Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6, art. 8, art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Stela Potcovaru în Dosarul nr. 40.970/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 6D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus o cerere prin care a solicitat judecarea în lipsă şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deşi menţionează că renunţă la judecarea cauzei.4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 36D/2016 şi nr. 83D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, respectiv art. 4 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ludovic Chinez în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 3 din Bucureşti, respectiv de Constantin Ursulescu în Dosarul nr. 3.399/208/2015 al Judecătoriei Caransebeş.5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 36D/2016 şi nr. 83D/2016 la Dosarul nr. 6D/2016.7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 36D/2016 şi nr. 83D/2016 la Dosarul nr. 6D/2016, care este primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:9. Prin Încheierea din 23 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 40.970/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 6, art. 8, art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Stela Potcovaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unui contract.10. Prin Încheierea din 15 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1, Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ludovic Chinez într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare formulate împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar. 11. Prin Încheierea din 14 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.399/208/2015, Judecătoria Caransebeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Constantin Ursulescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare.12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia nu arată în ce constă contrarietatea dintre prevederile legale criticate şi prevederile constituţionale invocate. În Dosarul nr. 36D/2016, autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată doar că revenea instanţei obligaţia de a afla realitatea celor susţinute de către el (având în vedere că se afla într-un spital), în virtutea rolului activ pe care trebuie să îl aibă, potrivit legii, iar în Dosarul nr. 83D/2016 autorul excepţiei de neconstituţionalitate arată doar că taxele judiciare de timbru sunt prohibitive.13. Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti, Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti şi Judecătoria Caransebeş opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.15. Guvernul, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 6D/2016 şi Dosarul nr. 36D/2016, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În Dosarul nr. 6D/2016 se menţionează că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 8 din ordonanţa de urgenţă criticată, prin Decizia nr. 657 din 11 mai 2010. Guvernul a mai arătat că dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 prevăd că ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. Or, aceste dispoziţii permit instanţei de judecată să individualizeze acordarea acestui ajutor în funcţie de nevoile reale ale solicitantului.16. De asemenea, aspectele ce ţin de modul de aplicare şi interpretare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, jurisprudenţa Curţii Constituţionale fiind relevantă şi în acest sens. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, se precizează că, prin Decizia nr. 1.537 din 25 noiembrie 2010, Curtea Constituţională a subliniat că, întrucât ajutorul public judiciar în materie civilă este acordat de către stat, este firesc ca acesta să stabilească anumite condiţii, precum şi o procedură de urmat pentru acordarea acestui ajutor.17. Referitor la art. 15 din ordonanţa de urgenţă, Guvernul arată că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Astfel, prin prevederile legale criticate, legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară.18. Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistratul aceleiaşi instanţe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apărare. Prezumţia de imparţialitate şi independenţă a judecătorilor nu poate fi înlăturată prin faptul ca aceştia lucrează la aceeaşi instanţă ca şi colegii lor care au soluţionat fondul cererii. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 16 din 16 ianuarie 2014 că soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale. De asemenea, Guvernul mai menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.19. În Dosarul nr. 83/2016, Guvernul a considerat, de asemenea, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Acesta consideră că, faţă de motivarea succintă a excepţiei - cuantumul mare al taxelor judiciare de timbru -critica a fost greşit invocată cu privire la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Taxele judiciare de timbru fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, act normativ care ar fi trebuit să facă obiectul excepţiei. Pe de altă parte însă, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a făcut obiectul unor numeroase decizii ale Curţii Constituţionale prin care aceasta a statuat că este normal şi firesc ca statul să stabilească plata anumitor taxe pentru utilizarea de către cetăţeni a serviciului public al justiţiei, iar, pentru situaţiile în care nivelul acestora este excesiv de împovărător pentru cel care ar dori să se adreseze justiţiei, există instituţia ajutorului public judiciar.20. În ceea ce priveşte art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, acesta nu numai ca nu contravine accesului liber la justiţie, dar, dimpotrivă, cuprinde câteva dintre ideile de principiu ale instituţiei ajutorului public judiciar, adică faptul că acesta se acordă ca o formă de asistenţă acordată de stat în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil şi garantării accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii, fără ca apelul la activitatea de judecată să pună în dificultate materială şi financiară situaţia reclamantului şi a familiei sale.21. Referitor la art. 8 din ordonanţa de urgenţă, se menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, prin care aceasta a statuat că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.22. Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 6D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aceasta nu este motivată. În dosarele nr. 36D/2016 şi nr. 83D/2016, acesta a considerat că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Legiuitorul şi-a propus să reglementeze instituţia ajutorului public judiciar în materie civilă ca o formă de asistenţă acordată de stat în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil şi garantării accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii. Prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. Astfel, stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.23. Mai mult, Avocatul Poporului constată că reglementările criticate nu conţin norme de natură sa îngrădească accesul liber la justiţie şi să afecteze caracterul echitabil al procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE şi fiind, totodată, în deplină concordanţă cu normele constituţionale sau convenţionale invocate. Raţiunea întregului act normativ criticat constă în înlesnirea accesului la justiţie al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. În acest sens, arată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014.24. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 25. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.26. Obiectul reunit al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4, art. 6, art. 8 şi art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, dispoziţii care au următorul cuprins: – Art. 4: „Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale."– Art. 6: „Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:a)plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;b)plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;c)plata onorariului executorului judecătoresc;d)scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită."
– Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România."
– Art. 14: „(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor. (2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa, precum şi posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).(3) Instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente."
– Art. 15: „(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. (2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.(3) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă."27. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie prin raportare la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceştia mai invocă încălcarea principiului previzibilităţii legii, putându-se deduce, în mod rezonabil, că doreşte să se refere şi la art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa privind claritatea şi previzibilitatea legii. 28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia s-au limitat doar la enumerarea unor temeiuri constituţionale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate; prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepţiei în ceea ce priveşte identificarea şi formularea unor motive de neconstituţionalitate, întrucât acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 29. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă care va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. [...] În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia." De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate. 30. Or, în prezenta cauză, indicarea acelor temeiuri constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi" (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, şi Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014). 31. Aşa fiind, Curtea reţine că, dat fiind caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia apare ca fiind inadmisibilă. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6, art. 8 şi art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Stela Potcovaru în Dosarul nr. 40.970/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, de Ludovic Chinez în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 3 din Bucureşti şi de Constantin Ursulescu în Dosarul nr. 3.399/208/2015 al Judecătoriei Caransebeş. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 3 din Bucureşti şi Judecătoriei Caransebeş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae