Decizia Nr.138 din 21.02.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nistor Nicolae în Dosarul nr. 10.292/325/2005 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 125D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii în această materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Decizia nr. 1.362/R din 14 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 10.292/325/2005, Tribunalul Timiş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nistor Nicolae într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Judecătoria Timişoara.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât instanţa care a aplicat amenda judiciară este pusă în situaţia ca, în cadrul cererii de reexaminare, să verifice propria hotărâre cu posibilitatea constatării netemeiniciei sale. Or, în condiţiile în care „menirea judecătorului este aceea de aducător de armonie socială“, acest rol nu poate fi îndeplinit prin aplicarea dispoziţiilor criticate, care contravin principiului liberului acces la justiţie şi dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică de a solicita recunoaşterea dreptului pretins.Tribunalul Timiş - Secţia civilă apreciază că textele constituţionale invocate de autorul excepţiei nu sunt încălcate prin dispoziţiile legale referitoare la modul de soluţionare a cererii de reexaminare.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate.Prin numeroase decizii, spre exemplu Decizia nr. 308 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2011, sau Decizia nr. 848 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“.Astfel, Curtea a constatat că legiuitorul, prin reglementarea art. 108⁵ din Codul de procedură civilă, a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică drept o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiţi cu acţiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanţa care a dispus sancţiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond.Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancţiunea a fost aplicată fără temei sau cu încălcarea unor dispoziţii legale, amenda aplicată poate fi revocată sau poate fi redusă în situaţia în care se apreciază ca fiind disproporţionat cuantumul amenzii aplicate în raport cu abaterea săvârşită.Prin urmare, în atare situaţie, există doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a uşura situaţia persoanei obligate la plata acesteia, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Cât priveşte critica de neconstituţionalitate ce vizează înfrângerea prevederilor art. 52 din Constituţie referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, printr-un act administrativ, Curtea, având în vedere argumentele prezentate mai sus, constată că această normă constituţională nu are incidenţă în cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108⁵ alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nistor Nicolae în Dosarul nr. 10.292/325/2005 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu