DECIZIE Nr.
1493 din 10 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 909 din 24 decembrie 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Uniunea
Naţională a Cooperaţiei de Consum Centrocoop în Dosarul nr. 26.011/3/2008 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi
de familie.
La apelul nominal răspunde avocat Mihaela Cîmpeanu
pentru partea Margareta Bostănaru, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar,
lipsă fiind autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi celelalte părţi, faţă
de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul apărătorului ales al părţii Margareta Bostănaru, care solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece
Centrocoop nu este entitate de drept privat. In subsidiar, solicită respingerea
excepţiei ca inadmisibilă, întrucât dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 10/2001
nu au legătură cu cauza, raportul juridic dedus soluţionării instanţei fiind
întemeiat pe Legea nr. 10/2001, în forma iniţială.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 28 mai 2009, pronunţată în Dosarul
nr. 26.011/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru
cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Uniunea
Naţională a Cooperaţiei de Consum Centrocoop într-o cauză civilă, având ca
obiect soluţionarea cererii de constatare a nulităţii absolute a deciziei emise
de Centrocoop, cerere formulată de Margareta Bostănaru în temeiul Legii nr.
10/2001.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege
criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în condiţiile în care organizaţiile
cooperatiste au fost şi sunt organizaţii private, din componenţa cărora
lipseşte elementul public, includerea acestora în sfera entităţilor obligate la
restituirea imobilelor reprezintă o înfrângere a principiilor constituţionale
ale egalităţii în faţa legii, inviolabilităţii, garantării şi ocrotirii în mod
egal a proprietăţii private, indiferent de proprietar.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi
pentru cauze cu minori şi de familie şi-a exprimat
opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele
lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22
decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798
din 2 septembrie 2005, cu următorul conţinut:
-Art. 21 alin. (1)-(3):„(1) Imobilele - terenuri
şi construcţii- preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care
sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă,
o societate sau companie naţională, o societate comercială la care statul sau o
autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori
asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană
juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptăţite, în natură,
prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere
ale unităţii deţinătoare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în
cazul în care statul sau o autoritate publică centrală sau locală ori o
organizaţie cooperatistă este acţionar sau asociat minoritar al unităţii care
deţine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai
mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în
natură este cerută.
(3) După emiterea deciziei de restituire în natură a
imobilelor, organele de conducere ale societăţilor comerciale prevăzute la
alin. (1) şi (2) vor proceda, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, republicată, la reducerea capitalului social cu
valoarea bunului imobil restituit şi la recalcularea patrimoniului. Cota de
participatie a statului sau a autorităţii administraţiei publice ori, după caz,
a organizaţiei cooperatiste se va diminua în mod corespunzător cu valoarea
bunului imobil restituit.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în
art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, în art. 44 alin. (1) şi (2)
privind dreptul de proprietate privată şi în art. 136 alin. (1) şi (5) privind
proprietatea.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse
controlului de constituţionalitate. De exemplu, prin Decizia nr. 151/2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie
2007, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a statuat că scopul
Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui măsuri reparatorii în interesul
proprietarilor ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin
restituirea în natură a acestora, atunci când este posibil, ci şi prin
stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent. Prin urmare, textele de lege
criticate sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a
doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de
proprietate sunt stabilite de lege.
Cu acelaşi prilej, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile
de lege criticate instituie, pe de o parte, obligativitatea de a restitui numai
în natură imobilele care fac obiectul legii, iar pe de altă parte condiţionează
restituirea în natură de împrejurarea ca statul să fie acţionar sau asociat
majoritar al unităţii ce deţine imobilul respectiv sau cel puţin valoarea
acţiunilor sau părţilor sociale deţinute să fie mai mare sau egală cu valoarea
corespunzătoare a imobilului, în cazul când este asociat sau acţionar
minoritar.
Aşadar, numai în această ipoteză legea impune
obligativitatea restituirii în natură, iar în caz contrar, respectiv când
valoarea acţiunilor sau părţilor sociale este mai mică decât valoarea bunului
solicitat a fi restituit în natură, măsurile reparatorii se vor stabili prin
echivalent.
Intrucât în cauza de faţă nu au intervenit elemente
noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii
Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează
valabilitatea şi în cauza de faţă.
In ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16
alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate
reglementează procedurile de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, fără a institui privilegii sau
discriminări de natură să ducă la încălcarea principiului egalităţii în faţa
legii şi a autorităţilor publice.
In final, Curtea reţine că susţinerile autorului
excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora organizaţiile cooperatiste
sunt entităţi de drept privat şi, ca atare, nu pot fi incluse în categoria
unităţilor deţinătoare de imobile supuse restituirii în baza Legii nr. 10/2001,
nu pot fi primite, deoarece acestea reprezintă aspecte ce ţin de interpretarea
şi aplicarea legii şi, prin urmare, intră în competenţa de soluţionare a
instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
excepţie ridicată de Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum Centrocoopîn
Dosarul nr. 26.011/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă
şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie
2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean