DECIZIE   Nr. 1213 din 5 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 776 din 19 noiembrie 2010

Augustin Zegrean                            - preşedinte

Aspazia Cojocaru                           - judecător

Acsinte Gaspar                               - judecător

Petre Lăzăroiu                                - judecător

Mircea Ştefan Minea                      - judecător

Iulia Antoanella Motoc                    - judecător

Ion Predescu                                  - judecător

Puskas Valentin Zoltan                    - judecător

Tudorel Toader                               - judecător

Daniela Ramona Mariţiu                  - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Cristian Ploscă în Dosarul nr. 2.383/30/2009 al Judecătoriei Timişoara şi de Societatea Comercială „Corn Gaby Moln" - S.R.L. în Dosarul nr. 3.012/190/2009 al Judecătoriei Bistriţa.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 358D/2010 si nr. 615D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 615D/2010 la Dosarul nr. 358D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 6 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.383/30/2009, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Cristian Ploscă.

Prin Incheierea din 10 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.012/190/2009, Judecătoria Bistriţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Corn Gaby Moln" - S.R.L.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (2), art. 21, 52 şi 53 din Legea fundamentală, deoarece dă dreptul unui creditor să treacă direct la executarea silită a unui debit fără ca întinderea şi veridicitatea sumei datorate să fie trecute prin filtrul unei instanţe judecătoreşti care să se pronunţe asupra existenţei şi cuantumului acesteia. De asemenea, susţin că, potrivit dispoziţiilor legale criticate, organul fiscal nu este obligat să asigure contribuabilului posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere când urmează să se ia măsuri de executare silită, ceea ce încalcă prevederile constituţionale mai sus amintite.

Judecătoria Timişoara şi Judecătoria Bistriţa arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Textul art. 9 alin. (2) lit. d) are următorul conţinut: „(2) Organul fiscal nu este obligat să aplice prevederile alin. (1) când: [...]

d) urmează să se ia măsuri de executare silită."

In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2) - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) şi (2) - Egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale precum cele invocate în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 344 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010, instanţa de contencios constituţional a statuat că textul de lege criticat nu îngrădeşte în niciun mod posibilitatea părţilor de a se adresa instanţelor judecătoreşti pentru contestarea actelor de executare silită, inclusiv a titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, şi de a se prevala, în acest cadru, de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil. In acest sens, dispoziţiile art. 172 alin. (1) din Codul de procedură fiscală prevăd că „persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii", iar alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că „contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege".

De asemenea, prin Decizia nr. 667 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 26 iunie 2009, Curtea a statuat că persoanele interesate pot contesta actul administrativ fiscal potrivit art. 205 şi următoarele din acelaşi cod, făcându-şi toate apărările pe care le consideră necesare. In aceste condiţii, exprimarea unui punct de vedere cu ocazia executării silite poate părea nerelevant şi de aceea legiuitorul a prevăzut doar posibilitatea, iar nu obligaţia organului fiscal de a solicita un punct de vedere al persoanei interesate. Desigur că, în cadrul contestaţiei la executare silită, persoana interesată îşi poate face toate apărările, putând solicita anularea actului de executare contestat, încetarea executării înseşi sau anularea titlului executoriu. In consecinţă, nu se poate reţine încălcarea art. 21, 24 sau 52 din Constituţie.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, cele statuate anterior de Curte îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Cristian Ploscă în Dosarul nr. 2.383/30/2009 al Judecătoriei Timişoara şi de Societatea Comercială „Corn Gaby Moln" - S.R.L. în Dosarul nr. 3.012/190/2009 al Judecătoriei Bistriţa.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu