Decizia Nr.410 din 28.02.2012pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea, coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului în sistemul administraţiei penitenciare
ACT EMIS DE: Administratia Nationala a Penitenciarelor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 166 din 14 martie 2012
Având în vedere prevederile art. 84 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 4 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.003/C/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu modificările ulterioare,directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie. Articolul 1Se aprobă Instrucţiunile privind organizarea, coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului în sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. Articolul 2Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ioan Băla ANEXĂINSTRUCŢIUNI privind organizarea, coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului în sistemul administraţiei penitenciare Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1(1) Prezentele instrucţiuni instituie norme şi reguli referitoare la organizarea, coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului aplicabile în sistemul administraţiei penitenciare, obligatorii pentru întregul personal al acestuia şi pentru persoanele private de libertate, aflate în executarea pedepsei privative de libertate, din custodie.(2) Protecţia mediului în sistemul administraţiei penitenciare reprezintă un ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, eficientizarea acţiunilor de prevenire, limitarea şi eliminarea poluărilor accidentale, precum şi gestionarea situaţiilor de urgenţă care pot apărea în urma acestora, în incintele şi în zonele de responsabilitate sau de acţiune ale unităţilor. Articolul 2Contractele de lucrări, furnizare şi prestări de servicii încheiate între unităţile din sistemul penitenciar, în calitate de beneficiari şi/sau prestatori, şi operatorii economici, în calitate de prestatori şi/sau beneficiari, cuprind, după caz, clauze privind obligaţii care le revin părţilor pe linia respectării reglementărilor din domeniul protecţiei mediului. Articolul 3Fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie a mediului, inclusiv pentru pregătirea profesională de mediu, sunt planificate anual şi se utilizează conform reglementărilor în vigoare. Articolul 4În sensul prezentelor instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. cheltuieli pentru protecţia mediului - fluxurile financiare atrase ori alocate de instituţie pentru acţiuni care au ca scop: prevenirea, reducerea şi/sau repararea prejudiciului adus mediului, acţiuni ce se referă la reducerea emisiilor de poluanţi în aer, protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, a solului, limitarea producerii deşeurilor şi gestionarea acestora, reducerea zgomotului ambiental, protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii, realizarea de procese de producţie care nu deteriorează mediul, administrarea generală a mediului, alte activităţi de protecţie a mediului; 2. unităţi care deţin surse/echipamente de poluare - unităţile din sistemul administraţiei penitenciare care deţin centrale termice cu putere nominală mai mare de 70 kW, depozite de carburanţi sau lubrifianţi, de muniţie şi materiale de geniu chimic, substanţe periculoase şi deşeuri, trasee ale conductelor de alimentare cu combustibil, surse radioactive, poligoane de tragere, rampe de spălare a tehnicii, staţii de pompare a apelor reziduale, parcuri auto, spaţii de alimentaţie publică, cazare, odihnă, tratament şi recuperare medicală, spaţii de deţinere, ferme zootehnice, animale de serviciu, platforme de gunoi şi alte echipamente cu potenţial de poluare, precum şi unităţile care execută lucrări de reparaţii/întreţinere în domeniile auto, nave, armament, geniu chimic şi altele asemenea; 3. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice; 4. acumulatori - surse de energie electrică - alcătuiţi din una sau mai multe celule primare reîncărcabile, energia electrică obţinându-se prin transformarea directă a energiei chimice; 5. ambalaj - orice produs, indiferent de materialul din care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat să cuprindă bunuri în scopul reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei şi prezentării acestora, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Produsul nereturnabil destinat aceloraşi scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj; 6. ape uzate - ape provenind din activităţi casnice, sociale ori economice, conţinând substanţe poluante sau reziduuri care le alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale, precum şi ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate; 7. atmosferă - masă de aer care înconjoară suprafaţa terestră, incluzând şi stratul de ozon; 8. autoevaluare - proces intern de evaluare a efectelor activităţilor desfăşurate în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare asupra calităţii factorilor de mediu; 9. autorizare - parcurgerea etapelor procedurale având drept scop obţinerea avizului, acordului şi/sau a autorizaţiei de mediu; 10. autorizaţie pentru activitatea nucleară - act tehnico-juridic prin care autoritatea competentă de reglementare în domeniul nuclear autorizează titularul activităţii să amplaseze, să proiecteze, să achiziţioneze, să fabrice, să producă, să construiască, să transporte, să importe, să exporte, să pună în funcţiune, să posede, să folosească, să opereze, să transfere, să dezafecteze şi să dispună de orice sursă de radiaţii ionizante, instalaţii nucleare sau amenajări pentru gospodărirea deşeurilor radioactive; 11. aviz şi autorizaţie de gospodărire a apelor - acte ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic execuţia lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele şi funcţionarea ori exploatarea acestor lucrări, precum şi funcţionarea şi exploatarea lucrărilor existente şi reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul apelor; 12. baterii - surse de energie electrică - alcătuite din una sau mai multe celule primare nereîncărcabile, energia electrică obţinându-se prin transformarea directă a energiei chimice; 13. biodeşeuri - deşeuri biodegradabile provenite din grădini, parcuri şi ferme agrozootehnice, deşeuri alimentare sau cele provenite din bucătăriile unităţilor penitenciare ori din magazinele de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deşeurile provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare; 14. biodiversitate - diversitatea organismelor vii provenite din ecosistemele acvatice şi terestre, precum şi a complexelor ecologice din care fac parte acestea; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor şi a ecosistemelor; 15. colectare - strângerea deşeurilor, inclusiv sortarea şi stocarea preliminară a deşeurilor, în vederea transportării la o instalaţie de tratare; 16. controlul operaţional - adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri şi instrucţiuni pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, inclusiv întreţinerea instalaţiei, a proceselor tehnologice, a echipamentului şi întreruperile temporare de funcţionare; 17. deşeuri - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori pe care are intenţia sau este obligat să îl arunce; 18. deţinător de deşeuri - producătorul de deşeuri sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora; 19. deşeuri periculoase - orice deşeuri care prezintă una sau mai multe proprietăţi periculoase prevăzute în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; 20. ecosistem - complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul lor lipsit de viaţă, care interacţionează într-o unitate funcţională; 21. eliminare - orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie; 22. emisie - evacuarea directă ori indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizante, de căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol; 23. evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate; 24. gospodărire a apelor - ansamblul activităţilor care, prin mijloace tehnice şi măsuri legislative, economice şi administrative, conduc la cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, menţinerea sau îmbunătăţirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor; 25. habitat - locul sau tipul de loc în care un organism ori o populaţie există în mod natural; 26. impact asupra mediului - efecte asupra mediului ca urmare a desfăşurării unei activităţi antropice; 27. impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea şi caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu; 28. instalaţie - orice unitate tehnică staţionară sau mobilă, precum şi orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor staţionare/mobile aflate pe acelaşi amplasament, care poate produce emisii şi efecte asupra mediului; 29. mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care influenţează bunăstarea şi sănătatea omului; 30. monitorizare a mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun; 31. nATURA 2000 - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate care cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică; 32. pericol - proprietatea intrinsecă a unei substanţe sau preparat chimic ori a unei stări fizice cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului; 33. poluant - orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care, introdus(ă) în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; 34. poluare - introducerea directă sau indirectă a unui poluant în mediu, care poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii acestuia, poate dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ ori în alte scopuri legitime; 35. poluarea apei - orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea; 36. prejudiciu - efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanţi, activităţi dăunătoare ori dezastre; 37. resurse de apă - apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime interioare şi marea teritorială, precum şi apele subterane de pe teritoriul ţării, în totalitatea lor; 38. risc - probabilitatea ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp şi/sau în anumite circumstanţe; 39. risc potenţial de poluare a mediului - probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care se determină pe baza unui studiu de evaluare a riscului; 40. sistem de management de mediu - componentă a sistemului de management general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea şi menţinerea politicii de mediu; 41. studiu pedologic - stabileşte clasele de calitate a terenurilor şi constă în delimitarea, inventarierea şi evaluarea solurilor, operaţiuni pe baza cărora se stabileşte taxa de scoatere a terenului din circuitul agricol; oferă informaţii cu privire la compoziţia chimică a solului, posibile contaminări sau lucrări de îmbunătăţiri funciare necesare; 42. sursă de radiaţii ionizante - entitate fizică, naturală, fabricată sau utilizată ca element al unei activităţi care generează expuneri la radiaţii, prin emitere de radiaţii ionizante sau eliberare de substanţe radioactive; 43. tratare - operaţiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării; 44. uleiuri uzate - toate uleiurile minerale sau lubrifianţii sintetici ori uleiurile industriale care au devenit improprii folosinţei pentru care au fost destinate iniţial, cum ar fi uleiurile utilizate la motoarele cu combustie şi la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine şi cele pentru sistemele hidraulice. Capitolul IIOrganizarea activităţii de protecţie a mediului în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare Articolul 5(1) Managementul activităţii de protecţie a mediului la nivelul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare este asigurat de structura de specialitate din cadrul acestora aflată în coordonarea structurii de specialitate din cadrul aparatului central al administraţiei penitenciare.(2) Atribuţiile pe linia protecţiei mediului în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare revin compartimentelor de specialitate/responsabililor de mediu/persoanelor desemnate ale căror atribuţii în domeniu sunt prevăzute prin completarea sarcinilor date în competenţă prin fişa postului ocupat, denumite în continuare persoane desemnate.(3) Răspunderea privind organizarea activităţii, aplicarea şi verificarea respectării normelor de protecţie a mediului în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare revine directorilor acestora. Răspunderea privind respectarea normelor de protecţie a mediului revine întregului personal al unităţii penitenciare şi persoanelor private de libertate aflate în custodia acestora, în condiţiile legii.(4) În unităţile din sistemul administraţiei penitenciare, coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului se execută de către structura de specialitate din cadrul aparatului central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru unităţile subordonate. Articolul 6(1) Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi directorii unităţilor penitenciare stabilesc numărul responsabililor de mediu, în funcţie de numărul unităţilor/locaţiilor subordonate, complexitatea şi numărul surselor de poluare identificate la nivelul unităţilor din competenţă, după caz.(2) Compartimentele de mediu pot fi prevăzute cu personal auxiliar, care nu are calitatea de responsabil de mediu. Articolul 7(1) Responsabilii de mediu se numesc din rândul personalului cu studii superioare sau medii.(2) Responsabilii de mediu trebuie să absolve cursuri de specializare în domeniu, organizate de instituţii autorizate/acreditate în acest sens, conform prevederilor legale în vigoare. Unităţile de penitenciare vor asigura resursele financiare pentru participarea la cursurile de specializare în domeniu.(3) Responsabilul cu securitatea şi sănătatea în muncă poate îndeplini şi funcţia de responsabil de mediu, în condiţiile legii.(4) Personalul auxiliar se numeşte din rândul personalului cu studii medii. Articolul 8Activitatea structurii de specialitate este coordonată de directorul unităţii penitenciare din care face parte. Articolul 9(1) Directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare comunică structurii de specialitate din cadrul aparatului central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor accidentele ecologice produse în incinta unităţilor sau în zona de competenţă a acestora pe timpul desfăşurării misiunilor specifice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, în conformitate cu prevederile ordinelor şi dispoziţiilor în vigoare, şi iau măsuri imediate pentru limitarea, diminuarea şi eliminarea efectelor.(2) Directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare contactează autorităţile locale de protecţie a mediului şi stabilesc împreună modalităţile de depoluare şi refacere a mediului, în cazul în care accidentul ecologic are efecte asupra vecinătăţilor, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. Articolul 10(1) Cercetarea accidentelor ecologice se efectuează de către o comisie compusă din cel puţin 3 persoane, dintre care una este reprezentant al compartimentului de specialitate din cadrul unităţii în care a avut loc accidentul, în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni.(2) Comisia de cercetare a accidentului ecologic se numeşte prin decizie de zi pe unitate de către directorul unităţii penitenciare.(3) În comisia de cercetare a accidentului ecologic trebuie să fie desemnat cel puţin un membru cu pregătire tehnică corespunzătoare.(4) Persoanele numite în comisia de cercetare a accidentului ecologic nu trebuie să fie implicate în organizarea şi conducerea activităţii care a dus la producerea acestuia.(5) Cercetarea accidentelor ecologice cu implicaţii asupra vecinătăţilor, produse în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare sau pe terenuri din administrarea acestora, se face de către categoriile de personal menţionate la alin. (1), în colaborare cu autorităţile locale de protecţie a mediului competente din regiunea/judeţul unde s-a produs accidentul. Articolul 11(1) Evaluarea de mediu a activităţilor desfăşurate în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare este un proces intern, denumit în continuare autoevaluare de mediu. Aceasta are rolul de a stabili gradul de conformare a activităţilor specifice desfăşurate la nivelul fiecărei unităţi cu legislaţia de protecţie a mediului.(2) Autoevaluarea de mediu se realizează prin grija persoanelor cu atribuţii pe linie de protecţie a mediului, în urma identificării surselor/echipamentelor de poluare a mediului şi pe baza datelor tehnice cuprinse în Fişa de mediu, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. Autoevaluarea de mediu se efectuează în mod obligatoriu pentru unităţile din sistemul administraţiei penitenciare care deţin surse de poluare.(3) În urma efectuării activităţii de autoevaluare, în cazul în care se constată neconformităţi raportate la legislaţia de protecţie a mediului în vigoare, se întocmeşte proiectul Programului de conformare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3. Programul de conformare se întocmeşte de către toate unităţile din sistemul administraţiei penitenciare.(4) Efectuarea determinărilor şi buletinelor de analiză pentru factorii de mediu necesare autoevaluării de mediu se execută prin organisme certificate, conform prevederilor legale.(5) Programul de conformare va fi adus la cunoştinţa structurii de specialitate din cadrul aparatului central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi va deveni document justificativ pentru fundamentarea solicitărilor de fonduri bugetare în cadrul proiectului de buget al fiecărei unităţi, precum şi pentru propuneri de realizare a unor obiective sau de dotări ale acestora în cadrul planului multianual de investiţii al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.(6) Structurile de specialitate din cadrul aparatului central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, conform competenţelor, vor verifica pe teren corectitudinea datelor înscrise în Fişa de mediu şi în Programul de conformare.(7) Măsurile cuprinse în Programul de conformare pot fi eşalonate în vederea realizării într-un orizont de timp de 4-6 ani. În cazul în care, din motive obiective, măsurile propuse prin Programul de conformare nu au putut fi îndeplinite până la expirarea termenelor propuse, titularul programului va înainta aparatului central din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor un program de conformare revizuit şi va solicita stabilirea unor noi termene pentru realizarea măsurilor de conformare. În situaţia în care pe parcursul unui an calendaristic apar noi surse de poluare a mediului sau sunt achiziţionate noi echipamente care produc deşeuri, titularul va efectua o nouă autoevaluare.(8) În cazul modificărilor organizatorice prin care o parte din structuri îşi schimbă subordonarea, responsabilul de mediu are obligaţia de a relua procedura de autoevaluare de mediu în termen de 90 de zile de la finalizarea acestora. Articolul 12(1) La nivelul fiecărei unităţi care deţine surse de poluare se constituie dosarul de mediu. Acesta va cuprinde documentele întocmite în baza prezentelor instrucţiuni şi a legislaţiei naţionale privind protecţia mediului pentru fiecare an calendaristic. La predarea funcţiei, responsabilul de mediu are obligaţia de a preda noului responsabil, pe bază de proces-verbal, dosarul de mediu al unităţii.(2) Dosarul de mediu va conţine obligatoriu, fără a se limita numai la acestea, documentele de autoevaluare de mediu, programele de conformare, rapoartele anuale privind desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului, evidenţa anuală a gestionării deşeurilor, dosarele de cercetare a accidentelor de mediu, notele de constatare şi rapoartele de control.(3) Evidenţa privind cheltuielile şi veniturile obţinute din activitatea de protecţie a mediului va fi reflectată distinct de responsabilul de mediu. Capitolul IIIAtribuţiile personalului şi structurilor implicate în activităţile de protecţie a mediului Secţiunea 1Obligaţiile directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi ale directorilor unităţilor subordonate Articolul 13Obligaţiile directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi ale directorilor unităţilor subordonate în domeniul protecţiei mediului sunt cele prevăzute pentru persoanele fizice şi juridice menţionate la art. 94 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale persoanelor fizice şi juridice prevăzute în actele normative în vigoare din domeniul protecţiei mediului, precum şi cele ce decurg din prevederile prezentului ordin. Articolul 14În situaţia în care mai multe unităţi subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi incintă, directorii acestora au următoarele obligaţii: a)să coopereze în vederea implementării prevederilor privind protecţia mediului, luând în considerare natura activităţilor; b)să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei personalului şi prevenirii accidentelor ecologice, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate; c)să se informeze reciproc despre riscurile de mediu şi să înştiinţeze personalul din subordine. Secţiunea a 2-aAtribuţiile structurilor implicate în activităţile de protecţie a mediului Articolul 15Structura de specialitate din cadrul aparatului central al administraţiei penitenciare are următoarele atribuţii: a)organizează, coordonează, îndrumă şi controlează activitatea responsabililor de mediu la nivelul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciarelor; b)propune şi coordonează programul de implementare a sistemului de management de mediu în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; c)reprezintă Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ca organ de specialitate, în relaţiile de cooperare cu autorităţile publice centrale sau teritoriale pentru protecţia mediului, autorităţile publice centrale ori locale, după caz, care au atribuţii şi răspunderi specifice în domeniul protecţiei mediului; d)elaborează proiecte de ordine, instrucţiuni şi alte reglementări interne în domeniul protecţiei mediului; e)analizează, pe baza raportului anual privind activitatea de protecţie a mediului, modul de desfăşurare a activităţilor de protecţie a mediului din cadrul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare; f)elaborează şi înaintează conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, până la data de 15 februarie a fiecărui an raportul privind desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului în cadrul sistemului administraţiei penitenciare pentru anul precedent; g)coordonează activitatea de pregătire a persoanelor cu atribuţii pe linie de protecţie a mediului, prin organizarea de convocări/simpozioane de specialitate, în vederea asigurării aplicării unitare a prevederilor legislaţiei în vigoare; h)propune aplicarea de sancţiuni disciplinare pentru încălcarea de către personalul din administraţia sistemului penitenciar a legislaţiei de protecţie a mediului în obiectivele şi incintele aflate în administrarea unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi în zonele de responsabilitate unde acestea desfăşoară activităţi specifice, conform prevederilor cap. VII; i)participă la cercetarea accidentelor ecologice majore produse în incintele unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare sau în zona de competenţă a acestora, în îndeplinirea atribuţiilor specifice; j)ţine evidenţa controalelor efectuate în unităţile sistemului administraţiei penitenciare conform anexei nr. 4. Secţiunea a 3-aAtribuţiile responsabililor de mediu din unităţile sistemului administraţiei penitenciare Articolul 16Responsabilii de mediu au următoarele atribuţii: a)întocmesc documentele de organizare, control şi evaluare a activităţilor de protecţie a mediului pentru unitatea proprie, conform listei prevăzute în anexa nr. 5; b)controlează şi notifică directorului unităţii din care fac parte aspectele sesizate privind încălcarea de către personalul unităţii a legislaţiei de protecţie a mediului în obiectivele şi incintele aparţinând acesteia, precum şi în zonele de responsabilitate unde acesta desfăşoară activităţi specifice, conform prevederilor prezentei instrucţiuni; c)propun şi supun aprobării directorului unităţii măsuri concrete pentru protecţia mediului în zona de responsabilitate unde desfăşoară activităţi personalul propriu; d)prezintă directorului unităţii informări asupra modului de realizare a activităţilor de protecţie a mediului; e)stabilesc măsurile adecvate, în funcţie de specificul activităţii, pentru prevenirea, limitarea şi eliminarea efectelor poluărilor accidentale; f)întocmesc programul de instruire a personalului privind cunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului; g)elaborează temele de instruire a personalului în funcţie de natura activităţilor; h)stipulează în regulamentul de ordine interioară îndatoririle persoanelor private de libertate privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului; i)elaborează raportul privind desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului pentru unitatea proprie şi îl înaintează structurii de specialitate din cadrul aparatului central al administraţiei penitenciare pe linia protecţiei mediului, până la data de 15 ianuarie pentru anul precedent; j)urmăresc prevederea în planurile anuale de asigurare tehnico-materială a resurselor financiare necesare desfăşurării activităţilor de protecţie a mediului specifice fiecărui domeniu de activitate; k)colaborează cu autorităţile locale de protecţie a mediului pentru desfăşurarea unor acţiuni comune în domeniu; l)urmăresc implementarea şi respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei mediului, a instrucţiunilor şi normelor de protecţie a mediului în unitatea proprie; m)participă la convocări/simpozioane de specialitate; n)întocmesc şi actualizează permanent dosarul de mediu; o)întocmesc şi înaintează structurii de specialitate din cadrul aparatului central al administraţiei penitenciare comunicarea privind accidentul de mediu, pentru evenimentele care îndeplinesc condiţiile de a fi declarate accidente ecologice conform legislaţiei în vigoare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 17Personalul auxiliar prevăzut la art. 6 alin. (2) are următoarele atribuţii principale: a)sprijină activitatea responsabilului de mediu din cadrul structurii de specialitate la întocmirea documentelor de organizare a activităţilor de protecţie a mediului; b)actualizează bazele de date pe linia protecţiei mediului constituite la nivelul structurii din care face parte; c)participă la întocmirea raportului privind desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului; d)participă la convocări/simpozioane pe linia de protecţie a mediului. Articolul 18Atribuţiile personalului unităţilor pe linia protecţiei mediului se prevăd în fişa postului şi în regulamentul de organizare şi funcţionare, în condiţiile prezentelor instrucţiuni. Articolul 19(1) Unităţile din sistemul administraţiei penitenciare înaintează, la solicitarea structurii de specialitate din cadrul administraţiei penitenciare sau ori de câte ori este nevoie, sinteze şi situaţii informative necesare gestionării activităţii de protecţie a mediului.(2) Raportul privind desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului conţine următoarele date:a)sinteza cu principalele concluzii rezultate în urma controalelor executate pe linia protecţiei mediului; b)evidenţa fondurilor asimilate cheltuielilor şi veniturilor din activitatea de protecţie a mediului; c)situaţia evenimentelor cu implicaţii asupra mediului înconjurător şi a celor declarate accidente ecologice produse la nivelul unităţilor sau în care a fost implicat personalul acestora; d)situaţia programelor de conformare la nivelul unităţii penitenciare; e)stadiul îndeplinirii măsurilor prevăzute în anul precedent în planurile anuale de acţiune în domeniul protecţiei mediului; f)situaţia obţinerii autorizaţiilor, avizelor şi acordurilor de mediu prevăzute de legislaţia în vigoare; g)monitorizarea factorilor de mediu - analize pentru factorii de mediu: apă, aer, sol, după caz; h)situaţia colaborării cu autorităţile locale şi regionale pentru protecţia mediului, precum şi operatorii economici cu care unitatea are contracte/convenţii de prestări de servicii; i)alte probleme sau propuneri care se consideră necesar a fi comunicate. Secţiunea a 4-aAtribuţii ale personalului din cadrul unităţilor sistemului administraţiei penitenciare în domeniul protecţiei mediului Articolul 20Responsabilul sectorului cazarmare din cadrul serviciilor/birourilor logistică are următoarele atribuţii: a)prevede anual lucrări de întreţinere şi refacere a aliniamentelor de protecţie şi a zonelor verzi; b)prevede lucrări de întreţinere la instalaţiile generatoare de poluare specificate la pct. 1 din anexa nr. 5; c)propune în cadrul planului multianual de investiţii lucrări privind modernizarea centralelor termice şi a instalaţiilor aferente, pentru limitarea poluării atmosferei; d)colaborează cu structura financiară pentru perfectarea contractelor de furnizare a apei potabile şi/sau exploatarea puţurilor de adâncime, evacuarea şi transportul reziduurilor menajere şi gunoiului menajer din clădiri, evacuarea apelor uzate la canalizarea localităţii şi/sau din fosele septice ori decantoare; e)ţine evidenţa construcţiilor speciale şi a reţelelor de canalizare din categoriile separatoarelor de grăsimi, decantoarelor, spaţiilor de spălare, staţiilor de tratare, filtrelor biologice etc.; f)ţine evidenţele de gestiune a cantităţilor de deşeuri generate în urma activităţilor proprii, precum şi a modului de stocare, reciclare, transport, valorificare şi distrugere a acestora şi le pune la dispoziţia responsabilului cu protecţia mediului; g)ţine evidenţa puţurilor de adâncime, a debitelor de apă extrase, a calităţii apei, consemnată în buletinele de analiză ce se efectuează periodic, a stării tehnice a puţurilor, a zonei de protecţie sanitară, inclusiv împrejmuirea, precum şi a cheltuielilor necesare exploatării, întreţinerii şi reparării acestora; h)ţine evidenţa reţelelor de alimentare cu apă, a punctelor de măsurare, a cheltuielilor necesare pentru lucrările de reparaţii şi efectuarea analizei calităţii apei stocate în bazine; i)ţine evidenţa depozitelor de combustibil lichid pentru funcţionarea centralelor termice, a stării tehnice a acestora, a recipientelor de stocare, a eventualelor pierderi de combustibil, în vederea prevenirii poluării solului şi a pânzei freatice şi a înlăturării efectelor cauzate de o eventuală poluare accidentală, după caz; j)ţine evidenţa cantitativă a punctelor de colectare a deşeurilor menajere şi a celor refolosibile, a cheltuielilor necesare reparării obiectelor de inventar de resortul administrării patrimoniului imobiliar, containerelor, platformelor, împrejmuirilor, rampelor etc.; k)colaborează cu responsabilii de mediu în vederea îndeplinirii sarcinilor specifice în domeniul protecţiei mediului; l)furnizează datele necesare întocmirii evidenţei fondurilor asimilate cheltuielilor şi veniturilor din activitatea de protecţie a mediului; m)colaborează cu responsabilul de mediu în vederea stabilirii necesarului de bunuri şi servicii pentru buna derulare a activităţii de protecţia mediului. Articolul 21Responsabilul sectorului transporturi are următoarele atribuţii: a)urmăreşte efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere, revizii şi inspecţii tehnice pentru autovehiculele şi navele proprii, după caz, şi nu permit exploatarea acelora care pot afecta factorii de mediu, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare; b)înaintează ierarhic propuneri privind retehnologizarea mijloacelor de mobilitate din dotare, precum şi a tehnicii specifice existente; c)verifică modul de depozitare a carburanţilor şi lubrifianţilor utilizaţi pentru tehnica din dotare, starea tehnică a recipientelor de stocare şi iau măsuri urgente pentru eliminarea eventualelor pierderi de carburanţi, în vederea prevenirii poluării solului, a apelor curgătoare şi a pânzei freatice, precum şi pentru înlăturarea efectelor cauzate de o eventuală poluare accidentală; d)verifică periodic starea terenurilor din jurul depozitelor de carburanţi - lubrifianţi şi refacerea eventualelor zone distruse sau poluate. Articolul 22Responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor are următoarele atribuţii: a)supune instalaţiile întreţinerilor, reviziilor şi determinărilor de noxe specifice, prevăzute de prescripţiile tehnice în vigoare, de către persoane autorizate în acest sens şi nu permite exploatarea instalaţiilor mecanice sub presiune şi de ridicat fără efectuarea verificărilor tehnice şi verificărilor tehnice periodice, conform reglementărilor legale în vigoare; b)ţine evidenţa instalaţiilor/echipamentelor, a efectuării verificărilor tehnice şi verificărilor tehnice periodice şi nu permite manevrarea instalaţiilor/echipamentelor de către persoane neautorizate; c)întreprinde demersurile necesare în vederea autorizării funcţionării instalaţiilor/echipamentelor pentru care autorizarea funcţionării se face de către Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, potrivit prescripţiilor tehnice aplicabile; d)opreşte din funcţiune instalaţiile/echipamentele la expirarea scadenţei de funcţionare acordate cu ocazia ultimei verificări tehnice oficiale; e)admite funcţionarea instalaţiilor/echipamentelor, care se face de către operatorul RSVTI, conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile; f)ia măsuri de depozitare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, rezultate din activitatea proprie sau casarea tehnicii specifice. Articolul 23Personalul cu atribuţii pe linie de armament şi tehnică specială are următoarele atribuţii: a)asigură condiţiile legale de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi a reviziilor specifice numai la unităţi autorizate în acest sens şi nu permit exploatarea armamentului şi tehnicii specifice, care poate afecta factorii de mediu, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare; b)instruieşte periodic personalul care gestionează şi exploatează armamentul şi tehnica specifică; c)verifică modul de depozitare şi exploatare a bunurilor materiale ce conţin substanţe periculoase sau care intră sub incidenţa activităţii în domeniul nuclear, starea tehnică a acestora şi nu permite introducerea în exploatare a tehnicii decât după obţinerea autorizaţiilor specifice utilizării substanţelor periculoase ori instalaţiilor din domeniul nuclear; d)ia măsuri de depozitare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor periculoase, precum şi a celor radioactive rezultate din activitatea proprie sau din casarea tehnicii specifice. Articolul 24Personalul cu atribuţii specifice compartimentelor informatică şi transmisiuni are următoarele atribuţii: a)asigură condiţiile legale de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi a reviziilor tehnice pentru echipamentele specifice, după caz, şi nu permit exploatarea acelor echipamente care pot afecta factorii de mediu, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare; b)înaintează ierarhic propuneri privind retehnologizarea mijloacelor de comunicaţii şi informatică din dotare; c)depozitează corespunzător deşeurile provenite din componentele uzate sau consumabilele utilizate în procesul de întreţinere a tehnicii din dotare, care se predau operatorilor economici autorizaţi pentru colectarea, valorificarea sau eliminarea acestor categorii de deşeuri; d)ţine evidenţa strictă a bunurilor în a căror componenţă se află substanţe sau materiale periculoase. Articolul 25Personalul care are atribuţii privind creşterea şi întreţinerea animalelor are următoarele atribuţii: a)asigură spaţiile şi condiţiile optime necesare acestora, conform prevederilor legale în vigoare; b)asigură igienizarea corespunzătoare a adăposturilor; c)asigură personalul necesar pentru creşterea, îngrijirea, hrănirea şi acordarea asistenţei sanitar-veterinare, în funcţie de numărul de exemplare şi specificul activităţilor desfăşurate; d)efectuează instruirea personalului care are în îngrijire astfel de animale, în scopul unei tratări adecvate şi al protecţiei vieţii şi sănătăţii acestora; e)asigură depozitarea corespunzătoare a dejecţiilor. Articolul 26Personalul cu atribuţii privind întreţinerea culturilor de legume şi cereale are următoarele atribuţii: a)informează responsabilul de mediu înainte de arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase; b)informează responsabilul de mediu, în caz de eliminări accidentale de poluanţi în mediu sau de accident major; c)solicită şi obţine autorizaţia din partea autorităţii publice competente pentru agricultură şi desfăşoară activitatea pe bază de contract cu titularii autorizaţiilor de introducere deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic; d)monitorizează substanţele periculoase şi toxice prin intermediul fişelor de magazie; e)verifică modul de depozitare şi manipulare a acestor substanţe şi instruieşte personalul care intră în contact cu substanţele considerate a fi periculoase pentru mediu şi angajaţi; f)întreţine în condiţii optime de lucru toate echipamentele şi instalaţiile utilizate în desfăşurarea activităţii, a căror avarie sau funcţionare necorespunzătoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului. g)asigură colectarea separată a biodeşeurilor în vederea compostării şi fermentării acestora, precum şi transportul la staţii de compostare sau pe platforme individuale de compostare. Articolul 27(1) În domeniul protecţiei mediului, sectorul logistic din cadrul unităţilor de penitenciare are obligaţia de a ţine evidenţa de gestiune a cantităţilor de deşeuri generate în urma activităţilor proprii, de a urmări permanent modul de stocare, reciclare, transport, valorificare şi distrugere a acestora şi de a pune la dispoziţia responsabilului cu protecţia mediului aceste date.(2) Şefii sectoarelor de activitate au obligaţia de a obţine autorizaţiile necesare avizării funcţionării din punct de vedere al protecţiei mediului pentru activităţile din aria lor de competenţă.(3) Respectarea legislaţiei subsecvente gestionării deşeurilor este obligatorie pentru toate unităţile din sistemul administraţiei penitenciare. Secţiunea a 5-aObligaţiile personalului din sistemul administraţiei penitenciare Articolul 28În domeniul protecţiei mediului, personalul din sistemul administraţiei penitenciare are următoarele obligaţii: a)să îşi însuşească şi să respecte normele de protecţie a mediului şi modul de aplicare a acestora; b)să îşi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu creeze condiţii de impact negativ asupra mediului înconjurător; c)să aducă la cunoştinţă, pe cale ierarhică, orice situaţie care constituie un pericol de accident ecologic sau modificare a factorilor de mediu în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea; d)să anunţe imediat directorul unităţii sau responsabilul de mediu în cazul producerii unui accident ecologic; e)să întrerupă imediat orice activitate care ar putea genera producerea unui accident ecologic; f)să ofere relaţiile solicitate de organele de control şi de cercetare în domeniul protecţiei mediului; g)să respecte procedurile specifice aprobate la nivelul unităţii privind modul de intervenţie la o poluare produsă în unitatea proprie sau în zona de competenţă. Capitolul IVSubstanţe periculoase Secţiunea 1Regimul utilizării substanţelor periculoase Articolul 29Directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare dispun întocmirea evidenţei substanţelor şi preparatelor chimice periculoase prevăzute de legislaţia în vigoare. Articolul 30Responsabilii de mediu verifică etichetarea, ambalarea, manipularea şi transportul substanţelor şi preparatelor periculoase şi elaborează precizări pentru reducerea/eliminarea efectelor acestora asupra mediului şi organismului uman. Articolul 31Unităţile din sistemul administraţiei penitenciare care utilizează substanţe care distrug stratul de ozon, respectiv agenţi de refrigerare, agenţi de condiţionare a aerului, solvenţi, agenţi extinctori au următoarele obligaţii: a)asigură măsurile necesare supravegherii, limitării şi prevenirii oricăror emisii, dirijate sau accidentale; b)ţin evidenţa substanţelor specificate, conform anexei nr. 2 pct. 3 lit. j); c)depozitează substanţele în recipiente special destinate şi în locuri amenajate; d)transportul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase se efectuează de către firme specializate, conform normelor în vigoare; e)verifică periodic starea recipientelor de depozitare pentru identificarea şi prevenirea riscurilor de emisie liberă în atmosferă. Secţiunea a 2-aProtecţia împotriva radiaţiilor ionizante Articolul 32Activităţile cu specific nuclear se desfăşoară în baza autorizaţiei de funcţionare emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Articolul 33Unităţile din sistemul administraţiei penitenciare care desfăşoară activităţi specifice domeniului nuclear au următoarele obligaţii: a)înregistrează rezultatele supravegherii şi dozele estimate pentru activităţile cu risc de contaminare radioactivă; b)raportează imediat, ierarhic, orice creştere a contaminării radioactive a mediului peste limitele admise. Capitolul VManagementul deşeurilor Secţiunea 1Reglementarea activităţii de gestionare a deşeurilor Articolul 34(1) În conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 şi ale Legii nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice structurile de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au, conform competenţelor, următoarele atribuţii şi răspunderi privind gestiunea deşeurilor:a)elaborează planul de măsuri privind gestionarea deşeurilor şi asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora; b)supraveghează şi controlează respectarea de către unităţile din sistemul administraţiei penitenciare a reglementărilor privind gestiunea deşeurilor. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:a)deşeurilor radioactive; b)apelor uzate. Articolul 35Colectarea şi administrarea datelor şi informaţiilor privind gestiunea deşeurilor generate se execută conform modelului prezentat în anexa nr. 6. Articolul 36(1) Deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităţilor curente ale unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare pot constitui un risc de poluare a mediului.(2) În acest sens, directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare dispun:a)asigurarea măsurilor de prevenire şi limitare a impactului deşeurilor asupra mediului, prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor; b)reducerea cantităţii de deşeuri; c)recuperarea deşeurilor refolosibile şi valorificarea acestora prin unităţi specializate, pe bază de contract; d)asigurarea condiţiilor necesare pentru depozitarea separată a diferitelor categorii de deşeuri, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu; e)interzicerea aruncării şi depozitării pe maluri, în albiile râurilor a deşeurilor de orice natură; f)interzicerea abandonării ori eliminării necontrolate a deşeurilor sau executării operaţiunilor neautorizate cu acestea; g)dotarea navelor cu instalaţii de stocare temporară a deşeurilor şi racorduri de descărcare în instalaţii speciale de mal; h)adoptarea de soluţii constructive, conform competenţelor atribuite prin lege, pentru depozitele temporare de deşeuri; i)refacerea cadrului natural în zonele de depozitare. Articolul 37Unităţile de penitenciare care desfăşoară activităţi medicale îndeplinesc şi prevederile Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, cu modificările şi completările ulterioare. Secţiunea a 2-aProprietăţi ale deşeurilor care fac ca acestea să fie periculoase Articolul 38În unităţile din sistemul administraţiei penitenciare se regăsesc deşeuri cu proprietăţi care pot face ca acestea să fie periculoase: H 1 - „Explozive“: substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care sunt mai sensibile la şocuri ori frecare decât dinitrobenzenul; H 2 - „Oxidante“: substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme în contact cu alte substanţe, mai ales cu substanţe inflamabile; H 3-A - „Foarte inflamabile“: a)substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere sub 21°C (inclusiv lichide extrem de inflamabile); sau b)substanţe şi preparate care se pot încălzi până la aprindere în contact cu aerul la temperatura ambiantă, fără aport de energie; sau c)substanţe şi preparate în stare solidă care se pot aprinde cu uşurinţă după un contact scurt cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă ori să se consume şi după îndepărtarea sursei de aprindere; sau d)substanţe şi preparate gazoase care se inflamează în aer la presiune normală; sau e)substanţe şi preparate care, în contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile în cantităţi periculoase.H 3-B - „Inflamabile“: substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21°C şi mai mic sau egal cu 55°C; H 4 - „Iritante“: substanţele şi preparatele necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasa, pot provoca inflamaţii; H 5 - „Nocive“: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate ori pătrund prin piele, pot constitui riscuri limitate pentru sănătate; H 6 - „Toxice“: substanţe şi preparate (inclusiv substanţe şi preparate foarte toxice) care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate ori pătrund prin piele, pot produce vătămări serioase, acute sau cronice pentru sănătate şi pot fi chiar letale; H 7 - „Cancerigene“: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate ori pătrund prin piele, pot induce cancer sau creşterea incidenţei lui; H 8 - „Corozive“: substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea; H 9 - „Infecţioase“: substanţe şi preparate cu conţinut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii; H 10 - „Toxice pentru reproducere“: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate ori pătrund prin piele, pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora; H 11 - „Mutagene“: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau ingerate ori pătrund prin piele, pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora; H 12 - deşeuri care emit gaze toxice sau foarte toxice în contact cu apa, aerul ori un acid; H 13 - „Sensibilizante“: substanţe şi preparate care, în cazul în care sunt inhalate sau pătrund prin piele, pot cauza o reacţie de hipersensibilizare, astfel încât expunerea ulterioară la substanţa sau preparatul respectiv poate produce efecte nefaste caracteristice; H 14 - „Ecotoxice“: deşeuri care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate ori întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurător; H 15 - deşeuri capabile prin orice mijloace, după eliminare, să producă altă substanţă, de exemplu, levigat, care posedă oricare din caracteristicile prezentate mai sus. Articolul 39(1) Deşeurile periculoase - reprezentate în special de uleiurile uzate, baterii şi acumulatori, deşeuri medicale - se colectează diferenţiat şi se transportă în vederea tratării şi eliminării în instalaţii autorizate de către firme specializate, potrivit legislaţiei în vigoare.(2) Cheltuielile ocazionate de analiza chimică a deşeurilor, monitorizarea factorilor de mediu şi verificarea datelor declarate se suportă de către deţinătorii deşeurilor.(3) În contractele de prestări servicii cu beneficiari, dacă se utilizează substanţe periculoase în procesul de muncă, se prevăd clauze clare de gestionare a deşeurilor rezultate. Capitolul VIProtecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii Secţiunea 1Protecţia resurselor naturale Articolul 40Pentru conservarea şi protecţia mediului acvatic, directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare dispun: a)respectarea standardelor de emisie şi evacuare a apelor reziduale din unităţile sistemului administraţiei penitenciare; b)limitarea sau interzicerea activităţilor unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare generatoare de poluare asupra resurselor de apă, în cazul depăşirii indicatorilor de calitate; c)adoptarea metodelor de conservare şi refacerea resurselor de apă existente; d)interzicerea spălării autovehiculelor, utilajelor şi a ambalajelor care au conţinut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianţi, substanţe periculoase sau pesticide, în apele naturale; e)interzicerea introducerii în apele de suprafaţă a substanţelor explozibile, tensiunilor electrice sau a substanţelor periculoase; f)interzicerea evacuării apelor uzate de pe nave direct în apele de suprafaţă; g)interzicerea evacuării de substanţe toxice, nocive sau radioactive, precum şi a apelor uzate şi contaminate cu izotopi radioactivi în reţelele de canalizare; h)interzicerea evacuării în reţeaua publică de canalizare a apelor uzate provenite de la unităţile medicale, curativ-profilactice, veterinare şi laboratoare, fără o prealabilă epurare biologică şi chimică. Articolul 41(1) În scopul asigurării protecţiei aerului este interzisă evacuarea în atmosferă a substanţelor poluante sub formă de gaze, vapori, aerosoli, particule solide şi altele, peste limitele stabilite prin actele normative în vigoare.(2) Se interzice punerea în funcţiune a instalaţiilor care depăşesc limitele maxime admise de emisii în atmosferă, fără echipamentele de filtrare şi neutralizare a substanţelor poluante. Articolul 42În vederea protecţiei atmosferei, directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare dispun: a)elaborarea şi implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanţi la surse; b)reducerea emisiilor poluante rezultate în urma arderii combustibililor; c)reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate; d)asigurarea de dotări speciale pentru izolarea, protecţia fonică a surselor de zgomot şi vibraţii, precum şi punerea în exploatare a celor care nu depăşesc pragul fonic admis. Articolul 43Directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare au următoarele obligaţii şi răspunderi cu privire la utilizarea, conservarea şi protecţia solului: a)dispun măsuri pentru prevenirea, reducerea riscului de degradare şi combatere a schimbărilor dăunătoare solului, generate de propria lor activitate sau care ar putea fi cauzate de utilizările necorespunzătoare ale terenului ori de aplicarea unor practici neconforme cu reglementările în vigoare; b)monitorizează calitatea şi caracteristicile solului terenului deţinut pe suprafaţa căruia s-au desfăşurat sau se desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra solului; c)interzic depozitarea, aruncarea, deversarea sau împrăştierea reziduurilor solide, lichide ori gazoase şi a substanţelor radioactive sau chimice rezultate din activităţile curente, care produc poluarea solului, în afara locurilor special amenajate în acest scop. Secţiunea a 2-aConservarea biodiversităţii Articolul 44În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, zonele de responsabilitate din vecinătatea ariilor protejate se supun prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Articolul 45Personalul din sistemul administraţiei penitenciare care desfăşoară activităţi specifice în interiorul şi în vecinătatea ariilor protejate, monumentelor naturii sau pe alte terenuri pe care s-au identificat elemente susceptibile de a fi ocrotite este obligat să respecte statutul acestora, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a zonelor. Articolul 46Pe timpul desfăşurării activităţilor specifice, în perimetrul zonelor protejate sau în vecinătatea acestora este interzisă distrugerea speciilor de floră şi faună sălbatică. Articolul 47Desfăşurarea activităţilor specifice în situri „Natura 2000“ se face pe baza avizului Natura 2000, act tehnico-juridic emis de autoritatea centrală de protecţie a mediului. Capitolul VIIOrganizarea şi executarea controalelor Articolul 48(1) Controalele pe linia protecţiei mediului se realizează, potrivit competenţelor, de către structurile de specialitate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau de către autorităţile cu competenţe în domeniu, conform prevederilor legale în vigoare.(2) Controalele pe linia protecţiei mediului dispuse în baza deciziei directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot fi:a)controale tematice; b)controale inopinate. Articolul 49În vederea executării controlului, personalul desemnat are dreptul de a solicita documentele şi informaţiile necesare responsabilului de mediu controlat şi oricărei alte persoane cu responsabilităţi în domeniu. Articolul 50Ca urmare a executării activităţii de control, personalul desemnat are competenţa să constate şi să propună sancţiuni disciplinare, potrivit legislaţiei în domeniul mediului coroborată cu statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Articolul 51(1) Controlul propriu la nivelul unităţilor din cadrul administraţiei penitenciare privind respectarea normelor, dispoziţiilor şi măsurilor de protecţia mediului se efectuează de:a)responsabilul de mediu, pe baza unui grafic anual; b)şefii locurilor de muncă respective, zilnic sau pe schimb, după caz. (2) Controlul efectuat de responsabilul de mediu se finalizează prin documente scrise, în care se consemnează:a)locaţiile şi instalaţiile speciale care au fost controlate; b)activităţile controlate; c)constatările rezultate din teren; d)propunerile de măsuri şi acţiuni de înlăturare a deficienţelor şi de îmbunătăţire a activităţii. (3) Constatările, măsurile şi deciziile adoptate în urma controalelor se aduc la cunoştinţă, prin documente scrise, aprobate de directorul unităţii penitenciare, tuturor persoanelor implicate.(4) Controalele efectuate de structurile/persoanele de specialitate din sistemul administraţiei penitenciare se vor evidenţia în registrul unităţilor controlate, conform anexei nr. 4. Articolul 52În baza concluziilor rezultate din controalele autorităţii de stat sau din controalele proprii, directorul unităţii este obligat să ia măsuri imediate de remediere a tuturor neregulilor constatate în domeniul protecţiei mediului. Capitolul VIIIDispoziţii finale Articolul 53Directorii unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare sunt obligaţi să prevadă în bugetele proprii fondurile necesare desfăşurării activităţilor de protecţie a mediului pentru fiecare domeniu de activitate. Articolul 54(1) Comisarii regionali, prim-comisarii şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoanele împuternicite din cadrul acesteia au acces, în condiţiile legii, în obiectivele, incintele şi în zonele aparţinând sau aflate în administrarea unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare.(2) Personalul prevăzut la alin. (1) este însoţit de personalul cu atribuţii pe linie de protecţie a mediului din cadrul unităţii care deţine sau administrează obiectivele, incintele sau zonele respective. Articolul 55Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni. ANEXA Nr. 1la instrucţiuni COMUNICARE accident ecologic Nr. ........ din ........ ........ – model -A. Unitatea ........ ................ ................ ................ ................ B. Adresa ........ ................ ................ ................ ........ ......... C. Data şi ora producerii poluării ........ ................ ................ D. Tipul poluării ........ ................ ................ ................ ......... – Cantitate/volum– Suprafaţa afectată– Implicaţii privind poluarea vecinătăţilor ........ ........ ............E. Factorul de mediu afectat - descriere ........ ........ .......... – Solul şi vegetaţia– Apa– Aerul– Aşezările umaneF. Măsurile întreprinse pentru diminuarea poluării ........ ......... – Stabilirea listei cu materiale de intervenţie ........ ........ ........– Documentele după care s-a acţionat pentru intervenţie ........ .........G. Colaborarea cu autorităţile locale de mediu H. Măsurile pentru remedierea factorilor de mediu afectaţi de poluare ........ ................ ........ ............ Directorul unităţii, ........ ........ .............. ANEXA Nr. 2la instrucţiuni FIŞA DE MEDIU 1. Date generale ale unităţii: a)Denumirea unităţii, adresă, telefon, fax ........ ........ ............. b)Amplasamentul ........ ................ ................ ........ ............. c)Profilul de activitate ........ ................ ................ ................ d)Forma de proprietate ........ ................ ................ ............ e)Regimul de lucru (ore/zi, zile/săptămână, zile/an) ............ f)Datele de identificare a responsabilului de mediu:– Gradul, numele şi prenumele:– Studiile: instituţii de învăţământ absolvite– Calificarea în funcţie: cursuri de specialitate în domeniul protecţiei mediului, postliceale, postuniversitare– Data numirii în funcţia de responsabil de mediu:– Telefon: g)Agenţia judeţeană şi locală de protecţia mediului:– Denumirea:– Adresa:– Telefon:2. Date specifice activităţii: a)Activitatea desfăşuratăSe prezintă activitatea specifică desfăşurată, cu informaţii complete, inclusiv descrierea proceselor tehnologice acolo unde este cazul. b)Dotări:Dotările specifice: clădiri (cu suprafaţa spaţiilor ocupate), utilaje, instalaţii, maşini, aparate, mijloace de transport (auto şi nave) utilizate în activitate etc. c)Suprafaţa unităţii - ha– TOTAL: din care:– Poligoane:– Teren arabil:– Păşune:– Pajişti:– Păduri:– Lungime căi de comunicaţii: drumuri de acces, alei, trotuare– Parc auto: d)UtilităţiModul de asigurare cu utilităţi (apă, canal, energie etc.): surse, cantităţi, volume 3. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu: a)Protecţia calităţii apelor– Sursele de ape uzate şi indicatorii de calitate ai acestora– Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate, randamentele de reţinere a poluanţilor, locul de evacuare (emisar, canalizare publică, canalizare, platformă industrială)– Poluanţii evacuaţi în mediu sau în canalizări publice ori în alte canalizări (în mg/l şi/sau kg/zi) b)Protecţia atmosferei– Sursele şi poluanţii pentru aer– Instalaţii pentru colectarea, epurarea şi dispersia gazelor reziduale şi a pulberilor– Poluanţii evacuaţi în atmosferă (în mg/mc şi/sau g/s) c)Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor– Sursele de zgomot şi de vibraţii– Dotările, amenajările şi măsurile de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor– Nivelul de zgomot şi de vibraţii produs d)Protecţia solului şi a subsolului– Sursele posibile de poluare a solului şi a subsolului– Măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia solului şi a subsolului e)Protecţia împotriva radiaţiilor– Sursele de radiaţii din activitate– Dotările, amenajările şi măsurile pentru protecţia împotriva radiaţiilor– Nivelul radiaţiilor emise în mediu f)Protecţia fondului forestier (acolo unde este cazul)– Situaţia afectării fondului forestier– Lucrările şi măsurile pentru diminuarea şi eliminarea impactului negativ produs asupra vegetaţiei şi ecosistemelor forestiere g)Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii (acolo unde este cazul)– Sursele posibile de afectare a ecosistemelor acvatice şi terestre, a monumentelor naturii, a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale– Măsurile pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii, în general h)Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional (acolo unde este cazul)– Modul de încadrare a obiectivului în peisaj– Măsuri şi amenajări pentru protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional i)Gestiunea deşeurilor– Sursele de deşeuri, tipuri, compoziţie şi cantităţi de deşeuri rezultate– Modul de gospodărire a deşeurilor; depozitare controlată, transport, tratare, refolosire, distrugere, integrare în mediu, comercializare j)Gestiunea substanţelor şi preparatelor periculoase– Substanţele şi preparatele periculoase utilizate/deţinute, cantităţile utilizate/deţinute şi fişele de securitate ale acestora– Modul de gospodărire, măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia mediului k)Gestiunea ambalajelor– Tipurile şi cantităţile de ambalaje folosite– Modul de gospodărire a ambalajelor şi măsuri pentru protecţia mediului l)Încadrarea în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului m)Modul de încadrare a obiectivului în cerinţele planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului n)Factorii poluanţi din zona unităţii care afectează activitatea acesteia– Sursa poluantă:– Factorul de mediu poluat: aer, apă, sol o)Substanţele care distrug stratul de ozon– Denumirea substanţei - tehnică şi comercială: halon, freon– Cantitatea: kg– Unde se găseşte: aparate de aer condiţionat, instalaţii frigorifice, instalaţii de stins incendiul, dezumidificatoare, alte aparate sau instalaţii de pe tehnica specifică p)Zonele de interes naţional adiacente unităţii penitenciare– Denumirea zonei şi tipul acesteia: rezervaţie a biosferei, rezervaţie naturală, parc naţional, rezervaţie peisagistică, monument al naturii, monument istoric, situri arheologice, situri Natura 2000, alte zone de interes natural– Actul normativ care stabileşte tipul zonei: q)Accidentele ecologice în care a fost implicată unitatea– Natura accidentului:– Data producerii:– Măsuri de remediere: r)Protecţia aşezărilor umane (acolo unde este cazul)– Distanţa faţă de aşezările umane, localităţile şi populaţia eventual afectată– Măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţia aşezărilor umane s)Alte date şi informaţii privind protecţia mediuluiSe vor prezenta şi alte date specifice activităţii sau solicitate de structura de specialitate din aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, după caz, care au legătură cu protecţia factorilor de mediu şi planul de intervenţie în caz de poluări accidentale. t)Reconstrucţia ecologică (acolo unde este cazul)– Lucrări şi măsuri pentru refacerea mediului deteriorat, precum şi pentru menţinerea unui ecosistem corespunzător în zonă u)Monitorizarea mediului (acolo unde este cazul) v)Dotări şi măsuri privind instruirea personalului, managementul exploatării şi analiza periodică a propunerii de conformare pentru controlul emisiilor de poluanţi, supravegherea calităţii mediului şi monitorizarea activităţilor de protecţie a mediului.MENŢIUNE: Fişa de mediu ce se va întocmi şi se va prezenta la structura de specialitate din aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se va adapta:– în funcţie de specificul activităţii;– conţinutului-cadru care formează obiectul acestei anexe;– prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniu. ANEXA Nr. 3la instrucţiuni Avizat ........ ................ ........ ..........., directorul Direcţiei economico-administrative, Administraţia Naţională a Penitenciarelor ........ ................ ........ ............., responsabil de mediu, Administraţia Naţională a Penitenciarelor
|
|
Aprob |
|
|
........ ............., |
|
|
director unitate |
PROGRAM DE CONFORMARE
|
Nr. crt. |
Neconformitatea |
Denumirea măsurii |
Performanţă/ Obiective de remediere |
Termen de finalizare |
Fonduri |
Raportare |
Obs. |
|
Descărcarea apelor uzate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Emisii atmosferice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Gestiunea deşeurilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
........ ........ .......... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Avizat |
|
|
........ ........ ........., |
director adjunct economico-administrativ/ şef serviciu economico-administrativ Întocmit ........ ............, responsabil de mediu ANEXA Nr. 4la instrucţiuni REGISTRUL structurilor controlate în domeniul protecţiei mediului
|
Nr. crt. |
Denumirea structurii/ unităţii controlate |
Perioada/Inspector de mediu |
Măsuri dispuse |
Termen de raportare |
Nr. adresei de răspuns |
Recontrol - evidenţa îndeplinirii măsurilor |
Observaţii |
|
Anul ........ |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANEXA Nr. 5la instrucţiuni LISTA principalelor documente de organizare a activităţilor de protecţie a mediului întocmite la nivelul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare 1. Evidenţa surselor de poluare a mediului din unităţile penitenciare, cu referire la următoarele: centralele termice, depozitele de carburanţi sau lubrifianţi, de muniţie şi materiale de geniu chimic, substanţe periculoase şi deşeuri, traseele conductelor de alimentare cu combustibil, sursele radioactive, poligoanele de tragere, staţiile de pompare a apelor reziduale, parcurile auto, spaţiile de alimentaţie publică, cazare, odihnă, tratament şi recuperare medicală, spaţiile de deţinere, animalele de serviciu, platformele de gunoi, precum şi alte echipamente cu potenţial de poluare, nave, armament, geniu chimic şi altele asemenea. NOTĂ: Pentru fiecare dintre sursele identificate se precizează descrierea, evaluarea, lista activităţilor supuse monitorizării, documentele din care rezultă monitorizarea calităţii factorilor de mediu - buletine de măsurători, de interpretare etc. 2. Fişa de mediu 3. Programul de conformare 4. Planul anual de acţiune în domeniul protecţiei mediului 5. Planul de control intern al unităţii în domeniul protecţiei mediului 6. Procesele-verbale/notele de constatare încheiate cu ocazia controalelor efectuate de responsabilul de mediu al unităţii 7. Evidenţa cheltuielilor pentru protecţia mediului şi veniturilor din activitatea de protecţie a mediului 8. Evidenţa buletinelor de analiză pentru factorii de mediu afectaţi de poluare - apă, aer, sol, după caz 9. Evidenţa gestiunii deşeurilor ANEXA Nr. 6la instrucţiuni UNITATEA ........ ................ ............. EVIDENŢA GESTIUNII DEŞEURILOR Anul ...... Tipul de deşeu ........ ......... cod1) ........ ......... Starea fizică ........ ................ ................ Unitatea de măsură ........ .........
|
Nr. |
Luna |
Cantitatea de deşeuri |
|
Generate |
din care: |
|
valorificată |
eliminată final |
rămasă în stoc |
|
1 |
Ianuarie |
|
|
|
|
|
2 |
Februarie |
|
|
|
|
|
3 |
Martie |
|
|
|
|
|
4 |
Aprilie |
|
|
|
|
|
5 |
Mai |
|
|
|
|
|
6 |
Iunie |
|
|
|
|
|
7 |
Iulie |
|
|
|
|
|
8 |
August |
|
|
|
|
|
9 |
Septembrie |
|
|
|
|
|
10 |
Octombrie |
|
|
|
|
|
11 |
Noiembrie |
|
|
|
|
|
12 |
Decembrie |
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
1) Conform codificării din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare.
|