catre romanii din afara hotarelor tarii.
    - Se va promova un dialog cuprinzator si deschis referitor atat la problemele cu care se confrunta comunitatile romanesti, cat si la asteptarile conationalilor din afara tarii, in vederea identificarii in comun a celor mai bune solutii.
    - Va fi facilitata intensificarea contactelor comunitatilor romanesti cu persoane si organizatii din Romania.
    - O atentie speciala se va acorda cultivarii limbii romane vorbite in afara granitelor Romaniei prin sprijinirea editarii si circulatiei cartilor, ziarelor, revistelor sau productiilor audiovizuale.
    - Va fi incurajata difuzarea in Romania a presei scrise si audiovizuale din Republica Moldova si din comunitatile romanesti din afara tarii, pentru asigurarea unei bune cunoasteri a preocuparilor conationalilor nostri.
    11.4. Dimensiunea culturala a politicii externe si promovarea imaginii reale a Romaniei
    Guvernul va stimula continuarea schimburilor culturale si a relatiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor culturii romane, reintegrarea lor in circuitul valorilor universale, asigurarea cunoasterii tezaurelor culturale ale altor natiuni si promovarea unui climat de respect si toleranta, bazat pe dialogul intre culturi si intre civilizatii. Prin alocarea corespunzatoare a resurselor Guvernul va promova realizarea in alte tari ale lumii de evenimente, sarbatori si comemorari dedicate culturii si istoriei nationale ale Romaniei. Va sprijini ilustrarea corecta si cunoasterea aprofundata a contributiei minoritatilor nationale din Romania la cultura si civilizatia tarii.
    In cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene Guvernul va acorda prioritate prezentarii ample de informatii despre Uniunea Europeana in Romania si despre Romania in statele membre ale Uniunii Europene, astfel incat in momentul in care Romania va finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeana, sa fie de facto un membru acceptat in familia natiunilor europene.
    11.5. Finalizarea reformei serviciului diplomatic si a institutiilor cu responsabilitati in domeniul politicii externe
    Guvernul va actiona pentru dezvoltarea utilizarii tehnologiilor informationale, ca instrument necesar de sprijin al activitatii diplomatice si al demersurilor de promovare a intereselor Romaniei. In acest scop va fi atrasa si valorificata in mod eficient asistenta externa in domeniul tehnologiilor informationale. Se va asigura suportul tehnic si administrativ pentru transmiterea rapida a fluxurilor informationale intre institutiile statului cu responsabilitati in domeniul politicii externe.
    Va continua reforma administrativa a serviciului diplomatic, armonizand necesitatea atragerii unor tineri de valoare in acest domeniu cu imperativul utilizarii judicioase a diplomatilor cu experienta si cu cel al respectarii specializarilor pe domenii. Criteriul determinant pentru promovarea in serviciul diplomatic va fi profesionalismul. Diplomatii de valoare vor fi sustinuti in mod activ pentru a ocupa functii in organismele si organizatiile internationale.
    Guvernul va adopta anual, pe baza propunerilor M.A.E., criterii de performanta pentru oficiile diplomatice si agentiile economice privind volumul schimburilor comerciale dintre Romania si tarile respective (import-export), volumul investitiilor din/in tara respectiva etc.
    11.6. Asigurarea cadrului legislativ specific
    - Guvernul va coopera cu comisiile parlamentare, in primul rand cu cele de politica externa, pentru asigurarea ratificarii operative a conventiilor, acordurilor si tratatelor incheiate de Romania, cu prioritate a instrumentelor juridice cu impact direct asupra prioritatilor politicii externe, comerciale si de promovare economica a Romaniei.
    - Guvernul va intensifica procesul de consultare si cooperare pentru accelerarea substantiala a adoptarii cadrului juridic de preluare a acquisului comunitar si a armonizarii legislatiei romanesti cu cea a Uniunii Europene.
    - Guvernul va acorda o atentie prioritara crearii mecanismelor care sa asigure aplicarea rapida, corecta si eficienta a legislatiei necesare in procesul de negociere cu Uniunea Europeana.

    CAP. 12
    Pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana

    Guvernul Romaniei va actiona, cu determinare maxima, pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana, prioritate de prim rang pentru activitatea tuturor ministerelor si organismelor guvernamentale.
    Intensificarea dinamicii procesului de pregatire pentru indeplinirea criteriilor economice se va realiza in concordanta cu Strategia nationala de dezvoltare a Romaniei pe termen mediu si cu programele de preaderare prin care se asigura coordonarea de ansamblu si pe sectoare a politicilor, obiectivelor si masurilor necesare.
    Actiunile ce se vor desfasura in acest domeniu iau in considerare concluziile recentelor dezbateri ale Parlamentului European pe marginea Raportului privind progresele inregistrate de Romania in anii 1999 si 2000, in care sunt mentionate ca principale nerealizari:
    - lipsa de progres in ceea ce priveste solutionarea problemelor copiilor institutionalizati;
    - starea economiei romanesti si cu deosebire a agriculturii;
    - coruptia raspandita la toate nivelurile societatii romanesti;
    - intarzieri in reforma administratiei publice, indeosebi prin nealocarea de resurse catre structurile teritoriale;
    - ritm lent in preluarea acquisului comunitar.
    Guvernul va actiona pentru eliminarea acestor deficiente si pentru accelerarea procesului de negociere in vederea aderarii intr-un timp rezonabil la Uniunea Europeana. In acest scop, se vor urmari:
    a) consolidarea gradului de indeplinire a criteriilor politice potrivit cerintelor Uniunii Europene, cu deosebire a celor referitoare la standardele umanitare, in sensul aplicarii unor strategii de protejare a copiilor defavorizati; integrarea cetatenilor minoritari, indeosebi a rromilor, in viata social-economica si culturala a tarii, combaterea oricaror forme de extremism, sovinism si xenofobie;
    b) coordonarea intregii actiuni de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana, de implementare a principiilor referitoare la drepturile fundamentale stabilite in cadrul Uniunii Europene prin Ministerul Integrarii Europene, ca autoritate guvernamentala care va asigura:
    - pregatirea corespunzatoare a negocierilor prin intocmirea riguroasa a dosarelor de fundamentare si a documentelor de pozitie; evaluarea temeinica a problemelor proprii fiecarui capitol de negociere; cresterea numarului capitolelor care vor fi deschise pentru negociere in perioada urmatoare;
    - evaluarea si monitorizarea stadiului de pregatire a fiecarui capitol atat din punct de vedere al transpunerii si aplicarii acquisului comunitar, cat si din cel al reformelor economice si capacitatii institutionale, in vederea continuarii si accelerarii procesului de negociere;
    - monitorizarea programelor de dezvoltare in vederea pregatirii pentru aderare, in principal a Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana;
    - asigurarea corelatiei dintre programele nationale sectoriale de dezvoltare si politicile comunitare in domeniu;
    - realizarea prioritatilor din Parteneriatul pentru Aderare in corelatie cu evaluarile din rapoartele anuale ale Comisiei Europene;
    - asigurarea cadrului legislativ pentru functionarea mecanismului intern de coordonare a procesului de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana;
    - urmarirea unei bune pregatiri a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana atat la nivelul administratiei publice centrale, cat si prin promovarea unor proiecte in care sa fie tot mai mult implicate autoritatile administratiei locale;
    - imbunatatirea cadrului juridic si institutional in vederea implementarii si monitorizarii Programului PHARE si a instrumentelor financiare prestructurale ISPA (infrastructura si mediu inconjurator) si SAPARD (agricultura si dezvoltare rurala);
    c) adoptarea cu prioritate de catre Parlament a legilor vizand armonizarea cu legislatia europeana;
    d) folosirea transparenta si eficienta a fondurilor nerambursabile provenite de la Uniunea Europeana si Grupul celor 24;
    e) informarea corecta a opiniei publice, a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, a altor institutii, asociatii, organizatii implicate in procesul de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana despre stadiul si rezultatele etapelor de negociere desfasurate, despre avantajele si costurile aderarii la Uniunea Europeana;
    f) elaborarea, impreuna cu Comisia Europeana, a unei strategii de imagine a Romaniei in tarile membre ale Uniunii Europene, de natura sa accelereze procesul de negociere pentru aderare la Uniune;
    g) obtinerea deciziei Consiliului Ministerial al Uniunii Europene privind eliminarea in anul 2001 a obligativitatii vizelor pentru cetatenii romani care doresc sa calatoreasca in tarile membre ale Uniunii Europene;
    h) elaborarea unui program national de pregatire a tinerilor specialisti in domeniul afacerilor europene.
    Guvernul Romaniei se va raporta in mod constant la documentele Consiliului European de la Nisa din decembrie 2000, si anume: "Carta Drepturilor Fundamentale", "Agenda Sociala Europeana", "Declaratia asupra viitorului Uniunii Europene", pentru a asigura convergenta actiunilor de pregatire pentru aderare cu deciziile forurilor europene.
    Dat fiind faptul ca o data cu Tratatul de la Nisa extinderea Uniunii Europene a capatat o dimensiune temporala prin stabilirea anului 2003 pentru primirea primelor tari candidate, Guvernul isi va intensifica eforturile, in prima parte a anului 2001, pentru a raspunde corespunzator evaluarilor ce vor avea loc in luna martie si, respectiv, in luna iunie, la consiliile europene de la Stockholm si Goteborg privind situatia politica, economica si sociala din tarile candidate, in contextul strategiei de extindere a Uniunii Europene.

                                  *
                              *       *

    Punerea in aplicare a Programului de guvernare pe perioada 2001 - 2004 creeaza conditii pentru imbunatatirea substantiala a starii economice si sociale din Romania, prin transformarea societatii romanesti intr-un adevarat stat de drept, bazat pe libertate, justitie sociala, dreptate si solidaritate, in cadrul unei democratii sociale moderne si al unei economii de piata bine structurate si functionale.

    ANEXA 1

                 ENERGIE ELECTRICA PRODUSA IN TERMOCENTRALE

    Figura 1 - Energie electrica produsa in termocentrale - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 52.

    ANEXA 2

                 ENERGIE TERMICA PRODUSA IN TERMOCENTRALE

    Figura 2 - Energie termica produsa in termocentrale - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 53.

    ANEXA 3

    ESTIMARI TRIMESTRUL I 2001 PRODUCTIE ENERGIE ELECTRICA SI NECESARUL DE COMBUSTIBIL

    Figura 3 - Estimari trimestrul I 2001 productie energie electrica si necesarul de combustibil - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 54.

    ANEXA 4

    Ciclurile de extractie din inmagazinare 1999 - 2000 si 2000 - 2001

    Figura 4 - Ciclurile de extractie din inmagazinare 1999 - 2000 si 2000 - 2001 - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 55.

    ANEXA 5

              BALANTA "SURSE - CONSUMURI" GAZE NATURALE
                      - ESTIMARE TRIM. I 2001 -

    Figura 5 - Balanta "Surse - consumuri" gaze naturale (estimare trim. I 2001) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 56.

    ANEXA 6

              BALANTA "SURSE - CONSUMURI" GAZE NATURALE
                     - ESTIMARE IANUARIE 2001 -

    Figura 6 - Balanta "Surse - consumuri" gaze naturale (estimare ianuarie 2001) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 57.

    ANEXA 7

              BALANTA "SURSE - CONSUMURI" GAZE NATURALE
                     - ESTIMARE FEBRUARIE 2001 -

    Figura 7 - Balanta "Surse - consumuri" gaze naturale (estimare februarie 2001) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 58.

    ANEXA 8

              BALANTA "SURSE - CONSUMURI" GAZE NATURALE
                        - ESTIMARE MARTIE 2001 -

    Figura 8 - Balanta "Surse - consumuri" gaze naturale (estimare martie 2001) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 59.

    ANEXA 9

    STRUCTURA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE PE PRINCIPALELE CLASE DE CONSUMATORI IN PERIOADA 1 OCTOMBRIE 1999 - 31 MARTIE 2001

    Figura 9 - Structura consumului de gaze naturale pe principalele clase de consumatori in perioada 1 octombrie 1999 - 31 martie 2001 - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 60.

    ANEXA 10

    INFLUENTA TEMPERATURILOR MEDII PE TARA ASUPRA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE IN SECTORUL REZIDENTIAL (POPULATIE + ASIMILATI)*) IN INTERVALUL OCTOMBRIE - MARTIE DIN PERIOADA 1996 - 2001

    Figura 10 - Influenta temperaturilor medii pe tara asupra consumului de gaze naturale in sectorul rezidential (populatie + asimilati)*) in intervalul octombrie - martie din perioada 1996 - 2001 - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 61.
------------
    *) (Populatie + asimilati) cuprind: FONDUL PIETII, CENTRALE TERMICE DE ZONA, UNITATI APARTINAND MIN. INVATAMANTULUI, MIN. APARARII NATIONALE, MIN. DE INTERNE, MIN. SANATATII, DIVERSI

    ANEXA 11

    EVOLUTIA PRODUCTIEI ANUALE DE GAZE NATURALE SI A IMPORTULUI IN PERIOADA 1982 - 1999 si estimat pentru anul 2000*)

    Figura 11 - Evolutia productiei anuale de gaze naturale si a importului in perioada 1982 - 1999 si estimat pentru anul 2000 - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 62.
------------
    *) Pentru luna decembrie 2000 - valori estimate conform comunicarilor.

    ANEXA 12

    STRUCTURA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE IN TRIMESTRUL I/PERIOADA 1996 - 2001

    Figura 12   Structura consumului de gaze naturale in trimestrul I/perioada 1996   2001   se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 63.



SmartCity5

COMENTARII la Hotărârea 39/2000

Momentan nu exista niciun comentariu la Hotărârea 39 din 2000
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 82 2021
    Good day. I am a private loan lender that gives out both business and personal loans to individual at a low interest rate of 2% no matter your location. If you are interested Contact me (Whats App) number:+917310847059 sumitihomelend@gmail.com Mr. Sumiti
ANONIM a comentat Hotărârea 5 2019
    It’s a privilege to share this to the world. You deserve all the praise that comes to you. DR Amber has been a blessing to me since our encounter on the internet. He alone knows it all. I love him so much for his kindness, care, honesty and his help in the life of everyone that has come in contact with him. If not for DR Amber how would I have been able to survive this hardship. His spell made me a LOTTO MAX winner of 60 Million Dollars making my whole life beautiful and amazing. The numbers he gave me to play the lottery was a life changing number from grass to grace and I want to say I’m forever grateful to him. Thank you sir for being a blessing to the helpless. Anyone reading this that needs help can communicate with DR Amber online for indeed he has no match. Website: amberlottotemple.com OR Email: amberlottotemple@yahoo.com
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Bună, sunteți în căutarea unui împrumut de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi ipotecare, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale, capital de risc etc! Sunt creditor privat, acord împrumuturi companiilor și persoanelor fizice cu dobânzi mici și rezonabile de 2%. E-mail la: christywalton355@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 243 2021
    Hello everyone, I want to use this medium to thank a great spell caster called Dr Grceondu for transforming my life financially, i have been playing lottery game for long but have never won any reasonable amount, I contacted Dr Graceondu after i red about him on the internet on how he help a lady with a lottery winning numbers and the lady won a very big amount of money, so i contacted him and He instructed me on what to do which i did and he told me to give him some time to prayers, on the second day he sent me some numbers and he said i should go and play them, so i went to play the numbers he gave me, after two day the result came out, and i went to check and to my greatest surprise my name came out as one of the winners i won $45 million, i still cant believe what happened to me that i am now a millionaire over night, i just want to say a very big thank you to Dr Graceondu i have never seen a powerful man like him, I will advice everyone out there to contact Dr Graceondu if you want to win big in your lottery game. You can reach him via his email, drgraceondu12@gmail.com or WhatsApp him +15204677763, you can also visit his Website. https://drgraceonduadodo.com
ANONIM a comentat Decretul 1231 2021
    i will never stop until the whole World knows about the MOST powerful priest maurice whose contact details I saw in a comment section here few weeks ago, so and i decided to contact him because i was badly in need of help TO SAVE MY MARRIAGE, I explained my situation to PRIEST MURICE. that Everything was going down the drain as my husband WAS constantly cheating on me with other women and he physically abuse me. priest maurice promised to help that my husband will change and will love me unconditionally in less than a week as far that my heart still beats for him. I FOLLOWED HIS INSTRUTION and he prepared a spell for me and my husband called me exactly when priest maurice said. He pleaded and said he needs me back since then he have been the sweetest man on earth. anyone out there reading this comment that need a effect spell caster Can reach him on email:psychicspellsolution@gmail.coM whatsapp:+1(571)3573337
ANONIM a comentat Ordin 12 2006
    Mai este in vigoare acest ordin, din moment ce aven Regulamentul (CE) 396:2005, revizuit 2019, referitor la rezidurile de pesticide din alimente, inclusiv din fructe si legume?
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 390 2018
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Rectificare 353 2008
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 114 2021
    Într-un cuvânt, wow!! Nu pot să cred că banii sunt deja în contul meu. Multumesc, multumesc, multumesc! De obicei, ați transformat o sarcină lungă, consumatoare de timp și intimidantă într-o experiență foarte plăcută și simplificată. Nu pot să vă mulțumesc vouă și doamnei Della Taylor pentru suficientă asistentă. Dna Della Taylor Împrumuturi pentru un sistem excelent și pentru un serviciu excelent. Ambele sunt grozave! dacă aveți nevoie de un împrumut de urgență, îi puteți e-mail la Dellastaylors@yahoo.com WhatsApp pe +1 (209) 251-1529
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu