Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.11 din 04.05.2020

COMPLETUL PENTRU SOLUŢIONAREA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII
ACT EMIS DE: Inalta Curte de Casatie si Justitie
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 728 din 12 august 2020



SmartCity1


Corina-Alina Corbu - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului
Laura-Mihaela Ivanovici - preşedintele Secţiei I civile
Marian Budă - preşedintele Secţiei a II-a civile
Denisa Angelica Stănişor - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Daniel Grădinaru - preşedintele Secţiei penale
Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă
Beatrice Ioana Nestor - judecător la Secţia I civilă
Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă
Sorinela Alina Macavei - judecător la Secţia I civilă
Lavinia Curelea - judecător la Secţia I civilă
Lavinia Dascălu - judecător la Secţia I civilă
Diana Manole - judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă
Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă
Eugenia Voicheci - judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă
Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia a II-a civilă
Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Marius Ionel Ionescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Mona Magdalena Baciu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Elena Barbu - judecător la Secţia penală
Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii este legal constituit, în conformitate cu dispoziţiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. (3) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat.Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Luminiţa Nicolescu.La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispoziţiile art. 35 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la următoarea problemă de drept: „dreptul reclamanţilor (judecători şi asistenţi judiciari) de a beneficia de indemnizaţii de încadrare brute lunare calculate în raport cu coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T".Magistratul-asistent a învederat că la dosarul cauzei s-au depus: raportul întocmit de domnii judecători-raportori, supliment la raport, amicus curiae de către Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi punct de vedere al Direcţiei legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Preşedintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a acordat cuvântul reprezentantului procurorului general atât pe admisibilitatea sesizării, cât şi pe fondul recursului în interesul legii.Reprezentantul procurorului general a susţinut că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât există practică neunitară şi este vorba de o reală problemă de drept în raport cu obiectul prezentului recurs în interesul legii, obiect ce este pe deplin identificat şi care a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor, aşa cum rezultă din hotărârile anexate.Pe fond, s-a solicitat admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei hotărâri prin care să se asigure aplicarea şi interpretarea unitară a legii cu privire la problema de drept sesizată, arătând că dreptul de a beneficia de indemnizaţii brute lunare calculate în raport cu coeficienţii de multiplicare prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 aparţine exclusiv procurorilor din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. şi nu poate fi extins şi la alte categorii de personal din sistemul de justiţie, avându-se în vedere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016.Preşedintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.ÎNALTA CURTE,deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele:I. Temeiul juridic al recursului în interesul legii1. Articolul 514 din Codul de procedură civilă prevede astfel:Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti II. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie2. Sesizarea s-a făcut de către Ministerul Public, ataşându-se în dovedirea practicii neunitare jurisprudenţă relevantă.III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unui recurs în interesul legii3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei - forma anterioară apariţiei Legii-cadru nr. 330/2009 - denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 Articolul 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează salarizarea şi alte drepturi ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale şi judecătorii, ale procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, ale magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi salarizarea şi unele drepturi ale asistenţilor judiciari.
(2) Salarizarea şi celelalte drepturi ale judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ. Salarizarea şi celelalte drepturi ale procurorilor militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de aceasta, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ.
Articolul 2Salarizarea şi celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora şi ale magistraţilor-asistenţi se stabilesc ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea, complexitatea şi riscurile funcţiei, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal. Articolul 3
(1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi au dreptul pentru activitatea desfăşurată la o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza valorii de referinţă sectorială şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. [...]
Articolul 11
(1) Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt salarizaţi potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcţiile pe care le deţin sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii [...]
Articolul 40Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică începând cu luna aprilie 2006. Conform pct. 13 de la lit. A din anexa „Coeficienţii de multiplicare" funcţiei de „procuror" din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi corespunde coeficientul de multiplicare 19,00. Acelaşi coeficient este prevăzut de pct. 14 de la lit. A din anexă, pentru funcţia de „preşedinte, procuror general" din cadrul curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 a fost abrogată parţial prin art. 48 pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009, cu excepţia art. 10 alin. (8), art. 11 alin. (4), art. 12-14, art. 15 alin. (1), art. 17, art. 22-29, art. 30-31, art. 311 alin. (2), art. 32-34 şi art. 37-41. 4. Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009 - în forma iniţială - denumită în continuare Legea-cadru nr. 330/2009 (abrogată de Legea-cadru nr. 284/2010 la 1 ianuarie 2011) Articolul 1
(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. [...]
Articolul 12
(1) Coeficienţii de ierarhizare pe baza cărora se stabilesc salariile de bază, soldele funcţiilor de bază şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile şi alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate sunt prevăzuţi în anexele nr. I, nr. I/1, nr. I/2, nr. I/3, nr. I/4, nr. II, nr. II/1.1, nr. II/1.2, nr. II/1.3, nr. II/1.4, nr. II/2, nr. II/3, nr. II/4.1, nr. II/4.2, nr. II/4.3, nr. II/4.4, nr. II/4.5, nr. II/4.6, nr. II/4.7, nr. II/5, nr. II/6, nr. II/7, nr. II/8, nr. II/9, nr. II/10, nr. II/11, nr. II/12, nr. II/13, nr. II/14, nr. III, nr. III/l, nr. III/2, nr. III/3, nr. III/4, nr. IV, nr. IV/1A, nr. IV/1B, nr. IV/1C, nr. IV/2, nr. IV/3A, nr. IV/3B, nr. IV/4, nr. IV/5, nr. IV/6, nr. V, nr. V/l, nr. V/2, nr. V/3, nr. V/3A, nr. V/4, nr. VI, nr. VI/1-7, nr. VII, nr. VII/1, nr. VIII, nr. VIII/1, nr. IX, nr. IX/l, nr. IX/2, nr. IX/3, nr. IX/4, nr. X, nr. X/l, nr. XI, nr. XI/1, nr. XII, nr. XII/1, nr. XII/2, nr. XII/3 şi nr. XIII. [...]
(3) În anul 2010, salariile, soldele şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizaţi coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexele la prezenta lege.
Articolul 30 alin. (5)
„În anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:a)noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţialunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b)sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.5. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - în forma iniţială - denumită în continuare Legea-cadru nr. 284/2010
Articolul 10
(1) Salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.În alin. (2) au fost prevăzuţi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare. [...]
Articolul 11
(1) Clasele de salarizare şi coeficienţii de ierarhizare pe baza cărora se stabilesc salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile şi alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, precum şi pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii sunt prevăzuţi în anexele nr. I-VIII [...].6. Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice - în forma iniţială - denumită în continuare Legea nr. 285/2010
Articolul 1
(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii [...]. Art. 4 [...] (2) În anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru. 7. Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar - în forma iniţială - Legea nr. 283/2011
Articolul unic pct. 2 „După articolul unic, care devine articolul I, se introduce un nou articol, articolul II, cu următorul cuprins: Articolul IIPentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: Art. 1 - (1) În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011. (...) Art. 4 [...] (2) În anul 2012 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare. 8. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale - în forma iniţială - denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 (abrogată prin Legea-cadru nr. 153/2017 la 1 iulie 2017) Art. 1 - (1) Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel: a)cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012; b)cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare - în forma iniţială - denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 Articolul 1În anul 2013 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 şi art. 3-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012. Articolul 2Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, şi ale art. 1 alin. (4) şi (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) şi art. 13 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013. 10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice - în forma iniţială - denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 Articolul 1
(1) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice - în forma iniţială - denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014
Articolul 1
(1) În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.12. Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice - denumită în continuare Legea nr. 71/2015 1. La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins: (51) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. 13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare - în forma iniţială - denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015
Articolul 1
(1) În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative - denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016.
Articolul IOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal- bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. După articolul 3 se introduc şase noi articole, articolele 31-36, cu următorul cuprins: Articolul 31
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.[...]15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016
Articolul I[...] 2. La articolul 31, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (11)-(14), cu următorul cuprins: (11) Sintagma „fiecare funcţie" prevăzută la alin. (1) reprezintă funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. (12) În aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.[...] 16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative - în forma iniţială, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 Art. 1 - (1) În perioada 1 martie-31 decembrie 2017 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. 17. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice - forma în vigoare începând cu 22 mai 2018, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017 Art. 12 (1) Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi şi anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite.
(2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.[...]
Articolul 38
(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:a)se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)
(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) (...)
(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariate reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.(61) Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariate nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia.
Articolul 44
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]9. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. IV. Obiectul recursului în interesul legii. Orientările jurisprudenţiale divergente 18. Titularul sesizării, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a semnalat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar asupra chestiunii relative la „dreptul reclamanţilor (judecători şi asistenţi judiciari) de a beneficia de indemnizaţii de încadrare brute lunare calculate în raport de coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T". 19. Astfel, fiind învestite cu soluţionarea acţiunilor având ca obiect emiterea unor noi ordine de salarizare, recalcularea indemnizaţiilor de încadrare şi acordarea - începând cu 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015), precum şi în continuare (inclusiv după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017) - a diferenţelor de drepturi salariale faţă de indemnizaţiile procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., în prima orientare jurisprudenţială, constatând că în cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie" existau la 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015) judecători în funcţie care au obţinut în temeiul unor hotărâri judecătoreşti dreptul de a pune în executare obligaţii salariale identice celor pretinse de reclamanţi, prevăzute în titluri executorii emise în anii 2007-2008, unele instanţe au admis acţiunile formulate. Pentru a pronunţa aceste hotărâri, s-a reţinut că: „încă de la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, intenţia legiuitorului a fost să recunoască şi să prezerve drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti [art. 3 lit. c)]", „ordonatorii principali de credite erau ţinuţi să aplice dispoziţiile legale în materia salarizării astfel încât să nu încalce drepturile recunoscute anterior şi să asigure o salarizare unitară pentru întreg personalul, în sensul în care la muncă egală trebuie acordată o indemnizaţie egală", „dispoziţiile de principiu din Legea-cadru nr. 330/2009 au fost preluate în Legea-cadru nr. 284/2010, dar şi în actele normative de salarizare anuală adoptate în aplicarea acesteia (Legea nr. 285/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014)", iar „aceste dispoziţii impuneau ordonatorilor de credite respectarea hotărârilor judecătoreşti anterior pronunţate în materie şi aplicarea unitară a elementelor esenţiale de calcul al drepturilor salariale (inclusiv în privinţa coeficientului de multiplicare), tocmai în scopul implementării unui sistem unitar de salarizare" şi, nu în ultimul rând, „ordonatorul de credite nu poate invoca tocmai propria culpă în nepunerea în executare a hotărârilor prin care era obligat implicit la reîncadrare, camuflând-o în susţinerea că, nefiind puse în plată, acele drepturi salariale nu pot fi luate în considerare pentru egalizare/recunoaştere drepturi salariale". De asemenea, reţinând că hotărârile invocate de reclamanţi „nu au fost pronunţate în baza unor situaţii de fapt particulare, ci au interpretat şi norme de lege cu aplicabilitate generală pentru personalul din această familie ocupaţională (coeficientul de multiplicare fiind un element al salarizării de bază şi comun personalului din «Justiţie»)", aceste instanţe au dat relevanţă Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, apreciind că, deşi nu au vizat în mod expres drepturile salariale pretinse de reclamanţi, considerentele acestei decizii „pun în discuţie efectele juridice ale unor hotărâri pronunţate în materia salarizării personalului din aceeaşi familie ocupaţională şi posibilitatea luării în considerare numai a drepturilor salariale prevăzute în actele normative, cu ignorarea celor stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti". Ţinând seama şi de considerentele Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 36/2018, instanţele au concluzionat că în măsura în care în cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie" existau la 9 aprilie 2015 magistraţi judecători care, deţinând aceeaşi funcţie cu a reclamanţilor şi îndeplinind aceleaşi condiţii de vechime, beneficiau de o indemnizaţie de încadrare stabilită prin raportare la un coeficient de multiplicare 19,00, aceasta trebuie avută în vedere la determinarea nivelului maxim aflat în plată, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare, iar indemnizaţia de încadrare a reclamanţilor urmează a fi stabilită la acelaşi nivel, conform prevederilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. S-a mai reţinut că atât doctrina, cât şi jurisprudenţa au statuat în mod unanim şi constant existenţa discriminării în materie de muncă, ori de câte ori un drept salarial nu a fost acordat tuturor categoriilor profesionale (indiferent de funcţie), care întruneau elementul generator al respectivului spor sau adaos specific. Deci există discriminare în sensul art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, întrucât a fost refuzată asimilarea salarizării sub pretextul că aparţin unei anumite categorii socioprofesionale şi sub pretextul locului de muncă (specializat prin natura cauzelor instrumentate), criterii declarate în mod expres de lege ca fiind discriminatorii. 20. În a doua orientare jurisprudenţială, alte instanţe au respins acţiunile formulate de către judecători şi asistenţii judiciari, arătând că cererile reclamanţilor vizează extinderea domeniului de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 referitoare la salarizarea procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., „potrivit Ordonanţei, salarizarea procurorilor din D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. a avut drept criterii domeniul specializat de activitate (urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie, respectiv de criminalitate organizată) şi nivelul parchetului la care funcţionează", „în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii" şi, de asemenea, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 330/2009, iar odată cu abrogarea lor, a încetat şi situaţia de eventuală discriminare de vreme ce, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, „începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege". S-a mai reţinut că prin sentinţele pe care reclamanţii le invocă au fost acordate, cu titlu de despăgubiri, diferenţe de drepturi salariale faţă de indemnizaţiile procurorilor D.N.A./D.I.I.C.O.T. [rezultate din aplicarea coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006], că despăgubirile respective „au fost achitate anterior anului 2010, nu au fost incluse în indemnizaţiile de încadrare pentru a produce o majorare a acestora, iar după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 nici nu mai pot fi luate în calcul la stabilirea salariilor judecătorilor, nefiind drepturi recunoscute şi ocrotite de lege în beneficiul acestei categorii profesionale". Mai mult, întrucât de la 1 ianuarie 2010 salarizarea s-a realizat potrivit anexei nr. VI/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 - reglementare ce a avut în vedere exclusiv indemnizaţiile de încadrare lunare, respectiv salariile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare la 31 decembrie 2009, iar conform art. 6 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009, pentru activitatea desfăşurată judecătorii şi procurorii au dreptul la o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau al parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în magistratură [prevederi similare regăsindu-se în art. 8 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv în art. 8 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017], aceste instanţe au apreciat că „dacă la stabilirea drepturilor reclamanţilor s-ar lua în considerare şi despăgubirile acordate prin hotărârile referite de aceştia s-ar ajunge la încălcarea principiului stabilirii salariilor magistraţilor în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor". S-a apreciat că Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 nu este incidentă în cazul pretenţiilor deduse judecăţii, întrucât „acordarea coeficienţilor specifici procurorilor D.N.A./D.I.I.C.O.T. nu constituie drepturi reglementate de norme cu aplicabilitate generală aşa cum era situaţia majorărilor de 2%, 5% şi 11% de la care a plecat analiza Curţii Constituţionale - care au fost aplicate pentru întreg sistemul justiţiei, fără niciun fel de circumstanţiere faţă de situaţia personală a fiecărui angajat în parte, care, ca atare, se aplicau pur şi simplu la valoarea de referinţă sectorială, conducând la majorarea indemnizaţiilor de încadrare pentru toţi judecătorii". V. Punctul de vedere al Ministerului Public 21. Prin punctul de vedere înaintat, titularul sesizării a arătat că din reglementările legale reiese că în perioada 2010-2017 nu s-au aplicat nici coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi de Legea-cadru nr. 330/2009 şi nici valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. Raportat la aceste reglementari, şi după 1 iulie 2017 până în 2023, rămâne acelaşi mod de determinare a indemnizaţiilor pentru judecători şi procurori prin înmulţirea valorii de referinţă sectoriale (stabilită prin lege) cu un coeficient de multiplicare variabil (astfel cum a fost determinat, raportat la fiecare funcţie, în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006), stabilit potrivit criteriilor prevăzute de art. 3 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă menţionată, cu aplicarea etapizată a dispoziţiilor din Legea-cadru nr. 153/2017. Prin Legea nr. 71/2015 s-a introdus alin. (51) la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 cu următorul cuprins: „(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii", astfel că actul normativ mai sus menţionat a fost reglementat cu scopul de a elimina anomaliile legate de aplicarea dispoziţiilor legilor de salarizare, care au determinat în domeniul justiţiei diferenţe între drepturile salariale încasate de persoane care desfăşoară aceeaşi activitate, printre care şi cea ce rezultă din aplicarea creşterilor salariale în funcţie de valoarea de referinţă sectorială. În ceea ce priveşte discriminarea derivată din diferenţe salariale, pentru înlăturarea acesteia, legiuitorul a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016; referitor la aplicabilitatea dispoziţiilor acestui act normativ, în şedinţa din 23 august 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate de voturi, a adoptat o hotărâre de principiu prin care recomandă ordonatorilor de credite ca, în interpretarea acestor dispoziţii legale, să aibă în vedere principiul de drept menţionat în expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi în cuprinsul art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, aşa cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, în sensul eliminării discrepanţelor salariale existente în sistemul judiciar, astfel încât personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Ulterior, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016, care a urmărit să elimine din procesul de egalizare a indemnizaţiilor raportarea la indemnizaţiile stabilite în baza legii, prin hotărâre judecătorească. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea Constituţională a constatat că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, începând cu luna august 2016, pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, salariul de bază sau indemnizaţia de încadrare urma să fie acelaşi, respectiv aceeaşi, stabilit(ă) la nivel maxim. Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat în sensul că, pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010. Curtea Constituţională a concluzionat în sensul că efectul neconstituţionalităţii art. 31 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016), este acela că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare", la care se face egalizarea trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică. Procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. au fost salarizaţi la nivelul funcţiilor corespunzătoare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, beneficiind - conform art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 - de indemnizaţii de încadrare calculate pe baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la ordonanţa de urgenţă menţionată (19,00-23,00), întrucât cele două structuri de parchet au fost înfiinţate şi funcţionează potrivit legii, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar potrivit art. 3 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă indemnizaţiile de încadrare ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi sunt stabilite „în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor". Întrucât sunt dispoziţii exprese, prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă menţionată nu pot fi extinse şi asupra altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, respectiv la 1 ianuarie 2010, prevederile referitoare la salarizarea judecătorilor şi procurorilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 - inclusiv cele privind indemnizaţiile de încadrare -, au fost abrogate însă în baza dispoziţiilor cu caracter tranzitoriu din legile-cadru de salarizare a personalului din sectorul bugetar, acestea au continuat să se aplice. Astfel, atât Legea-cadru nr. 330/2009, cât şi Legea-cadru nr. 284/2010 au prevăzut că indemnizaţiile de încadrare ale judecătorilor şi procurorilor se stabilesc în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută, preluând principiul enunţat de art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. De asemenea, deşi au statuat că la intrarea lor în vigoare personalul din sectorul bugetar va fi reîncadrat pe funcţiile prevăzute de acestea (corespunzător categoriei, gradului şi treptei profesionale deţinute), ambele legi-cadru de salarizare au reglementat menţinerea cuantumului brut al indemnizaţiilor de încadrare la nivelul celui acordat pentru luna decembrie a anului precedent, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, acest principiu fiind consacrat ulterior şi în legile speciale anuale de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010 (incidente între 1 ianuarie 2011 şi 30 iunie 2017). Nu în ultimul rând, potrivit art. 31 din Legea-cadru nr. 330/2009, dar şi reglementărilor similare cuprinse în legile speciale anuale de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010, în perioada 1 ianuarie 2010-30 iunie 2017, personalul nou-încadrat a fost salarizat „la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare" din instituţia/autoritatea publică respectivă. Rezultă că şi după 1 ianuarie 2010 legiuitorul a menţinut, în privinţa cuantumului indemnizaţiilor de încadrare ale judecătorilor şi procurorilor, aceeaşi diferenţă rezultată din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor în care aceştia funcţionează. Declarând neconstituţionale prevederile art. 31 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituţională a obligat instituţiile şi autorităţile publice să ţină seama la stabilirea „nivelului maxim de salarizare corespunzător fiecărei funcţii, grad, treaptă, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate" de drepturile recunoscute prin hotărâri judecătoreşti care - datorită naturii dispoziţiilor pe care le interpretează - au aplicabilitate generală la nivelul unei familii ocupaţionale. Astfel, statuând că au aplicabilitate generală „hotărârile judecătoreşti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizaţiei de încadrare", Curtea Constituţională s-a referit la hotărârile prin care s-au acordat magistraţilor şi personalului asimilat majorările de 2%, 5% respectiv 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007. În acest sens, în paragraful nr. 27 se reţine că: „întrucât hotărârile judecătoreşti invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate se referă la majorarea indemnizaţiilor de încadrare, vizând, de fapt, şi întreaga Familie ocupaţională a «Justiţiei», aceste majorări salariate trebuie avute în vedere la stabilirea nivelului maxim de salarizare corespunzător fiecărei funcţii, grad, treaptă, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate". Specific hotărârilor vizate de Curte este faptul că prin acestea s-a statuat asupra unor drepturi salariale care, prin caracterul general al normelor care le-au reglementat (Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007), ar fi trebuit recunoscute la nivelul unei întregi categorii de personal/familii ocupaţionale, respectiv tuturor magistraţilor. Prin comparaţie, în cauzele în legătură cu care s-a ridicat prezenta problemă de drept, obiectul pretenţiilor îl constituie majorarea indemnizaţiei de încadrare prin aplicarea unor coeficienţi de multiplicare pe care o dispoziţie cu caracter special (art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2007) îi prevede în beneficiul numai al unei categorii de procurori precis determinate. Or, câtă vreme prevederile în discuţie au caracter special, nu se poate susţine că hotărârile judecătoreşti care se întemeiază pe acestea „interpretează norme cu aplicabilitate generală" la nivelul categoriei profesionale a magistraţilor, astfel încât să devină incidente statuările Curţii Constituţionale amintite anterior. Pe de altă parte, prin Decizia nr. 36/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanţa supremă s-a pronunţat asupra unei sesizări pe care Curtea de Apel Bucureşti a formulat-o într-o cauză vizând plata în beneficiul unor grefieri a unor diferenţe de drepturi salariale rezultate din majorarea valorii de referinţă sectorială, ocazie cu care instanţei supreme i s-a solicitat să stabilească dacă soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările (indexările) recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unora dintre magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă pentru acestea ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare. Întrucât în speţa respectivă era în discuţie acordarea unor majorări salariale determinate de majorarea valorii de referinţă sectorială, iar valoarea de referinţă sectorială este un element de bază şi comun al salarizării întregului personal din „Justiţie" [conform art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006], titularul sesizării a apreciat că, asemenea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, nici Decizia nr. 36/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu susţine prima orientare de jurisprudenţă. În concluzie, s-a arătat că dreptul de a beneficia de indemnizaţii de încadrare brute lunare calculate în raport cu coeficienţii de multiplicare prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 aparţine exclusiv procurorilor din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., pe perioada exercitării funcţiei în cadrul acestor structuri de parchet, şi nu poate fi extins şi la alte categorii de personal din sistemul justiţiei (judecători, procurori ai parchetelor inferioare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţi judiciari). VI. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale 22. Sunt în legătură cu problema de drept sesizată cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin următoarele decizii: a)Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, prin care s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „salarizat la acelaşi nivel" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice; b)Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, prin care s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.23. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 31 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 sunt neconstituţionale. VII. Punctul de vedere teoretic exprimat de Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică 24. Prin adresa înaintată s-a arătat că reclamanţii (judecători şi asistenţi judiciari) nu au dreptul de a beneficia de indemnizaţii de încadrare brute lunare calculate în raport cu coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00, prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii 25. Prin raportul întocmit de judecătorii-raportori desemnaţi, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, ale art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. 31 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, coeficienţii de multiplicare prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. nu se cuvin altor categorii de personal din sistemul de justiţie, iar prin suplimentul la raport s-a arătat că sesizarea formulată nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 515 din Codul de procedură civilă. IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie IX.l. Analiza condiţiilor de admisibilitate 26. Examinarea condiţiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii relevă următoarele: 27. Potrivit dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, „Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti". 28. Articolul 515 din Codul de procedură civilă prevede că „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii". 29. Textele de lege sus-arătate stabilesc mecanismul, scopul şi condiţiile de admisibilitate, determinând totodată aria restrictivă a examinării pe care o face instanţa în soluţionarea recursului în interesul legii. Aşa cum rezultă, de altfel, şi din dispoziţiile art. 126 alin. (3) din Constituţia României, republicată, unicul şi fundamentalul scop al recursului în interesul legii este acela de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti. 30. Sesizarea urmăreşte statuarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra dreptului reclamanţilor (judecători şi asistenţi judiciari) de a beneficia de coeficienţii de multiplicare 19,00 - 23,00, prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., în raport cu care să se calculeze indemnizaţiile de încadrare brute lunare ori salariile de bază. 31. Aşa fiind, îndeplinirea cerinţei de admisibilitate prevăzute de art. 515 din Codul de procedură civilă presupune ataşarea unor hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fi fost soluţionată diferit această chestiune de drept şi care, ca atare, să fi fost pronunţate în cauze în care reclamanţii (judecători şi asistenţi judiciari) să fi pretins să li se recunoască dreptul ca la calculul indemnizaţiilor de încadrare brute lunare să fie utilizaţi coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00 [pe care art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 îl prevedea numai pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.CO.T.]. 32. Din această perspectivă, cerinţa de admisibilitate desprinsă din dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă nu este întrunită, deoarece hotărârile judecătoreşti definitive ataşate recursului în interesul legii nu relevă, în realitate, o tranşare divergentă asupra existenţei dreptului la coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, drept a cărui recunoaştere să fi fost pretinsă de către judecători şi asistenţi judiciari, prin revendicarea, pentru ei înşişi, a unui beneficiu pe care legea îl acorda exclusiv procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T.; o atare concluzie rezultă din prezentarea divergenţei jurisprudenţiale în cuprinsul recursului în interesul legii. 33. Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, în forma anterioară Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi au dreptul pentru activitatea desfăşurată la o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza valorii de referinţă sectorială şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă". De asemenea, potrivit art. 16 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Asistenţii judiciari numiţi în condiţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizaţi cu o indemnizaţie de încadrare brută lunară potrivit coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi, după caz, la lit. A din anexă, nr. crt. 28-31, în raport cu vechimea în funcţii juridice." 34. Titularul sesizării are în vedere un anumit reper de calcul al acestei indemnizaţii, care nu este niciunul dintre cele la care trimit art. 3 alin. (1) şi art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, citate anterior, ci un element salarial despre care se susţine în sesizare că este revendicat de către reclamanţi, respectiv coeficienţii de multiplicare prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. În acest context, finalitatea reală a sesizării rezidă în pronunţarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra dreptului reclamanţilor (judecători şi asistenţi judiciari) de a beneficia chiar de coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., iar calcularea indemnizaţiei de încadrare brute lunare ar fi un simplu demers administrativ ulterior, în ipoteza în care s-ar tranşa, prin decizia de faţă, în sensul îndreptăţirii judecătorilor şi asistenţilor judiciari la coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. 35. Chestiunea de drept enunţată anterior este reflectată de hotărârile pe care titularul sesizării le-a încadrat în cea de-a doua orientare jurisprudenţială, prin care acţiunile reclamanţilor au fost respinse, în considerarea faptului că acordarea coeficienţilor de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuţi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. este realizată în considerarea nivelului parchetului unde funcţionează aceştia, respectiv în structuri organizate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. S-a considerat, în consecinţă, că stabilirea aceloraşi reguli de salarizare pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. întocmai ca şi pentru procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apare ca legitimă şi justificată. 36. În schimb, hotărârile prin care acţiunile reclamanţilor au fost admise, încadrate de către titularul sesizării în prima orientare jurisprudenţială, nu relevă aceeaşi chestiune de drept, întrucât instanţele care s-au pronunţat astfel nu s-au raportat în mod direct la salarizarea procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., ci au avut în vedere aceeaşi categorie de personal ca reclamanţii. În motivarea acestor din urmă hotărâri s-a constatat că în cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie" existau la 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015) judecători în funcţie care îndeplineau aceleaşi condiţii de vechime ca reclamanţii şi care obţinuseră, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, dreptul de a pune în executare obligaţii salariale identice celor pretinse de reclamanţi. Din acest considerent, instanţele care au admis acţiunile au apreciat că indemnizaţia de încadrare a reclamanţilor trebuie stabilită la nivelul celei de care beneficiau alţi judecători, ca urmare a hotărârilor judecătoreşti anterioare, şi care reprezenta nivelul maxim aflat în plată, în aplicarea art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi a art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. 37. În raţionamentul juridic expus în motivarea soluţiei de admitere a cererilor reclamanţilor, este lipsit de relevanţă elementul salarial ce a condus, în aprecierea instanţelor, la conturarea unei indemnizaţii de încadrare la nivelul maxim, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea reclamanţii; mai mult, argumentaţia ar fi fost aceeaşi şi în cazul altor componente ale indemnizaţiei de încadrare sau ale salariului de bază, dată fiind finalitatea aplicării normelor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, anume aceea a asigurării, în cadrul instituţiei, a indemnizaţiei de încadrare sau a salariului de bază la nivelul celui maxim aflat în plată. 38. Aşadar, prin hotărârile judecătoreşti din prima orientare jurisprudenţială nu s-a tranşat dacă reclamanţii judecători sunt îndreptăţiţi la beneficiul salarial prevăzut de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., precum în cazul hotărârilor din cea de-a doua orientare, ci s-a făcut doar aplicarea prevederilor legale referitoare la egalizarea indemnizaţiei de încadrare sau a salariului de bază la nivelul celui maxim aflat în plată din cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea. 39. Faţă de cele expuse, se constată că hotărârile judecătoreşti ataşate memoriului nu relevă tranşarea aceleiaşi chestiuni de drept, iar împrejurarea că atât instanţele care au admis cererile reclamanţilor, cât şi cele care le-au respins s-au raportat şi la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 nu infirmă această concluzie. Argumentul nediscriminării a fost avut în vedere în hotărârile din prima orientare jurisprudenţială pentru asigurarea egalizării salariale în interiorul profesiei, respectiv între judecători, în timp ce în hotărârile din cea de-a doua orientare jurisprudenţială a fost invocat în legătură directă cu coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuţi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, comparându-se statutul salarial al judecătorilor reclamanţi cu cel al procurorilor din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. 40. Nu în ultimul rând, trebuie reamintit că instanţele care au admis cererile reclamanţilor au făcut doar aplicarea unor dispoziţii legale, considerate a fi incidente în speţă, iar această împrejurare este prin ea însăşi suficientă pentru a releva inadmisibilitatea sesizării de faţă. 41. De aceea, chiar dacă în jurisprudenţa sa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procedează la redefinirea obiectului sesizării, în cauza de faţă o atare operaţiune nu este utilă, deoarece recursul în interesul legii formulat nu urmăreşte obţinerea interpretării unitare a unor dispoziţii legale, ci aduce în dezbatere modalitatea în care acestea se aplică. 42. Obiectul sesizării, în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, nu poate privi decât una sau mai multe dispoziţii legale interpretate în mod diferit. Premisele recursului în interesul legii sunt acelea că o prevedere legală conţine reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia. Per a contrario, nu sunt asigurate aceste premise când sesizarea vizează aplicarea unei dispoziţii legale neechivoce la elemente de fapt ale cauzei, respectiv modalitatea în care judecătorii extrag esenţa unei dispoziţii cu caracter general şi impersonal şi o aplică diverselor cazuri concrete. Revine instanţelor de judecată rolul de a realiza o aplicare cazuală, care presupune studiul circumstanţelor particulare ale cererii, iar apoi calificarea ei juridică şi, ulterior, pentru emiterea actului jurisdicţional final, aplicarea normei de drept incidente. 43. Instanţa supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu însăşi aplicarea legii în scopul soluţionării cauzelor respective, un asemenea atribut intrând şi fiind necesar să rămână în sfera de competenţă a instanţei de judecată. 44. Hotărârile indicate la paragraful 42 al deciziei de faţă nu au fost pronunţate în cauze în care reclamanţii să îşi fi întemeiat în drept cererile de chemare în judecată doar pe dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, în măsura în care s-a făcut referire şi la această normă; dimpotrivă, cauza acţiunilor este mult mai complexă. 45. Astfel, reclamanţii, susţinând că, în cadrul aceleiaşi funcţii ocupaţionale, hotărâri definitive au acordat altor persoane diferenţe de drepturi salariale faţă de indemnizaţiile care se cuveneau procurorilor D.N.A şi D.I.I.C.O.T., au pretins egalizarea indemnizaţiilor de încadrare sau a salariului de bază la nivelul celui maxim aflat în plată din cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea; aşadar, în aceste cazuri, cererile de chemare în judecată au fost întemeiate pe dispoziţiile din ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 83/2014, nr. 57/2015, nr. 20/2016 şi nr. 43/2016, dar şi pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016; discriminarea reglementării a fost invocată din perspectiva expusă, iar cererile au fost fondate şi pe Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000. Astfel, plecând de la premisa afirmată de către reclamanţi, potrivit căreia coeficienţii de multiplicare în discuţie ar fi fost deja recunoscuţi altor magistraţi aflaţi în situaţii identice, instanţele au examinat discriminarea reglementărilor succesive şi au statuat asupra necesităţii egalizării indemnizaţiilor de încadrare sau a salariului de bază la nivelul celui maxim aflat în plată. 46. Or, aplicarea coroborată a tuturor dispoziţiilor legale incidente reprezintă rolul exclusiv al judecătorului care soluţionează litigiul, potrivit art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motiv pentru care, şi din această perspectivă, sesizarea de faţă este inadmisibilă. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii D E C I D E: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unui recurs în interesul legii asupra următoarei probleme de drept: „dreptul reclamanţilor (judecători şi asistenţi judiciari) de a beneficia de indemnizaţii de încadrare brute lunare calculate în raport cu coeficienţii de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuţi de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T". Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 mai 2020. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 11/2020

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 11 din 2020
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 153 2002
    Ești bărbat sau femeie de afaceri? Sunteți într-o mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? Trebuie să plătiți împrumuturile datoriei lor sau să vă achitați facturile sau să începeți o afacere plăcută? Aveți un scor de credit scăzut și vă va fi greu să obțineți împrumut de capital de la băncile locale / alte instituții financiare? Aveți nevoie de un împrumut sau finanțare din orice motiv, cum ar fi: a) Împrumut personal, extinderea afacerii, b) Înființarea afacerii, educație, c) Consolidarea datoriilor, d) Împrumuturi cu bani grei Oferim împrumut la o rată a dobânzii redusă de 3% și cu garanție și nu Garanție, oferim împrumuturi personale, împrumuturi de consolidare a datoriilor, risc capital Capital, împrumut de afaceri, împrumut pentru educație, ipotecă sau Împrumuturi pentru orice motiv". Cu toate acestea, metoda noastră oferă posibilitatea de a specifica valoarea împrumutului necesar și, de asemenea, durata pe care o puteți permite, vă oferă o șansă reală de a obține fondurile de care aveți nevoie! Aceste împrumuturi personale pot fi aprobate indiferent de creditul dvs. și există o mulțime de clienți fericiți care susțin această cerere. Dar nu veți obține doar împrumutul personal de care aveți nevoie; Aceasta este promisiunea noastră: garantăm cea mai mică rată pentru toate împrumuturile cu beneficii colaterale gratuite. Ne străduim să lăsăm o impresie pozitivă de durată prin depășirea așteptărilor clienților mei în tot ceea ce fac. Scopul nostru este să vă tratăm cu demnitate și respect, oferind în același timp servicii de cea mai înaltă calitate. E-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Vizitați-ne la: www.midlandcreditonline.com
ANONIM a comentat Decretul 460 2020
    Mi-am luat deja cardul ATM programat și gol pentru a retrage zilnic 5.500 USD timp de șase luni. Sunt atât de fericit de acest lucru, deoarece l-am primit pe al meu săptămâna trecută și l-am folosit pentru a obține deja 33.000 de dolari. Georg Bednorz Hackers dă cărțile pentru a ajuta pe cei săraci și nevoiași, deși este ilegal, dar este ceva drăguț și el nu este ca alte escrocherii care pretind că au cărțile ATM goale. Nimeni nu este prins când folosește cardul. primește-l pe al tău de la Georg Bednorz Hackers astăzi! Trimiteți un e-mail la georgbednorzhackers@gmail.com sau trimiteți-i un mesaj text / WhatsApp prin +1 (262) 355-8285
ANONIM a comentat OUG 75 2005
    Oferim împrumuturi persoanelor care au nevoie de asistent financiar cu o dobândă mică de 3%. Pentru a obține un împrumut cu această companie, puteți spune suma exactă a împrumutului de care aveți nevoie și timpul în care puteți rambursa împrumutul. deci, dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați cu detaliile de mai jos. E-mail: protonloan2020@hotmail.com sau WHATSAPP +1 (204) 410-2623
ANONIM a comentat OUG 75 2005
    Oferim împrumuturi persoanelor care au nevoie de asistent financiar cu o dobândă mică de 3%. Pentru a obține un împrumut cu această companie, puteți spune suma exactă a împrumutului de care aveți nevoie și timpul în care puteți rambursa împrumutul. deci, dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați cu detaliile de mai jos. E-mail: protonloan2020@hotmail.com sau WHATSAPP +1 (204) 410-2623
ANONIM a comentat OUG 153 2002
    Ești bărbat sau femeie de afaceri? Sunteți într-o mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? . Acordăm împrumuturi legitime persoanelor serioase sau firmelor de afaceri care au nevoie de împrumuturi. Suntem o firmă de împrumut înregistrată, care este pregătită să satisfacă nevoile persoanelor care aspiră să fie mai mari în prima linie a acumulării de capital. Împrumuturile noastre sunt oferite la o rată a dobânzii subvenționată, care este favorabilă tuturor cetățenilor din întreaga lume și din diferite țări. .Suntem pregătiți să vorbim cu dvs. despre cum vă putem satisface nevoile financiare. Dacă sunteți interesați de această ofertă extraordinară, contactați-ne astăzi pentru un împrumut urgent. Aveți o idee de afaceri, dar nu aveți finanțe, aveți un istoric de credit slab, solicitați soluții pentru soluționarea problemei dvs. așteptați răspunsul dvs. urgent la acest AD sau trimiteți-ne un e-mail la: (midland.credit2@gmail.com) Imprumuturi personale Împrumuturi pe zi Finanțarea vehiculelor Imprumut pentru casa Consilierea datoriei Împrumut de afaceri Împrumut de student Împrumut de consolidare Împrumut medical De asemenea, sunt disponibile asigurări de viață / proprietate. Contactați-ne astăzi la adresa de e-mail :( midland.credit2@gmail.com) Pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Legea 198 2017
    Sunteţi în nevoie de un împrumut rapid şi urgent cu o rată a dobânzii relativ scăzută la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite acasă, credite auto, student credite, credite de consolidare a datoriilor etc indiferent de scorul de credit. Suntem garantați că vom oferi servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de creditare, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail:(midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară în schimbare.
ANONIM a comentat Ordin 400 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, împrumuturi personale, ipoteci, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, capital de risc etc. Sunteți la locul potrivit Soluțiile dvs. de împrumut! Sunt un creditor privat care împrumută persoane fizice și companii la o rată a dobânzii scăzută și la o rată a dobânzii accesibilă de 3%. Contactați-ne prin e-mail: jx.finance447@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 535 1945
    Căutați un împrumut de afaceri, împrumuturi personale, ipoteci, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, capital de risc etc. Sunteți la locul potrivit Soluțiile dvs. de împrumut! Sunt un creditor privat care împrumută persoane fizice și companii la o rată a dobânzii scăzută și la o rată a dobânzii accesibilă de 3%. Contactați-ne prin e-mail: jx.finance447@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 55 2008
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent, cu o rată a dobânzii relativ scăzută cu 3%? Oferim împrumuturi de afaceri, împrumuturi personale, împrumuturi pentru locuințe, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Avem garanția că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de creditare, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail: (midland.credit2@gmail.com) și asistăm la o experiență financiară în schimbare a vieții.
ANONIM a comentat Decretul 931 2017
    Căutați un împrumut de afaceri, împrumuturi personale, ipoteci, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, capital de risc etc. Sunteți la locul potrivit Soluțiile dvs. de împrumut! Sunt un creditor privat care împrumută persoane fizice și companii la o rată a dobânzii scăzută și la o rată a dobânzii accesibilă de 3%. Contactați-ne prin e-mail: jx.finance447@gmail.com
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 11/2020
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu