DECIZIE   Nr. 386 din 16 octombrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 289, art. 327 alin. 3 si 5 si ale art. 334 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 841 din 26 noiembrie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 289, art. 327 alin. 3 si 5 si ale art. 334 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Bogdan Robert Oprea, Alexandru Eugen Leon Dimitriu si Victor Viorel Vasile in Dosarul nr. 7.677/2002 al Judecatoriei Buftea.
    La apelul nominal raspunde avocat Mircea Popescu, pentru autorii exceptiei, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul autorilor exceptiei solicita admiterea exceptiei astfel cum a fost formulata si constatarea neconstitutionalitatii textelor de lege criticate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 289 si ale art. 327 alin. 3 si 5 din Codul de procedura penala, aratand ca asupra textelor de lege criticate Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 151/2002, neexistand elemente noi pentru schimbarea acestei jurisprudente. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea prevederilor art. 334 din Codul de procedura penala, pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind inadmisibila, intrucat autorii acesteia nu au motivat-o, incalcand astfel dispozitiile art. 12 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 24 martie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 7.677/2002, Judecatoria Buftea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 289, art. 327 alin. 3 si 5 si ale art. 334 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Bogdan Robert Oprea, Alexandru Eugen Leon Dimitriu si Victor Viorel Vasile, inculpati in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca dispozitiile legale mentionate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 23, referitoare la libertatea individuala, si ale art. 24, referitoare la dreptul la aparare, prevederilor art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, referitoare la dreptul la un proces echitabil, si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la acelasi drept fundamental. In argumentarea exceptiei se arata ca dreptul la aparare nu se poate realiza cata vreme inculpatul nu are posibilitatea de a pune intrebari martorului care nu este prezent la judecata, de a putea stabili, prin audierea acestuia in instanta, situatii de fapt noi, cu implicatii in situatia de drept. A se da citire unei declaratii de martor audiat in faza de urmarire penala si a prevedea ca instanta va tine seama de ea la judecarea cauzei este considerat un aspect de reala insecuritate juridica. In opinia autorilor exceptiei, declaratia martorului care nu se prezinta in instanta urmeaza sa fie inlaturata, deoarece nu corespunde exigentei probatoriului in materie penala. In sensul legislatiei europene trebuie sa se asigure o garantie maxima de desfasurare a procesului penal, prin aducerea martorilor in instanta.
    Cu privire la dispozitiile art. 334 din Codul de procedura penala, autorii exceptiei considera ca, pentru asigurarea egalitatii procesuale a partilor, schimbarea incadrarii juridice sa fie facuta in termen de maximum un an de la data sesizarii instantei, atunci cand schimbarea incadrarii este in defavoarea inculpatului, si ca numai schimbarea incadrarii juridice in favoarea inculpatului sa poata fi facuta oricand.
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, Judecatoria Buftea arata ca solicitarea autorilor exceptiei de a fi inlaturate declaratiile martorilor audiati in faza urmaririi penale, daca acestia nu sunt audiati si in cadrul cercetarii judecatoresti, reprezinta o sanctiune pe care acestia ar solicita-o prin modificarea Codului de procedura penala. Or, Curtea Constitutionala se pronunta doar cu privire la constitutionalitatea textului de lege criticat, neputand adauga la textul de lege si cu atat mai putin de a stabili printr-o decizie o sanctiune procesuala penala. In plus, in Romania drepturile procesuale sunt garantate inculpatilor atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata. De altfel, inculpatii ar fi avut posibilitatea solicitarii unei confruntari cu martorii audiati in momentul in care li s-a prezentat materialul de urmarire penala. Legea romana permite, in toate fazele procesului, ca inculpatii sa adreseze intrebari celorlalte parti din proces. Faptul ca, din motive obiective, un martor nu poate fi audiat in faza judecatii nu inseamna ca acest lucru se datoreaza unei lacune legislative, mai ales ca legea romana prevede posibilitatea unei asemenea confruntari in toate fazele si etapele procesuale. In ceea ce priveste aprecierea probelor, aceasta este un atribut al instantei, care urmeaza sa se pronunte asupra fondului cauzei prin coroborarea tuturor probelor administrate atat in faza de urmarire penala, cat si in faza judecatii. Cu privire la critica dispozitiilor art. 334 din Codul de procedura penala, instanta considera ca aceasta este inadmisibila, deoarece Curtea Constitutionala nu poate modifica norma legala examinata, ci doar se pronunta cu privire la constitutionalitatea ei. Pentru acelasi motiv, apare ca vadit nefondata critica formulata in ceea ce priveste schimbarea incadrarii juridice in favoarea sau in defavoarea inculpatilor, cu atat mai mult prevederea unui termen de un an de zile.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile art. 289, art. 327 alin. 3 si 5 si ale art. 334 din Codul de procedura penala sunt constitutionale. In acest sens, se arata ca autorii exceptiei solicita, in realitate, Curtii Constitutionale interpretarea dispozitiilor art. 334 din Codul de procedura penala, precum si modificarea acestora, fapt ce excedeaza competentei acesteia. De asemenea, solicitarea lor de a fi inlaturate declaratiile martorilor audiati in faza urmaririi penale, atunci cand acestia nu mai sunt audiati in cadrul cercetarii judecatoresti, nu reprezinta o problema de control al constitutionalitatii, ci o adaugare la textul legii, ceea ce nu poate fi admis. De altfel, se arata in punctul de vedere mentionat, autorii exceptiei nu indica textul constitutional considerat incalcat prin art. 334 din Codul de procedura penala.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 289 si ale art. 327 alin. 3 si 5 din Codul de procedura penala, in raport cu prevederile art. 23 si 24 din Constitutie, este neintemeiata, iar exceptia privind art. 334 din Codul de procedura penala este inadmisibila. Se arata ca inadmisibilitatea decurge, pe de o parte, din faptul ca autorii nu indica textele constitutionale carora dispozitiile criticate le contravin, iar pe de alta parte, pentru ca ei solicita completarea acestor dispozitii prin adaugarea unor prevederi, ceea ce este inadmisibil, intrucat Curtea Constitutionala se pronunta doar cu privire la constitutionalitatea unui text de lege, fara sa adauge sau sa-l modifice. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 327 alin. 3 si 5, coroborate cu prevederile art. 289 din Codul de procedura penala, se arata ca, potrivit art. 172 din Codul de procedura penala, invinuitul sau inculpatul are posibilitatea de a asista direct sau prin aparator la audierea martorilor in cursul urmaririi penale, iar cu prilejul prezentarii materialului de urmarire penala, el ia cunostinta de declaratiile martorilor si poate cere confruntarea cu acestia. De aceea, dreptul la aparare al inculpatului nu este incalcat. Procedura instituita de legiuitorul roman este in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, invocata si de autorii exceptiei, potrivit careia este permisa folosirea declaratiilor martorilor date anterior judecatii, chiar daca inculpatul nu a asistat la aceasta audiere, cu conditia sa fi fost respectate drepturile apararii. Se invoca si jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 151/2002, prin care Curtea s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedura penala.
    Avocatul Poporului considera, de asemenea, ca dispozitiile art. 289 si ale art. 327 alin. 3 si 5 din Codul de procedura penala sunt constitutionale. Se arata ca dispozitiile art. 327 alin. 3 si 5, in raport cu prevederile art. 24 din Constitutie, au fost adoptate in considerarea unor situatii obiective exceptionale, in care martorul audiat in faza urmaririi penale nu se mai poate prezenta in fata instantei judecatoresti pentru o noua audiere. In aceste cazuri speciale, dreptul la aparare al inculpatului nu este incalcat, deoarece acesta are posibilitatea de a participa la audierea martorilor in cursul urmaririi (art. 172 din Codul de procedura penala). Pe de alta parte, este in interesul aflarii adevarului sa se tina seama de declaratiile martorului audiat aflat in imposibilitate de a fi audiat si la instanta. In acest sens, s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 151/2002. Totodata, partea interesata poate exercita caile de atac. In ceea ce priveste art. 334 din Codul de procedura penala, fata de art. 24 din Constitutie, se arata ca schimbarea incadrarii juridice este un act procesual necesar, iar instanta este obligata sa atraga atentia inculpatului ca poate cere timp pentru a-si pregati apararea in noua situatie, ceea ce constituie o garantie a dreptului la aparare. In acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 83/2002. Cu privire la cererea autorilor exceptiei de modificare a dispozitiilor art. 334 din Codul de procedura penala, se arata ca aceasta este inadmisibila. Referitor la art. 289 din Codul de procedura penala fata de prevederile art. 23 si 24 din Constitutie, Avocatul Poporului precizeaza ca aceste critici sunt nerelevante in cauza.
    Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 289, art. 327 alin. 3 si 5 si ale art. 334 din Codul de procedura penala, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 289 (Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea): "Judecata cauzei se face in fata instantei constituita potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.";
    - Art. 327 (Ascultarea martorului, expertului sau interpretului) alin. 3 si 5: "Daca ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale si se va tine seama de ea la judecarea cauzei. [...]
    Daca unul sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune motivat fie continuarea judecatii, fie amanarea cauzei. Martorul a carui lipsa nu este justificata poate fi adus silit.";
    - Art. 334 (Schimbarea incadrarii juridice): "Daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau eventual amanarea judecatii, pentru a-si pregati apararea."
    I. Referitor la dispozitiile art. 289 si ale art. 327 alin. 3 si 5 din Codul de procedura penala, autorii exceptiei considera ca acestea sunt contrare prevederilor art. 23 si 24 din Constitutie, privind libertatea individuala si dreptul la aparare, precum si prevederilor art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, in fata unei instante independente si impartiale. In motivarea exceptiei, ei arata ca dreptul la aparare al inculpatului nu se poate realiza daca martorul, desi prezent si audiat in faza urmaririi penale, nu este prezent in instanta pentru a fi din nou audiat si pentru a fi intrebat. In aceste conditii, luarea in considerare a declaratiei martorului date in faza urmaririi penale ar insemna o nesocotire a dreptului la aparare si ar trebui ca aceasta proba sa fie eliminata.
    Examinand aceasta critica de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 327 alin. 3 si 5 din Codul de procedura penala nu sunt contrare prevederilor art. 24 din Constitutie referitoare la dreptul la aparare, deoarece inculpatul a putut cunoaste declaratiile date de martor in cursul urmaririi penale sau cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, cand putea cere confruntarea cu martorul. De aceea, in situatia obiectiva exceptionala in care prezenta martorului audiat in faza urmaririi penale nu mai este posibila in fata instantei de judecata, legea prevede citirea declaratiei martorului, punerea ei in discutie si luarea in considerare la pronuntarea hotararii. De altfel, cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedura penala, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 151 din 23 mai 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 488 din 8 iulie 2002. Prin aceasta decizie, Curtea, respingand exceptia de neconstitutionalitate, a aratat ca dreptul de aparare al inculpatului nu este incalcat, avand in vedere ca are posibilitatea de a cunoaste si de a combate declaratiile date de martor in cursul urmaririi penale. Totodata, Curtea a subliniat ca este in interesul aflarii adevarului sa se tina seama de declaratiile martorului legal audiat, aflat in imposibilitate obiectiva de a se prezenta in fata judecatorului pentru a da o noua declaratie.
    Referitor la criticile de neconstitutionalitate ale art. 289 din Codul de procedura penala in raport cu prevederile constitutionale ale art. 23 si 24, Curtea constata ca acestea sunt nerelevante pentru solutionarea exceptiei, neavand incidenta cu obiectul acesteia.
    II. In ceea ce priveste dispozitiile art. 334 din Codul de procedura penala, Curtea constata, pe de o parte, ca autorii exceptiei nu si-au raportat critica de neconstitutionalitate la dispozitii din Constitutie. Astfel fiind, instanta de contencios constitutional nu este in masura sa se substituie partii cu privire la invocarea unor motive de neconstitutionalitate, deoarece ar exercita astfel un control de constitutionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil in raport cu prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie si cu cele cuprinse in Legea nr. 47/1992.
    Pe de alta parte, din examinarea continutului exceptiei rezulta ca autorii acesteia considera dispozitiile art. 334 din Codul de procedura penala ca fiind neconstitutionale, deoarece nu prevad un termen pana la care, in cursul procesului penal, sa se poata dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei, mai ales intr-o infractiune mai grava. De aceea, ei propun o modificare a dispozitiilor legale in acest sens, ceea ce, potrivit art. 58 alin. (1) din Constitutie, este de competenta exclusiva a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a tarii. Conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala verifica, in cadrul controlului de constitutionalitate a legilor, doar conformitatea acestora cu dispozitiile constitutionale.
    De altfel, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 334 din Codul de procedura penala este neintemeiata si pe fond, deoarece schimbarea incadrarii juridice a faptei este un act procesual necesar, in cazul in care rechizitoriul a retinut din eroare o anumita incadrare sau atunci cand in cursul judecatii apar elemente noi, de natura sa determine o alta incadrare juridica decat cea data prin actul de sesizare a instantei.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 289, art. 327 alin. 3 si 5 si ale art. 334 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Bogdan Robert Oprea, Alexandru Eugen Leon Dimitriu si Victor Viorel Vasile in Dosarul nr. 7.677/2002 al Judecatoriei Buftea.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 octombrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu