DECIZIE Nr.
469 din 17 mai 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 175 din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedura fiscala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 410 din 19 iunie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă -
procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 din Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de S.C.A. Bârzava
Nouă din Reşiţa în Dosarul nr. 456/C/2006 al Tribunalului Caraş-Severin.'
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind
că autorul excepţiei solicită completarea textului de lege criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 3 februarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 456/C/2006, Tribunalul Caraş-Severin a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 175
din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Excepţia a fost ridicată de S.C.A. Bârzava Nouă din
Reşiţa într-o cauză având ca obiect apelul împotriva sentinţei prin care s-a respins cererea autorului excepţiei de a fi
suspendată o acţiune de inspecţie fiscală.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor
constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), întrucât „nu prevăd din punct de
vedere procedural dreptul de a solicita suspendarea unei acţiuni de inspecţie
fiscală".
Tribunalul Caraş-Severin apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege
criticat „nu poate fi interpretat ca neconstituţional prin lipsa unei
prevederi, în cadrul acestuia, cu privire la posibilitatea suspendării acţiunii
de inspecţie fiscală".
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. In acest sens, arată că,
potrivit art. 188 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, deciziile
emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa judecătorească
de contencios competentă. Totodată, textul de lege criticat este o normă de
procedură a cărei reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 175 din Ordonanţa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, având următorul conţinut: „(1) Impotriva titlului de creanţă,
precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula
contestaţie potrivit legii. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi
nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile
sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condiţiile
legii.
(2) Este îndreptăţit la contestaţie numai cel care
consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal
sau prin lipsa acestuia.
(3) Baza de impunere
şi impozitul, taxa sau contribuţia stabilite prin decizie de impunere se
contestă numai împreună.
(4) Pot fi contestate în condiţiile alin. (3) şi
deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contribuţii
sau alte sume datorate bugetului general
consolidat.
(5) In cazul deciziilor referitoare la baza de
impunere, reglementate potrivit art. 87 alin. (1), contestaţia se poate depune
de orice persoană care participă la realizarea venitului.
(6) Bazele de impunere constatate separat într-o
decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea
acestei decizii."
Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei
ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1) şi (2)
referitoare la accesul liber la justiţie din Legea fundamentală.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul acesteia este nemulţumit de faptul că textul de lege
criticat nu conţine o prevedere care să îi confere dreptul de a solicita
suspendarea unei acţiuni de inspecţie fiscală.
Aşadar, pretinsa neconstituţionalitate a textului de
lege criticat este determinată, în opinia autorului excepţiei, de o omisiune
legislativă. Or, potrivit art. 61 din Constituţie, „Parlamentul este [...]
unica autoritate legiuitoare a ţării", astfel încât modificarea sau
completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.
Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de
neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 din Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de S.C.A. Bârzava
Nouă din Reşiţa în Dosarul nr. 456/C/2006 al Tribunalului Caraş-Severin.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 mai 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu