DECIZIE Nr. 391 din 5 octombrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 100 alin.
(2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 19 din 6 ianuarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Cristina Catalina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, exceptie ridicata de Adrian Popa in Dosarul nr. 2.702/2003 al
Curtii de Apel Cluj - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Presedintele constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe
fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, facand referire la jurisprudenta constanta a Curtii
Constitutionale in materie. Precizeaza, de asemenea, ca textul de lege criticat
a fost abrogat expres de dispozitiile Legii nr. 303/2004, dar a fost preluat in
esenta de art. 100 alin. (2) teza a doua din actul normativ mentionat, asupra
caruia Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 3 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.702/2003,
Curtea de Apel Cluj - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, exceptie ridicata de Adrian Popa,
inculpat in dosarul mentionat, pentru savarsirea infractiunilor de luare de
mita si favorizarea infractorului.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine ca textul
de lege criticat incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in
stat, dispozitiile art. 21 din Constitutie, precum si dispozitiile art. 6 pct.
1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, intrucat prin avizul ministrului justitiei, membru al Guvernului
si al unei formatiuni politice, se realizeaza o imixtiune a Executivului in
activitatea de infaptuire a justitiei, avizul constituind o conditie
procedurala obligatorie pentru inceperea urmaririi penale si trimiterea in
judecata a magistratilor. Avizul este eliberat de o autoritate care nu
indeplineste cerintele art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale privind independenta si impartialitatea
unei instante.
Curtea de Apel Cluj - Sectia penala opineaza in sensul respingerii exceptiei
de neconstitutionalitate, intrucat prin avizul ministrului justitiei nu se
realizeaza o ingerinta a Executivului in sfera de activitate a autoritatii
judecatoresti, deoarece acesta nu poate aprecia asupra temeiniciei urmaririi
penale si nu se poate implica in activitatea organelor judiciare, avand doar
rolul de a examina intrunirea cerintelor legii in aceasta privinta. Solicitarea
avizului ministrului justitiei pentru cercetarea si trimiterea in judecata a
magistratilor este o masura de protectie, de aparare a statutului si
prestigiului acestora, instituind totodata o garantie ca nu vor putea fi supusi
unor procese intentate in mod abuziv si nu vor fi trasi la raspundere penala
decat pentru infractiunile dovedite in mod temeinic.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin principiului independentei
judecatorilor si nici dreptului la un proces echitabil. In raport de
sustinerile autorului, in sensul ca "avizul prevazut de art. 91 alin. 2
din Legea nr. 92/1992 nu ar trebui sa fie acordat de ministrul justitiei, care
este organ al puterii politice si nu indeplineste cerintele art. 6 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
privind impartialitatea unei instante", precizeaza ca instanta
constitutionala nu poate, prin decizia pe care o va pronunta, sa modifice sau
sa completeze textul legal, ci numai sa se pronunte asupra compatibilitatii
acestuia cu dispozitiile constitutionale.
Avizul dat de ministrul justitiei pentru cercetarea, retinerea, arestarea,
perchezitionarea sau trimiterea in judecata a unui magistrat nu poate fi
considerat o imixtiune in "activitatea de judecata", reprezentand o
masura de protectie legala a magistratului impotriva abuzurilor. De altfel,
potrivit art. 10 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, actiunea
penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai
poate fi exercitata, daca lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate,
autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditie prevazuta de
lege, necesara pentru punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale. Or,
avizul ministrului justitiei reprezinta tocmai o conditie prealabila pentru
punerea in miscare a actiunii penale, lipsa acestuia impiedicand punerea in
miscare sau exercitarea actiunii penale, fiind deci o masura favorabila
magistratului, un filtru, o conditie in plus, necesara pentru protejarea
statutului acestuia.
"Critica privind neindeplinirea de catre ministrul justitiei, care
acorda avizul, a cerintelor unei instante impartiale si independente, prevazute
de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, nu poate fi admisa, deoarece autorizarea sau sesizarea prevazuta
de art. 10 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala nu se acorda de instanta,
ci de organul competent potrivit legii (de exemplu, Camera Deputatilor sau
Senatul pentru deputati si senatori, ministrul justitiei pentru magistrati).
Or, conditia impartialitatii si independentei trebuie indeplinita de instanta
care judeca, iar nu de ministrul justitiei, care acorda avizul."
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
intemeiata, motivand ca, dupa revizuirea Constitutiei, dispozitiile legale
criticate nu mai sunt in concordanta cu spiritul Legii fundamentale.
Independenta justitiei implica un statut special al magistratilor, menit sa
imprime o valoare de necontestat a actului de justitie, prin protejarea
membrilor corpului magistratilor impotriva subiectivismului si a actiunilor
nejustificate sau abuzive ale organelor de urmarire penala competente, care
le-ar putea afecta credibilitatea. Astfel, legiuitorul constitutional a urmarit
in fapt, prin infiintarea Consiliului Superior al Magistraturii, ca structura
plasata in interiorul autoritatii judecatoresti, sa asigure independenta
justitiei. Potrivit prevederilor art. 134 alin. (2) din Constitutie, Consiliul
Superior al Magistraturii este abilitat sa constate abaterile de la statutul
deontologic al profesiei si sa adopte masuri in consecinta, iar hotararile sale
in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Ca atare, in noul context constitutional, se constata necesitatea modificarii
si completarii actualelor reglementari legale care privesc organizarea
judecatoreasca, stabilindu-se limitele pana la care se pot intinde atributiile
ministrului justitiei, ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Faptul ca Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca intarzie sa
fie completata si modificata, in acord cu prevederile Constitutiei, impune
aplicarea directa a dispozitiilor art. 133 si 134 din Constitutie, care
reglementeaza rolul si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu
modificarile si completarile ulterioare, avand urmatorul cuprins:
"Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi
in judecata fara avizul ministrului justitiei."
Ulterior datei la care a fost sesizata Curtea Constitutionala, textul de
lege criticat a fost abrogat expres prin art. 107 alin. (2) lit. b) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004. Dispozitiile acestuia au fost
preluate in cuprinsul art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004,
potrivit carora: "Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi
perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea
sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Pana la constituirea noului
Consiliu Superior al Magistraturii, incuviintarea se acorda de catre ministrul
justitiei."
Tinand seama de aceasta evolutie legislativa, Curtea se va pronunta cu
privire la constitutionalitatea tezei a doua a art. 100 alin. (2) din Legea nr.
303/2004, care are aplicabilitate temporara, pana la data de 29 decembrie 2004,
cand isi va incepe activitatea noul Consiliu Superior al Magistraturii, in
temeiul art. 65 si 72 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599
din 2 iulie 2004.
Dispozitiile de lege criticate sunt considerate de autorul exceptiei ca
fiind neconstitutionale in raport cu prevederile art. 1 alin. (4) din
Constitutie, privitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in
stat, ale art. 21 referitor la accesul liber la justitie, precum si ale art. 6
pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale privitor la dreptul la un proces echitabil.
Examinand exceptia, Curtea Constitutionala constata ca asupra
constitutionalitatii dispozitiilor art. 92 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca s-a pronuntat prin mai multe decizii, dintre care
mentionam Decizia nr. 275 din 24 octombrie 2002, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 3 martie 2003 si Decizia nr. 4 din 13
ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 107
din 4 februarie 2004, respingand in mod constant exceptia de
neconstitutionalitate.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a retinut urmatoarele:
Legea fundamentala consacra principiul independentei judecatorilor si pe
cel al impartialitatii procurorilor in exercitarea atributiilor lor.
Garantarea respectarii acestor principii este asigurata atat prin
dispozitiile legale criticate, cat si prin masurile de protectie a magistratilor,
prevazute de dispozitiile speciale din Codul de procedura penala [art. 28^1
pct. 1 lit. b), art. 28^2 pct. 1 lit. f), art. 29 pct. 1 lit f) si art. 209
alin. (3) si (4)].
Aceste reglementari il protejeaza pe magistrat prin faptul ca el nu va fi cercetat
de organele politiei sau de alte organe de cercetare penala care, prin
apartenenta lor la puterea executiva, ar putea fi directionate politic. De
asemenea, magistratul nu va putea fi chemat in judecata penala prin actiune
directa introdusa la instanta de judecata, fiind ferit in felul acesta de
eventualele actiuni sicanatoare venite din partea unor persoane rauvoitoare.
Independenta justitiei implica deci un statut special, adecvat al
magistratilor, menit sa imprime o valoare de necontestat actului de justitie,
prin protejarea membrilor corpului magistratilor impotriva subiectivismului si
a actiunilor nejustificate sau abuzive ale organelor de urmarire penala
competente care le-ar putea afecta credibilitatea.
In acest context textul de lege criticat conditioneaza cercetarea,
retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea in judecata de
incuviintarea ministrului justitiei, instituind o masura rationala de protectie
a magistratului, care reprezinta o garantie legala a consolidarii principiilor
constitutionale enuntate anterior, privitoare la independenta judecatorilor si
la impartialitatea procurorilor.
In legatura cu incalcarea prin textul de lege criticat a principiului
separatiei puterilor in stat, Curtea a retinut ca dispozitiile art. 91 alin. 2
nu sunt contrare acestui principiu, intrucat nu instituie posibilitatea
ingerintei ministrului justitiei in activitatea judiciara, ci reglementeaza o
atributie inerenta organizarii si functionarii serviciului public al justitiei.
Cele statuate prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si cu
privire la prevederile art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistratilor, intrucat, asa cum s-a aratat, acestea au
preluat temporar solutia legislativa a prevederilor art. 91 alin. 2 teza a doua
din Legea nr. 92/1992.
In cauza nu poate fi primita nici sustinerea privind incalcarea art. 21 din
Constitutie, intrucat autorul exceptiei este chiar parte intr-un proces
judiciar, avand posibilitatea sa-si apere drepturile si interesele in fata
instantei de judecata, in conditiile legii.
De asemenea, nu poate fi primita sustinerea privind incalcarea dreptului la
un proces echitabil, autorul exceptiei avand acces la toate mijloacele de
aparare si la caile de atac prevazute de lege, ca si partile celelalte in
proces.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de
voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 100 alin.
(2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, exceptie
ridicata de Adrian Popa in Dosarul nr. 2.702/2003 al Curtii de Apel Cluj -
Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 octombrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Cristina Catalina Turcu