DECIZIE Nr.
875 din 10 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. (1), (6), (7) si (8) din
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 575 din 30 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin
Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Patricia Marilena Ionea -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (1), (6), (7) şi (8) din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Eurotel" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul
nr. 18.372/245/2007 al Judecătoriei Iaşi.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că
textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de
autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 9 noiembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 18.372/245/2007, Judecătoria Iaşi
a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (1), (6), (7) şi (8) din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Eurotel" -
S.R.L, din Iaşi cu prilejul
soluţionării unei contestaţii la executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate
sunt contrare dispoziţiilor constituţionale care consacră libertatea economică.
In acest sens, arată că prin posibilitatea acordată de către legiuitor
autorităţii fiscale din România de a executa silit prin poprire orice sume
urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în
valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau
datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care
aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi
juridice existente, se încalcă principiile libertăţii economice şi comerciale.
Judecătoria Iaşi consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
In acest sens, arată că, într-adevăr, executarea silită a unei creanţe aduce
restrângeri în exercitarea activităţii unei societăţi, însă aceste restrângeri
sunt determinate de neexecutarea unei obligaţii asumate de către debitor şi
necesare pentru apărarea drepturilor creditorului. De asemenea, referitor la
poprire, arată că modalitatea în care se realizează satisfacerea creanţelor
este prevăzută de lege şi urmăreşte un scop legitim.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în opinia sa, art.
149 alin. (1), (6), (7) şi (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 confirmă
respectarea exigenţelor constituţionale privind ocrotirea unor interese de
ordin general, ce nu sunt de natură să îngrădească libertatea economică.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă,
potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 149 alin. (1), (6), (7) şi (8) din Ordonanţa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, dispoziţii
potrivit cărora: „(1) Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume
urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în
valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau
datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia
le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul
unor raporturi juridice existente.[...]
(6)Poprirea nu este supusă validării.
(7)Poprirea înfiinţată anterior, ca măsură
asigurătorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe
titlul executoriu, făcută terţului poprit, şi înştiinţarea despre aceasta a
debitorului.
(8)Poprirea se consideră înfiinţată din momentul
primirii adresei de înfiinţare de către terţul poprit. In acest sens, terţul
poprit este obligat să înregistreze atât ziua, cât şi ora primirii adresei de
înfiinţare a popririi."
Autorul excepţiei consideră că aceste texte de lege
sunt contrare art. 45 din Constituţie care consacră libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că art. 45 din Constituţie consacră libertatea economică în sensul
posibilităţii persoanelor de a accede la o activitate economică, de a-şi
manifesta libera iniţiativă şi de a exercita liber aceste drepturi în
condiţiile legii.
Astfel, dispoziţiile constituţionale fixează prin
însuşi conţinutul lor cadrul libertăţii economice, care nu poate fi concepută în afara respectării
dispoziţiilor legale şi a obligaţiilor ce izvorăsc din acestea.
Aşa fiind, executarea silită a creanţelor unui agent
economic în cazul în care acesta nu şi-a achitat datoriile faţă de debitor nu
poate fi privită ca o restrângere a libertăţii sale economice.
In cazul particular al textelor de lege criticate, se
are în vedere situaţia specială a executării prin poprire a bunurilor ce se
cuvin persoanelor care nu au achitat obligaţiile fiscale. Aşa cum deja s-a
arătat, această măsură nu poate fi privită ca o restrângere a libertăţii
economice, în măsura în care ea este generată nu doar de nerespectarea
obligaţiilor legale, dar şi a celor constituţionale, care, în art. 56 alin.
(1), consacră în mod expres obligaţia fiecărui cetăţean de a contribui prin
impozite şi taxe la cheltuielile publice. In aceIaşi timp, obligaţia statului
de a proteja interesele naţionale în activitatea financiară, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din
Constituţie, justifică necesitatea asigurării certitudinii în constituirea
ritmică a resurselor financiare ale statului. Este în afară de orice îndoială
că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a
statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării
intereselor naţionale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse
bugetare, statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă de
cetăţeni şi agenţii economici, care au fost stabilite în art. 135 alin. (2)
lit. a) şi b) din Constituţie.
Pentru aceste motive, apar ca perfect justificate şi
constituţionale măsurile speciale adoptate, inclusiv prin textele de lege care
constituie obiect al controlului de constituţionalitate, în vederea recuperării
creanţelor fiscale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (1), (6), (7) şi (8) din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Eurotel" - S.R.L, din Iaşi în Dosarul
nr. 18.372/245/2007 al Judecătoriei Iaşi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea