HOTARARE Nr.
139 din 6 februarie 2008
privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizarii nr. 195/2006
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 132 din 20 februarie 2008
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 34 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a
Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - La data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 2.201/2004
privind funcţionarea si atribuţiile Comitetului tehnic interministerial si a grupurilor de lucru organizate în
conformitate cu dispoziţiile Legii-cadru privind descentralizarea nr. 339/2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.277 din 30 decembrie 2004, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul internelor şi reformei administrative,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
Secretarul general al Guvernului,
Ilie Gavril Bolojan
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006
CAPITOLUL I
Structurile tehnice ale procesului de descentralizare
SECŢIUNEA 1
Comitetul tehnic interministerial pentru
descentralizare
Art. 1. - (1) Comitetul tehnic interministerial pentru
descentralizare este structură cu rol consultativ şi cu caracter permanent, înfiinţat
în conformitate cu art. 18 alin. (1) din Legea-cadru a descentralizării nr.
195/2006.
(2) Comitetul tehnic
interministerial pentru descentralizare funcţionează în subordinea Consiliului
interministerial pentru administraţie şi funcţie publică, descentralizare,
comunităţi locale, prevăzut la art. 1 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr.
750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente.
(3) Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare este compus din următorii membri:
a) ministrul internelor şi reformei administrative,
preşedinte;
b) secretarul de stat pentru reformă în administraţia
publică din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
vicepreşedinte;
c) un secretar de stat din
cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor;
d) secretarul de stat responsabil pentru coordonarea
Direcţiei de politici publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului;
e) câte un secretar de stat din
partea ministerelor şi conducătorii altor organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale;
f) un consilier al primului-ministru;
g) preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România;
h) preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România;
i) preşedintele Asociaţiei Comunelor din România;
j) preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor
Judeţene din România.
(4) Nominalizarea membrilor
Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prevăzuţi la alin.
(3) lit. b)-f), se face de către conducătorii organelor de specialitate ale
administraţiei publice centrale, de către primul-ministru, după caz, prin acte
administrative cu caracter individual, în termen de 15 zile de la intrarea în
vigoare a prezentei hotărâri.
(5) La şedinţele Comitetului
tehnic interministerial pentru descentralizare pot participa, în calitate de
invitaţi, fără drept de vot, reprezentanţi ai altor autorităţi ale
administraţiei publice centrale şi locale, reprezentanţi ai societăţii civile,
ai mediului academic, experţi, în funcţie de problemele incluse pe ordinea de zi.
Art. 2. - (1) Comitetul tehnic interministerial pentru
descentralizare se întruneşte în şedinţe trimestrial sau ori de câte ori este
necesar, la convocarea preşedintelui.
(2) Şedinţele Comitetului
tehnic interministerial pentru descentralizare se desfăşoară regulamentar în
prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(3) Şedinţele Comitetului
tehnic interministerial pentru descentralizare sunt conduse de către
preşedintele acestuia sau, în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.
(4) Deciziile Comitetului tehnic interministerial pentru
descentralizare se iau prin consens.
(5) In cazul în care nu se ajunge la consens în luarea
unei decizii, preşedintele sau vicepreşedintele Comitetului tehnic
interministerial pentru descentralizare, după caz, desemnează membrii care să
propună soluţii alternative, decizia finală fiind amânată pentru şedinţa
următoare.
(6) Luarea unei decizii nu poate fi amânată mai mult de
două ori, în caz contrar, decizia finală va fi luată în prima şedinţă a Consiliului interministerial pentru
administraţie şi funcţie publică, descentralizare, comunităţi locale.
(7) Comitetul tehnic interministerial pentru
descentralizare emite avize sau recomandări privind fundamentarea şi
implementarea politicilor de descentralizare.
Art. 3. - Comitetul tehnic
interministerial pentru descentralizare are următoarele atribuţii:
a) avizează proiectul
strategiei de descentralizare elaborat de către Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative;
b) propune soluţii cu privire
la procesul de descentralizare sectorială sau cu privire la necesitatea
îmbunătăţirii modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz;
c) avizează proiectele
strategiilor de descentralizare sectorială şi proiectele strategiilor
sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor
descentralizate, propuse de ministere sau de alte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
d) avizează standardele de
calitate şi de cost propuse de către ministere sau de alte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, care ulterior se aprobă prin
hotărâre de Guvern;
e) aprobă rapoartele de
monitorizare şi evaluare privind stadiul de implementare a strategiilor de
descentralizare sectorială şi a strategiilor sectoriale pentru îmbunătăţirea
modului de exercitare a competenţelor descentralizate;
f) stabileşte calendarul acţiunilor privind derularea
procesului de descentralizare;
g) prezintă Consiliului interministerial pentru
administraţie şi funcţie publică, descentralizare, comunităţi locale rapoarte
anuale privind stadiul implementării procesului de descentralizare;
h) aprobă minutele şedinţelor întocmite de către
secretariatul tehnic.
Art. 4. - Secretariatul tehnic al Comitetului tehnic
interministerial pentru descentralizare este asigurat
de către Unitatea centrală pentru reforma administraţiei publice din cadrul
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative împreună cu reprezentanţi
din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor nominalizaţi prin ordin al
ministrului.
SECŢIUNEA a 2-a
Grupurile de lucru pentru descentralizarea
competenţelor
Art. 5. - Grupurile de lucru pentru descentralizarea
competenţelor, denumite în continuare grupuri de
lucru, constituite conform prevederilor art. 18
alin. (2) din Legea-cadru a descentralizării nr.
195/2006, funcţionează în coordonarea Comitetului tehnic interministerial
pentru descentralizare.
Art. 6. - (1) Grupul de lucru se constituie din
specialişti din cadrul ministerului sau al altui organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, cu atribuţii în următoarele domenii: politici
publice, buget, finanţe, juridic, resurse umane, precum şi alţi specialişti
care au atribuţii în domeniile vizate de procesul de descentralizare.
(2) Grupul de lucru are în
componenţă şi câte un reprezentant al Unităţii centrale pentru reforma
administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, al Ministerului Economiei şi Finanţelor, al Uniunii Naţionale a
Consiliilor Judeţene din România, al Asociaţiei Municipiilor din România, al
Asociaţiei Oraşelor din România şi al Asociaţiei Comunelor din România.
(3) Grupul de lucru este condus de către secretarul
general sau de către secretarul general adjunct al ministerului sau al altui
organ de specialitate al administraţiei publice centrale, după caz. Grupul de
lucru din cadrul organului de specialitate al administraţiei publice centrale
care nu are prevăzut în structura organizatorică postul de secretar general va
fi condus de către persoana nominalizată de conducătorul acestuia.
(4) Fişele de post ale specialiştilor din cadrul
ministerului sau al organului de specialitate al administraţiei publice
centrale, desemnaţi în grupul de lucru, se modifică şi se completează în
conformitate cu noile responsabilităţi ce le revin conform prevederilor art. 8.
Art. 7. - (1) Componenţa grupurilor de lucru se
stabileşte prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului organului de
specialitate al administraţiei publice centrale, după caz, în termen de 30 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(2) Ministrul internelor şi
reformei administrative şi ministrul economiei şi finanţelor desemnează prin
ordin reprezentanţii care vor face parte din grupurile de lucru din cadrul
ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri.
(3) Uniunea Naţională a
Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia
Oraşelor din România şi Asociaţia Comunelor din România desemnează
reprezentanţii în cadrul grupurilor de lucru din cadrul ministerelor şi al
altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în termen de
20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(4) Actele de desemnare a
reprezentanţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
Ministerului Economiei şi Finanţelor, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene
din România, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din
România, Asociaţiei Comunelor din România în grupurile de lucru de la nivelul
ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale se transmit conducătorilor acestora, în termen de 3 zile de la data la
care au fost emise.
(5) Ordinele de constituire a
grupurilor de lucru, respectiv actele de desemnare a reprezentanţilor
Ministerului Economiei şi Finanţelor, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene
din România, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din
România şi Asociaţiei Comunelor din România se transmit Unităţii centrale
pentru reforma administraţiei publice în termen de 3 zile de la data la care au
fost emise.
Art. 8. - Grupurile de lucru au următoarele atribuţii:
a) elaborează analiza stadiului procesului de
descentralizare la nivel sectorial, conform anexei nr.
1;
b) elaborează proiectul
strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru
îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz,
conform anexei nr. 2;
c) asigură corelarea strategiei
sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea
modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, cu alte
documente strategice ale ministerelor sau a altor organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale, în cazul descentralizării unor competenţe cu
caracter intersectorial;
d) transmit Ministerului
Economiei şi Finanţelor proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau
proiectul strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a
competenţelor descentralizate, după caz, pentru formularea punctului de vedere
cu privire la implicaţiile financiare ale acestuia;
e) propun Comitetului tehnic
interministerial pentru descentralizare spre dezbatere şi avizare proiectul
strategiei sectoriale de descentralizare sau proiectul strategiei sectoriale
pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate,
după caz;
f) organizează procesul de consultare publică a proiectului
strategiei sectoriale de descentralizare sau a proiectului strategiei
sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor
descentralizate, după caz, avizat de Comitetul tehnic interministerial pentru
descentralizare;
g) elaborează forma finală a proiectului strategiei
sectoriale de descentralizare sau a proiectului strategiei sectoriale pentru
îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz,
ca urmare a încheierii procesului de consultare;
h) întreprind demersurile necesare adoptării de către
Guvern a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale
pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate,
după caz;
i) participă la activităţile privind iniţierea,
modificarea şi completarea legislaţiei sectoriale necesare implementării
strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru
îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz;
j) elaborează, analizează şi actualizează standardele
de calitate şi de cost, în condiţiile legii;
k) elaborează criterii pentru evaluarea capacităţii
administrative a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz;
l) organizează şi gestionează
fazele-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse
pentru descentralizarea competenţelor;
m) elaborează rapoarte de monitorizare şi evaluare cu
privire la fazele-pilot, pe care le înaintează Comitetului tehnic
interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma
administraţiei publice;
n) elaborează şi implementează sistemul de monitorizare
şi evaluare a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei
sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor
descentralizate, după caz, conform anexei nr. 3;
o) elaborează rapoarte de
monitorizare şi evaluare a modului de implementare a strategiei sectoriale de
descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de
exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, pe care le înaintează
Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea
centrală pentru reforma administraţiei publice;
p) elaborează alte documente privind procesul de
descentralizare sectorială.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţii exercitate de Ministerul Internelor si
Reformei Administrative si de Ministerul Economiei si Finanţelor
Art. 9. - Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative, prin structurile de specialitate, asigură aplicarea
prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a), b), d), f) şi g) din Legea-cadru a
descentralizării nr. 195/2006, prin următoarele activităţi:
a) elaborează sistemul de
monitorizare a procesului de descentralizare;
b) acordă asistenţă tehnică în elaborarea,
implementarea şi monitorizarea strategiilor sectoriale de descentralizare sau a
strategiilor sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a
competenţelor descentralizate, după caz, ministerelor, altor organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţilor administraţiei
publice locale;
c) identifică şi implementează
noi instrumente pentru exercitarea eficientă de către autorităţile
administraţiei publice locale a competenţelor descentralizate;
d) acordă asistenţă
ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale în procesul de evaluare a capacităţii administrative a unităţilor
administrativ-teritoriale;
e) elaborează şi implementează sistemul de monitorizare
a îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a
standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate
publică.
Art. 10. - Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative împreună cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin structurile de specialitate, asigură aplicarea
prevederilor art. 15 alin. (1) lit. c) şi e) din Legea-cadru a descentralizării
nr. 195/2006, prin următoarele activităţi:
a) acordă asistenţă tehnică grupurilor de lucru în
elaborarea strategiilor sectoriale de descentralizare sau a strategiilor
sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor
descentralizate, după caz, conform domeniului său de competenţă;
b) analizează proiectele
strategiilor sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru
îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz,
şi formulează puncte de vedere cu privire la implicaţiile financiare ale
acestora;
c) elaborează rapoarte anuale
privind stadiul procesului de descentralizare financiară şi fiscală;
d) furnizează grupurilor de lucru datele financiare
necesare elaborării standardelor de cost şi de calitate;
e) colaborează cu ministerele
sau cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în
vederea identificării surselor de finanţare, a mecanismelor şi metodelor
necesare organizării şi derulării fazelor-pilot.
CAPITOLUL II
Fazele-pilot în vederea testării şi evaluării
impactului soluţiilor
propuse pentru descentralizarea competenţelor
Art. 11. - Faza-pilot reprezintă
etapa preliminară implementării strategiei de descentralizare sectorială, pe
care ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale o organizează pe durată determinată, în vederea testării
deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel
central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel naţional.
Art. 12. - Grupurile de lucru din cadrul ministerelor
sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale propun
spre aprobare ministrului criteriile de selecţie şi unităţile
administrativ-teritoriale în care se testează competenţele propuse a fi
transferate autorităţilor administraţiei publice locale, după consultarea
structurilor asociative ale administraţiei publice locale.
Art. 13. - (1) Ministerele sau celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale
încheie cu autorităţile administraţiei publice locale selectate protocoale de
colaborare în vederea testării prin faze-pilot a deciziilor cu privire la
descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local.
(2) Protocoalele conţin
prevederi cu privire la: părţile semnatare şi responsabilităţile acestora,
perioada de derulare a fazei-pilot, modul de monitorizare şi evaluare a
fazei-pilot, orice alte elemente specifice domeniului de activitate pentru care
se va derula faza-pilot.
(3) Fiecare protocol de
colaborare în vederea testării deciziilor cu privire la descentralizarea
anumitor competenţe de la nivel central la nivel local este însoţit de planul
de acţiune pentru implementarea fazei-pilot, ca parte integrantă a acestuia.
(4) Pentru elaborarea planului
de acţiune grupurile de lucru din cadrul ministerelor sau al altor organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, împreună cu Ministerul
Economiei şi Finanţelor, identifică sursele de finanţare, precum şi
mecanismele, metodele şi instrumentele legale necesare organizării şi derulării
fazelor-pilot.
Art. 14. - Comitetul tehnic interministerial pentru
descentralizare, pe baza raportului final de evaluare cu privire la derularea
fazei-pilot, elaborat de către grupul de lucru,
formulează recomandări cu privire la etapele pe care ministerul sau alt organ
de specialitate al administraţiei publice centrale trebuie să le parcurgă în ceea
ce priveşte procesul de descentralizare sectorială.
CAPITOLUL III
Evaluarea capacităţii
administrative a unităţilor
administrativ-teritoriale
Art. 15. - Ministerele sau celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, în situaţia în care decid să
clasifice unităţile administrativ-teritoriale în categoria I sau categoria a II-a, conform
prevederilor art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru a descentralizării nr.
195/2006, prevăd în proiectele strategiilor sectoriale de descentralizare
evaluarea capacităţii administrative a comunelor şi oraşelor.
Art. 16. - Evaluarea
capacităţii administrative a unităţii administrativ-teritoriale se realizează
pe baza următoarelor criterii generale:
a) capacitatea autorităţilor administraţiei publice
locale de a planifica strategic;
b) capacitatea autorităţilor
administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul financiar;
c) capacitatea autorităţilor
administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul resurselor
umane;
d) capacitatea autorităţilor
administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul proiectelor;
e) concordanţa actelor adoptate şi emise de către
autorităţile administraţiei publice locale cu reglementările în vigoare.
Art. 17. - Pentru determinarea criteriului general
prevăzut la art. 16 lit. a), criteriul specific este: abilitatea autorităţilor
administraţiei publice locale de a elabora şi adopta strategii privind
dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţilor
administrativ-teritoriale, conform prevederilor art. 36 alin. (4) lit. e) din
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată.
Art. 18. - (1) Pentru determinarea criteriului general
prevăzut la art. 16 lit. b), criteriile specifice sunt:
a) capacitatea autorităţilor administraţiei publice
locale de a colecta venituri proprii, determinată prin aplicarea următoarei
formule de calcul:
realizări venituri proprii (fără cote defalcate
din impozitul pe venit)_ x 100
program venituri proprii
(fără cote defalcate din impozitul pe venit)
b) capacitatea autorităţilor administraţiei publice
locale de a genera venituri, determinată prin aplicarea următoarei formule de
calcul:
realizări venituri proprii (fără cote defalcate
din impozitul pe venit) x 100 total
realizări venituri (fără cote defalcate din
impozitul pe venit)
(2) Perioada de referinţă pentru a calcula formulele
prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) este anul bugetar anterior celui în care se face evaluarea.
Art. 19. - (1) Pentru
determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. c), criteriile
specifice sunt:
a) nivelul de instruire a personalului din aparatul de
specialitate al primarului, pentru anul anterior efectuării evaluării, determinat prin aplicarea următoarei formule de calcul:
numărul total al personalului care a absolvit
cursuri de perfecţionare profesională x 100
număr total de personal
b) performanţele profesionale ale personalului din
aparatul de specialitate al primarului, atât cel cu statut de funcţionar
public, cât şi personalul contractual, pentru anul anterior efectuării
evaluării, determinat prin aplicarea următoarei formule de calcul:
numărul personalului evaluat cu calificative
„bine" si „foarte bine" x 100
numărul
total al personalului evaluat
(2) Pentru a determina nivelul de instruire a
personalului din aparatul de specialitate al primarului se va avea în vedere
orice formă de perfecţionare profesională la care au participat funcţionarii
publici, în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor
publici, republicată, şi personalul contractual, pentru care au primit
documente care atestă absolvirea acestora.
Art. 20. - Pentru determinarea criteriului general
prevăzut la art. 16 lit. d), criteriile specifice sunt: a) capacitatea
autorităţilor administraţiei publice locale de a atrage surse de finanţare
pentru implementarea proiectelor de interes local în ultimii 4 ani anteriori
efectuării evaluării, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul:
valoarea surselor atrase x 100
valoarea proiectelor depuse spre finanţare
b) capacitatea autorităţilor administraţiei publice
locale de a cheltui resursele financiare atrase pentru proiectele de interes
local, implementate în ultimii 4 ani anteriori efectuării evaluării,
determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul:
totalul cheltuielilor efectuate din surse
atrase x 100
valoarea totală a surselor atrase
Art. 21. - (1) Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. e), criteriile specifice sunt:
a) legalitatea actelor adoptate de consiliul local, determinată prin aplicarea
următoarei formule de calcul:
numărul hotărârilor adoptate de consiliul local,
desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile x 100
numărul total al
hotărârilor adoptate de consiliul local
b) legalitatea actelor emise de primar, determinată
prin aplicarea următoarei formule de calcul:
numărul dispoziţiilor emise de primar,
desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile x 100
numărul
total al dispoziţiilor emise de primar
(2) Perioada de referinţă pentru a calcula formulele
prevăzute la alin. (1) este anul anterior efectuării evaluării.
Art. 22. - Punctajul pentru evaluarea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale se
stabileşte după cum urmează: fiecărui criteriu general i se atribuie 20 de
puncte, obţinându-se un punctaj maxim total de 100 de puncte.
Art. 23. - Pentru fiecare criteriu general care se determină pe baza mai multor criterii specifice, cele 20 de puncte
se divid ia numărul total de criterii specifice.
Art. 24. - Pentru criteriul specific prevăzut la art.
17, în cazul în care răspunsul este afirmativ, se acordă 20 de puncte, iar în
cazul în care răspunsul este negativ, nu se acordă niciun punct.
Art. 25. - Pentru criteriile specifice prevăzute la
art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (1)şi art. 20 se acordă punctele stabilite în
urma divizării prevăzute la art. 23, dacă rezultatul formulei de calcul este
mai mare sau egal cu 50%. In cazul în care rezultatul formulei de calcul este
mai mic de 50%, nu se acordă niciun punct.
Art. 26. - Pentru criteriile specifice prevăzute la
art. 21 alin. (1) se acordă punctele stabilite în urma divizării prevăzute la
art. 23, dacă rezultatul formulei de calcul este mai mic sau egal cu 5%. In
cazul în care rezultatul formulei de calcul este mai mare de 5%, nu se acordă
niciun punct.
Art. 27. - (1) Pentru a calcula punctajul total obţinut
de unitatea administrativ-teritorială se însumează punctele obţinute pentru
fiecare criteriu general.
(2) Incadrarea unităţii administrativ-teritoriale în
categoria I se face dacă
punctajul total este mai mare sau egal cu 50. Dacă punctajul total este mai mic
de 50, unitatea administrativ-teritorială va fi încadrată în categoria a II-a.
Art. 28. - (1) Ministerele sau celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale prevăd în cadrul legislaţiei
sectoriale aferente strategiei de descentralizare lista de încadrare a
unităţilor administrativ-teritoriale în categoria I şi a II-a, rezultată în urma evaluării capacităţii administrative.
(2) Ministerele sau celelalte organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale prevăd în cadrul legislaţiei sectoriale
aferente strategiei de descentralizare data la care va avea loc reevaluarea
capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale încadrate în
categoria a II-a.
Art. 29. - Ministerele sau celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale împreună cu Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative şi cu structurile asociative ale
autorităţilor administraţiei publice locale pot stabili, în condiţiile art. 11
din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, şi alte criterii de evaluare a
capacităţii administrative, cu respectarea prevederilor art. 22, 23, 27 şi 28.
Art. 30. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din
prezentele norme metodologice.
ANEXA Nr. 1 la normele metodologice
METODOLOGIE
privind analiza stadiului procesului de
descentralizare la nivel sectorial
In elaborarea analizei stadiului procesului de
descentralizare la nivel sectorial se vor avea în vedere următoarele aspecte:
1. Scurtă descriere a evoluţiei procesului de
descentralizare sectorială.
2. Identificarea competenţelor
exercitate în prezent:
2.1. enumerarea competenţelor
exercitate de administraţia publică centrală, inclusiv serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale;
2.2. pentru fiecare dintre
competenţele identificate se vor preciza: sursele de finanţare (de exemplu,
bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, alte surse),
resursele umane, materiale şi patrimoniale utilizate în vederea exercitării
acestor competenţe.
3. Identificarea competenţelor
descentralizate către autorităţile administraţiei publice locale:
3.1. enumerarea competenţelor transferate către
autorităţile administraţiei publice locale (exclusive,
partajate, delegate);
3.2. pentru fiecare dintre competenţele enumerate la
pct. 3.1 descrieţi aspectele legate de autoritatea responsabilă cu
reglementarea competenţei, autoritatea responsabilă de finanţare şi sursele de
finanţare ale competenţei, autoritatea responsabilă de implementarea
competenţei, autoritatea care deţine proprietatea asupra patrimoniului. O
atenţie sporită trebuie
acordată competenţelor partajate între mai multe niveluri administrative; în aceste
cazuri, descrierea competenţelor trebuie făcută în detaliu, cu specificarea
clară a responsabilităţilor fiecărui actor implicat.
4. Descrierea provocărilor, a
problemelor majore din punct de vedere financiar şi administrativ pentru
autoritatea administraţiei publice centrale (minister), serviciul public
deconcentrat, în exercitarea competenţelor identificate. Prezentaţi aspectele
pozitive şi negative constatate în procesul de exercitare a acestor competenţe,
precum şi aspectele care periclitează exercitarea lor în condiţii de eficienţă.
5. Analiza trebuie să cuprindă
şi informaţii cu privire la standardele de cost pentru finanţarea unor servicii
publice şi de utilitate publică descentralizate şi cu privire la standardele de
calitate aferente asigurării furnizării acestora.
6. Analiza trebuie să cuprindă
şi informaţii privind sistemele de monitorizare şi evaluare a modului în care
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale furnizează serviciile
publice şi de utilitate publică descentralizate.
7. Identificarea legislaţiei
care reglementează modul de exercitare a competenţelor identificate.
8. Formularea de concluzii şi
recomandări cu privire la procesul de descentralizare sectorială.
9. Alte informaţii pe care le consideraţi relevante.
ANEXA Nr. 2 la normele metodologice
METODOLOGIE
privind structura strategiei sectoriale de
descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru
îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate
1. Introducere
(informaţii generale relevante, priorităţi, politici şi cadru juridic existent)
1.1. Premisele elaborării
strategiei de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea
modului de exercitare a competenţelor descentralizate
1.2. Planificarea în timp - perioada de implementare a
strategiei (termen mediu sau lung)
1.3. Părţile implicate în
elaborarea strategiei
1.4. Modul de lucru (ateliere, seminarii, sesiuni,
grupuri de lucru etc.)
1.5. Tendinţele Uniunii
Europene în sectorul supus descentralizării, documentele strategice de impact
naţional, programul de guvernare, cadrul legal general şi sectorial etc.
1.6. Principii generale şi
specifice ale strategiei de descentralizare/ strategiei sectoriale pentru
îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate.
2. Definirea problemelor
In procesul de definire a
problemelor se vor avea în vedere următoarele etape:
2.1. prezentarea concluziilor analizei stadiului
procesului de descentralizare la nivel sectorial;
2.2. listarea problemelor identificate.
De exemplu:
a) exercitarea unor competenţe
de către administraţia centrală, care ar putea fi descentralizate;
b) mandate incomplete atât în
ceea ce priveşte resursele financiare, cât şi drepturile de decizie
managerială;
c) necorelări cu principiile
ariei beneficiarilor şi economiilor de scară;
d) alocări neclare/confuze ale
responsabilităţilor către fiecare actor implicat în furnizarea serviciului
public în cauză;
e) lipsa unor sisteme de monitorizare şi evaluare
relevante în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor publice
descentralizate/deconcentrate;
f) deficienţe în pregătirea profesională sau de altă
natură a personalului;
g) suprapunerea în exercitarea anumitor competenţe
între diferite niveluri ale administraţiei publice locale sau între acestea şi
serviciile publice deconcentrate;
h) lipsa standardelor de calitate şi de cost aferente
competenţelor descentralizate;
i) altele.
3. Obiectivele1) strategiei sectoriale de
descentralizare sau ale strategiei sectoriale
pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate:
3.1. obiectivul general al
strategiei de descentralizare sectorială sau al strategiei sectoriale pentru
îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate;
3.2. obiectivele specifice care
să vizeze soluţionarea problemelor identificate.
4. Evaluarea
capacităţii administrative a comunelor şi oraşelor în condiţiile art. 10 şi 11
din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 şi ale prevederilor cap. III
din normele metodologice
5. Activităţi
In funcţie de obiectivele specifice stabilite vor fi
indicate activităţile care vor conduce la realizarea acestora. Următoarele
elemente vor fi avute în vedere:
a) identificarea competenţelor exercitate de către
autoritatea administraţiei publice centrale (minister, alte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz), servicii publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale,
care vor fi transferate autorităţilor administraţiei publice locale;
b) identificarea tuturor
factorilor implicaţi în procesul de descentralizare (de exemplu, cetăţeni,
ONG-uri, autorităţi locale, autorităţi centrale etc);
c) identificarea criteriilor de
determinare a capacităţii administrative a unităţilor
administrativ-teritoriale, după caz;
d) identificarea ariei
geografice a beneficiarilor în vederea efectuării transferului de competenţe.
Se va respecta criteriul potrivit căruia descentralizarea competenţelor privind
furnizarea unui serviciu public se face către acel nivel al administraţiei
publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor;
e) identificarea
posibilităţilor de realizare a economiilor de scară în procesul de furnizare a
serviciului public, dacă este cazul;
f) identificarea resurselor
necesare (materiale, umane, financiare şi informaţionale) şi a posibilităţilor
de alocare eficientă a acestora în procesul de exercitare a competenţelor
supuse descentralizării;
g) identificarea
posibilităţilor de stabilire a standardelor de cost pentru finanţarea
serviciilor publice şi de utilitate publică propuse a fi descentralizate şi a
standardelor de calitate aferente asigurării furnizării acestora2);
h) organizarea unor faze-pilot în vederea testării şi
evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor;
i) altele.
6. Rezultatele strategiei sectoriale de
descentralizare sau ale strategiei sectoriale
pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate
Pentru obiectivele specifice
ale strategiei stabiliţi rezultatele aşteptate. Rezultatele aşteptate trebuie
să fie măsurabile. Stabilirea rezultatelor aşteptate constituie o etapă
deosebit de importantă în cadrul procesului de monitorizare.
7. Planul de acţiune
al strategiei sectoriale de decentralizare sau
al strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea
modului de exercitare a competenţelor descentralizate
In elaborarea planului de acţiune al strategiei sectoriale
de decentralizare sau al strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de
exercitare a competenţelor descentralizate se foloseşte următorul model:
1) Obiectivele
strategiei trebuie să fie SMART (specifice, măsurabile, realizabile, reale,
limitate în timp) şi să fie asumate de către toţi actorii implicaţi în
elaborarea, implementarea şi monitorizarea acesteia.
2)In conformitate cu
prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu
modificările şi completările ulterioare.
|
Obiectiv general:
enunţaţi obiectivul general al strategiei
|
|
Obiectiv specific 1: enunţaţi obiectivul
specific
|
Rezultatul aşteptat aferent
obiectivului specific 1
|
Indicator-cheie de performanţă aferent
obiectivului specific 1
|
|
Activitate 1.1 (enunţaţi activitatea)
|
Resurse necesare
|
Responsabili
|
Termene
|
Rezultatul activităţii
|
Indicatori de performanţă
|
|
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv specific 2
|
Rezultatul aşteptat aferent
obiectivului specific 2
|
Indicator-cheie de performanţă aferent
obiectivului specific 1
|
|
Activitate 2.1 (enunţaţi activitatea)
|
Resurse necesare
|
Responsabili
|
Termene
|
Rezultatul activităţii
|
Indicatori de performanţă
|
|
|
Umane
|
Financiare
|
Materiale
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Obiectiv specific 3
|
Indicator-cheie de performanţă aferent obiectivului specific 3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANEXA Nr. 3 la normele metodologice
METODOLOGIE
privind elaborarea sistemului de monitorizare şi
evaluare a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea
modului de exercitare a competenţelor descentralizate
Monitorizarea reprezintă procesul de colectare, procesare, analiză şi raportare a
datelor privind implementarea strategiilor sectoriale de
descentralizare/strategiilor sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de
exercitare a competenţelor descentralizate, în vederea măsurării progresului şi
reorientării sau redefinirii activităţilor, în cazul în care acestea nu conduc
la atingerea rezultatelor.
Crearea sistemului de monitorizare constă în
parcurgerea următoarelor etape:
1. Indicatorii-cheie de
performanţă stabiliţi pentru fiecare obiectiv specific constituie punctul de
plecare în procesul de monitorizare. Fiecare indicator-cheie de performanţă
trebuie să fie definit cu claritate, să fie exprimat printr-o formulă.
Indicatorul va include şi unitatea de măsură. De asemenea, se recomandă ca
definirea indicatorului să cuprindă suficiente detalii, pentru ca orice
persoană însărcinată cu colectarea datelor, indiferent de perioada de
colectare, să fie capabilă să colecteze, pentru acelaşi indicator, acelaşi tip
de date.
2. Colectarea datelor. Pentru
fiecare indicator de performanţă aferent fiecărei activităţi se identifică
datele necesare a fi colectate, sursa datelor, factorii responsabili de
colectarea şi transmiterea acestora, frecvenţa colectării datelor.
a) Sursa este acea entitate de la care sunt obţinute datele în mod constant. Este recomandat
să se folosească aceeaşi sursă de date pentru acelaşi indicator de performanţă,
pentru a se evita ca în timp să se producă interpretări eronate sau lipsite de
consistenţă.
b) Factorii responsabili de
colectarea şi transmiterea datelor. Fiecare minister sau organ de specialitate
al administraţiei publice centrale, după caz, îşi stabileşte propriile metode
de colectare a datelor necesare monitorizării. In vederea colectării datelor, ministerele sau organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz, pot implica următorii
factori de interes: instituţia prefectului, serviciile publice deconcentrate
ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale, fiecare autoritate a administraţiei publice locale,
structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. De
asemenea, se poate apela şi la alte surse de date ale altor organisme şi
instituţii.
c) Frecvenţa colectării datelor (calendarul colectării
datelor). Sistemul de monitorizare trebuie să se bazeze pe strângerea de date
comparabile, colectate cu o anumită periodicitate, pentru a se putea măsura
progresul. In funcţie de tipul indicatorului de performanţă colectarea datelor
se poate face lunar, trimestrial, semestrial sau anual, după caz.
3. Procesarea şi analiza
datelor. După terminarea colectării datelor se trece la procesarea acestora,
prin aplicarea formulei stabilite pentru fiecare indicator de performanţă.
Procesarea va fi efectuată de către grupul de lucru pentru descentralizarea
competenţelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale, după caz.
4. Raportul de monitorizare. Pe
baza datelor procesate, grupul de lucru pentru descentralizarea competenţelor
din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale, după caz, elaborează raportul de monitorizare. Raportul de
monitorizare se elaborează semestrial şi se înaintează Comitetului tehnic
interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma
administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative. Raportul semestrial de monitorizare trebuie să conţină şi
informaţii privind măsurile pe care ministerul sau alt organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, după caz, le are în vedere pentru redefinirea acţiunilor în cazul
în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor aşteptate.
Pe baza acestor rapoarte de monitorizare sectoriale,
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare stabileşte măsurile
care se impun în ceea ce priveşte procesul de descentralizare.
5. Raportul de evaluare. Pe baza rapoartelor semestriale
de monitorizare, grupul de lucru pentru descentralizarea competenţelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale, după caz, elaborează raportul de evaluare
înaintat Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin
Unitatea centrală pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative. Rapoartele de evaluare stau la baza
fundamentării politicii de descentralizare.