DECIZIE   Nr. 324 din 11 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 si 49 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 775 din  5 noiembrie 2003

    Costica Bulai      - presedinte
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Florentina Balta   - procuror
    Florentina Geangu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 si 49 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, exceptie ridicata de Asociatia CELPI - S.A. din Bucuresti in Dosarul nr. 10.892/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. In legatura cu invocarea incalcarii dispozitiilor art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7), precum si a celor ale art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie, se arata ca aceste texte constitutionale nu au nici o legatura cu dispozitiile art. 41 din Legea nr. 137/2002. In ceea ce priveste criticile privind incalcarea celorlalte prevederi constitutionale, se apreciaza ca acestea sunt neintemeiate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 7 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 10.892/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 si 49 din Legea nr. 137/2002, exceptie ridicata de Asociatia CELPI - S.A. din Bucuresti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata, in esenta, ca dispozitiile art. 41 din Legea nr. 137/2002 instituie o prezumtie legala de culpa, in cazul neindeplinirii de catre cumparator a obligatiilor pecuniare asumate, excluzandu-se posibilitatea dovedirii unor situatii de forta majora, cum ar fi fluctuatiile financiare sau economice majore care ar putea sta la baza neindeplinirii acestor obligatii. Pe de alta parte, prin conferirea calitatii de titluri executorii contractelor de vanzare-cumparare de actiuni, cumparatorii nu mai au posibilitatea de a formula aparari de fond in fata instantei competente, ci numai, eventual, contestatie la executare impotriva acestor titluri. In legatura cu neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 137/2002, autorul exceptiei invoca incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21, art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7) si ale art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a).
    De asemenea, autorul exceptiei considera ca art. 49 din Legea nr. 137/2002 incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, in sensul ca legea se aplica retroactiv si contractelor aflate in curs de desfasurare.
    Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala considera ca exceptia este neintemeiata, intrucat nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale invocate.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata. Astfel, se arata ca dispozitiile legale criticate nu contravin principiului statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constitutie, si nici principiului egalitatii, prevazut de art. 16 din Constitutie. Subliniind importanta introducerii celeritatii procesului de privatizare, Guvernul considera ca este justificata prevederea care acorda contractelor de privatizare calitatea de titlu executoriu. In acelasi mod se apreciaza, in legatura cu sustinerea ca ar fi fost incalcate prevederile art. 41 din Constitutie, ca, in realitate, se face aplicatia art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. In cazul de fata, arata Guvernul, "legiuitorul a inteles sa stabileasca regimul juridic al contractului de privatizare, in considerarea interesului general al accelerarii procesului privatizarii, in concordanta cu reglementarea cadrului juridic necesar consolidarii economiei de piata".
    In legatura cu invocarea incalcarii dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, Guvernul arata ca obligatia statului de a asigura "libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil prin valorificarea tuturor factorilor de productie" nu se realizeaza oricum, ci luand in considerare obligatia prevazuta de art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, potrivit caruia statul trebuie sa asigure "protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara".
    Referitor la pretinsa retroactivitate a dispozitiilor art. 49 din Legea nr. 137/2002, in punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca nu se modifica "ope legis" clauzele contractuale, ci se stabilesc modalitati noi de valorificare a lor, existente in contractele de privatizare aflate in derulare la data aparitiei legii. De altfel, Curtea Constitutionala, se arata in continuare, a stabilit ca, atunci cand dreptul subiectiv constituit potrivit legii anterioare produce efecte sub imperiul legii posterioare, nu mai suntem in domeniul retroactivitatii legii (de exemplu, Decizia nr. 5/1993).
    Avocatul Poporului considera ca textul criticat nu incalca principiul egalitatii, intrucat acesta "nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite". Pe de alta parte, nici dispozitiile art. 21 din Constitutie nu sunt incalcate, "deoarece paratul beneficiaza de garantiile legale ale respectarii accesului liber la justitie [...], poate face contestatie la executare impotriva titlurilor executorii ale contractelor de vanzare-cumparare de actiuni incheiate in cadrul procesului de privatizare".
    In legatura cu sustinerea ca ar fi incalcate prevederile art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7) din Constitutie, Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 41 din lege sunt constitutionale, "deoarece garantarea dreptului de proprietate implica, potrivit art. 41 alin. (6) din Constitutie, si respectarea de catre proprietar a obligatiilor ce ii revin in aceasta calitate si, deci, instituirea titlurilor executorii, in cazul neindeplinirii de catre cumparatori a obligatiilor pecuniare asumate, nu poate fi privita ca neconstitutionala". Pe de alta parte, se arata in punctul de vedere prezentat, "din analiza dispozitiilor art. 41 alin. (1) din Constitutie rezulta ca, prin lege, pot fi stabilite continutul si limitele dreptului de proprietate [...]. Esential este, ca prin aceste restrictii stabilite de lege, sa nu se atinga fondul acestui drept, sa nu se anihileze complet dreptul de proprietate".
    De asemenea, se considera ca prevederile art. 41 din Legea nr. 137/2002 "nu contravin nici dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 41 alin. (7) si in art. 134 din Constitutia Romaniei, deoarece nu se instituie o <<confiscare mascata>> si nici nu se incalca libertatea contractuala, ci se reglementeaza masuri de consolidare a activitatii de privatizare, de intarire a disciplinei financiare privind contractele de vanzare-cumparare de actiuni, prevazandu-se obligatia cumparatorilor de a achita obligatiile pecuniare, precum si sanctiuni pentru nerespectarea acestor obligatii". Se conchide astfel ca "dispozitiile art. 41 din Legea nr. 137/2002 sunt conforme cu cerintele economiei de piata, in stadiul actual de dezvoltare a societatii romanesti, precum si cu regulile pentru asigurarea libertatii comertului in ansamblul general al economiei din tara noastra".
    In legatura cu critica adusa dispozitiilor art. 49 din Legea nr. 137/2002 privind incalcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, Avocatul Poporului arata ca "procedurile de privatizare si vanzarile de active aflate in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002 vor continua sub incidenta noii legi cu mentinerea actelor si etapelor consumate anterior legii vechi". Se precizeaza, sub acest aspect, ca "o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 41 si ale art. 49 din Legea nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208 din 18 decembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, texte care au urmatorul cuprins:
    - Art. 41: "(1) Contractele de vanzare-cumparare de actiuni incheiate in cadrul procesului de privatizare de institutia publica implicata constituie titluri executorii fara indeplinirea vreunei alte formalitati, in cazul neindeplinirii de catre cumparatori a obligatiilor pecuniare asumate. Constituie titluri executorii fara indeplinirea vreunei alte formalitati si contractele de garantie reala mobiliara incheiate intre institutia publica implicata si cumparator. Pentru declansarea procedurii de executare silita in baza titlurilor executorii prevazute mai sus este suficienta depunerea la organele competente - executor judecatoresc, instanta de executare si altele asemenea - a unei copii a contractului de vanzare-cumparare de actiuni sau a contractului de garantie reala mobiliara incheiate in cadrul procesului de privatizare de institutia publica implicata, purtand mentiunea <<conform cu originalul>> si fara o prealabila investire cu formula executorie.
    (2) Notificarea prin care institutia publica implicata instiinteaza cumparatorul asupra desfiintarii contractului, ca efect al actionarii pactului comisoriu, constituie inscrisul in baza caruia se efectueaza reinregistrarea ca actionar a institutiei publice implicate de catre societatea de registru independenta care tine registrul actionarilor respectivei societati comerciale si de catre oficiul registrului comertului, fara a mai fi necesara indeplinirea vreunei alte formalitati.
    (3) O data cu inregistrarea ca actionar a institutiei publice implicate in conditiile prevazute la alin. (1) si (2), mandatul administratorilor inceteaza de drept. Pana la data tinerii adunarii generale a actionarilor institutia publica implicata numeste un administrator provizoriu.";
    - Art. 49: "Procedurile de privatizare si vanzarile de active aflate in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua, potrivit prevederilor acesteia, cu recunoasterea valabilitatii actelor si etapelor consumate."
    Critica de neconstitutionalitate se bazeaza, in esenta, pe sustinerea ca aceste prevederi legale incalca dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind principiul statului de drept, ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea in drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7) privind protectia proprietatii private, precum si pe cele ale art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) privind economia, texte care au urmatorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.";
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    ............................................................................
    (7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.";
    - Art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. b): "(1) Economia Romaniei este economie de piata.
    (2) Statul trebuie sa asigure: [...]
    b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
    Critica autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea investirii, prin lege, a contractelor de vanzare-cumparare de actiuni, incheiate in cadrul procesului de privatizare de institutia publica implicata, cu calitatea de "titluri executorii" nu poate fi primita. Dispozitiile art. 372 din Codul de procedura civila prevad posibilitatea ca, in afara hotararilor judecatoresti, si alte inscrisuri stabilite de lege sa constituie titluri executorii. In aplicarea acestor dispozitii procedurale in materie, de exemplu, art. 56 din Legea bancara nr. 58/1998 prevede: "[...] contractele de credit bancar, precum si garantiile reale si personale, constituite in scopul garantarii creditului bancar, constituie titluri executorii". In consecinta, investirea prin lege a contractelor prevazute de legea in discutie cu calitatea de titluri executorii nu incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie privind "statul de drept", principiu de guvernare caracterizat in esenta sa prin domnia legii.
    In legatura cu sustinerea privind incalcarea, prin dispozitiile criticate, a dreptului de acces liber la justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie, Curtea retine ca impotriva titlurilor executorii persoanele interesate se pot adresa justitiei in conditiile Codului de procedura civila (art. 399 si urmatoarele). Mai mult, in cazul in care executarea se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac (a se vedea art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila).
    Curtea nu poate retine nici critica privind incalcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, intrucat, in cauza, prevederea care confera contractului incheiat calitatea de titlu executoriu in cazul neindeplinirii de catre cumparatori a obligatiilor pecuniare asumate, precum si contractelor de garantie reala mobiliara incheiate intre institutia publica implicata si cumparator nu face deosebire intre diferitele categorii de cumparatori pentru a se putea sustine existenta unei discriminari.
    In legatura cu critica potrivit careia dispozitiile art. 41 din Legea nr. 137/2002 ar incalca dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7), precum si ale art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a), Curtea constata ca textele constitutionale invocate nu au nici o legatura cu reglementarea criticata. Specific statului de drept este "domnia legii", or, masura la care se refera autorul exceptiei a fost luata prin lege si prin ordonanta de urgenta, care, potrivit art. 114 din Constitutie, produce aceleasi efecte ca si legea. In ceea ce priveste textele invocate ale art. 41 din Constitutie, care privesc protectia proprietatii, Curtea observa, de asemenea, ca, in realitate, ne aflam in fata unor raporturi contractuale care prevad drepturi si obligatii reciproce, iar in caz de neexecutare a prestatiei de catre cumparatorul care a intrat in proprietatea bunurilor vandute in cadrul procesului de privatizare, este firesc ca acesta sa suporte consecintele neexecutarii prestatiei sale, la care s-a obligat prin contract. De altfel, potrivit jurisprudentei Curtii, este de principiu ca aplicarea masurilor prevazute de lege impotriva celor care nu isi respecta obligatiile legale sau contractuale nu incalca normele constitutionale privind protectia proprietatii private. Pe de alta parte, in cauza, textul criticat nu prevede exproprierea si nici confiscarea prevazute de art. 41 alin. (3) si (7) din Constitutie, invocate de autorul exceptiei, dupa cum nu pune nici problema ocrotirii inegale a proprietatii private, indiferent de titular, asa cum lasa sa se inteleaga autorul exceptiei de neconstitutionalitate. De asemenea, Curtea nu poate retine nici incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) privind economia de piata si obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Nici una dintre aceste dispozitii constitutionale nu are legatura cu situatia creata prin neexecutarea de catre cumparator a obligatiilor contractuale asumate, situatie care, in mod normal, atrage consecintele prevazute de lege.
    In legatura cu critica textului art. 49 din Legea nr. 137/2002, in sensul ca acesta ar incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie privind neretroactivitatea legii, cu exceptia legii penale mai favorabile, Curtea constata ca este neintemeiata. Curtea retine ca textul de lege in cauza constituie o norma tranzitorie care stabileste aplicabilitatea imediata, pentru viitor, a prevederilor noii legi cu privire la procedurile de privatizare si la vanzarile de active, aflate in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a legii, dar cu precizarea ca se recunoaste valabilitatea actelor si a etapelor consumate. Or, tocmai aceasta precizare finala evidentiaza ca legea nu retroactiveaza, intrucat actele si etapele consumate sub imperiul legii anterioare nu sunt afectate de legea noua.
    De altfel, este de observat ca aplicarea in timp a legii, in cazul concret, este o problema asupra careia trebuie sa decida instanta de judecata care are de solutionat litigiul in cadrul caruia a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 si 49 din Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, exceptie ridicata de Asociatia CELPI - S.A. din Bucuresti in Dosarul nr. 10.892/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 septembrie 2003.

                       PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu