ORDONANTA Nr. 71 din 24 august 2000
pentru aprobarea extinderii si completarii Aranjamentului de credit stand-by
dintre Romania si Fondul Monetar International, incheiat la Washington la 5
august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie 2000, precum si a Memorandumului
Guvernului Romaniei privind politicile economice si a Suplimentului la acest
memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar International
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 422 din 1 septembrie 2000
In temeiul art. 107 din Constitutia Romaniei si al art. 1 lit. A pct. 22
din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.
Art. 1
Se aproba extinderea si completarea Aranjamentului de credit stand-by in
valoare de 400 milioane DST dintre Romania si Fondul Monetar International,
incheiat la Washington la 5 august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie
2000, precum si Memorandumul Guvernului Romaniei privind politicile economice
si Suplimentul la acest memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar
International.
Art. 2
Echivalentul in lei al sumei netrase de 347 milioane DST se acopera de
Banca Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de
credit, in contul Fondului Monetar International, deschis la Banca Nationala a
Romaniei.
Art. 3
Rambursarea creditului prevazut la art. 1, plata dobanzilor si a
comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari
se suporta de Banca Nationala a Romaniei.
Art. 4
Se autorizeaza Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor si Banca
Nationala a Romaniei, sa introduca, de comun acord cu Fondul Monetar
International, amendamente la textul Memorandumului de politici economice si al
Suplimentului la acesta, care privesc detalii care nu sunt de natura sa
sporeasca obligatiile financiare ale Romaniei fata de Fondul Monetar
International.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Stelian Oancea,
secretar de stat
Guvernatorul
Bancii Nationale a Romaniei,
Emil Iota Ghizari
FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
ROMANIA - ARANJAMENT STAND-BY - REVIZUIRE
DECIZIA CONSILIULUI DIRECTORILOR EXECUTIVI DIN 7 IUNIE 2000
1. Romania a avut consultari cu Fondul in conformitate cu paragraful 3c) al
Aranjamentului stand-by pentru Romania (EBS/99/141, Sup. 2, 8/6/99) si cu cel
de-al doilea paragraf al scrisorii datate 26 iulie 1999 din partea ministrului
finantelor al Romaniei si a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei si cu
paragraful 43 al memorandumului atasat la aceasta.
2. Scrisoarea datata 16 mai 2000 din partea ministrului finantelor al
Romaniei si a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, cu memorandumul
anexat, si scrisoarea suplimentara din 6 iunie 2000 din partea ministrului
finantelor al Romaniei si a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei se
anexeaza la Aranjamentul stand-by pentru Romania, iar scrisorile datate 26
iulie 1999, cu memorandumul atasat, si 5 august 1999 din partea ministrului
finantelor al Romaniei si a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei sunt
suplimentate si modificate de scrisorile din 16 mai 2000 si 6 iunie 2000.
3. In consecinta, Aranjamentul stand-by pentru Romania se modifica dupa cum
urmeaza:
a) Paragraful 1 se modifica partial astfel:
"Pana la 28 februarie 2001 ..."
b) Paragraful 2 a) se modifica dupa cuvintele "15 septembrie
1999" astfel:
"echivalentul a 139,75 milioane DST pana la 15 august 2000,
echivalentul a 226,50 milioane DST pana la 15 noiembrie 2000, echivalentul a
313,25 milioane DST pana la 15 februarie 2001".
c) Criteriile de performanta stabilite in paragraful 3 a) pentru 30 iunie
2000, 30 septembrie 2000 si 31 decembrie 2000 sunt cele stabilite in
Memorandumul de politici economice si in Memorandumul tehnic, anexate la
scrisoarea datata 16 mai 2000.
d) Paragraful 3 c) se modifica dupa cuvintele "14 septembrie
1999" astfel:
"14 august 2000 si 14 noiembrie 2000, dupa ce analizele respective
mentionate in cel de-al doilea paragraf al scrisorii datate 16 mai 2000 si in
paragraful 40 al Memorandumului de politici economice anexat la aceasta."
4. Fondul decide ca prima analiza mentionata in paragraful 3 c) al
Aranjamentului stand-by pentru Romania este finalizata si Romania poate
continua sa efectueze cumparari in conformitate cu prevederile aranjamentului,
desi nu a respectat criteriile de performanta stabilite in paragrafele
3a)(iii), 3a)(iv), 3a)(v), 3a)(ix), 3a)(x) si 3b) ale aranjamentului
(EBS/00/87, Sup. 1,6/6/00).
6 iunie 2000
Domnului Horst Kohler
Managing Director
Fondul Monetar International
700 19th Street
Washington D.C. 20431
Stimate domnule Kohler,
1. Aceasta scrisoare este menita sa va informeze cu privire la progresul in
implementarea preconditiilor pentru incheierea primei analize in cadrul
aranjamentului stand-by, evolutiile macroeconomice recente si la masurile de
politici pentru solutionarea evolutiilor recente din sistemul financiar.
I. Preconditii
2. Preconditiile incluse in memorandumul nostru de politici economice din
16 mai 2000 au fost realizate: a) expresiile scrise de interes privind Banca
Agricola au fost primite de la investitorii potentiali inainte de termenul
limita de 19 mai si urmam programul de privatizare a bancii in graficul
convenit; b) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 a fost abrogata pe
data de 14 mai 2000; si c) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999, care
acorda dreptul la plati compensatorii in intreaga economie, a fost modificata
pe data de 30 mai 2000, in vederea anularii dreptului pentru orice noi solicitanti,
cu exceptia cazurilor in care astfel de plati sunt cofinantate de donatori. Mai
mult, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2000 cuprinzand masuri de
intarire a disciplinei financiare si salariale in anul 2000 la regii autonome,
societati comerciale, companii nationale si anumite societati comerciale cu
capital majoritar de stat a fost adoptata pe data de 24 mai 2000.
II. Evolutii macroeconomice
3. Ajustarea pozitiei externe a Romaniei inregistreaza un avant puternic:
contul curent pe baza cumulata pentru primul trimestru al anului 2000 arata un
deficit de numai 38 milioane USD, realizat pe baza unei cresteri a exportului
de 26,9% si a unei cresteri a importului de 14,5% fata de perioada
corespunzatoare din 1999. In acelasi timp datele preliminare pentru soldul
balantei comerciale indica un deficit de 79 milioane USD in perioada ianuarie -
aprilie 2000, reprezentand doar 20,5% din soldul perioadei corespunzatoare din
1999, cu exporturi si importuri in crestere cu 28,4% si, respectiv, 14,3% fata
de aceeasi perioada a anului anterior.
4. De asemenea, evolutiile monetare sunt in parametri, iar datele privind
activele externe nete si activele interne nete pe luna aprilie sunt in
conformitate cu evolutia prevazuta in programul pentru perioada ianuarie -
iunie pentru acesti indicatori agregati.
5. In ceea ce priveste programul nostru fiscal, deficitul bugetului general
consolidat pentru perioada ianuarie - aprilie 2000 este estimat la 6.751,6
miliarde lei sau 0,9% din P.I.B. anual. In lumina recentelor declaratii din
mass-media, am dori, de asemenea, sa reiteram ca Guvernul Romaniei nu va lua in
considerare noi masuri de reducere a impozitelor, inclusiv a ratelor T.V.A. In
mod similar, anularea avuta in vedere pentru veniturile alocate fondurilor
speciale se va face in limita tintei convenite de deficit bugetar, deoarece
cheltuielile respective ale fondurilor nu se vor mai face sau vor fi finantate
prin noi masuri de venituri.
III. Evolutiile recente din sectorul financiar
6. In ultima saptamana a lunii mai Romania a fost martora esecului celui
mai mare fond de investitii al tarii, F.N.I. O evaluare preliminara, pe baza
activitatii expertilor si a autoritatilor legale, indica faptul ca acest esec
reflecta un management gresit si practici frauduloase, precum si reglementari
slabe de supraveghere. Am estimat ca activele reale reprezinta doar o mica
parte din valoarea supraevaluata declarata a activelor. De asemenea, esecul
F.N.I. a implicat Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.) a statului cu
privire la urmatoarele aspecte:
- participarea directa a C.E.C. la compania de management a F.N.I. (SOV
Invest);
- investitia directa de 290 miliarde lei a C.E.C. in certificate F.N.I. in
perioada aprilie - iulie 1999;
- garantia fraudulos acordata si nula din punct de vedere juridic pentru
certificatele de investitii la F.N.I.; si
- vanzarile de certificate F.N.I. prin filialele unei sucursale C.E.C.
7. Dificultatile financiare ale F.N.I., amplificate de zvonurile fara temei
privind situatia financiara a Bancii Comerciale Romane, au contribuit la
ingrijorarea publicului cu privire la siguranta sistemului financiar, iar noi
am fost nevoiti sa actionam rapid pentru a limita contaminarea potentiala a
esecului fondului. Prin satisfacerea rapida a retragerilor considerabile de
depozite in numerar, B.C.R. a fost capabila sa calmeze situatia intr-o perioada
foarte scurta. B.N.R. a fost capabila sa asigure logistica lina pentru
continuarea platilor in numerar peste tot in tara si sa limiteze injectia de
lichiditati suplimentare. Ulterior, preocuparea investitorului s-a indreptat
catre sectorul financiar nebancar si pe data de 5 iunie Banca Populara Romana -
in ciuda numelui, de fapt o cooperativa de credit care nu a fost subiectul nici
unui tip de supraveghere financiara - si-a incetat operatiunile dupa ce nu a
mai fost capabila sa satisfaca cererile de retragere de depozite. Banca
Populara Romana a fost de departe cea mai mare cooperativa de credit cu active
totale estimate la aproximativ 800 miliarde lei la sfarsitul lunii martie 2000.
Intre timp, pietele interne monetara si valutara au ramas calme. Cursul de
schimb afisat la casele de schimb (care joaca un rol marginal pe piata), dupa
atingerea unui varf mai mare de 25.000 lei/USD pentru o zi, a revenit la un
nivel compatibil cu programul monetar, sub 21.000 lei/USD. Rata dobanzii pe
piata interbancara a ramas stabila la aproximativ 35% overnight, reflectand
increderea continua in sistemul bancar.
8. Ca un prim principiu, nu vom folosi nici o suma publica pentru a
compensa investitorii F.N.I. Mesajele clare date de Guvern in mass-media au
scos in evidenta diferentele dintre unitati la fondul de investitii si depozite
bancare si absenta oricaror garantii de stat pentru fondurile de investitii. In
acelasi timp Guvernul actioneaza in vederea restabilirii increderii sectorului
financiar nebancar, inclusiv in vederea protejarii valorii activelor ramase ale
F.N.I. si SOV Invest. Ca masuri imediate, am facut deja urmatorii pasi:
- am impus inghetarea completa a tuturor tranzactiilor si activitatilor
F.N.I. si SOV Invest;
- am salvat datele si documentele critice. Concret, autoritatile legale ale
statului au procedat la preluarea si punerea in siguranta a tuturor
documentelor contabile, tuturor fisierelor computerizate si suporturilor lor
scrise, corespondentei si minutelor consiliilor de administratie ale F.N.I. si
SOV Invest. La SOV Invest aceasta consta in izolarea/sigilarea tuturor
birourilor pentru angajatii trecuti si prezenti, pentru a se preintampina orice
falsificare de evidente. La C.E.C. (si la sucursalele sale) aceasta a inclus
toata corespondenta privind aceasta operatiune, minutele si documentele
contabile originale care au stat la baza tranzactiilor de orice fel cu F.N.I. si
SOV Invest.
9. Intre timp am intreprins un set cuprinzator de investigatii in vederea
initierii rapide a procedurilor legale impotriva persoanelor fizice si juridice
responsabile, incluzand:
- investigarea marimii pierderilor pentru investitorii F.N.I., pe baza
valorii si datei investitiei lor initiale; si analiza fluxului de fonduri,
incluzand in particular inscrieri si rascumparari de unitati de investitii,
ceea ce va face posibil sa se inteleaga cum a functionat schema F.N.I. si care
au fost principalii sai beneficiari. Aceasta lucrare urmeaza sa se incheie pana
la 15 iunie 2000;
- investigarea factorilor care au impiedicat detectarea timpurie a schemei
F.N.I., care urmeaza sa se incheie pana la sfarsitul lunii iunie 2000. Aceasta
va include, intre altele, determinarea datei posibile la care a inceput
raportarea supraevaluata si frauduloasa a activelor; rolul C.N.V.M. si motivele
absentei unei reactii; vanzarea din 1998 a SOV Invest; rolul auditorilor F.N.I.
si circumstantele certificarii de catre acestia ca situatiile financiare au
corespuns tuturor regulilor si reglementarilor aplicabile; si rolul oricarei
alte parti care ar fi putut sau ar fi trebuit sa cunoasca schema F.N.I.;
- investigarea implicarii C.E.C. in schema F.N.I., care urmeaza sa se
incheie pana la sfarsitul lunii iunie 2000. Aceasta se va concentra concret pe
comportamentul C.E.C. ca actionar, investitor si furnizor de servicii prin
sucursalele sale (subscriptie de actiuni, rascumparare, marketing), precum si
pe marginea contractului de garantie semnat de fostul presedinte al C.E.C.;
- impunerea controlului asupra activelor personale ale persoanelor fizice
si juridice care au fost responsabile pentru schema F.N.I. si ale persoanelor
fizice care au realizat castiguri semnificative din schema F.N.I. in timpul
perioadei suspectate.
10. Aceste investigatii vor conduce in final la proceduri juridice
impotriva persoanelor fizice si juridice care au incalcat legi civile si
comerciale si a persoanelor fizice care au incalcat legi penale si la aducerea
in fata justitiei a acestora. Intre timp, pe baza unei ordonante de urgenta a
Guvernului am revocat deja comisarii si presedintele existenti la C.N.V.M. si
in locul lor am numit o conducere interimara compusa din experti de la institutiile
publice relevante. De asemenea, am inlaturat Consiliul de administratie si
echipa de conducere, inclusiv presedintele, existenti la C.E.C., si i-am
inlocuit cu persoane fizice care intrunesc cerintele specificate in legile
existente si in reglementarile B.N.R. Mai mult, toate persoanele fizice
implicate anterior in F.N.I. si SOV Invest au fost indepartate de la pozitiile
care le-ar putea permite accesul si/sau dispunerea de activele si documentele
F.N.I./SOV Invest.
11. Mai mult, cu asistenta expertilor Bancii Mondiale, care urmeaza sa
inceapa la mijlocul lunii iunie, vom cauta sa rezolvam slabiciunile structurale
din reglementarea si supravegherea institutiilor financiare nebancare din
Romania si sa prevenim reaparitia unor probleme similare. Concret, in termen de
3 luni intentionam sa convenim cu Banca Mondiala diagnosticul cadrului legal si
de reglementare a intermedierii financiare in Romania, inclusiv cel pentru
cooperativele de credit, si sa initiem implementarea unui plan de actiuni pe baza
rezultatului acestei diagnosticari, incluzand, dar nelimitandu-se la:
- un studiu in profunzime al pozitiei financiare si al legalitatii
activitatilor celorlalte fonduri mutuale (si expunerea sistemului bancar)
pentru a descoperi orice situatii suplimentare ale pozitiilor si valorilor
supraevaluate ale activelor nete;
- un studiu in profunzime al cadrului juridic si de reglementare, inclusiv
impartirea responsabilitatilor intre B.N.R. si C.N.V.M.;
- intarirea rolului de supraveghere si a eficientei C.N.V.M., prin
clarificarea regulilor sale de conducere, facand-o mai responsabila si definind
masurile de urgenta aplicabile in cazul in care eficienta sa este diminuata;
- o intarire a rolului de supraveghere si a eficientei C.N.V.M., prin clarificarea
regulilor sale de conducere, determinarea responsabilitatii sale in
conformitate cu practica internationala si definirea masurilor de urgenta
aplicabile in cazul in care eficienta sa este redusa;
- introducerea unui cadru de supraveghere si reglementare corespunzator
pentru cooperativele de credit sau asa-numitele banci populare, cat mai curand
posibil si nu mai tarziu de sfarsitul lui iunie 2000;
- evaluarea situatiei juridice a tuturor fondurilor de investitii care
opereaza in valuta;
- intarirea supravegherii bancare in domeniul investitiilor bancilor in
institutii financiare nebancare.
12. Ca mijloc pentru rezolvarea problemelor de conducere corporatista de la
C.E.C., Guvernul, ca prim pas, va angaja pana la sfarsitul lunii iunie o firma
de contabilitate/audit pentru a realiza un audit de management operational si
financiar al bancii pe baza standardelor contabile acceptate international
(IAS). Ca urmare a acestor masuri, se va intreprinde o reforma mai larga a
C.E.C., incluzand statutul sau, in cooperare cu Banca Mondiala.
Cu stima,
Decebal Traian Remes,
ministrul finantelor
Emil Iota Ghizari,
guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei
16 mai 2000
Domnului Horst Kohler
Managing Director
Fondul Monetar International
700 19th Street
Washington D.C. 20431
Stimate domnule Kohler,
Declaratia de politici anexata - care actualizeaza Memorandumul de politici
economice din 26 iulie 1999 si scrisoarea noastra din 5 august 1999 - prezinta
politicile noastre pentru urmatoarea perioada si propune criterii de
performanta pentru sfarsitul lunii iunie, sfarsitul lunii septembrie si
sfarsitul lunii decembrie 2000. Eforturile noastre privind politicile pentru
anul 2000 se vor concentra pe imbunatatirea inflatiei si a performantei
productiei in economia romaneasca, consolidand in acelasi timp ajustarea
externa considerabila de anul trecut, si vor include politici macroeconomice
prudente, precum si accelerarea efortului nostru de reforma structurala. Pe
baza acestor politici, va solicitam: a) derogari de la nerespectarea catorva
criterii de performanta; b) incheierea primei analize in cadrul Aranjamentului
stand-by; si c) extinderea in continuare a aranjamentului pana la sfarsitul
lunii februarie 2001, cu reasezarea corespunzatoare a transelor.
Credem ca politicile si masurile descrise in memorandumul anexat sunt
suficiente pentru a-si atinge obiectivele, dar suntem gata sa luam masuri
suplimentare si sa cautam noi intelegeri cu Fondul, daca este necesar, pentru a
mentine programul in parametri. Guvernul Romaniei va ramane in stransa
consultare cu Fondul, in conformitate cu politicile acestuia privind astfel de
consultari, si va furniza Fondului toate informatiile pe care acesta le cere
pentru evaluarea implementarii programului. Programul va fi analizat de catre
Fond pana la 15 august si pana la 15 noiembrie 2000. Urmatoarea analiza va
acoperi, printre altele, probleme legate de evolutiile pe buget, arierate
interne si restructurarea bancara.
Cu stima,
Decebal Traian Remes,
ministrul finantelor
Emil Iota Ghizari,
guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei
MEMORANDUMUL
Guvernului Romaniei privind politicile economice
1. Acest memorandum - care completeaza si actualizeaza memorandumul din 26
iulie si scrisoarea suplimentara de intentie din 5 august 1999 - stabileste
obiectivele si politicile economice ale Guvernului Romaniei pentru anul 2000,
formulate intr-un cadru pe termen mediu, in scopul aderarii la U.E. Dupa cum
este descris mai jos, programul economic este cuprinzator ca domenii, incluzand
politici pentru solutionarea dezechilibrelor macroeconomice continue, precum si
a problemelor structurale din sectorul bancar si cel al intreprinderilor.
I. Performanta din cadrul programului
2. Programul economic pentru anul 1999 a inregistrat rezultate foarte
favorabile in termenii ajustarii externe si ai stabilitatii financiare, creand
astfel conditiile pentru reluarea cresterii economice si reducerea inflatiei in
acest an. Datorita politicilor macroeconomice mai stricte si imbunatatirii
competitivitatii externe, se estimeaza ca deficitul contului curent s-a redus
drastic la 1,3 miliarde USD (3,9% din P.I.B.) in 1999, comparativ cu tinta
initiala din program de 2,2 miliarde USD si cu un deficit de 3,0 miliarde USD
(7,2% din P.I.B.) inregistrat in anul 1998. Aceasta evolutie favorabila, precum
si progresul in restructurarea bancara si eliminarea incertitudinii legate de
rambursarile mari de datorie externa de la mijlocul anului au condus la
conditii considerabil imbunatatite pe piata valutara interbancara si pe cea
monetara. De la 1,5 miliarde USD la mijlocul lui 1999 rezervele valutare brute
ale statului s-au refacut la 2,5 miliarde USD (2,3 luni din total importuri) la
sfarsitul anului 1999, reflectand, in principal, cumpararile considerabile de
catre B.N.R. de pe piata interbancara, in timp ce rata medie lunara a
deprecierii nominale a leului a scazut drastic dupa luna martie 1999. Intre
timp ratele dobanzilor interbancare au scazut semnificativ fata de nivelurile
lor din prima jumatate a anului 1999, in parte datorita sporirii increderii
pietei. Performanta externa deosebita a continuat in anul 2000: se estimeaza ca
in primul trimestru al anului 2000 balanta comerciala a fost aproape
echilibrata, in timp ce rezervele oficiale au continuat sa creasca, in ciuda
unui varf al serviciului datoriei.
3. In ceea ce priveste productia si inflatia, evolutiile au fost mai putin
favorabile in anul 1999. Se estimeaza ca P.I.B. real a scazut cu 3,2% in anul
1999, al treilea an consecutiv de declin. Ca aspect pozitiv, declinul din anul
1999 a fost usor mai redus decat se asteptat in cadrul programului si acum se
pare ca a atins limita minima, estimarile preliminare sugerand o crestere a
P.I.B. real de aproape 1% pe an pe baza datelor pentru primul trimestru al
anului 2000. Inflatia, care era deja la niveluri ridicate ca rezultat al
cresterilor continue ale costurilor unitare cu forta de munca si ale preturilor
administrate, s-a accelerat dupa corectia mare a cursului de schimb din ultima
parte a anului 1998 si la inceputul anului 1999. In ciuda conditiilor unei
cereri scazute, rata inflatiei exprimata ca IPC pe 12 luni a atins aproape 55%
la sfarsitul anului 1999, comparativ cu 41% la sfarsitul anului 1998.
Evolutiile recente sunt mai incurajatoare; pe baza datelor la nivelul lunii
martie 2000, rata anuala a inflatiei s-a redus de atunci la 49% .
4. Politicile macroeconomice au fost consolidate in mod considerabil in
anul 1999 si au fost in linii mari in conformitate cu programul, in ciuda
devierilor din cateva domenii. Concret, criteriile de performanta pentru
politicile monetare si externe au fost respectate la sfarsitul lunilor iulie,
octombrie si decembrie 1999. De asemenea, programul fiscal a fost implementat
efectiv, dar au fost intampinate probleme in domeniul disciplinei financiare la
nivelul autoritatilor locale si al intreprinderilor de stat (spre exemplu,
reducerea arieratelor interne) si in politica salariala (vezi tabelul nr. I).
5. Criteriile de performanta de la sfarsitul lunilor iulie, octombrie si
decembrie 1999 privind activele externe nete si activele interne nete ale
B.N.R. au fost respectate cu marje confortabile. Reflectand o slabire a
performantei fiscale in decembrie, plafonul privind creditul net guvernamental
a fost depasit la sfarsitul lunii decembrie 1999 cu echivalentul a 0,6% din
P.I.B. In cursul anului plafonul a fost in mod confortabil respectat la
sfarsitul lunii octombrie, in timp ce la sfarsitul lunii iulie fusese usor
depasit, devierea fiind explicata prin emiterea mai devreme a titlurilor de
stat pentru restructurarea Bancii Agricole. Cu toate acestea, pozitia mai slaba
a fost compensata de intarzierea efectiva a unor cheltuieli programate cu
restructurarea bancara pentru anul 2000, astfel incat deficitul bugetar a atins
numai 3,5% din P.I.B. (recent revizuit), in conformitate cu tinta noastra
(aproximativ 3,9% din P.I.B. pe baza datelor vechi). Aceasta performanta
fiscala a fost in conformitate cu o imbunatatire a soldului primar de 3% din
P.I.B. fata de anul 1998. Reflectand evolutiile de mai sus, B.N.R. a fost in
masura sa sterilizeze efectiv cea mai mare parte din depasirea cresterii
programate pentru activele externe nete, asigurand astfel ca tintele indicative
pentru masa monetara si baza monetara sa fie atinse sau numai usor depasite.
6. Totusi eforturile noastre de intarire a disciplinei financiare la nivel
de intreprindere au obtinut un succes limitat. Concret, trei criterii de
performanta - privind arieratele interne si preluarea/garantarea creditelor bancare
acordate intreprinderilor - nu au fost respectate la sfarsitul lunilor iulie,
octombrie si decembrie 1999.
7. Criteriul de performanta privind cheltuielile cu salariile in sectorul
de stat (buget de stat, regii autonome, companii nationale si 24 dintre
intreprinderile cu cele mai mari pierderi) a fost respectat la sfarsitul lunii
iulie, dar a fost incalcat la sfarsitul lunilor octombrie si decembrie 1999 din
cauza revizuirii, in sensul majorarii, a datelor pe 1998 care au format baza
pentru politica salariala pentru regiile autonome si companiile nationale,
precum si a cresterilor salariale mari in sectorul bugetului de stat. In
general, cresterea salariala din intreaga economie a persistat la niveluri mai
mari decat cele tintite, agravand declinul ocuparii fortei de munca in cursul
anului trecut.
8. Dificultatile in administrarea garantiilor de stat executate pentru
imprumuturile garantate de stat, acordate anterior intreprinderilor, au dat
nastere la arierate la platile externe pentru o scurta perioada, astfel incat
criteriul de performanta permanent privind neacumularea de arierate la platile
externe catre creditorii oficiali nu a fost respectat in perioada august -
decembrie 1999.
9. Preconditia privind eliminarea cotei mai mici de accize pentru produsele
din tutun fabricate in Romania nu a fost realizata la timp din cauza
respingerii neasteptate a ordonantei Guvernului de catre Parlament. Totusi, la
aflarea acestei intarzieri, Guvernul a instituit aceasta masura printr-o
ordonanta de urgenta.
II. Obiectivele si politicile economice pentru anul 2000 si in continuare
A. Strategia de baza si obiectivele
10. Revenind la obiectivele noastre economice pentru anul 2000, credem ca
eforturile noastre ar trebui sa se concentreze pe imbunatatirea performantei de
inflatie si productie, consolidand in acelasi timp ajustarea externa
considerabila de anul trecut. In consecinta, in anul 2000 deficitul contului
curent va fi proiectat sa ramana, in linii mari, neschimbat in raport cu
P.I.B.; pe baza intrarilor de capital prevazute de la creditorii oficiali si
privati, aceasta va fi in conformitate cu o crestere a rezervelor valutare ale
statului, pana la sfarsitul anului 2000, de aproape 1 miliard USD pana la
echivalentul a aproximativ 3,1 luni din total importuri. Dupa scaderea de 3,2%
in 1999 se asteapta ca P.I.B. real sa inregistreze o crestere pozitiva de 1,3%
in anul 2000, pentru prima data in ultimii 4 ani. Aceasta va reflecta
imbunatatirea recenta a exporturilor si desprinderea cererii interne de limita
sa minima. In cele din urma, vom urmari reducerea inflatiei exprimate ca IPC pe
12 luni, la aproape 27% pana la sfarsitul anului 2000, comparativ cu 55% la
sfarsitul anului 1999. Scaderea inflatiei va reflecta in parte o rata mult mai
redusa a deprecierii leului fata de anul trecut, cand a fost efectuata o
depreciere reala corectiva mare; iar aceasta ar cere in mod critic ca, in linii
mari, cresterea salariului nominal sa fie incetinita corespunzator cu inflatia
proiectata.
11. Pe partea de politici vom mentine politici monetare si fiscale
restrictive, consolidand in acelasi timp implementarea politicilor in domeniile
disciplinei financiare si politicii salariale, in vederea solutionarii
problemelor persistente ale inflatiei ridicate si scaderii productiei. Pentru a
pune bazele unei cresteri sustenabile, intentionam sa redresam slabiciunile
structurale prin continuarea restructurarii sectorului bancar si accelerarea
privatizarii si lichidarii intreprinderilor.
12. Pe termen mediu - in conformitate cu obiectivele noastre cheie de
aderare la U.E. si realizarea unei cresteri puternice si sustenabile -
intentionam sa facem noi progrese in stabilizarea economiei si solutionarea
rigiditatilor structurale. Concret, intentionam sa limitam deficitul contului
curent, in linii mari, la niveluri care ar putea fi finantate de fluxuri de
capital care nu creeaza datorie, in conformitate cu o reducere constanta a
datoriei externe in P.I.B. si a ratelor serviciului datoriei. De asemenea,
intentionam sa facem un progres constant in urmatorii cativa ani pentru
reducerea ratei inflatiei la niveluri mai apropiate de cele existente in U.E.
Realizarea acestor obiective va necesita implementarea sustinuta a politicilor
fiscale si monetare prudente, limitarea salariilor in sectorul de stat si
intensificarea eforturilor pentru avansarea in continuare a privatizarii si
restructurarii bancilor si intreprinderilor.
B. Politica fiscala
13. Pentru a sprijini reducerea inflatiei si a elibera resurse financiare
pentru sectorul privat, tintim limitarea deficitului bugetar (exclusiv donatii
si venituri din privatizare) la 3,5% din P.I.B. in anul 2000, nemodificat fata
de anul 1999. Aceasta este insotita de reforma fiscala care are ca scop
reducerea distorsiunilor provocate de facilitatile economice, reducerea
evaziunii fiscale si imbunatatirea raspunsului de oferta al economiei. O
asemenea tinta de deficit bugetar va fi in conformitate cu un excedent primar
(definit aici ca excluzand cheltuielile cu dobanda si restructurarea bancara)
de 2,1% din P.I.B. (fata de 2,6% din P.I.B.), precum si cu o reducere drastica
a contractarii de datorie interna noua echivalenta cu aproape 0,1% din P.I.B.
in anul 2000 (comparat cu imprumutul net estimat de pe piata interna de 1,75%
din P.I.B. in anul 1999). Tinta va continua sa fie monitorizata pe baza
creditului net al sistemului bancar dat bugetului general consolidat.
14. Pe partea de venituri am implementat o reforma fiscala pe scara larga,
in scopul micsorarii ratelor de impozitare, largirii bazei impozabile si
reducerii distorsiunilor, implicand o reducere a poverii fiscale asupra
economiei cu 1% din P.I.B. In domeniul impozitarii directe am introdus: a) o
noua lege a impozitului pe profit, cu o rata de impozitare de 25% (redusa de la
38%) si o alocatie fiscala pentru investitii de 10% (micsorand colectarile din
venituri cu 1,25% din P.I.B., luand in considerare rata preferentiala de 5%
pentru activitatile de export); b) o noua lege pentru impozitul pe venitul
global, care largeste baza de impozitare, spre exemplu, prin impozitarea
venitului din pensiile mari si prin corectarea venitului impozabil minim pentru
erodarea trecuta din inflatie (reducand veniturile cu 0,75% din P.I.B.); si c)
solicitarea prin care conventiile civile (precum si contractele de munca) ale
angajatilor sa faca obiectul tuturor contributiilor de asigurari sociale
(crescand veniturile cu 0,25% din P.I.B. pe baza neta). In domeniul impozitarii
indirecte am adoptat o rata uniforma de 19% pentru a inlocui precedentele rate
de 11% si 22%, anuland in acelasi timp exceptari selectate de la plata T.V.A.
pentru liber-profesionisti si asociatiile familiale, combustibilii de tipul M
si P, precum si pentru consumul casnic de energie termica si electrica
(crescand veniturile cu 0,25% din P.I.B.). Am redus, de asemenea, suprataxa la
import de la 4% la 2%, in conformitate cu angajamentele la Organizatia Mondiala
a Comertului (reducand veniturile cu 0,1% din P.I.B.). In cele din urma am
largit baza de impozitare pentru toate accizele si am majorat accizele pentru
alcool (crescand veniturile cu aproape 0,66% din P.I.B.).
15. Cel mai important, am abrogat, de asemenea, definitiv legile nr. 92 si
nr. 241 care prevedeau o varietate de facilitati fiscale; aceste legi fusesera
suspendate in anul 1999 si, daca ar fi intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2000,
ar fi micsorat veniturile fiscale cu echivalentul a 3% din P.I.B. in anul 2000.
De asemenea, am abrogat definitiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 67 la
15 mai 2000. Pentru a inlocui acest sistem de facilitati discretionar,
costisitor si distorsionant, am redus deja cota impozitului pe profit si in
prezent introducem in etape reduceri drastice ale taxelor vamale la importurile
de echipamente tehnologice pentru investitii proprii, de care vor beneficia in
primul rand intreprinderile mici si mijlocii, precum si doi mari noi
investitori, iar intr-o etapa ulterioara - in functie de cat de suficiente sunt
resursele bugetare - toate intreprinderile. Vom evita orice exceptare de la plata
T.V.A. pentru investitori si rezolvam problema de baza a perioadelor excesiv de
lungi pentru procesarea rambursarilor de T.V.A.
16. Pe partea de cheltuieli bugetul anului 2000 va marca un prim pas catre
un sector public mai sustenabil, cu o reducere tintita a ponderii cheltuielilor
totale in P.I.B. de aproape 1,25% din P.I.B. Cel mai important, sectorul public
civil va suferi o reducere considerabila: bugetul prevede o reducere de 22.700
de posturi; in plus, planificam reducerea personalului din sectoarele
aparare/ordine publica/siguranta nationala cu 22.000 pana la sfarsitul anului
2000; si am facut cresteri salariale suplimentare la ministere, conditionate de
reducerea personalului acestora. In domeniul cheltuielilor materiale si de
functionare asteptam sa putem genera economii ca rezultat al inchiderii a 3
agentii guvernamentale. In ceea ce priveste subventiile, am oprit programul
cupoanelor pentru motorina pentru agricultura si am limitat suma totala a
cupoanelor agricole la 4.3 trilioane lei; am redus subventiile bugetare pentru
metroul din Bucuresti cu 36% in termeni reali; vom inchide 425 km de linii
locale de cale ferata neprofitabile si 366 de statii C.F.R. si vom reduce 123
de perechi de trenuri pe distanta scurta pana la sfarsitul lunii mai 2000 (ceea
ce ne permite sa reducem subventiile pentru calea ferata cu aproximativ 8% in
termeni reali); proiectam ca cheltuiala cu subventiile pentru diferentele de
pret sa fie diminuata cu 40% in termeni reali din cauza incetarii
subventionarii pentru depozitarea graului si importul de pesticide. Cu privire
la transferuri, ne asteptam ca in anul 2000 cheltuielile catre Fondul pentru
pensiile de stat sa insumeze 6,9% din P.I.B. De asemenea, ne-am orientat catre
o mai buna repartizare a cheltuielilor sociale, urmand recomandarea Bancii
Mondiale si a Uniunii Europene prin alocarea a 1% din P.I.B. pentru
cheltuielile cu protectia copilului si a persoanelor cu handicap, reprezentand
o crestere reala de 10% . In general, ponderea transferurilor sociale in P.I.B.
va reprezenta 9,1% din P.I.B., comparativ cu 9,2% in 1999. Guvernul a decis, de
asemenea, sa anuleze 5 din cele 12 "fonduri speciale" finantate prin
venituri alocate, care in trecut au ingreunat foarte mult o repartizare mai
rationala a cheltuielilor. De asemenea, am implementat legi noi cu privire la
achizitiile publice, auditul si controlul intern, care ar trebui sa reduca
cheltuielile inutile. Sprijinul financiar pentru intreprinderile de stat,
inclusiv prin injectii de capital sau utilizarea depozitelor F.P.S. drept
garantii pentru imprumuturile de la bancile comerciale, va fi evitat de acum
inainte, reflectand nevoia de a aloca aceste resurse reduse unei mai bune
utilizari. Acest angajament reprezinta un criteriu de performanta in cadrul
Aranjamentului stand-by.
17. In ceea ce priveste politicile de venituri, a trebuit, de asemenea, sa
facem pasul dificil in vederea modificarii legislatiei din trecut pentru a
depasi implicatiile lor nesustenabile pe partea de cheltuieli: am suspendat
cerinta de a plati prime de vacanta in sectorul public civil, am modificat
dreptul general de acordare a platilor compensatorii dat prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 98, pentru a preveni orice alte plati catre noi
solicitanti; incepand cu data de 20 iulie vom inceta platile de ajutor de somaj
tehnic pentru personalul din industria de aparare; am revizuit noua lege a
pensiilor de stat, astfel incat sa limitam cresterea implicata in rata de
inlocuire (aceasta va permite ca recorelarea pensiilor sa continue in limitele
cadrului bugetar existent).
18. Ne-am confruntat cu serioase nerealizari in ceea ce priveste noile
aranjamente privind veniturile si impartirea sarcinilor intre bugetul de stat
si bugetele locale, mai ales cu privire la asigurarea fondurilor pentru
orfelinate si la arieratele autoritatilor locale catre utilitatile de
termoficare. Ca raspuns, Guvernul a mandatat consiliile locale sa aloce sumele
fixe desemnate pentru orfelinate; a infiintat Agentia de Protectie a Copilului
care va primi veniturile alocate ce nu mai pot fi utilizate pentru alte
cheltuieli ale autoritatilor locale; a eliberat imediat in anul 1999 400
miliarde lei ca subventii pentru incalzire si a alocat in acest scop 1,2
trilioane lei in bugetul pe anul 2000. De asemenea, Ministerul Finantelor si
Ministerul Functiei Publice vor conduce impreuna un grup pentru studierea
problemei arieratelor atat ale, cat si catre autoritatile publice locale si
utilitatile locale. Pana la 30 iunie vom implementa recomandarile acestui grup,
in consultare cu personalul F.M.I.
19. In ciuda acestor reforme cuprinzatoare si determinante, Guvernul
recunoaste ca acestea reprezinta numai un punct de pornire catre un program pe
termen mediu care tinteste o pozitie bugetara mai sustenabila. Suntem in mod
special ingrijorati de modelul sistemului nostru de pensii din ultimii ani, in
care o rata de dependenta in crestere a necesitat intotdeauna contributii si
cheltuieli mai mari. In acest sens, reforma noastra cuprinzatoare va tinti
reducerea in mod constant a ratei de contributie in urmatorii ani. Aceasta va
necesita in mod considerabil o crestere a varstei de pensionare si o revizuire
a planurilor actuale de a introduce un pilon de pensii privat, astfel incat
sa-l faca mai putin costisitor pentru buget. Pentru a facilita o politica de
cheltuieli mai rationala, vom intreprinde in scurt timp, cu asistenta Bancii
Mondiale, o analiza a cheltuielilor publice. Ne asteptam, de asemenea, ca
mentinerea unui excedent primar in acest an sa reduca povara cheltuielilor cu
dobanzile in anul urmator si asteptam sa folosim acest castig pentru o reducere
a deficitului bugetar. In eforturile noastre indreptate catre reforma
sistemului de pensii vom analiza atent, de asemenea, legile existente si
initiativele legislative curente, conform cerintelor bugetare si intr-o
modalitate acceptabila Bancii Mondiale - dupa cum am procedat cand am modificat
legea pensiilor de stat recent promulgata, care acum prevede o limita pentru
rata de inlocuire si majoreaza varstele minime de pensionare incepand cu anul
2001.
C. Politica monetara si a cursului de schimb
20. Tintele de politica monetara pentru anul 2000 vor fi compatibile cu o
reducere drastica a inflatiei si cu o acumulare mare a rezervelor valutare si
se vor baza pe premisa unei viteze de rotatie a masei monetare in linii mari
neschimbate de la an la an. Pozitia avuta in vedere pentru politica cursului de
schimb, insotita de un control strict al cresterii salariale, va servi la
pastrarea recentelor castiguri in competitivitatea externa, contribuind in
acelasi timp la o stabilizare a asteptarilor pietei si la rate mai scazute ale
dobanzii in termeni reali. Implementarea programului monetar va continua sa se
bazeze pe luarea drept tinta a activelor interne nete ale bancii centrale. In cazul
unor presiuni de majorare neasteptate pe rezerve si/sau curs de schimb B.N.R.
se va angaja in interventia de sterilizare, in vederea atingerii tintei
indicative pentru baza monetara, asa cum s-a facut incepand de la mijlocul
anului 1999. B.N.R. va fi, de asemenea, pregatita sa-si mentina activele
interne nete sub nivelul din program in cazul unor presiuni neasteptate de
reducere pe rezerve si/sau al unor presiuni de depreciere pe cursul de schimb
al leului.
21. B.N.R. intentioneaza sa se bazeze din ce in ce mai mult pe
instrumentele de piata. In contextul cerintelor mari de sterilizare, precum si
al injectiilor de lichiditate in curs la Banca Agricola, B.N.R. a crescut in
perioada noiembrie - decembrie 1999 rezerva minima obligatorie pentru depozitele
in lei cu inca 10 puncte procentuale la 30% (rezerva minima obligatorie pentru
depozitele in valuta a ramas nemodificata la 20%) pentru a reduce dependenta sa
masiva de operatiunile de atragere de depozite - comparativ cu o rezerva minima
obligatorie unificata de 15% in iunie 1999. Pentru a diminua efectele pe
costurile de intermediere B.N.R. a decis sa ajusteze lunar remunerarea asupra
volumului de rezerve obligatorii rezultat prin majorare suplimentara (15%) pe
baza diferitilor indicatori de piata. In plus, intentionam sa ne abtinem de la
alte cresteri ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele in lei si,
intr-adevar, sa le reducem gradual si sa le unificam cu cele pentru depozitele
in valuta imediat ce conditiile pietei monetare se imbunatatesc suficient.
Intre timp, in conformitate cu recomandarile Departamentului de politica
monetara si curs de schimb din cadrul F.M.I., am publicat la sfarsitul lunii
martie 2000 un set de reglementari pentru operatiuni pe piata creditului.
Aceste reglementari: a) vor clarifica statutul juridic al operatiunilor de
credit, inclusiv facilitatile de credit Lombard, si vor defini garantiile
eligibile; b) vor defini si vor clarifica procedurile de licitatie pentru
operatiunile de atragere de depozite; si c) vor defini tranzactiile de
rascumparare si rascumparare inversa, swap si cumparari si vanzari directe de
titluri de stat. Reglementarile ar trebui sa faciliteze dezvoltarea in
continuare a pietei monetare interbancare, a pietei secundare pentru titlurile
de stat si utilizarea in mai mare masura de catre B.N.R. a instrumentelor de
piata pentru operatiunile monetare. Intentionam, de asemenea, sa trecem de la
atragerea de depozite bilateral la licitarea de depozite (cu licitatii de
depozite care se asteapta sa creasca la cel putin 30% din totalul depozitelor
existente pana la sfarsitul lunii iunie 2000), ca o modalitate de crestere a
eficientei acestor operatiuni si, de asemenea, de extindere a utilizarii
tranzactiilor repo si repo invers - in special luand in considerare ca
cerintele de sterilizare se asteapta sa ramana mari in cursul anului 2000. Mai
mult, rata Lombard a B.N.R. va ramane la un nivel semnificativ mai mare decat
dobanda pietei interbancare.
D. Politica de venituri si disciplina financiara
22. Implementarea stricta a politicii de venituri din sfera sectorului de
stat (buget de stat, regii autonome, companii nationale si 33 dintre
intreprinderile cu cele mai mari pierderi) va fi cheia atingerii tintei de
inflatie si a protejarii castigurilor din competitivitatea externa de cost.
- Dupa cum s-a discutat mai sus, legea bugetului limiteaza cheltuielile cu
salariile in bugetul de stat si Fondul special pentru invatamant la 35.182
miliarde lei in anul 2000, care ar reprezenta o crestere de 56% in termeni
nominali si o crestere de 12,5% in termeni reali pe baza ratei inflatiei
proiectate. Plata cresterilor salariale recent anuntate - inclusiv cresterile
pentru invatamant si lucratorii altor sectoare bugetare, ca urmare a Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 - va depinde strict de disponibilitatea
fondurilor in cadrul acestui plafon pentru cheltuielile cu salariile.
Personalul din sectorul public civil va fi redus din nevoia de a garanta ca
majorarile salariale efectuate nu vor conduce la incalcarea alocatiilor
bugetare. Am prevazut deja in buget reduceri medii anuale ale personalului din
sectorul public civil de 22.700 (circa 4,5%), inclusiv pentru personalul
nedidactic de 10.500 la Ministerul Educatiei Nationale; planificam inca o
reducere de 12.500 a personalului din Ministerul Educatiei Nationale in
septembrie. Personalul din sectoarele aparare/ordine publica/siguranta
nationala va fi redus cu circa 22.000 pana la sfarsitul anului. Alte reduceri
de personal pot sa aiba loc in continuare in contextul restructurarii
ministerelor; si ar fi, de asemenea, necesar sa se efectueze cresteri mai mari
de salarii pentru functionarii publici, altii decat cei din invatamant, fata de
limitele minime cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2000.
- Introducem un sistem de "avertizare din timp" al monitorizarii
salariilor, care sa stea la baza controlului cresterilor salariale din sectorul
bugetar. Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale vor
monitoriza impreuna, lunar, cheltuiala salariala pe fiecare minister pentru a
se asigura ca cheltuielile cu salariile nu depasesc fondul de salarii alocat
acelui minister. Fiecare ordonator de credite si fiecare agentie vor avea
plafonul lor specific pentru cheltuielile salariale lunare, in conformitate cu
alocatia bugetara, in cadrul careia trebuie acoperita orice crestere salariala.
Acest sistem va fi supravegheat de primul-ministru si de Guvern.
- Totalul fondului de salarii pentru regiile autonome si companiile
nationale va fi strict limitat la de patru ori nivelul acestuia din trimestrul
IV 1999 si va fi ajustat in sensul scaderii in concordanta cu reducerile de
personal care nu contribuie la cresterea productivitatii muncii, spre exemplu,
ca urmare a depasirii resurselor unei activitati pentru care personalul a fost
transferat la alte intreprinderi. Aceasta reprezinta o scadere de 9,5% in
termeni reali in anul 2000 pe baza ratei inflatiei proiectate. Bugetele pe anul
2000 ale regiilor autonome si companiilor nationale, care urmeaza sa fie
aprobate de Guvern, vor fi in conformitate cu aceasta linie directoare si vor
fi monitorizate indeaproape de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, precum
si de ministerele responsabile.
- O politica salariala mult mai restrictiva pentru regiile autonome si
companiile nationale, comparativ cu sectorul bugetului de stat, ar trebui, de
asemenea, sa reduca disparitatea mare dintre salarii, care a aparut intre cele
doua sectoare. La sfarsitul anului 1999 si inceputul anului 2000 salariile brute
lunare in regiile autonome si companiile nationale au fost in medie de 3,7
milioane lei, in timp ce salariile in administratia publica, in invatamant si
in sectoarele de sanatate si asistenta sociala au fost in medie de 2,1 milioane
lei.
- Fondurile de salarii in anul 2000 ale celor 33 de societati comerciale cu
cele mai mari pierderi vor fi limitate la de patru ori nivelul estimat al
acestora in trimestrul IV 1999; aceasta ar reprezenta o crestere nominala de
10% si o scadere de 21% in termeni reali pe baza ratei inflatiei proiectate.
Evolutiile salariale in aceste intreprinderi cu pierderi vor fi monitorizate
indeaproape de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si de Fondul
Proprietatii de Stat (F.P.S.).
In consecinta, intentionam sa limitam fondul de salarii nominale in
sectorul de stat, monitorizat la 32.480 miliarde lei in ianuarie - iunie,
45.572 miliarde lei in ianuarie - septembrie si 62.095 miliarde lei in ianuarie
- decembrie 2000. Aceasta reprezinta o crestere nominala de 40% si o crestere
de 1% in termeni reali in anul 2000 pe baza ratei inflatiei proiectate ca medie
anuala.
23. Luam cateva masuri pentru a da un impuls reducerii arieratelor din
economie, in special pentru arieratele la cele 3 mari utilitati - PETROM,
ROMGAZ si CONEL - si la buget. Primul set de masuri este legat de continuarea
reformelor pentru intarirea disciplinei salariale si financiare in regiile
autonome si companiile nationale ale caror bugete sunt aprobate de Guvern si in
cele 33 de intreprinderi cu capital majoritar de stat cu cele mai mari
pierderi. In acest scop vom implementa o noua ordonanta pana la sfarsitul lunii
mai 2000, care prevede inlocuirea contractelor de management cu durata
nelimitata existente cu contracte cu termen fix, si vom conditiona plata de
prime si beneficii de indeplinirea criteriilor financiare, conditia-cheie intre
acestea fiind reducerea arieratelor.
- Pentru fiecare dintre aceste intreprinderi bugetul de venituri si
cheltuieli va include un program pentru reducerea arieratelor si tinte anuale
pentru reducerea costurilor si cresterea productivitatii muncii. Programul
reducerii arieratelor pentru fiecare intreprindere va include tinte
trimestriale, in conformitate cu tinta de reducere anuala a arieratelor. Pentru
regiile autonome si companiile nationale ca grup si pentru cele 33 de
intreprinderi cu cele mai mari pierderi ca grup tintele vor fi in conformitate
cu limitarea arieratelor la nivelul lor de la sfarsitul lunii aprilie 2000.
- Fondurile de salarii vor fi restructurate fata de sistemul actual, in
care primele si beneficiile sunt in general la fel de mari sau chiar mai mari
decat salariile de baza. Pentru majoritatea angajatilor salariile de baza vor
ramane la nivelurile curente avute in vedere, dar primele si beneficiile
obisnuite vor fi limitate la 50% din fondul salariilor de baza. Soldul primelor
si beneficiilor obisnuite va fi transferat catre un fond de premiere in functie
de performante, iar acestea si vor fi acordate doar la sfarsitul anului fiscal,
strict pe baza criteriilor de performanta, care vor include realizarea unui
progres privind reducerea arieratelor de la si catre intreprindere.
- Pentru directori, salariul de baza al unui director de intreprindere va
fi restrictionat la salariul unui subsecretar de stat; salariile de baza ale
directorilor subordonati vor fi corelate cu cel al directorului general, iar
primele si beneficiile vor fi acordate ca si pentru majoritatea angajatilor.
Noua ordonanta prevede ca in cazul unei cresteri a arieratelor peste tinta lor
trimestriala fondul lunar de salarii pentru conducere (inclusiv salariul de
baza, prime si beneficii obisnuite) sa fie imediat redus cu suma cresterii
arieratelor, pana la maximum 30% din fondul de salarii. La sfarsitul anului
fiscal directorului intreprinderii i se poate acorda o prima de performanta de
pana la 100% numai daca au fost atinse tintele pentru reducerea costurilor si
arieratelor si pentru cresterea productivitatii muncii. Directorul
intreprinderii va fi responsabil pentru acordarea premiilor de performanta
pentru directorii subordonati si angajati; ordonatorul principal de credite -
adica ministerul implicat - va fi responsabil pentru acordarea de premii de
performanta pentru directorul general. Acordarea nejustificata de premii de
performanta va reprezenta o incalcare a legii.
24. Alte masuri pentru cresterea disciplinei financiare includ stabilirea
unui plan de actiune de poprire a soldurilor bancare ale celor mai mari 30 de
debitori la bugetul general consolidat (excluzand PETROM, CONEL si ROMGAZ,
pentru care se aplica un program separat). Aceasta va permite bugetului sa aiba
drept de preemtiune asupra resurselor financiare ale intreprinderilor. Prin
acest mecanism intentionam sa reducem asemenea arierate fiscale cu cel putin
100 miliarde lei pana la sfarsitul lunii iunie si cu 200 miliarde lei pana la
sfarsitul lunii iulie, fata de nivelul acestora de la sfarsitul lunii aprilie
2000. Eficienta acestei masuri va fi evaluata la urmatoarea analiza a
programului.
25. Masurile pentru rezolvarea problemei arieratelor sunt in special
urgente, data fiind cresterea recenta a arieratelor interne la cele 3 mari
utilitati cu 10% in termeni reali in perioada ianuarie - martie 2000 fata de
scaderea tintita, de aproape 4% in termeni reali in aceeasi perioada.
- Au aparut probleme in cazurile in care CONEL furnizeaza agent termic unei
utilitati locale pentru distributia catre consumatorii casnici, pentru care
consumatorii casnici platesc utilitatii locale, dar utilitatea locala nu mai
efectueaza plata catre CONEL. In colaborare cu Banca Mondiala vom cauta masuri
pentru a reduce numarul intermediarilor responsabili de efectuarea platii
consumatorilor catre CONEL, inclusiv posibilitatea transferarii proprietatii
centralelor termoelectrice (energie electrica si termica) si retelei de
distributie, de la caz la caz.
- De asemenea, facem cativa pasi suplimentari pentru imbunatatirea
situatiei financiare de la CONEL si ROMGAZ. In cazul CONEL intentionam sa
reducem semnificativ costurile si capacitatea excedentara prin inchiderea
catorva centrale termoelectrice care reprezinta aproximativ 4.500 MW/h in
prezent capacitatea instalata este de 18.000 MW/h, dar cererea este de numai
aproape 8.000 MW/h. Aceste inchideri de centrale vor implica, de asemenea, o
reducere de personal de aproape 20.000 muncitori dintr-un total in prezent de
72.000. Ca parte a acestui plan de restructurare, intentionam, de asemenea, sa
majoram tarifele la energie electrica, neschimbate din noiembrie 1999, cu 20%
la inceputul lunii iunie 2000. In cazul ROMGAZ, unde tarifele au ramas
neschimbate din iunie 1999 tarifele vor fi majorate cu cel putin 20% in luna
iunie.
26. In consecinta, tintim sa reducem arieratele catre cele trei utilitati
cu aproximativ 15% in termeni reali in timpul anului pana in decembrie 2000, pe
baza ratei inflatiei tintite. Plafoanele noastre tinta pentru soldul
arieratelor la cele trei mari utilitati sunt 18.735 miliarde lei la sfarsitul
lunii iunie, 17.652 miliarde lei la sfarsitul lunii septembrie si 16.997
miliarde lei la sfarsitul lunii decembrie 2000. Aceste plafoane reprezinta un
criteriu de performanta in cadrul Aranjamentului stand-by. Mai mult, masurile
descrise in paragrafele anterioare vor ajuta cele trei mari utilitati sa reduca
propriile arierate fiscale catre buget. Stocul arieratelor de la cele trei mari
utilitati catre bugetul general consolidat a insumat 9.057 miliarde lei in
decembrie 1999 si s-a majorat cu 1,4 trilioane lei la 10.445 miliarde lei in
luna martie 2000. Tintim o reducere a acestor arierate la 10.195 miliarde lei
pana in iunie 2000, la 9.745 miliarde lei pana la sfarsitul lunii septembrie si
la nivelul lor din decembrie 1999 de 9.057 miliarde lei pana in luna decembrie
2000. Aceste plafoane reprezinta o scadere cumulata de 1.388 miliarde lei fata
de nivelul lor de la sfarsitul lunii martie si reprezinta, de asemenea, un
criteriu de performanta in cadrul Aranjamentului stand-by. Tintim o reducere
similara a nivelului arieratelor altor utilitati, regii autonome si companii
nationale catre bugetul general consolidat fata de nivelul lor de la sfarsitul
lunii aprilie 2000. Tinta pentru arieratele celor 33 de societati comerciale cu
pierderi catre bugetul general consolidat este de a fi mentinute la nivelul lor
de la sfarsitul lunii aprilie 2000.
E. Balanta de plati si managementul datoriei externe
27. Date fiind deficitul proiectat al contului curent de 1,4 miliarde USD
(3,9% din P.I.B.), intrarile de capital si cresterea programata pentru activele
externe nete ale B.N.R., tinta noastra pentru rezervele brute pentru anul 2000
este de 3,5 miliarde USD (3,1 luni de importuri). Acumularea rezervelor brute
in anul 2000 va fi atinsa prin finantarea exceptionala de la Banca Mondiala,
U.E. si F.M.I.
28. Ne angajam sa evitam acumularea de noi arierate catre creditorii
externi, prin consolidarea procedurilor interne de management al datoriei la
Ministerul Finantelor. Cu diferite ocazii, in perioada august - decembrie 1999,
Romania acumulase sume relativ mici ca arierate la plata externa pentru
imprumuturile garantate de stat pentru intreprinderi, ca rezultat al
procedurilor lente legate de autorizarea platilor in numele intreprinderilor
aflate in incapacitate de plata. In consecinta, pentru a se asigura ca nu va
avea loc nici o noua acumulare de arierate de plati externe pe perioada
aranjamentului, am luat masuri de consolidare a procedurilor interne la
Ministerul Finantelor si de coordonare cu B.N.R. in efectuarea platilor de
datorie scadente. Concret, Guvernul a adoptat o hotarare prin care se solicita
ca toate intreprinderile care au plati in contul serviciului datoriei garantate
de stat, care devin scadente, sa notifice Ministerului Finantelor cu doua
saptamani inainte de data scadentei platii. Dupa primirea acestei notificari
Ministerul Finantelor va trimite documentele de plata la B.N.R. B.N.R. va face
atunci imediat plata catre creditorul extern, iar Ministerul Finantelor va
rambursa B.N.R. suma in lei in doua zile lucratoare.
29. Vom limita imprumuturile neconcesionale pe termen mediu si lung la 2,8
miliarde USD pentru anul 2000, cu un subplafon de 0,6 miliarde USD pentru
scadentele intre 1 si 3 ani. Plafoanele vor acoperi toate imprumuturile
statului, B.N.R., bancilor si intreprinderilor pentru care Guvernul detine
controlul actiunilor. Pentru o mai buna administrare a datoriei vom limita
contractarea/garantarea de catre stat de instrumente de angajare de datorie
care au clauza "put option" inclusa in contractele de datorie. Aceste
plafoane constituie criteriu de performanta in cadrul Aranjamentului stand-by.
30. Ne angajam sa nu introducem noi restrictii de schimb sau sa le
intensificam pe cele existente, sa nu permitem practica valutelor multiple sau
sa nu impunem si sa nu intensificam restrictiile de import pentru scopuri de
balanta de plati/fiscale. In legatura cu aceasta, in conformitate cu programul
convenit cu O.M.C., am redus la jumatate suprataxa de import la 2% la inceputul
anului 2000 si planificam sa o eliminam la inceputul anului 2001. Mai mult, am
facut progrese in negocierile in curs cu Suedia privind solutionarea
arieratelor externe in disputa si vom continua aceste discutii pentru a rezolva
aceasta problema intr-o maniera corespunzatoare obiectivelor programului
nostru.
F. Reforma sectorului financiar
31. Dupa progresul inregistrat anul trecut in domeniul reformei sectorului
financiar si al restructurarii bancare - remarcabil prin rezolvarea cazului
Bancorex - prioritatile pentru anul 2000 vor fi privatizarea Bancii Agricole
(B.A.) si a Bancii Comerciale Romane (B.C.R.), functionarea efectiva a Agentiei
de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.) si consolidarea in continuare a
supravegherii bancare.
32. Restructurarea bancara in cadrul programului s-a concentrat pe trei
banci principale de stat care reprezentau peste 50% din sistemul bancar la
sfarsitul anului 1998.
- In decembrie 1999 am finalizat cu succes inchiderea Bancorex prin
transferarea activelor sale neperformante la A.V.A.B., transferarea pasivelor
sale (acoperite de titluri de stat) la B.C.R. si absorbirea partii ramase din
bilantul sau de catre B.C.R. Ca rezultat, a fost solutionata o sursa serioasa
de instabilitate financiara, in timp ce bugetul si-a asumat pasive echivalente
cu 4,5% din P.I.B. anual.
- Intre timp s-au facut progrese in restructurarea/privatizarea Bancii
Agricole prin: o diminuare a costurilor administrative prin reducerea drastica
a personalului si inchiderea de sucursale; transferul tuturor activelor
neperformante, inclusiv a Fondului Dunarea (in suma totala de 3.700 miliarde
lei) la A.V.A.B. in schimbul titlurilor de stat; o inghetare a acordarii de noi
credite; abtinerea de a se imprumuta de pe piata interbancara; si mentinerea
unor dobanzi la depozite la niveluri usor mai mici decat cele oferite de alte
banci. Mai mult, in efortul de a imbunatati practicile de management si
perspectivele pentru o privatizare rapida, Guvernul a numit o noua conducere in
noiembrie anul trecut, prin aceasta aducand efectiv B.A. sub controlul direct
al B.N.R. Am insistat ca B.A. sa respecte cerintele de rezerve minime
obligatorii (incepand cu mijlocul lunii martie 2000), in parte din motive de
transparenta financiara si eficienta a politicii monetare, si vom recapitaliza
B.A. doar la terminarea privatizarii bancii. Intentionam sa grabim procesul de
privatizare a B.A. Ca urmare a incheierii raportului de due-diligence la
inceputul lunii februarie, asteptam sa primim pana la mijlocul lunii mai
expresii scrise de interes de la investitori potentiali si o oferta ferma pana
la sfarsitul lunii iunie 2000.
- Cu privire la B.C.R., intentionam sa procedam la pregatirea rapida a
acesteia pentru privatizare. O banca de investitii importanta a fost numita
drept consultant de privatizare in decembrie 1999, iar un raport de
due-diligence va fi pregatit pana la sfarsitul lunii mai 2000. Intentionam ca
B.C.R. sa fie oferita spre vanzare pana la sfarsitul lunii iulie 2000 si ca o
oferta ferma sa fie primita pana la sfarsitul lunii septembrie 2000.
33. Pentru a face A.V.A.B. functionala si responsabila, mai ales in lumina
implicatiilor sale pentru buget, Guvernul a numit in noiembrie anul trecut un
nou presedinte al agentiei si a stabilit un consiliu de supraveghere compus din
5 membri - conform unui acord anterior cu Banca Mondiala privind termenii
cerintelor de organizare institutionala, inclusiv numirea unei conduceri si
personal calificate, cu termeni de referinta acceptabili pentru Banca. Pentru a
preveni erodarea prin inflatie a valorii reale a datoriei - care a fost
evaluata la aproximativ 2,3 miliarde USD la momentul transferului acesteia
catre A.V.A.B. in diferite momente incepand de la mijlocul anului 1999, am
decis: a) mentinerea denominarii in valuta initiala a datoriei in valuta (71%
din portofoliul A.V.A.B.); b) indexarea valorii datoriei denominate in moneda
locala, care urmeaza sa fie reesalonata in USD; c) indexarea la dolar a
datoriei neesalonate care depaseste 10.000 USD. De la inceputul lunii februarie
o firma internationala de contabilitate auditeaza portofoliul A.V.A.B. si va
prezenta o estimare completa a valorii recuperabile din activele A.V.A.B. la
mijlocul lunii mai 2000. Aceasta ne va permite sa stabilim obiectivele de
performanta - in termeni de venituri din recuperarea creditelor - pentru
perioada ramasa din anul 2000 si anii urmatori. Tinta noastra preliminara
pentru acest an, pe care s-a bazat bugetul pe anul 2000, era de a colecta
venituri de cel putin 2.000 miliarde lei pana la sfarsitul anului 2000. Am
revizuit aceasta tinta, majorand-o la 2.250 miliarde lei pe baza unor colectari
efective mai bune in primul trimestru (610 miliarde lei) decat cele estimate,
si vom revizui din nou tinta la momentul viitoarei analize pe baza rezultatelor
raportului auditorului.
34. Recenta restructurare organizatorica a B.N.R. a consolidat
responsabilitatile de supraveghere din cadrul bancii centrale, prin formarea
unui nou departament de supraveghere bancara care uneste departamentele
anterioare de control si supraveghere. B.N.R. intentioneaza sa isi dubleze
efortul pentru intarirea supravegherii bancare, astfel incat sa asigure
practici bancare solide. In legatura cu dezvoltarea si aducerea la deplina
operabilitate a unui sistem "indicator de avertizare timpurie" pentru
supravegherea bancara - ca un mijloc de identificare a bancilor in dificultate
- vom consolida actiunile de efectuare a supravegherii descrise in Matricea
decizionala a actiunilor implementate progresiv (MDAIP), care este in discutie
si revizuita in consultare cu F.M.I. (atat cu consultantul F.M.I., cat si cu
misiunea Departamentului de politica monetara si curs de schimb). Pana la
sfarsitul lunii iunie 2000 MDAIP consolidata va fi pusa in aplicare, iar in
consecinta toate regulile bancare si reglementarile prudentiale vor fi cu si
mai multa strictete consolidate. Spre exemplu, bancilor care nu respecta
cerintele de adecvare a capitalului si/sau cerintele de provizionare bazate pe
clasificarea activelor, in functie de gradul de nerespectare, li se va da un
timp limitat pentru indeplinirea treptata, impreuna cu (sau urmat progresiv de)
supravegherea intarita, administrarea speciala, suspendarea activitatilor de
acordare a creditelor, amenzi pentru conducatorii bancilor si, in sfarsit,
retragerea licentei bancare si initierea procedurilor de faliment. In vederea
iesirii usoare a bancilor insolvabile din sistemul bancar, am inceput sa
analizam legislatia curenta cu privire la procedurile de faliment si lichidare
pentru banci, cu ajutorul juristilor si specialistilor in proceduri de
faliment, in vederea intaririi autoritatii bancii centrale si facilitarii
rezolvarii din timp. Aceasta analiza va fi realizata in consultare cu
consilierul F.M.I. de la B.N.R. si pana la sfarsitul lunii mai 2000 vor fi
facute propuneri de modificare a legilor relevante. In plus, toate bancile comerciale
vor fi inspectate in anul 2000 si rapoarte in rezumat ale echipelor de
supraveghere din B.N.R. vor fi pregatite pana la sfarsitul lunii decembrie
2000. Au inceput sa fie pregatite rapoarte lunare, ale caror copii vor fi
furnizate personalului F.M.I., privind riscul sistemic al sistemului bancar din
Romania, inclusiv actiunile specifice de supraveghere/penalitatile aplicate
folosind sistemul intarit al MDAIP. In ceea ce priveste cooperativele de credit
sau asa-numitele banci populare - care nu fac obiectul reglementarii bancii
centrale sau al supravegherii, dar care se pare ca si-au extins considerabil
operatiunile de-a lungul timpului -, B.N.R. a initiat pregatirea unui proiect
de lege pentru reglementarea si supravegherea lor, care este in prezent in faza
finala. Intentionam sa discutam proiectul cu F.M.I. si cu Banca Mondiala
inainte de a-l inainta spre aprobare Parlamentului.
G. Restructurarea si privatizarea intreprinderilor
35. In ciuda progresului fara precedent al privatizarii de anul trecut si
reducerii considerabile a fortei de munca din industrie in ultimii cativa ani,
problemele structurale la nivel de intreprindere raman un impediment-cheie al
cresterii si stabilitatii in Romania, demonstrand nevoia pentru restructurarea
accelerata a intreprinderilor.
36. Efortul nostru de privatizare actioneaza la trei niveluri:
- Primul, vanzarile directe ale intreprinderilor de stat de catre Fondul
Proprietatii de Stat (F.P.S.). Aproape 1.470 de intreprinderi (dintre care 70
au fost mari) au fost privatizate in 1999, reprezentand aproape 13% din
capitalul F.P.S. (evaluat la sfarsitul anului 1998), aceasta comparata cu tinta
din program de 14% . Totalul cumulat al intreprinderilor privatizate la
sfarsitul anului 1999, de la inceputul reformei, reprezinta 35% din capitalul
F.P.S. Privatizarile prin vanzare ar fi fost mai mari in 1999, daca nu ar fi
fost efectele perturbatoare ale noii legi a privatizarii adoptate la mijlocul
anului, care a marit cerintele de protectie a mediului si a creat incertitudini
juridice cu privire la obligatiile legate de datoria fata de stat a
intreprinderilor care sunt privatizate. Pana in luna decembrie volumul lunar al
privatizarilor prin vanzare fusese restabilit la nivelul din prima jumatate a
anului 1999. La inceputul anului 2000 2.154 de intreprinderi au ramas in
portofoliul F.P.S. cu o cota in capitalul F.P.S. de aproape 29 trilioane lei.
Aproximativ trei patrimi din aceste intreprinderi, reprezentand aproape 85% din
cota totala ramasa la F.P.S. vor fi oferite spre vanzare in anul 2000;
celelalte vor fi fie lichidate, fie restructurate. Ca nivel minim, ne asteptam
sa privatizam un procent suplimentar de 15% din capitalul initial al F.P.S. in
anul 2000 prin vanzari directe de catre F.P.S.
- Al doilea, privatizarea/lichidarea - prin metoda "in pachet"
sau metoda "caz cu caz", implicand licitatii internationale - a 64 de
intreprinderi mari, inclusiv 50 de intreprinderi grupate in 5 pachete -
reprezentand 25% din capitalul F.P.S. Acest proces a atras un puternic interes
din partea bancilor de investitii renumite pentru a servi drept consultanti,
ceea ce este de bun augur pentru eventuala restructurare a acestor
intreprinderi. Pana la inceputul lunii aprilie 2000 au fost semnate cu banci de
investitii sau consultanti de lichidare toate contractele, cu exceptia SIDEX si
TRACTORUL. Licitatia pentru TRACTORUL, care a fost impartit in zece unitati
mici, a fost redeschisa. Data fiind deteriorarea in continuare a pozitiei
financiare a SIDEX, ne angajam sa continuam procesul de privatizare a SIDEX in
cea mai expeditiva maniera, prin initierea unei noi licitatii si luarea unei
decizii pana la 15 iunie 2000. In conformitate cu intelegerile la care s-a
ajuns cu Banca Mondiala, ne angajam sa oferim spre vanzare sau lichidare/restructurare
pana la sfarsitul lunii septembrie 2000 toate intreprinderile pentru care au
fost deja semnate contracte cu banci de investitii. De asemenea, intentionam sa
finalizam privatizarea sau lichidarea pentru 3 din cele 5 pachete si 10 din
cele 12 intreprinderi "caz sau caz" (pentru care contractele cu
bancile de investitii au fost deja semnate) pana la sfarsitul anului 2000.
- Al treilea, cu privire la companiile nationale (fostele regii autonome),
dupa cum s-a convenit cu Banca Mondiala, am oferit pentru privatizare la
sfarsitul anului 1999 o cota minoritara de capital al PETROM (35%). Totusi
aceasta strategie a esuat in atragerea vreunui interes serios. Vom analiza
motivele care au condus la esuarea acestei strategii, impreuna cu Banca
Mondiala, si vom deschide o licitatie pentru privatizarea pachetului de control
al PETROM anul acesta. De asemenea, pregatim pentru privatizare companiile
nationale din domeniul distributiei energiei. Impartim CONEL in cateva unitati
separate: o unitate de producere a energiei hidroelectrice, o unitate pentru
producerea energiei termice, o unitate pentru transport si livrare si o unitate
pentru distributie catre consumatori: Unitatea de distributie va fi impartita
intr-un numar de sucursale mai mici care vor fi privatizate separat. De
asemenea, vom imparti ROMGAZ in cateva unitati separate: o unitate pentru
productie, o unitate pentru transport, o unitate pentru stocarea gazului si
doua unitati pentru distributie. Cele doua unitati pentru distributie, care
initial erau separate pe baza criteriului geografic nord-sud, vor fi in schimb
separate in cateva unitati mai mici care urmeaza sa fie privatizate separat.
37. Pana acum a fost facut un progres in initierea lichidarii sau
incheierii operatiunilor catorva intreprinderi cu pierderi. Totusi, din cauza
procesului lent si a declinului economic continuu, totalul pierderilor generate
de intreprinderile aflate in portofoliul F.P.S. si de alte intreprinderi de
stat a continuat sa creasca. La zi, masurile de reducere a pierderilor sunt
considerate satisfacatoare, conform conditionalitatii din PSAL cu Banca
Mondiala: au fost numiti lichidatorii sau a fost oprita functionarea pentru
intreprinderile de stat generand 12% din pierderile F.P.S. (care, in schimb,
reprezinta aproape 40% din totalul pierderilor din economie la sfarsitul anului
1998). Intre timp pierderile a 6 companii miniere au fost reduse cu 47% in
termeni reali. In anul 2000 intentionam sa ne dublam eforturile pentru
reducerea pierderilor totale din sectorul de stat (si din intreprinderile
aflate in portofoliul F.P.S., in particular) prin combinarea masurilor de
restructurare, privatizare si lichidare. In aceasta privinta, un alt set de
intreprinderi din portofoliul F.P.S. este selectionat pentru lichidarea/incetarea
operatiunilor pentru reducerea pierderilor, iar alte inchideri de mine se
asteapta in anul 2000, dupa cum s-a convenit provizoriu cu Banca Mondiala.
Pierderile din sectorul minier vor fi reduse cu 20% in termeni reali in anul
2000, iar contractele privind inchiderea tehnica si protectia mediului pentru
cel putin 10 mine trebuie incheiate.
H. Protectia sociala
38. Declinul activitatii economice in ultimul an a sporit in continuare
povara pentru cei mai saraci din societate. Criza recenta din orfelinate nu a
fost decat un exemplu de continuare a suferintei umane pe care Guvernul trebuie
sa o rezolve. In timp ce o imbunatatire sustinuta in economia reala va trebui
sa fie principalul factor in imbunatatirea conditiilor sociale, Guvernul
trebuie, de asemenea, sa actioneze direct. Am facut pasi pentru consolidarea
tuturor functiilor legate de ingrijirea copiilor si orfanilor doar intr-o
singura agentie. In plus, va fi intreprinsa o analiza cuprinzatoare a
finantarii autoritatii locale (paragraful 18). Pentru a redresa situatia
financiara precara a pensionarilor cu cele mai mici pensii, am recorelat toate
pensiile (paragraful 16). Casa Nationala pentru Asigurari de Sanatate este
infiintata acum si este dotata cu resursele necesare pentru a asigura o prestare
mult imbunatatita a serviciilor medicale pentru populatie. In urmatoarele luni
vom intari protectia sociala pentru somerii pe termen lung si pentru cei mai
saraci din societate, prin intreprinderea unor actiuni legale in vederea
consolidarii responsabilitatii institutionale pentru livrarea de ajutoare si
servicii de asistenta sociala; vom imbunatati alocatiile pentru schema de
sprijinire a venitului minim, in functie de mijloacele de existenta; si o mai
buna tintire a alocatiilor pentru copii pentru familiile cu mai multi copii.
Pentru a imbunatati impactul politicii publice privind reducerea saraciei vom
infiinta, de asemenea, o unitate de monitorizare a politicii de combatere a
saraciei (UMPCS) pe langa cabinetul primului-ministru.
III. Monitorizarea programului
39. Pe baza performantelor din cadrul programului de pana acum si a
politicilor descrise in aceasta scrisoare, cerem incheierea primei analize in
cadrul aranjamentului si derogari pentru neindeplinirea criteriului de
performanta permanent privind arieratele de plata la extern pentru creditorii
oficiali si a celor 5 criterii de performanta de la sfarsitul lunii decembrie
1999 privind creditul net acordat bugetului general consolidat de sistemul
bancar, cheltuielile totale cu salariile, preluarea datoriei intreprinderilor
la banci de catre bugetul general consolidat si emiterea de garantii de stat
pentru imprumuturile bancare acordate intreprinderilor, arieratele interne
catre CONEL, ROMGAZ si PETROM, precum si reducerea neta a arieratelor fiscale
ale CONEL si ROMGAZ catre bugetul general consolidat.
40. De asemenea, cerem extinderea programului pana la sfarsitul lunii
februarie 2001. Implementarea programului va fi monitorizata pe baza
criteriilor de performanta si a tintelor indicative, dupa cum sunt descrise in
urmatoarele cateva paragrafe. In plus, programul va fi revizuit de catre Fond
de doua ori in perioada ramasa a Aranjamentului stand-by: 15 august si 15
noiembrie 2000.
41. Criteriile de performanta sunt urmatoarele: (i) plafoane trimestriale
privind activele interne nete ale B.N.R.; (ii) plafoane trimestriale privind
creditul sistemului bancar pentru bugetul general consolidat; (iii) limitele
trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoanele
trimestriale pentru fondurile de salarii nominale pentru bugetul de stat si
Fondul special pentru invatamant, regiile autonome, companiile nationale si
societatile comerciale cu pierderi; (v) plafoanele trimestriale privind
contractarea sau garantarea de catre stat a datoriei externe neconcesionale, cu
subplafoane pentru scadentele intre 1 si 3 ani; (vi) plafoane trimestriale
privind nivelul datoriei externe cu scadenta de pana la un an, contractata sau
garantata de catre stat; (vii) plafoane trimestriale privind preluarea de catre
stat a datoriei intreprinderilor catre banci si garantarea imprumuturilor
bancare pentru intreprinderi de catre bugetul general consolidat; (viii)
plafoane trimestriale privind arieratele interne catre CONEL, ROMGAZ si PETROM;
(ix) limite trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale ale
CONEL, ROMGAZ si PETROM; (x) un criteriu de performanta permanent de
neacumulare a arieratelor la plati externe catre creditorii externi oficiali se
va aplica de asemenea.
42. Tintele indicative sunt urmatoarele: (i) plafoane trimestriale privind
baza monetara; (ii) plafoane trimestriale privind stocul arieratelor la platile
externe; (iii) limite trimestriale privind activele externe nete ale sistemului
bancar; si (iv) plafoane trimestriale privind baza monetara. Plafoanele
monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a pozitiilor zilnice pentru
perioada lunara in cauza.
43. Obiectivele structurale din cadrul programului includ: (i) tinte
trimestriale pentru privatizari prin vanzare; (ii) oferirea B.C.R. pe piata
pentru privatizare si primirea expresiilor de interes scrise si detaliate pana
la sfarsitul lunii iulie; (iii) oferta ferma pentru privatizarea B.C.R. pana la
sfarsitul lunii septembrie; (iv) implementarea Matricei decizionale imbunatatite
a actiunilor implementate progresiv, dupa cum s-a convenit cu F.M.I. (sfarsitul
lunii mai 2000); (v) tinte trimestriale privind veniturile minime din
recuperarea activelor neperformante din posesia A.V.A.B.; (vi) in absenta unei
oferte ferme pentru privatizarea Bancii Agricole (B.A.), initierea rezolvarii
situatiei pana la sfarsitul lunii iunie 2000; (vii) finalizarea privatizarii
B.A. sau incheierea situatiei pana la sfarsitul lunii septembrie; (viii)
oferirea spre vanzare a 7 mari intreprinderi de stat selectate pentru
privatizare (TAROM, ALRO, ALPROM, ELECTROPUTERE, HIDROMECANICA, ANTIBIOTICE,
ROMVAG) si a celor 5 pachete de intreprinderi pana la sfarsitul lunii
septembrie 2000; (ix) semnarea pana la sfarsitul lunii septembrie 2000 de noi
contracte cu bancile de investitii pentru privatizarea SIDEX si TRACTORUL; (x)
initierea procedurilor de lichidare/restructurare pentru toate cele 5 mari
intreprinderi de stat selectate pentru lichidare/restructurare (CLUJANA Cluj,
SIDERURGICA, ROMAN, NITRAMONIA, IUG) pana la sfarsitul lunii octombrie; (xi)
incheierea acestor proceduri de lichidare/restructurare pana la sfarsitul lunii
decembrie 2000; si (xii) revizuirea legislatiei existente privind procedurile
de faliment bancar si pregatirea amendamentelor propuse (sfarsitul lunii iunie
2000).
44. Preconditiile pentru incheierea primei analize includ: (i) abrogarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 67 si amendarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 98; (ii) expresia scrisa de interes pentru Banca Agricola sau o
decizie pentru a trece la rezolvarea Bancii Agricole.
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.
- miliarde lei -
_______________________________________________________________
Plafon Efectiv
_______________________________________________________________
Stoc la:
31 decembrie 1999 (criteriu de performanta) 19.865
31 martie 2000 19.764
30 iunie 2000 (criteriu de performanta) 15.898
30 septembrie 2000 (criteriu de performanta) 16.686
31 decembrie 2000 (criteriu de performanta) 10.982
_______________________________________________________________
Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenta intre
baza monetara medie (asa cum este definita in tabelul nr. XI) si media
activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite in tabelul
nr. II), ambele exprimate in moneda locala.
Pentru scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete
vor fi transformate in lei in vederea calcularii activelor medii interne nete
la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 20.639 lei/dolar, iunie
2000; 21.037 lei/dolar, septembrie 2000; 22.191 lei/dolar, decembrie 2000.
Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca medie a activelor
externe nete zilnice, asa cum sunt definite in tabelul nr. II.
Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenta contabila
a Bancii Nationale a Romaniei, date care vor fi furnizate saptamanal Fondului
Monetar International de catre B.N.R.
Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat in
urmatoarele conditii:
(1) Plafonul va fi coborat in mod proportional pentru fractiunea din luna
in care finantarea externa bruta, asa cum este definita in tabelul nr. II,
depaseste nivelurile programate, specificate in tabelul nr. II.
(2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, in mod proportional pentru
fractiunea din luna si in limita insuficientelor din finantarea externa bruta
(specificata in tabelul nr. II) pana la sfarsitul lunii iunie 2000 si de pana
la 200 milioane dolari, valoare cumulata pentru perioada ramasa din anul 2000.
(3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare in rezervele minime
obligatorii, conform tabelului nr. XI. Inainte de a efectua orice schimbare,
B.N.R. se va consulta cu personalul F.M.I.
II. Tinte pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale
B.N.R.
- milioane dolari S.U.A. -
_______________________________________________________________
Nivel Efectiv
minim
_______________________________________________________________
Stoc la:
31 decembrie 1999 846
31 martie 2000 945
30 iunie 2000 (criteriu de performanta) 1.226
30 septembrie 2000 (criteriu de performanta) 1.337
31 decembrie 2000 (criteriu de performanta) 1.740
_______________________________________________________________
Activele externe nete ale B.N.R. reprezinta diferenta dintre activele de
rezerva si pasivele externe.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie sa fie definite
ca aurul monetar, disponibilitatile in DST, orice pozitie de rezerva la F.M.I.
si disponibilitatile de valuta in monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din
rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la bancile
comerciale, orice active in monede neconvertibile, activele de rezerva grevate,
activele de rezerva angajate drept colateral pentru creditele externe, activele
de rezerva utilizate in contracte forward si metalele pretioase, altele decat
aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la pretul contabil de 280,4 dolari S.U.A
per uncie si disponibilitatile in DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31
decembrie 1999 activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus,
aveau valoarea de 2.462 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932
milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca
imprumut, depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul
B.N.R. folosit drept garantie) si pasive forward ale B.N.R. in monede
convertibile catre rezidenti si nerezidenti, ca si obligatiile ce decurg din
depozitele in valuta ale bancilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumparari de
la F.M.I.; imprumuturi de pe pietele internationale de capital; si creditele
"punte" de la B.R.I., banci straine, guverne straine sau de la alte
institutii financiare, indiferent de scadenta lor. Obligatiunile denominate in
yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap Samurai I la
108,25/USD si Samurai II la 111,9/USD. La 31 martie 1999 pasivele externe ale
B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.616 milioane dolari
S.U.A.
Toate activele si pasivele denominate in valute convertibile, altele decat
dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb fata
de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificarile in definirea ori
evaluarea activelor sau pasivelor, precum si detaliile operatiunilor privind
vanzarile, cumpararile sau operatiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea,
comunicate personalului F.M.I.
AEN ale B.N.R. vor fi automat ajustate pentru sumele finantarii externe
brute*1) care se abat de la nivelurile programate (pe o baza cumulata).
------------
*1) Finantarea externa este definita ca intrari din credite acordate
Guvernului pentru sustinerea balantei de plati, cu o scadenta mai mare de un
an, de la creditori bilaterali si multilaterali, precum si din resurse cu o
scadenta mai mare de un an, obtinute de Guvern de pe pietele internationale de
capital. Aceasta exclude utilizarea resurselor Fondului.
iunie 2000 - 295 milioane dolari S.U.A.
septembrie 2000 - 490 milioane dolari S.U.A.
decembrie 2000 - 640 milioane dolari S.U.A.
Concret, daca intrarile din finantarea externa:
(1) depasesc limitele din program, limita inferioara a AEN la trimestru va
fi marita cu valoarea integrala a finantarii suplimentare;
(2) nu indeplinesc limitele stabilite in program, limita inferioara a AEN
va fi micsorata cu valoarea integrala a nerealizarii pana in iunie 2000, iar
pentru perioada ramasa din an nu poate depasi valoarea de 200 milioane dolari
S.U.A.
III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul
general consolidat
- miliarde lei -
_______________________________________________________________
Plafon Efectiv
_______________________________________________________________
Sold la:
31 decembrie 1999 43.621
31 martie 1999 43.154
30 iunie 2000 (criteriu de performanta) 46.441
30 septembrie 2000 (criteriu de performanta) 46.213
31 decembrie 2000 (criteriu de performanta) 44.440
_______________________________________________________________
Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritatilor
locale, fondurile de protectie sociala*2), Fondul special pentru dezvoltarea si
modernizarea vamilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice,
Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea
si dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguratilor,
Fondul special pentru aviatia civila, Fondul national de solidaritate, Fondul
special de sustinere a invatamantului de stat, Fondul special pentru reducerea
riscurilor tehnologice, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul
Finantelor sau de alte ministere si agentii in afara cadrului bugetar; alte
operatiuni extrabugetare ale ministerelor finantate din credite externe,
fonduri in contrapartida constituite din sumele creditelor externe si Fondul
Proprietatii de Stat. Orice fonduri noi create in perioada programului pentru
preluarea operatiunilor de natura fiscala, asa cum sunt ele definite de
Manualul Fondului Monetar International de Statistica financiara
guvernamentala, vor fi incluse in definitia bugetului general consolidat.
------------
*2) Acestea includ Fondul asigurarilor sociale de stat, Fondul pentru plata
ajutorului de somaj, Fondul pentru sanatate, Fondul asigurarilor sociale de
sanatate, Fondul pentru risc si accidente.
Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar catre bugetul
general consolidat este definit ca incluzand toate creantele sistemului bancar
asupra bugetului general consolidat minus toate depozitele bugetului general
consolidat in sistemul bancar. Creditul guvernamental in valuta existent la 31
decembrie 1999 va fi convertit la cursul de schimb de la sfarsitul lunii
decembrie 1999. Creditul guvernamental in valuta nou-acordat in anul 2000 va fi
evaluat la cursurile de schimb contabile (lei/USD): 18.697; 20.347; 20.916 si
21.964 pentru o asemenea datorie emisa in perioadele ianuarie - martie, aprilie
- iunie, iulie - septembrie si, respectiv, octombrie - decembrie.
Imprumuturile statului la banci, la o rata a dobanzii mai mica decat rata
de referinta a B.N.R., pentru finantarea subimprumuturilor catre agentii economici
sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenita a conturilor care
trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru scopurile programului este
inclusa in FAD aide memoire "Romania: Masurarea deficitului bugetar",
Partea a II-a, anexa nr. 11, februarie 1994.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul general
consolidat vor fi ajustate in urmatoarele situatii:
1. Plafoanele vor fi micsorate cu cresterea cumulata a stocului datoriei
statului detinute de sectorul nebancar, incepand cu 1 ianuarie 2000, si
majorate cu orice descresteri ale acesteia.
2. Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi micsorate cu
intreaga suma a contrapartidei in lei a finantarii externe a bugetului general
consolidat, care depaseste nivelurile specificate in tabelul nr. II,
utilizandu-se urmatoarele cursuri medii de schimb (leu/dolar S.U.A.):
- aprilie - iunie - 20.347
- iulie - septembrie - 20.916
- octombrie - decembrie - 21.964
Plafoanele vor fi majorate cu 100% din nerealizarea finantarii externe
(fata de nivelurile specificate in tabelul nr. II) a bugetului general
consolidat in iunie 2000 si cu pana la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat,
pentru perioada ramasa din an.
3. Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de
finantare externa, alta decat cea pentru sustinerea balantei de plati, adica
finantare externa pe proiecte, catre bugetul general consolidat, fata de
urmatoarea evolutie (date cumulate de la 1 ianuarie 2000):
sfarsitul lunii iunie 2000 - 287 milioane dolari S.U.A., la un curs
de 20.863 lei/USD;
sfarsitul lunii septembrie 2000 - 428 milioane dolari S.U.A., la un curs
de 21.204 lei/USD;
sfarsitul lunii decembrie 2000 - 543 milioane dolari S.U.A., la un curs
de 22.193 lei/USD.
- Plafoanele vor fi micsorate cu 100% din orice plus de finantare externa,
alta decat cea pentru sustinerea balantei de plati catre bugetul general
consolidat, de si peste 150 milioane dolari S.U.A., fata de evolutia de mai
sus.
- Plafoanele vor fi majorate cu 100% din orice minus de finantare externa,
alta decat cea pentru sustinerea balantei de plati catre bugetul general
consolidat, pana la un maxim de:
sfarsitul lunii iunie 2000 - 100 milioane dolari S.U.A., la un curs
de 20.863 lei/USD;
sfarsitul lunii septembrie 2000 - 150 milioane dolari S.U.A., la un curs
de 21.204 lei/USD;
sfarsitul lunii decembrie 2000 - 200 milioane dolari S.U.A., la un curs
de 22.193 lei/USD.
4. Plafoanele vor fi reduse cu orice credit overdraft acordat Contului
general al trezoreriei de B.N.R., care depaseste limita legala de 391 miliarde
lei. (Aceasta limita ar putea fi schimbata dupa consultarea cu personalul
Fondului, in situatia in care are loc o schimbare a limitei legale a creditului
overdraft, asa cum este definita in Statutul B.N.R.)
5. Plafoanele vor fi majorate cu orice emisiune de obligatiuni de stat
legata de inchiderea Bancorex*3) si rezolvarea cazului Bancii Agricole, pana la
un maximum de 250 milioane dolari S.U.A., la cursul de schimb existent si
costurile de dobanda aferente.
------------
*3) In timp ce inchiderea Bancorex s-a terminat la sfarsitul lunii
decembrie 1999, cateva dintre pasivele sale transferate la B.C.R. au fost
garantate de Ministerul Finantelor, care va emite titluri de stat imediat ce
aceste pasive ajung la scadenta si sunt realizate in decursul anului 2000 si
dupa.
6. Plafoanele vor fi micsorate (majorate) cu plusul (minusul) incasarilor
din privatizare ale F.P.S. si autoritatilor locale, precum si al veniturilor
din recuperarea activelor de la A.V.A.B., comparativ cu urmatoarele niveluri
cumulate de la 1 ianuarie 2000:
sfarsitul lunii iunie 2000 - 3.700 miliarde lei;
sfarsitul lunii septembrie 2000 - 6.100 miliarde lei;
sfarsitul lunii decembrie 2000 - 10.225 miliarde lei.
IV. Limite pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci de
catre bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale pentru
imprumuturile bancare acordate intreprinderilor
- miliarde lei -
_______________________________________________________________
Datoria preluata si garantiile Plafon Efectiv
date de Guvern
_______________________________________________________________
31 martie 2000*4) 200
Crestere de la 31 martie 2000:
30 iunie 2000 (criteriu de performanta) 0
30 septembrie 2000 (criteriu de performanta) 0
31 decembrie 2000 (criteriu de performanta) 0
_______________________________________________________________
*4) Datele efective la 31 martie 2000 includ imprumuturile acordate ROMAN
si TRACTORUL, garantate cu depozitele F.P.S.
Pentru scopurile programului, preluarea datoriei intreprinderilor fata de
banci de catre bugetul general consolidat si emiterea unei garantii pentru
preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci sunt tratate ca fiind
echivalente. Aceasta limita include orice imprumut la care Guvernul plateste
sau garanteaza dobanda, chiar daca suma imprumutului nu este garantata. Bugetul
general consolidat este definit in tabelul nr. III. Criteriul se aplica, de
asemenea, utilizarii resurselor F.P.S. pentru recapitalizarea intreprinderilor.
Aceste limite exclud:
- contractarea sau garantarea de datorie externa, pentru care sunt
stabilite limite separate in tabelele nr. V si VI;
- datoria transferata la A.V.A.B. in procesul restructurarii bancare.
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de catre
Ministerul Finantelor.
V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen
mediu si lung
- milioane dolari S.U.A. -
_______________________________________________________________________________
Scadenta intre Scadenta mai mare
1 si 3 ani de 1 an
_______________ _________________
Plafon Efectiv Plafon Efectiv
_______________________________________________________________________________
31 martie 2000 6 605
30 iunie 2000 (criteriu de performanta) 300 1.400
30 septembrie 2000 (criteriu de performanta) 450 2.100
31 decembrie 2000 (criteriu de performanta) 600 2.800
_______________________________________________________________________________
Plafoanele se aplica la contractarea si garantarea datoriei externe
neconcesionale, cu scadente initiale mai mari de un an, de catre bugetul
general consolidat, Banca Nationala a Romaniei, regiile autonome si alte
intreprinderi si banci comerciale, la care Guvernul sau F.P.S. este actionar
majoritar. Plafoanele se aplica, de asemenea, si tuturor preluarilor de
imprumuturi pentru datoria externa care nu au fost garantate si contractate
anterior de bugetul general consolidat.
Bugetul general consolidat este definit in tabelul nr. III. In ce priveste
bancile comerciale, acestea includ: Banca Comerciala Romana (B.C.R.), Banca
Agricola, Eximbank si Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.). Plafoanele
exclud liniile de finantare de tip revolving a importului, acordate pentru mai
mult de un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului bancar, precum
si pasivele catre F.M.I., creditele "punte" primite de la B.R.I.,
banci straine, guverne straine sau alte institutii financiare. Datoria aflata
in cadrul acestor plafoane va fi evaluata in dolari S.U.A., la cursul de schimb
valabil la data la care contractul sau garantia intra in vigoare. Vanzarile de
bonuri de tezaur catre nerezidenti sunt excluse din aceste plafoane daca vanzarile
sunt efectuate prin mecanismul obisnuit de licitatie si nu implica nici o
garantie a cursurilor de schimb si credite care sunt considerate concesionale.
Plafoanele vor fi ajustate in urmatoarele circumstante:
In cazul in care oricare dintre bancile comerciale, la care bugetul general
consolidat sau F.P.S. este actionar majoritar, este privatizata, contractarea
sau garantarea datoriei sale neconcesionale pe termen mediu si lung va fi
exclusa din plafoane. Caracterul concesional al noilor imprumuturi va fi
stabilit pe baza costurilor finantarii (dobanzi si alte costuri) si pe baza
termenilor rambursarii (scadentei), dupa cum urmeaza: vor fi considerate
credite concesionale cele cu un element de donatie de cel putin 35% .
Caracterul concesional al unui credit va fi determinat prin compararea valorii
nete prezente a platilor de dobanzi si rambursarilor de rate de imprumut cu
valoarea nominala a creditului. Valoarea neta prezenta a dobanzilor si
rambursarilor de rate de imprumut va fi redusa pe baza ratelor de referinta
pentru dobanzile comerciale OECD (CIRR) pentru valuta creditului, plus o marja.
Pentru creditele cu o perioada de rambursare mai mica de 15 ani reducerea va fi
egala cu rata medie CIRR a celor 6 luni care preced data la care creditul a
fost contractat plus o marja de 0,75% . Pentru creditele cu scadente de 15 ani
sau mai mari rata de reducere va fi egala cu media dobanzilor CIRR a celor 10
ani care preced data contractarii creditului plus o marja ce variaza in functie
de scadenta creditului. Pentru creditele ale caror scadente sunt cuprinse intre
15 - 19 ani marja va fi de 1%, pentru creditele intre 20 - 29 de ani marja va
fi de 1,15%, iar pentru creditele cu scadente la 30 de ani sau mai mari, de
1,25% .
Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de
Ministerul Finantelor si B.N.R.
VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt
- milioane USD -
_______________________________________________________________
Plafon Efectiv
_______________________________________________________________
Soldul datoriei la:
31 decembrie 1999 1,7
31 martie 2000 1,5
30 iunie 2000 (criteriu de performanta) 0
30 septembrie 2000 (criteriu de performanta) 0
31 decembrie 2000 (criteriu de performanta) 0
_______________________________________________________________
Plafoanele se aplica soldului datoriei externe pe termen scurt cu scadente
initiale de pana la un an inclusiv, contractata sau garantata de bugetul
general consolidat, B.N.R., regii autonome si de alte intreprinderi in care
statul sau F.P.S. au o participare majoritara de capital. Bugetul general
consolidat este definit in tabelul nr. III. Datoria externa pe termen scurt
include toate obligatiile pe termen scurt, altele decat creditele de import
obisnuite si soldurile existente in baza aranjamentelor bilaterale de plati.
Plafoanele se aplica, de asemenea, instrumentelor de datorie cu "put
option" care ar fi solicitate intr-un an de la data contractarii. Sunt
excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, astfel cum
sunt ele definite in tabelul nr. VIII. Datoria inclusa in aceste limite va fi
evaluata in USD la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care
corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plati a insumat
1,7 milioane USD la sfarsitul lunii decembrie 1999.
Plafoanele vor fi ajustate in urmatoarele circumstante:
In cazul in care oricare dintre bancile comerciale la care bugetul general
consolidat sau F.P.S. detine capital majoritar se privatizeaza, datoria ei pe
termen scurt se va exclude din plafoane.
Plafoanele vor fi urmarite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de
Ministerul Finantelor si B.N.R.
VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ si PETROM
- miliarde lei -
_______________________________________________________________________________
Plafon Efectiv
___________________________ ____________________________
Total CONEL ROMGAZ PETROM Total CONEL ROMGAZ PETROM
_______________________________________________________________________________
Stocul arieratelor
la 31 decembrie 1999 15.708 6.557 3.351 5.800
Stocul arieratelor
la 31 martie 2000 18.669 8.060 4.361 6.248
30 iunie 2000
(criteriu de
performanta) 18.735 8.091 4.237 6.407
30 septembrie 2000
(criteriu de
performanta) 17.652 7.576 3.858 6.218
31 decembrie 2000
(criteriu de
performanta) 16.997 7.095 3.626 6.276
_______________________________________________________________________________
Arieratele se refera la conturile de creditori cu restante de peste 30 de
zile. Pentru scopurile programului arieratele de plati fata de CONEL, ROMGAZ si
PETROM cuprind arierate de la toti clientii interni, inclusiv entitati ale
bugetului general consolidat (asa cum sunt definite in tabelul nr. III),
intreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixta, precum si
persoane private juridice si fizice. Toate arieratele care se reesaloneaza vor
fi specificate in raportare.
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de Ministerul
Finantelor.
VIII. Limite minime privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ si
PETROM catre bugetul general consolidat
- miliarde lei -
____________________________________________________________________________
Limita minima Efectiv
____________________________________________________________________________
Stocul estimat al arieratelor CONEL, ROMGAZ
si PETROM la bugetul general consolidat la
sfarsitul lunii martie 2000*5) 10.445
Reducerea neta cumulata a arieratelor CONEL,
ROMGAZ si PETROM catre bugetul general
consolidat:
30 iunie 2000 (criteriu de performanta) 250
30 septembrie 2000 (criteriu de performanta) 700
31 decembrie 2000 (criteriu de performanta) 1.388
____________________________________________________________________________
*5) Aceasta cifra exclude arieratele fondurilor de asigurari sociale si ale
autoritatilor locale, care sunt oricum acoperite de criteriul de performanta.
Bugetul general consolidat este definit in tabelul nr. III.
Limitele minime se vor aplica oricarei scaderi nete incepand cu sfarsitul
lunii martie 2000.
Arieratele includ toate obligatiile de plata restante catre bugetul general
consolidat, adica includ impozite, accize, contributii de asigurari sociale,
redevente de exploatare si rambursari de credite.
Reesalonarea arieratelor nu va fi luata in calcul ca o reducere a
arieratelor in cadrul acestui criteriu de performanta.
IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome si
companiilor nationale, societatilor comerciale si sectorului bugetar
Fondurile de salarii ale bugetului de stat si Fondului special pentru
invatamant, regiilor autonome si companiilor nationale si ale celor 33 de
societati comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate in conformitate
cu urmatoarele:
Fondul de salarii pentru bugetul de stat si pentru Fondul special pentru
invatamant va creste cu 56% in termeni nominali pe intregul an 2000. Fondurile
anuale de salarii ale regiilor autonome si companiilor nationale vor fi
limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1999 (de patru ori 5.768
miliarde lei pentru regiile autonome si companiile nationale si de patru ori
715 miliarde lei pentru societatile comerciale).
Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat,
regiilor autonome si companiilor nationale si celor 33 de intreprinderi cele
mai mari producatoare de pierderi vor fi:
ianuarie - martie 2000 13.856 miliarde lei (estimat)
ianuarie - iunie 2000 32.480 miliarde lei (criteriu de performanta)
ianuarie - septembrie 2000 45.572 miliarde lei (criteriu de performanta)
ianuarie - decembrie 2000 62.095 miliarde lei (criteriu de performanta)
La baza acestor tinte stau urmatoarele plafoane pe sector:
Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de
stat si Fondul special pentru invatamant in cadrul acestei politici sunt: 7.583
miliarde lei pentru ianuarie - martie; 19.023 miliarde lei pentru ianuarie -
iunie; 25.387 miliarde lei pentru ianuarie - septembrie; si 35.182 miliarde lei
pentru ianuarie - decembrie.
Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 5.510 miliarde lei
pentru ianuarie - martie; 11.997 miliarde lei pentru ianuarie - iunie; 17.996
miliarde lei pentru ianuarie - septembrie; si 23.994 miliarde lei pentru
ianuarie - decembrie.
Plafoanele salariilor pentru cele 33 de societati comerciale: 763 miliarde
lei pentru ianuarie - martie; 1.460 miliarde lei pentru ianuarie - iunie; 2.189
miliarde lei pentru ianuarie - septembrie; si 2.919 miliarde lei pentru
ianuarie - decembrie.
Acest criteriu de performanta va fi masurat in mod cumulat intre diferitele
sectoare si in timp.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale va prelua responsabilitatea pentru
colectarea datelor de la Ministerul Finantelor (pentru sectorul bugetar),
diferitii ordonatori de credite (pentru regiile autonome si companiile nationale)
si de la F.P.S. (pentru cele 33 de societati comerciale) si va raporta lunar
Fondului.
X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe
nete ale sistemului bancar
- milioane dolari S.U.A. -
________________________________________________
Nivel Efectiv
minim
________________________________________________
Stoc la:
31 decembrie 1999 1.397
31 martie 2000 1.486
30 iunie 2000 1.767
30 septembrie 2000 1.878
31 decembrie 2000 2.281
________________________________________________
Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de
rezerva minus pasivele externe.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca
incluzand aurul monetar, disponibilitatile in DST, pozitia de rezerva la F.M.I.
si disponibilitatile in valute convertibile ale B.N.R. si ale bancilor
comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse activele pe termen lung,
toate activele in monede neconvertibile si metalele pretioase, altele decat
aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret contabil de 280,4 dolari S.U.A.
per unice, iar disponibilitatile de DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A.
pentru un DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezerva ale sistemului bancar,
definite ca mai sus, insumau 3.623 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul
evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzand
pasivele pe termen scurt, mediu si lung, in valute convertibile, ale B.N.R. si
ale bancilor comerciale fata de nerezidenti, precum si pasivele decurgand din
creditele primite de la F.M.I. si creditele "punte" de la B.R.I.,
banci straine, guverne straine sau de la orice alta institutie financiara,
indiferent de scadentele lor. Pentru scopurile programului, pasivele externe
ale B.N.R. sunt definite conform tabelului nr. II. La 31 decembrie 1999
pasivele externe ale sistemului bancar din Romania, asa cum sunt definite mai
sus, se ridicau la 2.226 milioane dolari S.U.A.
Toate activele si pasivele denominate in valute convertibile, altele decat
dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate in dolari S.U.A. la cursurile
lor de schimb fata de dolar la 31 decembrie 1999. Toate modificarile in
definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum si in detaliile
operatiunilor referitoare la vanzari, cumparari sau operatiuni de swap cu aur vor
fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.
Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat
pentru sumele finantarii externe brute efective care se abat de la limitele
programului [specificate la lit. c) pe baza cumulata]. Mai precis, daca
intrarile din finantarea externa:
a) depasesc limitele stabilite de program, nivelul minim al AEN pentru
trimestrul respectiv va fi marit cu 100% din finantarea suplimentara;
b) sunt sub limitele din program, limita inferioara a AEN va fi micsorata
cu 100% la finele lunii iunie 2000, dar cu pana la 200 milioane dolari S.U.A.
pentru perioada ramasa din an;
c) iunie 2000: 295 milioane dolari S.U.A.
septembrie 2000: 490 milioane dolari S.U.A.
decembrie 2000: 640 milioane dolari S.U.A.
XI. Tinte indicative pentru plafoanele bazei monetare medii
- miliarde lei -
_______________________________________________________________
Plafon Efectiv
_______________________________________________________________
Stoc la:
31 decembrie 1999 34.658
31 martie 2000 37.262
30 iunie 2000 40.706
30 septembrie 2000 44.308
31 decembrie 2000 49.084
_______________________________________________________________
Baza monetara medie este definita ca suma a mediei numerarului in
circulatie din afara B.N.R. si a depozitelor medii (rezerve obligatorii plus
excesul de rezerve) ale bancilor comerciale la B.N.R. Depozitele bancilor
comerciale exclud rezervele obligatorii si excesul de rezerva in valuta,
constituite pentru depozitele in valuta.
Datele privind baza monetara vor fi urmarite pe baza datelor indicatorilor
zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise Fondului saptamanal de catre B.N.R. La
31 martie 2000 numerarul in circulatie in afara B.N.R. a fost de 17.238 miliarde
lei, in timp ce depozitele medii ale bancilor comerciale la B.N.R. au fost de
20.024 miliarde lei. Estimari ale stocului bazei monetare medii calculate pe
baza situatiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise saptamanal Fondului.
Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate in urmatoarele
situatii:
1. Daca rata rezervelor obligatorii va fi modificata de la 30% pentru toate
rezervele obligatorii tinute in lei, tintele bazei monetare vor fi ajustate
prin inmultirea diferentei de rata a rezervelor obligatorii cu depozitele
programate pentru care rezervele sunt tinute in lei. Inainte de a face aceste
schimbari B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.
2. Tintele bazei monetare pentru lunile septembrie si decembrie presupun ca
rezerva minima pentru toate depozitele este respectata. Tinta pentru luna iunie
presupune ca cerintele de rezerve pentru depozitele de la Banca Agricola si
Bankcoop sunt pe deplin respectate, dar exclude cerinta de rezerva minima
pentru partea din depozite transferata de la Bancorex la B.C.R., pentru care
titlurile de stat aferente nu au ajuns la scadenta.
3. Tintele bazei monetare vor fi reduse proportional in masura in care
totalul rezervelor din sistemul bancar scade sub nivelul rezervelor minime obligatorii.
Ajustarea ar putea fi reconsiderata in perioada analizei programului.
XII. Obiective indicative pentru masa monetara
- miliarde lei -
_______________________________________________________________
Plafon Efectiv
_______________________________________________________________
Stoc la:
31 decembrie 1999 134.114
31 martie 2000 136.105
30 iunie 2000 147.808
30 septembrie 2000 156.576
31 decembrie 2000 172.463
_______________________________________________________________
Masa monetara este definita ca pasivele sistemului bancar fata de sectorul
nebancar. Masa monetara include depozitele in valuta ale rezidentilor, dar
exclude depozitele de stat si depozitele monetare straine si ale altor
nerezidenti.
Pentru scopurile programului, activele externe nete si depozitele care sunt
denominate in valuta vor fi transformate in lei la cursurile de schimb
contabile de la sfarsitul perioadei: 30 iunie 2000, 20.648 lei/dolar; 30
septembrie 2000, 21.173 lei/dolar; 31 decembrie 2000, 22.430 lei/dolar. Creditul
denominat in valuta va fi transformat in lei la cursul de schimb de 18.255
lei/dolar de la sfarsitul lunii decembrie 1999. Cursul de schimb la sfarsitul
lunii martie 2000 a fost 19.480 lei/dolar.
Datele pentru masa monetara vor fi monitorizate pe baza datelor lunare din
situatiile contabile ale bancilor si ale sistemului bancar, care vor fi
transmise Fondului lunar de B.N.R. La data de 31 martie 2000 masa monetara era
constituita din: numerar in circulatie in afara bancilor de 16.070 miliarde lei;
depozite in lei de 68.815 miliarde lei; si depozite in valuta de 2.629 milioane
dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 2000 de 19.480
lei/dolar.
Plafonul pentru sfarsitul lunii decembrie 2000 include estimari ale
platilor de dobanzi de la sfarsitul anului ce vor fi platite de C.E.C.
Programul ia in considerare plati de dobanzi de 3,5 trilioane lei la sfarsitul
lunii decembrie 2000.
XIII. Rezumatul intelegerilor privind tintele de reducere a arieratelor
Reducerea arieratelor celor trei mari utilitati - criteriu de performanta
- Reducerea arieratelor la CONEL, PETROM si ROMGAZ constituie criteriu de
performanta (MPE, p. 26), iar detaliile sunt aratate in tabelul nr. VII.
- Reducerea arieratelor CONEL, PETROM si ROMGAZ la bugetul general
consolidat ("buget") constituie criteriu de performanta (MPE, p. 26),
iar detaliile sunt aratate in tabelul nr. VIII.
Alte tinte privind reducerea arieratelor includ:
- totalul arieratelor grupului regiilor autonome si companiilor nationale
cu totul, si pentru grupul celor 33 de intreprinderi cu cele mai mari pierderi
ca un tot (MPE, p. 23);
- arieratele la buget ale regiilor autonome si companiilor nationale,
exclusiv ale celor trei mari utilitati (MPE, p. 26);
arieratele la buget ale celor 33 de intreprinderi cu cele mai mari
pierderi (MPE, p. 26);
arieratele la buget ale celor 30 mai mari debitori, exclusiv ale celor
trei mari utilitati (MPE, p. 24).