ORDIN
Nr. 4321 din 29 august 2001
privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat 2002
ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 259 din 17 aprilie 2002
Ministrul educatiei si cercetarii,
in baza Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare,
in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu modificarile si
completarile ulterioare,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat
pentru probele d), e) si f), mentionate in Metodologia de organizare si
desfasurare a examenului de bacalaureat in sesiunile anului 2002. Lista este
prevazuta in anexa nr. 1 si anexa nr. 2 care fac parte integranta din prezentul
ordin.
Art. 2
Se aproba programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile
anului 2002, prevazute in anexa nr. 3 care face parte integranta din prezentul
ordin.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 4
Directia generala pentru invatamant preuniversitar, Directia generala
pentru invatamant in limbile minoritatilor nationale, Directia generala pentru
coordonarea invatamantului superior, Serviciul national de evaluare si
examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti, si conducerile liceelor vor aduce la indeplinire prezentul ordin.
Ministrul educatiei si cercetarii,
Ecaterina Andronescu
ANEXA 1
LISTA DISCIPLINELOR
la care se sustine examenul de bacalaureat pentru probele d), e) si f)
A. Filiera teoretica
I. Profil umanist
1. Clase de filologie:
d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: o limba
moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina,
literatura universala - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie,
istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau
educatie fizica - proba practica.
2. Clase de limbi moderne:
d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: o
limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba
latina, literatura universala - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie,
istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau
educatie fizica - proba practica.
3. Clase de limbi clasice:
d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: o
limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba
latina, limba greaca, literatura universala - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie,
istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau
educatie fizica - proba practica.
4. Clase de istorie - stiinte sociale:
d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii:
istorie, geografie, logica, psihologie, sociologie, economie, filosofie - proba
scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala,
matematica, fizica, chimie, biologie - proba scrisa sau educatie fizica - proba
practica.
II. Profil real
1. Clase de matematica - fizica:
d) matematica - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii:
fizica, chimie, biologie - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie,
economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
2. Clase de fizica-chimie:
d) matematica - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii:
fizica, chimie, biologie - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie,
economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
3. Clase de chimie-biologie:
d) matematica - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii:
fizica, chimie, biologie - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie,
economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
B. Filiera vocationala
I. Profil pedagogic
d) matematica - proba scrisa;
e) pedagogie prescolara si scolara si probleme de psihologia copilului -
proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie,
logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica -
proba practica.
II. Profil teologic
d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
e) o disciplina de specialitate teologica - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, limba greaca, matematica,
fizica,
chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie -
proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
III. Profil sportiv
d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - pentru profilul sportiv
umanist - proba scrisa; matematica - pentru profilul sportiv real - proba
scrisa;
e) proba de pregatire teoretica sportiva - proba scrisa sau proba de maiestrie
sportiva - proba practica;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior:
- pentru profilul sportiv umanist: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala,
matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie,
economie, filosofie - proba scrisa;
- pentru profilul sportiv real: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie,
logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa.
IV. Profil militar
d) matematica - pentru profilul real - proba scrisa: istorie sau geografie
- pentru profilul umanist - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii:
- pentru clasele de profil real: fizica, chimie, biologie - proba scrisa;
- pentru clasele de muzici militare - istoria muzicii - proba scrisa sau
instrument - proba practica;
- pentru clasele de profil umanist: istorie, geografie, logica, psihologie,
sociologie, economie, filosofie - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior:
- pentru profilul real: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea
sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie,
filosofie - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica - proba
practica;
- pentru profilul muzici militare: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie,
geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau
pregatire militara ori educatie fizica - proba practica;
- pentru profilul umanist: o limba moderna studiata in liceu [alta decat
cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica,
fizica, chimie, biologie - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie
fizica -
proba practica.
V. Profil muzica, coregrafie
d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
e) istoria muzicii sau istoria baletului - proba scrisa sau o proba
practica, in functie de specialitate;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie,
geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau
educatie fizica - proba practica.
VI. Profilul arte plastice
d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - pentru profilul arte plastice
umanist - proba scrisa; matematica - pentru profilul arte plastice real - proba
scrisa;
e) istoria artelor - proba scrisa sau studiu desen - proba practica;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie,
geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau
educatie fizica - proba practica.
C. Filiera tehnologica
I. Profil informatica
d) matematica - proba scrisa;
e) informatica - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie,
logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica -
proba practica.
II. Profil tehnologic
d) matematica - proba scrisa;
e) o proba la alegere din aria curriculara tehnologii, in functie de
specializarea aleasa de elev (conform anexei nr. 2) - proba scrisa;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,
alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta
decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie,
logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica -
proba practica.
NOTA:
- In cadrul examenului de bacalaureat elevii nu pot sustine o aceeasi
disciplina la probe diferite.
- Proba "c" (limba materna - scris si oral) va fi sustinuta de
toti elevii care au urmat cursurile unui liceu cu predare in limba unei
minoritati nationale, indiferent de nationalitatea elevilor.
- Elevii care au urmat un liceu in care predarea s-a facut la toate disciplinele
intr-o limba de circulatie internationala vor sustine in cadrul probei
"c" examen la limba de circulatie internationala respectiva - scris
si oral.
- Elevii seminariilor si liceelor teologice de la alte profiluri decat cel
teologic (clasele de matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie,
filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie-stiinte sociale, informatica)
vor sustine examenul de bacalaureat conform probelor mentionate in aceasta
anexa la filiera teoretica - profil real, respectiv la filiera teoretica -
profil umanist si la filiera tehnologica - profil informatica. Pentru acesti
elevi la proba "f" se adauga la lista mentionata pentru profilurile
si specializarile respective si o disciplina teologica conform programelor din
anexa nr. 3.
ANEXA 2
LISTA CUPRINZAND DISCIPLINELE TEHNICE
pentru proba e) - proba scrisa
______________________________________________________________________________
| | | | DISCIPLINA LA CARE SE
|
|NR. | DOMENIUL DE ACTIVITATE| MESERIA | POATE SUSTINE
EXAMENUL|
|CRT.| | | DE BACALAUREAT
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 1.|I.1. CONSTRUCTII DE |Lacatus constructii de |(1) Organe de masini
si|
| | MASINI |masini |mecanisme
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 2.| |Mecanic montator, |specialitate (domeniul
|
| | |intretinere si reparatii |mecanic - 2.a.)
|
| | |in industria |
|
| | |constructiilor de masini |
|
|____| |_________________________|
|
| 3.| |Mecanic de mecanica fina |
|
|____| |_________________________|
|
| 4.| |Optician-montator de |
|
| | |aparatura optico-mecanica|
|
|____| |_________________________|
|
| 5.| |Mecanic motoare termice |
|
|____| |_________________________|
|
| 6.| |Sculer-matriter |
|
|____| |_________________________|
|
| 7.| |Prelucrator prin aschiere|
|
|____| |_________________________|
|
| 8.| |Prelucrator in sectoare |
|
| | |calde |
|
|____| |_________________________| |
| 9.| |Prelucrator cu tehnici de|
|
| | |precizie |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 10.|I.2. ELECTROTEHNICA SI |Electrician montator, |(1) Masini, aparate,
|
| | ELECTRONICA |intretinere si reparatii |actionari si
|
| | |instalatii electrice |automatizari electrice
|
| | |industriale si |(2) Masurari electrice
|
| | |echipamente de |si electronice
|
| | |automatizare |
|
|____| |_________________________|
|
| 11.| |Confectioner produse |
|
| | |electrotehnice |
|
|____| |_________________________|
|
| 12.| |Electromecanic montator, |
|
| | |intretinere si reparatii |
|
| | |masini si aparate |
|
| | |electrice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 13.| |Electronist montator si |(1) Componente si
|
| | |depanator aparate de |circuite electronice
|
| | |radio si televiziune |(2) Masurari electrice
|
|____| |_________________________|si electronice |
| 14.| |Electronist montator si |
|
| | |depanator de tehnica de |
|
| | |calcul |
|
|____| |_________________________|
|
| 15.| |Electronist montator si |
|
| | |depanator echipamente de |
|
| | |electronica profesionala |
|
|____| |_________________________|
|
| 16.| |Electronist montator si |
|
| | |depanator echipamente de |
|
| | |automatizare |
|
|____| |_________________________|
|
| 17.| |Electronist pentru |
|
| | |electronica nucleara |
|
|____| |_________________________|
|
| 18.| |Confectioner produse | |
| | |electronice si de |
|
| | |telecomunicatii |
|
|____| |_________________________| |
| 19.| |Operator roboti |
|
| | |industriali |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 20.|I.3. MINE |Preparator substante |(1) Organe de masini
si|
| | |minerale utile |mecanisme
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 21.| |Topograf de mina |(1) Topografie
generala|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 22.| |Electronist automatizari |(1) Componente si
|
| | |miniere |circuite electronice
|
|____| |_________________________|(2) Masurari electrice
|
| 23.| |Electronist pentru |si electronice
|
| | |cariere | |
|____|
|_________________________|_______________________|
| 24.| |Electromecanic de mina |(1) Masini, aparate,
|
| | | |actionari si
|
| | | |automatizari electrice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|25. |I.4. PETROL |Sondor foraj si |(1) Organe de masini
si|
| | |exploatare zacaminte de |mecanisme
|
| | |petrol si gaze |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 26.| |Operator geolog pentru |(1) Topografie
generala|
| | |prospectarea, explorarea |(2) Desen tehnic si de
|
| | |si exploatarea |specialitate (domeniul
|
| | |zacamintelor de petrol si|topografic - 2.e.)
|
| | |gaze |
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 27.| |Mecanic exploatare, |(1) Organe de masini
si|
| | |intretinere si reparare |mecanisme
|
| | |masini si utilaje |(2) Desen tehnic si de
|
| | |petroliere |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 28.| |Electrician masini si |(1) Masini, aparate,
|
| | |echipamente electrice |actionari si
|
| | |pentru foraj-extractie |automatizari electrice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 29.|I.5. METALURGIE |Metalurgist feroase |(1) Organe de masini
si|
|____| |_________________________|mecanisme
|
| 30.| |Metalurgist neferoase |(2) Desen tehnic si de
|
|____| |_________________________|specialitate (domeniul
|
| 31.| |Prelucrator produse |mecanic - 2.a.)
|
| | |metalurgice |
|
|____| |_________________________| |
| 32.| |Operator la fabricarea |
|
| | |produselor refractare si |
|
| | |abrazive | |
|____| |_________________________|
|
| 33.| |Mecanic exploatare, |
|
| | |intretinere si reparare |
|
| | |masini si utilaje |
|
| | |metalurgice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 34.| |Electromecanic |(1) Masini, aparate,
|
| | |exploatare, intretinere |actionari si
|
| | |si reparare masini si |automatizari electrice
|
| | |instalatii din industria |(2) Masurari electrice
|
| | |metalurgica |si electronice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 35.| |Automatist exploatare, |(1) Componente si
|
| | |intretinere si reparare |circuite electronice
|
| | |echipamente din industria|(2) Masurari electrice
|
| | |metalurgica |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 36.|I.6. ENERGETIC |Mecanoenergetic centrale |(1) Organe de masini
si|
| | |termoelectrice |mecanisme |
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 37.| |Operator instalatii |specialitate (domeniul
|
| | |termomecanice centrale |mecanic - 2.a.)
|
| | |nuclearo-electrice |
|
|____| |_________________________|
|
| 38.| |Mecanic intretinere |
|
| | |centrale |
|
| | |nuclearo-electrice |
|
|____| |_________________________|
|
| 39.| |Lacatus mecanic agregate |
|
| | |energetice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 40.| |Mecanoenergetic centrale |(1) Masini, aparate,
|
| | |hidroelectrice |actionari si
|
|____| |_________________________|automatizari electrice
|
| 41.| |Mecanoenergetic aparate |(2) Masurari electrice
|
| | |de masura, control si |si electronice
|
| | |automatizari in centrale |
|
| | |electrice | |
|____| |_________________________|
|
| 42.| |Electroenergetic statii |
|
| | |si retele electrice |
|
|____| |_________________________|
|
| 43.| |Electroenergetic centrale|
|
| | |termo- si |
|
| | |nuclearo-electrice |
|
|____| |_________________________|
|
| 44.| |Electroenergetic |
|
| | |protectia prin relee |
|
| | |automatizari si |
|
| | |masuratori (PRAM) |
|
| | |centrale, statii si |
|
| | |retele electrice |
|
|____| |_________________________|
|
| 45.| |Electromecanic centrale |
|
| | |nuclearo-electrice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 46.| |Electrician automatizari |(1) Componente si
|
| | |centrale |circuite electronice
|
| | |nuclearo-electrice |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 47.|I.7. CHIMIE INDUSTRIALA|Operator in industria |(1) Chimie analitica
si|
| | |chimica anorganica |analize tehnice
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 48.| |Operator in industria |specialitate (domeniul
|
| | |chimica organica si |mecanic - 2.a.)
|
| | |petrochimica |
|
|____| |_________________________|
|
| 49.| |Operator in industria |
|
| | |polimerilor |
|
|____| |_________________________|
|
| 50.| |Operator in industria |
|
| | |fibrelor chimice si |
|
| | |artificiale |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 51.| |Laborant analize |(1) Chimie analitica
si|
| | |fizico-chimice |analize tehnice
|
| | | |(2) Tehnica masurarii
|
| | | |marimilor |
| | | |fizico-chimice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 52.| |Automatist exploatare, |(1) Componente si
|
| | |intretinere si reparatii |circuite electronice
|
| | |echipamente din industria|(2) Masurari electrice
|
| | |chimica si petrochimica |si electronice
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 53.| |Mecanic intretinere si |(1) Organe de masini
si|
| | |reparare masini si |mecanisme
|
| | |utilaje din industria |(2) Desen tehnic si de
|
| | |chimica si petrochimica |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 54.|I.8. MATERIALE DE |Operator la fabricarea |(1) Chimia silicatilor
|
| | CONSTRUCTII |materialelor izolatoare |si analize tehnice
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 55.| |Operator la fabricarea |specialitate (domeniul
|
| | |liantilor si |constructii - 2.d.)
|
| | |azbocimentului | |
|____| |_________________________|
|
| 56.| |Operator la fabricarea |
|
| | |prefabricatelor din beton|
|
|____| |_________________________|
|
| 57.| |Operator la fabricarea |
|
| | |produselor ceramice |
|
| | |pentru constructii |
|
|____| |_________________________|
|
| 58.| |Decorator-gravor produse |
|
| | |ceramice si de sticla |
|
|____| |_________________________|
|
| 59.| |Operator la fabricarea |
|
| | |sticlei |
|
|____| |_________________________|
|
| 60.| |Operator la fabricarea |
|
| | |ceramicii fine | |
|____|
|_________________________|_______________________|
| 61.| |Mecanic intretinere si |(1) Organe de masini
si|
| | |reparatii masini si |mecanisme |
| | |utilaje din industria |(2) Desen tehnic si de
|
| | |materialelor de |specialitate (domeniul
|
| | |constructii |mecanic - 2.a.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 62.| |Automatist exploatare, |(1) Componente si
|
| | |intretinere si reparatii |circuite electronice
|
| | |echipamente din industria|(2) Masurari electrice
|
| | |materialelor de |si electronice
|
| | |constructii |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 63.|I.9. CONSTRUCTII-MONTAJ|Constructor structuri |(1) Materiale de
|
|____| |_________________________|constructii
|
| 64.| |Constructor finisor |(2) Desen tehnic si de
|
|____| |_________________________|specialitate (domeniul
|
| 65.| |Constructor lucrari de |constructii - 2.d.)
|
| | |izolatii si samota |
|
|____| |_________________________|
|
| 66.| |Desenator tehnic pentru |
|
| | |constructii, arhitectura,| |
| | |urbanism si amenajarea |
|
| | |teritoriului |
|
|____| |_________________________|
|
| 67.| |Restaurator edificii de |
|
| | |arhitectura |
|
|____| |_________________________|
|
| 68.| |Restaurator monumente |
|
| | |istorice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 69.| |Instalator in constructii|(1) Materiale de
|
| | | |instalatii
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 70.| |Electrician in |(1) Masini, aparate,
|
| | |constructii |actionari si
|
| | | |automatizari electrice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 71.| |Lacatus pentru |(1) Organe de masini si|
| | |constructii |mecanisme
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 72.| |Mecanic exploatare, |specialitate (domeniul
|
| | |intretinere si reparare |mecanic - 2.a.)
|
| | |masini si utilaje de |
|
| | |constructii-montaj |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 73.|I.10. EXPLOATAREA SI |Mecanizator exploatari, |(1) Organe de masini
si|
| | INDUSTRIALIZAREA |constructii si |mecanisme
|
| | LEMNULUI |transporturi forestiere |(2) Desen tehnic si de
|
|____| |_________________________|specialitate (domeniul
|
| 74.| |Operator la fabricarea |industria lemnului -
|
| | |produselor semifinite din|2.c.)
|
| | |lemn |
|
|____| |_________________________|
|
| 75.| |Operator la fabricarea | |
| | |produselor finite din |
|
| | |lemn |
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 76.| |Operator la fabricarea |(1) Chimia lemnului
|
| | |celulozei si hartiei |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |industria lemnului -
|
| | | |2.c.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 77.| |Mecanic intretinere si |(1) Organe de masini
si|
| | |reparare utilaje si |mecanisme
|
| | |instalatii pentru |(2) Desen tehnic si de
|
| | |exploatarea si |specialitate (domeniul
|
| | |industrializarea lemnului|mecanic - 2.a.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 78.|I.11. TRANSPORTURI |Electromecanic vagoane |(1) Masini, aparate,
|
|____| |_________________________|actionari si
|
| 79.| |Electromecanic locomotive|automatizari electrice
|
|____| |_________________________|(2) Masurari electrice
|
| 80.| |Electromecanic auto |si electronice
|
|____| |_________________________|
|
| 81.| |Electrician instalatii | |
| | |fixe de tractiune |
|
| | |electrica |
|
|____| |_________________________|
|
| 82.| |Electromecanic utilaje |
|
| | |terasamente si cale |
|
|____| |_________________________|
|
| 83.| |Electrician nave |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 84.| |Electromecanic |(1) Componente si
|
| | |telecomenzi feroviare |circuite electronice
|
|____| |_________________________|(2) Masurari electrice
|
| 85.| |Electromecanic |si electronice
|
| | |comunicatii feroviare |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 86.| |Motorist nave |(1) Marinarie
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 87.| |Marinar |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 88.| |Constructor cai ferate |(1) Materiale de
|
|____| |_________________________|constructii
|
| 89.| |Constructor de drumuri si|(2) Desen tehnic si de
|
| | |poduri |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 90.|I.12. POSTA SI |Electronist |(1) Componente si
|
| | TELECOMUNICATII |telecomunicatii |circuite electronice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 91.| |Operator P.T.T.R. |(1) Exploatare posta
si|
| | | |telecomunicatii
|
| | | |(1) Organizarea
|
| | | |P.T.T.R.
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 92.|I.13. INDUSTRIE |Operator in morarit si |(1) Biochimie
|
| | ALIMENTARA |panificatie |(2) Materii prime si
|
|____| |_________________________|materiale folosite in
|
| 93.| |Operator in industria |industria alimentara
|
| | |alimentara extractiva |
|
|____| |_________________________| |
| 94.| |Operator in industria |
|
| | |alimentara fermentativa |
|
|____| |_________________________|
|
| 95.| |Operator in industria |
|
| | |carnii, laptelui si |
|
| | |conservelor |
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 96.| |Mecanic frigotehnist |(1) Organe de masini
si|
|____| |_________________________|mecanisme
|
| 97.| |Mecanic exploatare, |(2) Desen tehnic si de
|
| | |intretinere si reparare |specialitate (domeniul
|
| | |masini si utilaje din |mecanic - 2.a.)
|
| | |industria alimentara |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 98.| |Automatist exploatare, |(1) Componente si
|
| | |intretinere si reparare |circuite electronice
|
| | |echipamente din industria|(2) Masurari electrice
|
| | |alimentara |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 99.|I.14. INDUSTRIE USOARA |Filator |(1) Materii prime si
|
|____| |_________________________|materiale din
industria|
|100.| |Tesator |usoara
textile/pielarie|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
|101.| |Finisor produse textile |specialitate (domeniul
|
|____| |_________________________|industrie usoara -
|
|102.| |Tricoter |2.b.)
|
|____| |_________________________|
|
|103.| |Confectioner imbracaminte|
|
| | |din tesaturi si tricoturi|
|
|____| |_________________________|
|
|104.| |Confectioner produse din |
|
| | |piele si inlocuitori |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|105.| |Mecanic intretinere si |(1) Organe de masini
si|
| | |reparare masini si |mecanisme
|
| | |utilaje din industria |(2) Desen tehnic si de
|
| | |usoara |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.) |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|106.|I.15. POLIGRAFIE |Poligraf |(1) Organe de masini
si|
|____| |_________________________|mecanisme
|
|107.| |Mecanic intretinere si |(2) Desen tehnic si de
|
| | |reparare masini si |specialitate (domeniul
|
| | |utilaje din industria |mecanic - 2.a.)
|
| | |poligrafica |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|108.| |Operator in tehnici |(1) Introducere in
arta|
| | |cinematografice |si tehnica
|
| | | |cinematografiei
|
| | | |(2) Componente si
|
| | | |circuite electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|109.|I.16. GOSPODARIRE APE |Agent hidrotehnic |(1) Hidrotehnica si
|
|____| |_________________________|gospodarirea apelor
|
|110.| |Hidrometrist |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|111.| |Observator meteorolog |(1) Meteorologie
|
| | | |generala
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____| |_________________________|_______________________|
|112.| |Laborant analize |(1) Hidrotehnica si
|
| | |hidrochimice si |gospodarirea apelor
|
| | |hidrobiologice pentru |(2) Desen tehnic si de
|
| | |protectia calitatii apei |specialitate (domeniul
|
| | |si aerului |mecanic - 2.a.)
|
|____| |_________________________|_______________________|
|113.| |Constructor lucrari de |(1) Materiale de
|
| | |gospodarirea apelor |constructii
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____| |_________________________|_______________________|
|114.| |Electromecanic statii de |(1) Masini, aparate,
|
| | |pompare; alimentari cu |actionari si
|
| | |apa si canalizari |automatizari electrice |
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|115.|II. LICEE AGRICOLE |Agronom |(1) Agrotehnica
|
|____| |_________________________|(2) Tractoare si
masini|
|116.| |Horticultor |agricole
|
|____| |_________________________|
|
|117.| |Fermier agromontan |
|
|____| |_________________________|
|
|118.| |Agent protectia plantelor|
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|119.| |Zootehnist |(1) Anatomia si
|
|____| |_________________________|fiziologia animalelor
|
|120.| |Veterinar |domestice
|
| | | |(2) Igiena
alimentatiei|
| | | |animalelor domestice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|121.| |Apicultor-sericicultor |(1) Anatomie si
|
| | | |fiziologia albinei |
| | | |(2) Baza melifera si
|
| | | |sericicola
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|122.| |Topograf pentru |(1) Topografie
generala|
| | |agricultura |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |topografie - 2.e.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|123.| |Contabil, planificator, |(1) Managementul
|
| | |statistician in |economia si
organizarea|
| | |agricultura |productiei in
|
| | | |agricultura
|
| | | |(2) Contabilitate
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|124.| |Mecanic agricol |(1) Organe de masini
si|
|____| |_________________________|mecanisme
|
|125.| |Mecanic instalatii si |(2) Desen tehnic si de
|
| | |utilaje zootehnice |specialitate (domeniul
|
|____| |_________________________|mecanic - 2.a.) |
|126.| |Mecanic imbunatatiri |
|
| | |funciare si terasamente |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|127.|III. LICEE SILVICE |Silvicultor |(1) Dendrologie si
|
| | | |dendrometrie
|
| | | |(2) Topografie
generala|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|128.|IV.1. COMERT |Comerciant-merceolog |(1) Organizarea
|
|____| |_________________________|activitatii unitatilor
|
|129.| |Vitrinier-decorator |comerciale
|
| | | |(2) Merceologie
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|130.|IV.2. FINANTE- |Contabil-statistician |(1) Organizarea
|
| | CONTABILITATE | |activitatilor
economice|
| | | |(2) Contabilitate
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|131.|IV.3. ALIMENTATIE |Lucrator in alimentatia |(1) Organizarea
|
| | PUBLICA SI TURISM|publica |unitatilor de
|
| | | |alimentatie publica
|
| | | |(2) Tehnica servirii
|
| | | |consumatorului
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|132.| |Lucrator in turism |(1) Organizarea si
|
| | | |conducerea activitatii
|
| | | |de turism
|
| | | |(2) Tehnologia
|
| | | |serviciilor hoteliere
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|133.|IV.4. ADMINISTRATIE |Lucrator in administratie|(1) Organizarea
|
| | PUBLICA SI |si servicii |administrativa a
|
| | SERVICII | |institutiilor
|
| | | |(2) Drept
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|134.|V. LICEE DE METROLOGIE |Metrolog |(1) Metrologie
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
ANEXA 3
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
LITERATURA UNIVERSALA
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Prin ponderea sa reflectata in prezenta celor doua probe - scrisa si orala
- limba si literatura romana ocupa un loc important in structura examenului de
bacalaureat. Programa ultimilor trei ani a cunoscut - in masura in care au
permis-o vechile programe scolare - o restructurare a continuturilor, in
vederea unei acomodari a obiectivelor examenului de bacalaureat cu spiritul
Noului Curriculum liceal. Sunt de mentionat, in acest context, precizarea in
programa a obiectivelor de evaluare, introducerea unor teme privind practica
limbii romane functionale, deschiderea treptata catre un alt gen de invatare,
care sa permita, mai ales, achizitionarea de competente si, mai putin, de
informatii si de cunostinte irelevante.
Am considerat astfel necesara eliminarea unor informatii de natura
biografica, dar pastrarea, totodata, a unor teme - precum cele de orientare
culturala - menite sa asigure candidatului la examenul de bacalaureat puncte de
reper in receptarea si in interpretarea fenomenului estetic.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
A. Receptarea si producerea de texte scrise:
- recunoasterea trasaturilor caracteristice ale stilurilor functionale ale
limbii romane;
- motivarea apartenentei unui text la un stil functional;
- identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare)
cu elementele sale; cunoasterea mijloacelor de expresivitate, apartinand
diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical si
stilistic;
- recunoasterea si operarea cu elementele componente ale unui text care
apartine genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative,
capitole, episoade, secvente, modalitati de trecere de la o unitate narativa la
alta, conflicte, personaje, semnificatia titlului operei; organizari specifice
genului epic: povestirea, schita, nuvela, romanul, poemul eroic, epopeea);
- identificarea secventelor constituente ale unui text descriptiv liric
(tema, elemente de structura, motive; organizari specifice genului liric:
pastelul, elegia, meditatia, oda, glosa, satira, sonetul, rondelul);
- identificarea si relevarea structurilor specifice genului dramatic
(structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului,
specificul personajelor, limbajul, conventia spectacolului; organizari
specifice genului dramatic: tragedia, comedia, drama);
- analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor
cerinte precis formulate, avand in vedere structura acestuia, elementele
narative, descriptive sau simbolice, imaginile artistice, ipostazele eului
poetic, comparari cu alte texte, cu opera autorului etc.;
- formularea unor aprecieri cu privire la operele literare studiate, la
personaje, la structuri literare; exprimarea si argumentarea acestor aprecieri
cu mijloace de exprimare nuantate, logic organizate;
- sustinerea argumentata a unui punct de vedere critic, privitor la opere
literare studiate;
- utilizarea corecta a limbii romane in diferite situatii de exprimare
scrisa, prin comunicarea unui mesaj coerent, intr-un stil functional adecvat;
- definirea si utilizarea corecta, pragmatica, a conceptelor operationale
selectate de programa de bacalaureat;
- redactarea unor texte cu destinatie functionala, menite sa asigure candidatului
o buna insertie sociala.
B. Receptarea si producerea de mesaje orale:
- abilitatea de a construi un monolog oral, cu scopul de a expune, pe o
perioada de timp determinata (minimum 4 - 5 minute), o tema data;
- capacitatea de a recepta si de a raspunde coerent la intrebari pe o tema
data, de a conversa, argumentat, pe marginea acestora sau in legatura cu alte
aspecte supuse discutiei;
- competenta de a exprima opinii personale, prin valorificarea, de regula,
a textului dat spre interpretare.
III. STRUCTURA SUBIECTELOR
Bacalaureatul anului 2002 continua tipologia si structura subiectelor din
anul scolar precedent.
La proba scrisa, subiectele vor fi alcatuite din urmatoarele tipuri de
itemi: intelegere de text, redactare de text cu destinatie functionala, itemi
cu raspuns scurt, vizand practica limbii romane functionale si un eseu
structurat.
In cazul probei orale, biletul de examen va contine un subiect de tipul I,
care vizeaza o intelegere de text, o explicare functionala a unui concept
operational si un subiect de tipul al II-lea, continand un item de analiza a
unui text beletristic sau de orientare culturala.
Notarea se va face pentru fiecare subiect in parte, avandu-se in vedere
urmatoarele criterii de apreciere: cunostinte, utilizarea limbajului
(corectitudine, expresivitate), competente de analiza si de interpretare.
Pentru cunostinte se vor acorda 5 puncte, pentru utilizarea limbajului - 2
puncte, iar pentru competente de analiza si de interpretare - 2 puncte. La
totalul celor noua puncte se adauga 1 punct din oficiu.
Itemii pentru proba orala vor fi facuti publici, ca si in anul scolar
precedent, prin Internet, si transmise inspectoratelor scolare judetene, cu
circa 30 de zile inaintea inceperii probei de examen.
In sarcina comisiei de examen va fi asamblarea subiectelor, pentru
realizarea biletelor de la proba orala. Biletele vor respecta aceeasi
structura, pe baza urmatoarelor recomandari:
1. Se combina un subiect de tipul I cu un subiect de tipul al II-lea.
2. Se opteaza pentru asocierea unor subiecte care sa nu reprezinte aceeasi
epoca istorica (implicit acelasi an de studiu), urmarindu-se, in acest mod, o
cat mai extinsa acoperire curriculara.
3. In acest sens, este de dorit ca un subiect, vizand continuturile
studiate in clasa a IX-a sau a X-a, sa fie combinat cu un subiect vizand
continuturile studiate in clasele a XI-a sau a XII-a.
4. Este indicata, pe cat posibil, combinarea unui subiect de proza sau
dramaturgie, cu un subiect de poezie sau cu unul vizand elemente de orientare
culturala.
IV. CONTINUTURI
PROZA SI DRAMATURGIA
1. Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul
2. Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Povestea lui Harap-Alb
3. I.L. Caragiale - In vreme de razboi, O scrisoare pierduta
4. Ioan Slavici - Moara cu noroc
5. Bogdan-Petriceicu Hasdeu - Razvan si Vidra
6. Mihail Sadoveanu - Baltagul, Zodia Cancerului sau Fratii Jderi
7. Liviu Rebreanu - Ion, Padurea spanzuratilor
8. Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
9. Hortensia Papadat-Bengescu - Concert din muzica de Bach
1O. G. Calinescu - Enigma Otiliei
11. Mircea Eliade - La tiganci, Maitreyi
12. Vasile Voiculescu - Lostrita
13. Marin Preda - Morometii I, II
14. Marin Sorescu - Iona
POEZIA
15. * - Balada (la alegere, una dintre urmatoarele balade: Miorita, Toma
Alimos, Monastirea Argesului)
16. Vasile Alecsandri - Pasteluri (Mezul iernei, Malul Siretului)
17. Mihai Eminescu - Floare albastra, Sara pe deal, Revedere, Luceafarul,
Scrisoarea I, Glossa, Oda (in metru antic)
18. Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor de august
19. Octavian Goga - Rugaciune
20. George Bacovia - Plumb, Lacustra, Decor
21. Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Gorunul,
Paradis in destramare
22. Tudor Arghezi - Testament, Flori de mucigai (din volumul cu acelasi
titlu), Psalmii (prezentare generala)
23. Ion Barbu - Riga Crypto si lapona Enigel
27. Vasile Voiculescu - In Gradina Ghetsemani, Sonetul CLXXXIII
28. Nichita Stanescu - In dulcele stil clasic, Leoaica tanara, iubirea
NOTA! In cazul continuturilor care privesc Poezia, se vor avea in vedere si
textele din manualele scolare, folosite ca suport in prezentarea universului
poetic al autorilor selectati in programa de bacalaureat, ca si textele
cuprinse in miniantologiile existente in manuale. Aceste texte vor putea fi
folosite in formularea de itemi numai la subiectele orale.
TEME DE ORIENTARE CULTURALA*)
*) Temele vor fi valorificate doar in cadrul probelor orale.
Romantismul - Estetica; Introducere la Dacia literara. Junimea si
Convorbiri literare. Titu Maiorescu (Principii estetice). Simbolismul -
Estetica; teme si motive poetice. Modernism si traditionalism in perioada
interbelica - Ideologii literare, elemente de estetica.
LIMBA ROMANA
1. Pentru toate profilurile
- Originea si dezvoltarea limbii romane (aparitia, etape ale dezvoltarii,
limba romana literara, limba populara, graiurile, limba literaturii artistice).
- Stilurile limbii romane (definire, caracteristici, exercitii
aplicative/compuneri cu caracter functional: cerere, proces-verbal, scrisoare,
curriculum vitae, telegrama).
- Limba romana contemporana. Exercitii de exprimare scrisa: elemente de
acord gramatical; corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul
adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le
determina; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia
paronimica; exercitii de recunoastere si de operare cu anumite relatii
semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corecta a
neologismelor.
2. Pentru profilurile la care se studiaza limba romana o ora saptamanal
- Morfosintaxa. Partile de vorbire flexibile si neflexibile. Expresii si
locutiuni. Acordul gramatical. Regimul cazual al prepozitiilor. Utilizari
stilistice ale diferitelor parti de vorbire. Functii sintactice.
- Raporturile de coordonare si de subordonare in propozitii si in fraze;
mijloace de realizare. Topica si punctuatia in propozitii si in fraze. Cuvinte
si constructii incidente. Corespondenta dintre partile de propozitie si
subordonatele corespunzatoare; expansiunea si contragerea.
- Limba romana contemporana. Exercitii de exprimare scrisa si orala:
corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor
pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; cazuri
particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum
pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere si de operare cu
anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea
corecta a neologismelor.
V. CONCEPTE OPERATIONALE
Va fi avuta in vedere folosirea functionala a urmatoarelor concepte
operationale:
autor, alegorie, aliteratie, arta poetica, balada, caracterizare de personaj,
clasicism, comedie, comparatie, compozitie, conflict, corespondente (cu
referire la simbolism), curent literar, descriere, deznodamant, dialog, drama
(cu referire la specia literara), elegie, enumeratie, epilog, episod, epitet,
romantism, eseu, expozitiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul
liric, genul epic, genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistica,
interogatie retorica, intriga, inversiune, invocatie, meditatie, metafora,
modernism, naratiune, narator, nuvela, oda, oximoron, parnasianism, rondel,
personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, roman,
romantism, sincronism, schita, traditionalism, samanatorism, poporanism,
satira, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil functional, sublim, tragic,
stil direct, stil indirect, verosimil.
Sunt valabile urmatoarele manuale:
1. Limba si literatura romana, manual pentru clasa a IX-a, editii 1993 -
2000. Autori: M. Anghelescu, Gh. Lazarescu, N.I. Nicolae, C. Barboi, A.Gh.
Olteanu, C. Stoica, V. Gheorghiu, C. Otobacu, E. Berea-Gageanu, I. Coteanu.
2. Limba si literatura romana, manual pentru clasa a X-a, editii 1994 -
2000. Autori: N.I. Nicolae, Gh. Olteanu, E. Leahu, C. Parfene, M. Pavnotescu,
E. Berea-Gageanu.
3. Limba si literatura romana, manual pentru clasa a XI-a, editii 1995 -
2000. Autori: M. Pavnotescu, N.I. Nicolae, A.Gh. Olteanu, Gh. Lazarescu, E.
Leahu, L. Pavel, V. Teodorescu, M. Cerchez, F. Ionita.
4. Limba si literatura romana, manual pentru clasa a XII-a, editii 1994 -
2000. Autori: A. Gligor, M. Iancu, A. Ilian, E. Neagoe, M. Nebunu, N.I. Nicolae,
A.Gh. Olteanu, L. Pavel, E. Rosca.
*
* *
LITERATURA UNIVERSALA
1. Literatura antica greaca. Homer, Iliada; Tragedia antica. Reprezentanti
(Eschil, Sofocle, Euripide).
2. Literatura latina. Horatius, Arta poetica; Ovidius, Tristele.
3. Literatura Evului Mediu. Dante Alighieri, Divina comedie
4. Renasterea. Renasterea in spatiul european. Shakespeare, Regele Lear,
Sonetele.
5. Clasicismul. Moliere, Avarul
6. Iluminismul. Goethe, Faust
7. Romantismul. Victor Hugo, Mizerabilii; Lamartine, Meditatii poetice.
8. Realismul. Honore de Balzac, Eugenie Grandet; Lev Tolstoi, Razboi si
Pace.
9. Parnasianismul si simbolismul (prezentare generala).
10. Literatura secolului al XX-lea (prezentare generala).
11. Proza secolului al XX-lea. Marcel Proust, In cautarea timpului pierdut,
Wiliam Faulkner, Catunul; Franz Kafka, Procesul; Albert Camus, Ciuma; Gabriel
Garcia Marquez, Un veac de singuratate.
12. Dramaturgia secolului al XX-lea. Luigi Pirandello, Henric al IV-lea;
Anton Pavlovici Cehov, Livada cu visini.
13. Poezia in secolul al XX-lea. Rainer Maria Rilke, Amintire; Guillaume
Apollinaire, Podul Mirabeau; Paul Valery, Cimitirul marin; Federico Garcia
Lorca, Balada somnambula; Serghei Esenin, Sunt ultimul poet cu satu-n glas.
14. Text la prima vedere din unul dintre urmatorii autori: Shakespeare, Ch.
Baudelaire, R.M. Rilke.
NOTA! Structura subiectelor la proba scrisa de literatura universala
cuprinde doi itemi: intelegere de text si eseu structurat.
Este valabil manualul autorilor: O. Dramba, C. Ionescu, Gh. Lazarescu, V.
Alecu, Literatura universala, manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, editii
1995 - 2000 FDP
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILOR
BACALAUREAT 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Romanilor are statut de
disciplina optionala. Istoria Romanilor poate fi aleasa la proba D, la proba E
si la proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
Proba de examen la Istoria Romanilor este o proba scrisa cu durata de 3
ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili:
1. sa utilizeze notiuni istorice in contexte noi;
2. sa plaseze in timp si spatiu evenimentele istorice;
3. sa analizeze si sa interpreteze informatia istorica provenita din surse
istorice scrise, la prima vedere;
4. sa compare evenimente/procese istorice;
5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
6. sa prezinte si sa analizeze/sa interpreteze evenimente si procese
istorice studiate, utilizand limbajul istoric adecvat;
7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau
asupra evolutiei societatii.
III. CONTINUTURI (TEME)
1. De la geneza etnica la geneza statala.
2. Civilizatia romaneasca in context european, secolele al XV-lea, al
XVII-lea.
3. Crearea institutiilor moderne.
4. Unitate si diversitate in Romania Mare.
5. Stat, societate si cultura.
6. Economia si societatea in perioada comunista.
7. Dominatia ideologica si represiunea politica.
8. Statul si societatea civila, dupa 1989.
Nota:
- Abordarea fiecarei teme, din programa de examen, se realizeaza conform
curriculum-ului national (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins;
continuturi; studiu de caz).
- Continuturile prevazute cu asterisc (*) in curriculum, cat si in programa
de examen se adreseaza NUMAI elevilor de la filiera teoretica - specializare
istorie - stiinte sociale, filiera vocationala - profil militar-uman.
- Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XII-a, aprobate prin Ordinele
Ministrului Educatiei Nationale nr. 3913 din 31 mai 2000 si nr. 4055 din 26
iunie 2000.
IV. PROBA DE EXAMEN
Proba scrisa de examen la Istoria Romanilor poate cuprinde itemi de
completare, itemi de tip adevarat - fals, itemi cu raspuns scurt, itemi de tip
intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat.
Pentru examenul de bacalaureat 2002, itemii de tip intrebare structurata,
respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise necuprinse
in manualele scolare.
Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea
elevilor cu cerintele probei scrise la Istoria Romanilor:
I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare
dintre urmatoarele enunturi:
1. Religie monoteista raspandita in limba latina, la nordul Dunarii -
......
2. Regim politic din Romania anilor 1938 - 1940, dominat de Carol al II-lea
- .......
II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor
evenimente/procese istorice in ordinea cronologica a desfasurarii lor:
a. intrarea Romaniei in al doilea razboi mondial;
b. semnarea Tratatului de alianta cu Antanta;
c. instaurarea dinastiei straine
III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia
dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria romanilor:
1. Dragos -
2. Gheorghe Tatarescu -
IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare fiecarui
enunt (a, b, c, d, e, f) si notati in dreptul ei A, daca apreciati ca enuntul
este adevarat, sau F, daca apreciati ca acesta este fals.
a. In 1918 se introduce votul censitar, direct si secret, pentru cetatenii
care au peste 21 de ani.
b. Romania participa la razboiul din 1877 - 1878 pentru obtinerea independentei.
2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals,
astfel incat acesta sa devina adevarat.
V. Cititi cu atentie textul de mai jos:
"Eu presupun ca dubla alegere a domnului Cuza, adica unirea personala
a Principatelor (...) nu este reala, decat daca romanii, ale caror aspiratii
catre unirea efectiva si completa sunt mai vii ca oricand, vor intreprinde
(...) o noua si mai hotarata incalcare a Conventiei, proclamand, de exemplu
unirea administrativa a celor doua provincii si contopirea celor doua Adunari
intr-una singura."
(ambasadorul Frantei la Constantinopol despre dubla alegere a lui Cuza)
Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1. Transcrieti o posibila actiune a romanilor, considerata o incalcare a
Conventiei, mai grava decat dubla alegere.
2. Precizati data (zi, luna, an) dublei alegeri a domnitorului Alexandru
Ioan Cuza.
3. Prezentati, in aproximativ o jumatate de pagina, doua reforme realizate
in timpul domniei lui Al.I. Cuza, prin care se consolideaza noul stat roman.
4. Explicati un motiv al inlaturarii lui Alexandru Ioan Cuza, in 1866.
VI. Realizati, in aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema
"Activitatea Partidul National Taranesc", avand in vedere:
- datarea (an) si precizarea modului de constituire a Partidului National
Taranesc;
- prezentarea unei idei sustinute de P.N.T. si mentionarea unui lider al
partidului;
- mentionarea situatiei P.N.T. in alegerile parlamentare din 1937;
- prezentarea unui motiv al desfiintarii P.N.T. in 1947.
Nota! Se puncteaza atat explicarea ideilor mentionate, cat si utilizarea
limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea
cronologica/logica a faptelor istorice si incadrarea sintezei in limita de
spatiu precizata.
Punctajul maxim al probei scrise la istoria Romanilor este de 100 de
puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acorda fractiuni de punct. Nota
finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10.
CHIMIE
PROGRAMA DE BACALAUREAT - 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE CONCURS
Chimia are, in contextul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2001
- 2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba e sau f, in
functie de filiera din profilul liceului absolvit.
Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generala
si anorganica sau pentru chimia organica, ca proba scrisa pe durata de 3 ore.
II. COMPETENTELE SPECIFICE URMARITE PRIN EXAMENUL DE BACALAUREAT
A. CHIMIA GENERALA SI ANORGANICA
Insusirea si intelegerea terminologiei, conceptelor si fenomenelor
corespunzatoare chimiei generale si anorganice.
Rezolvarea de probleme teoretice si de calcul aplicand regulile,
principiile si legile studiate.
Explicarea proprietatilor substantelor pe baza relatiei structura -
proprietati utilizand limbajul specific domeniului chimiei.
Aplicarea cunostintelor referitoare la substante si proprietatile lor in
contexte noi.
B. CHIMIA ORGANICA
Insusirea si intelegerea terminologiei conceptelor de chimie organica.
Stabilirea de corelatii intre structura claselor de compusi organici
studiati, proprietatile fizico-chimice ale acestora si intrebuintarile lor.
Utilizarea limbajului stiintific in prezentarea cunostintelor insusite si
interpretarea proprietatilor substantelor organice.
Rezolvarea de probleme teoretice si de calcul folosind algoritmii insusiti.
III. CONTINUTURI
Continutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMEI DE CHIMIE,
precum si a MANUALELOR DE CHIMIE dupa care au studiat candidatii.
CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA (2/3 ORE SAPTAMANAL)
CLASA a IX-a
Cap. 1. Structura atomului. Atom. Element chimic. Numar de masa. Masa
atomica. Izotopi. Straturi, substraturi, orbitali. Ocuparea cu electroni a
orbitalilor, substraturilor si a straturilor. Configuratia electronica. Relatii
dintre structura atomica a elementelor si pozitia lor in sistemul periodic.
Variatia proprietatilor fizice si chimice periodice ale elementelor in sistemul
periodic.
Cap. 2. Legaturi chimice. Legaturi ionice, covalente,
covalent-coordinative. Interactii intre molecule. Retele ionice, retele
atomice, retele moleculare.
Cap. 3. Solutii. Dizolvarea. Solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic
in apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare in apa. Solubilitatea.
Factorii care influenteaza solubilitatea substantelor. Concentratia procentuala
si molara. Aplicatii de calcul.
Cap. 4. Legile gazelor. Parametrii de stare. Ecuatia de stare a gazelor
perfecte. Legea lui Avogadro. Volum molar. Mol.
Cap. 5. Metale. Proprietati fizice generale ale metalelor. Aliaje.
Proprietati chimice generale ale metalelor. Intrebuintari ale metalelor si
aliajelor. Sodiu, potasiu, aluminiu, cupru - metode de obtinere, proprietati
chimice, oxizi, hidroxizi, sulfati, combinatii complexe.
CLASA a XII-a
Cap. 1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar
de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic. Pila
Leclanche. Acumulatorul cu plumb. Electroliza si legile electrolizei.
Aplicatiile electrolizei: metoda de obtinere a metalelor si nemetalelor
(electroliza in topitura), metoda de purificare a metalelor.
Cap. 2. Energia chimica si energia termica. Entalpia (caldura) de formare
si stabilitatea substantelor. Legea lui Hess; consecintele legii lui Hess.
Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori
care influenteaza echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier. Echilibre in
sisteme omogene lichide. Reactii cu transfer de protoni. Produsul ionic al
apei. pH-ul solutiilor de acizi si baze. Echilibre in solutii de electroliti.
Constanta de aciditate. Constanta de bazicitate. Procesul de neutralizare.
Solutii tampon.
CHIMIE ANORGANICA (O ORA SAPTAMANAL)
CLASA a IX-a
Cap. 1. Structura atomului. Atom. Element chimic. Numar atomic. Masa
atomica. Izotopi. Straturi. Relatii intre structura atomica a elementelor si
locul ocupat de acestea in sistemul periodic.
Cap. 2. Legaturi chimice. Legatura ionica. Retele ionice. Legatura
covalenta polara si nepolara. Retele covalente.
Cap. 3. Solutii. Dizolvarea. Solubilitatea. Factorii care influenteaza
solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic in apa. Dizolvarea unei substante
cu molecule polare in apa.
Cap. 5. Metale. Proprietati fizice generale ale metalelor. Aliaje.
Intrebuintari ale metalelor si aliajelor.
CLASA a XII-a
Cap. 1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar
de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic:
alcatuire si functionare. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb.
Cap. 2. Energia chimica si energia termica. Entalpia de formare si
stabilitatea substantelor. Legea lui Hess.
Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor.
Factori care influenteaza echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier.
CHIMIE ORGANICA (3/2 ORE SAPTAMANAL)
CLASA a X-a
Cap. 1. Introducere in chimia organica. Formule brute, formule moleculare;
aplicatii de calcul. Structura compusilor organici; legaturi chimice in
compusii organici.
Cap. 2. Hidrocarburi
Alcani. Alchene. Alcadiene. Alchine. Arene.
Definitie, nomenclatura, serie omoloaga, radicali, structura, izomerie,
metode de preparare, proprietati fizice si chimice, intrebuintari,
reprezentanti.
Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simple
Derivati halogenati. Amine.
Definitie, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de obtinere,
proprietati fizice si chimice, intrebuintari, reprezentanti.
Alcooli. Fenoli.
Definitie, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de preparare,
proprietati chimice (reactia de esterificare), intrebuintari.
Compusii carbonilici.
Definitie, nomenclatura, izomerie, metode de preparare, proprietati fizice,
proprietati chimice: reactii comune aldehidelor si cetonelor (reactii de
aditie), reactii specifice aldehidelor (reactii de oxidare) intrebuintari,
reprezentanti.
CLASA a XI-a
Cap. 1. Compusi carboxilici.
Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice,
intrebuintari, reprezentanti.
Derivati functionali ai acizilor carboxilici
Esteri. Grasimi.
Definitie, nomenclatura, clasificare, metode de obtinere, proprietati
fizice si chimice, intrebuintari. Sapunuri. Detergenti.
Cap. 2. Substante naturale cu importanta fiziologica
Aminoacizi, peptide, proteine
Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice,
intrebuintari.
Zaharide; monozaharide, zaharoza, polizaharide.
Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice,
intrebuintari.
Cap. 4. Notiuni de tehnologie chimica.
Aplicatii de calcul conversie si randament
Cap. 5. Reactii ale compusilor organici si aplicatiile lor tehnologice
Reactii de halogenare. Reactii de alchilare.
CHIMIE ORGANICA (O ORA SAPTAMANAL)
CLASA a X-a
Cap. 2. Hidrocarburi
Alcani. Definitie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie,
proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
Alchene. Definitie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie,
proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
Alchine. Definitie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, proprietati
fizice si chimice, intrebuintari.
Arene. Definitii, nomenclatura, proprietati fizice, intrebuintari.
Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simple
Derivati halogenati.
Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice,
intrebuintari.
Alcooli. Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati chimice (reactia
de esterificare), intrebuintari.
CLASA a XI-a
Cap. 1. Compusi carboxilici.
Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice,
intrebuintari.
Sapunuri. Detergenti.
Structura, nomenclatura, proprietati fizice, intrebuintari.
Cap. 2. Substante naturale cu importanta fiziologica
Aminoacizi, peptide. Definitie, nomenclatura, clasificare, structura,
proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
Zaharide: zaharoza, polizaharide. Definitie, nomenclatura, clasificare,
structura, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
IV. SISTEME DE EVALUARE
I. Matricea de specificatii
In proba de examen itemii vor ilustra obiectivele programei in aproximativ
urmatoarele procente:
- intelegerea si insusirea terminologiei, conceptelor si fenomenelor ....
15 - 20%
- stabilirea corelatiei dintre structura, proprietatile si utilizarile
substantelor .... 25 - 30%
- aplicarea cunostintelor in situatii noi si rezolvarea de probleme .....
45 - 55%
Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizeaza avand in vedere
continuturile si competentele specifice chimiei prezentate mai sus, astfel
incat fiecare elev sa-si poata face o imagine clara asupra nivelului sau de
pregatire (achizitii stiintifice si competente) care sa-l ajute sa-si aleaga
ruta profesionala pe care o va urma.
Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat precum si a
continuturilor ii permite profesorului sa-si adapteze modalitatile de evaluare
curenta, sumativa la aceste cerinte, alegandu-si cu grija instrumentele de
evaluare.
II. Structura probei
Probele pot contine itemi obiectivi, semiobiectivi si subiectivi cu alegere
multipla, cu alegere duala, de tip perechi, itemi cu raspuns scurt si itemi de
completare, intrebari structurate, itemi cu raspuns elaborat de tip eseu si
rezolvare de probleme.
III. Sistemul de corectare si acordare a punctajului
Punctajul total acordat pe intreaga proba este de 100 puncte, din care
fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecarui subiect este
precizat in finalul acestuia. Baremele de corectare si notare contin detalierea
punctajelor acordate pe subiecte.
ATENTIE!
Pentru aplicarea baremului analitic de corectare si notare, profesorul
corector poarta intreaga responsabilitate.
Baremul de corectare si notare este suficient de analitic astfel ca nu se
acorda fractiuni de punct.
Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total obtinut la
zece.
______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | PROBA | TIPURI DE | FILIERA | PROFIL |
| | | SUBIECTE | |
|
|____________|_______|___________|_____________|_______________________________|
| CHIMIE | e/f | 2 - 3 ore/| Teoretica |Real (matematica - fizica,
|
| ORGANICA | | saptamana | |informatica, chimie -
biologie,|
| | | | |chimie - fizica)
|
| | | | Tehnologica |Licee industriale/curs de zi
si|
| | | | |seral: (chimie industriala,
|
| | | | |alimentara, curs de zi si
|
| | | | |seral)
|
| CHIMIE | | | |Licee industriale/curs de zi
|
| ANORGANICA | | | |(constructii de masini,
|
| | | | |metalurgie, electrotehnica si
|
| | | | |electronica, mine, petrol,
|
| | | | |energetic, constructii -
|
| | | | |montaj, exploatare si
|
| | | | |industrializarea lemnului,
|
| | | | |transporturi, posta si
|
| | | | |telecomunicatii, industria
|
| | | | |usoara, poligrafie, |
| | | | |gospodarirea apelor).
|
| | | | |Licee agricole si silvice/curs
|
| | | | |de zi si seral (agronom,
|
| | | | |horticultor, agent protectia
|
| | | | |plantelor, zootehnist,
|
| | | | |apicultor-sericicultor,
|
| | | | |veterinar).
|
| | | | |Licee agricole/curs de zi
|
| | | | |(mecanic agricol, mecanic
|
| | | | |instalatii si utilaje
|
| | | | |zootehnice si mecanic
|
| | | | |imbunatatiri funciare).
|
| | | | |Licee economice, administratie
|
| | | | |si servicii/curs de zi si
|
| | | | |seral.
|
| | | | |Licee de informatica si
|
| | | | |metrologie.
|
| | | | |Licee sanitare.
|
| | | | | |
| | | O ora/ | Teoretica |Uman
|
| | | saptamana | |(filologie, istorie - stiinte
|
| | | | |sociale, limbi clasice, limbi
|
| | | | |moderne)
|
| | | | Tehnologica |Licee industriale/curs seral
|
| | | | |(constructii de masini,
|
| | | | |metalurgie, electrotehnica,
|
| | | | |mine, petrol, energetic,
|
| | | | |constructii-montaj, exploatare
|
| | | | |si industrializarea lemnului,
|
| | | | |transporturi, posta si
|
| | | | |telecomunicatii, industria
|
| | | | |usoara, poligrafie,
|
| | | | |gospodarirea apelor).
|
| | | | |Licee agricole/curs seral.
|
| | | | |(mecanic-agricol, mecanic-
|
| | | | |imbunatatiri funciare).
|
| | | | |Licee militare - real.
|
|____________|_______|___________|_____________|_______________________________|
BACALAUREAT 2002
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA FRANCEZA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii
tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la
una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina la
probele optionale.
Examenul de limba franceza va pastra aceeasi structura in ceea ce priveste:
- probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere);
- numarul de ore de studiu saptamanal (1 - 2 ore, 3 - 4 ore, 5 - 7 ore si
Minoritati/L3), la ambele probe (oral si scris), indiferent de nivel (L1 sau
L2);
- obiectivele si, partial, continuturile si tipurile de itemi (subiecte).
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
1.
a) PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
- sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut*) de
aproximativ 100 de cuvinte;
- sa demonstreze capacitatea de a intelege un text prin:
- identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale
studiate;
- raspuns la intrebari;
- traducere;
- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor esentiale);
- emiterea unor judecati de valoare/exprimarea propriilor pareri in
legatura cu ideile/continutul textului respectiv;
Candidatii pot face trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu
propria experienta de viata.
- sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
- folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale
studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente
personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea
de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent, integrand
exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere personal.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea
inconjuratoare sau la propria experienta.
------------
*) In conformitate cu NOTA emisa de Ministerul Educatiei si Cercetarii,
Directia Generala Invatamant Preuniversitar, la data de 14.08.2001, cu privire
la utilizarea programelor si manualelor scolare la limba franceza in anul
scolar 2001 - 2002, pentru Minoritati/L3 se vor utiliza manuale alternative de
lb. franceza, anul IV de studiu. Acest lucru impune introducerea textelor
necunoscute (nestudiate la clasa) ca suport al exercitiilor, la ambele probe de
examen (oral si scris), la aceasta categorie de subiecte.
Pentru armonizarea cerintelor si structurii subiectelor, introducerea
textelor necunoscute se extinde si la 1 - 2 ore, ceea ce permite generalizarea
utilizarii textelor necunoscute la toate categoriile de subiecte (1 - 2 ore, 3
- 4 ore, 5 - 7 ore si Minoritati/L3), la oral si la scris.
1.
b) PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi
solicitati:
- sa dovedeasca capacitatea de a intelege global un text
necunoscut/nestudiat la clasa prin:
- identificarea informatiilor specifice din text (prin exercitii cu
alegere duala, multipla/raspuns la intrebari text lacunar: 1 - 2 ore si
Minoritati/L3) sau prin rezumarea acestuia (desprinderea si selectarea ideilor
si a elementelor relevante: 3 - 4 si 5 - 7 ore);
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale
studiate.
- sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin
construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator;
- sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
- construirea unui dialog situational;
- redactarea unei scrisori/a unui articol de presa, integrand argumente,
comentarii, un punct de vedere personal;
- relatarea sau descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor
intamplari/unei experiente personale;
- continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o
tema data;
- descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei
personalitati marcante;
- comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale/argumentarea
unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple
sau argumente interesante si relevante;
- sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat in
limba studiata (retroversiune);
2. TIPURI DE ITEMI
2. a. PROBA ORALA
Indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu, candidatii vor avea pe
biletul de examen oral un set de trei itemi:
- primul item: un text necunoscut, de aproximativ 100 de cuvinte, pe care
candidatii il vor citi corect, fluent si expresiv; textul va fi apoi
abordat/interpretat intr-o maniera personala prin intermediul unor exercitii
(subitemi), care vor solicita candidatilor:
- identificarea/explicarea sensului unor cuvinte, identificarea
relatiilor semantice;
- confirmarea intelegerii textului, prin raspuns la intrebari (1 - 2 ore
si Minoritati/L3) sau prin desprinderea ideilor esentiale (3 - 4 si 5 - 7 ore).
- traducerea unor propozitii/fraze din text (1 - 2 ore si
Minoritati/L3);
Candidatii vor dovedi astfel ca au atat deprinderea de a citi si
capacitatea
de a intelege un text, cat si abilitatea de a vorbi si de a comunica in limba
franceza.
Ponderea acestui subiect va fi de 30 - 40% din nota finala.
- itemul doi va consta dintr-un exercitiu de identificare si utilizare a
elementelor si structurilor gramaticale studiate, prin diferite tipuri de
exercitii (ex. de
identificare/substitutie/completare/combinare/transformare/reformulare
continuare de fraze etc).
Acest tip de exercitiu poate avea ca punct de sprijin textul propus la
primul item.
Se urmareste evaluarea capacitatilor candidatilor de a recunoaste si
utiliza
structurile gramaticale si lexicale studiate, conform programei de limba
franceza.
Ponderea acestui subiect va fi de 10 - 20% din nota finala.
- itemul trei urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a construi un
discurs oral convingator, logic si coerent, pornind de la o tema data (legata
sau nu de textul propus la itemul 1), precum si capacitatea acestora de:
- a relata un eveniment/o intamplare/o experienta personala,
- a descrie un obiect/o persoana/o situatie,
- a prezenta/a comenta un subiect,
- a-si exprima propriile opinii si judecati de valoare, in legatura cu
ideile/continutul textului propus la itemul I,
intr-o limba franceza corecta si fluenta.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea
inconjuratoare sau la propria experienta.
Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.
Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.
Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte.
2. PROBA SCRISA
Indiferent de numarul saptamanal de ore de studiu, candidatii vor avea de
tratat un set de trei itemi:
- primul item va consta dintr-un text necunoscut.
Candidatii vor fi solicitati:
- sa confirme intelegerea sensului global prin:
- raspuns la intrebari/exercitii cu alegere duala, multipla/text
lacunar;
- exercitii de identificare a sensului unor cuvinte si a relatiilor
semantice (1 - 2 ore si Minoritati/L3);
- sa interpreteze textul intr-o maniera personala prin:
- rezumarea acestuia (desprinderea si selectarea ideilor si a
elementelor relevante din text);
- identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
- construirea unui dialog situational (pornind de la reperele oferite de
text); (3 - 4 si 5 - 7 ore).
Acest item urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a intelege un
text necunoscut, de a-l analiza si interpreta, de a se exprima corect, din
punct de vedere lexical si gramatical, in limba studiata.
Ponderea acestui subiect va fi de 25% (1 - 2 ore si Minoritati/L3) si de
45% (3 - 4 si 5 - 7 ore) din nota finala.
- itemul doi urmareste evaluarea capacitatii candidatului:
- de a realiza corect un transfer lingvistic (retroversiune), prin
traducerea in limba franceza a unui text neliterar (1 - 2, 3 - 4 ore si
Minoritati/L3) sau literar (5 - 7 ore), alcatuit din 3 - 4 propozitii/fraze;
Se va aprecia calitatea transpunerii lingvistice, folosirea corecta a
structurilor gramaticale si lexicale, a ortografiei si a punctuatiei (ca si la
restul itemilor, de altfel), precum si a unui stil adecvat.
Ponderea acestui subiect va fi de 15% din nota finala.
- itemul trei va solicita candidatilor sa construiasca un discurs logic,
coerent si convingator, pe baza unei teme date.
Candidatii vor fi solicitati sa se exprime in scris efectuand:
- pentru 1 - 2 ore si Minoritati/L3:
- un dialog situational;
- o redactare tematica, la alegere intre a sau b:
a) relatarea/descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor
intamplari/unei experiente personale sau construirea unui text pe un
subiect/plan dat;
b) descrierea, caracterizarea unui personaj/comentarea unui
subiect/exprimarea unei opinii personale;
Atat dialogul, cat si redactarea pot avea ca punct de sprijin continutul
textului propus la itemul 1.
- pentru 3 - 4 si 5 - 7 ore, o redactare pe baza unui subiect/o tema data,
la alegere intre:
a) continuarea textului sau a temei/ideii principale din textul de la
itemul 1 sau construirea unui text, avand sau nu ca reper interpretarea
textului dat;
b) comentarea unui subiect/exprimarea/argumentarea unui punct de vedere
personal, pe baza unei teme (inspirate sau nu de continutul textului propus la
primul item).
Pentru subiectele de redactare la alegere (a sau b), se poate solicita
redactarea unui anumit tip de discurs specific (scrisoare, articol de presa,
interviu).
Se urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a se exprima in scris,
intr-un discurs coerent, corect din punct de vedere gramatical, lexical si
ortografic, folosind un stil adecvat si integrand argumente, comentarii, un
punct de vedere personal, sustinute de exemple relevante, dar si abilitati de
compozitie, care sa le permita sa analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa
descrie, sa argumenteze.
Ponderea acestui subiect va fi de 50% (1 - 2 ore si Minoritati/L3) si de
30% (3 - 4 si 5 - 7 ore) din nota finala.
Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.
Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte.
III. CONTINUTURI
1. Teme de comunicare orala/scrisa.
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce
reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta umana in
general si experienta personala: copilaria si adolescenta (preocupari,
activitati/pasiuni, timp liber, vacante, tabere, excursii; idealuri si
proiecte, personaje indragite din carti/filme, vedete; relatii cu membrii
familiei, relatii intre tineri, corespondenta, schimburi scolare, calatorii,
moda ...); inventii si descoperiri, probleme ale lumii contemporane, mediul
inconjurator, invatamant si educatie, francofonia, mass-media (radio,
televiziune, presa), viata artistica, sportiva si culturala.
2. Elemente si structuri lexicale.
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de limbaj prioritare (a
saluta, a se prezenta, a prezenta pe cineva, a da/a cere informatii/indicatii,
a exprima o rugaminte/o judecata/opinii/preferinte/dorinte/sentimente/regret/
intentie, a propune, a accepta/a refuza, a exprima acordul/dezacordul, a face o
urare, a felicita, a multumi, a se scuza, etc);
3. Elemente si structuri gramaticale.
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
elementele si structurile gramaticale studiate, conform programei de limba
franceza pentru ciclul liceal:
- Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv;
- Substantivul: gen, numar, formarea genitivului si a dativului;
- Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie,
adjectivele pronominale (posesive, demonstrative si nehotarate);
- Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ,
interogativ, nehotarat, en si y;
- Numeralul: cardinal si ordinal;
- Verbul: modul indicativ, conditional (prezent si trecut*)), subjonctiv
(prezent, trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*)), imperativ, infinitiv,
gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple si
compuse; diateza activa, reflexiva si pasiva*);
- Adverbul: tipuri, gradele de comparatie*);
- Sintaxa propozitiei: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul,
atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale;
- Sintaxa frazei: juxtapunere, coordonare si subordonare;
- Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directa si
indirecta), negativa;
- Tipuri de subordonate*): completiva directa, indirecta, relativa,
circumstantiala de timp, de cauza, de scop, conditionala, si conditional, si
dubitativ, consecutiva, concesiva, sisteme comparative.
------------
*) elementele gramaticale notate cu asterisc nu sunt obligatorii pentru
Minoritati/L3, acestea nefiind prevazute in Programa scolara pentru anul IV de
studiu (v. Programa pentru Limba 2, clasa a VIII-a, anul IV, nr.
3957/09.06.1999, publicata in volumul 2, Programe scolare pentru clasele a
III-a - a VIII-a, Ed. Cicero, 1999 si Programa pentru Limba 3, clasa a XII-a,
L3, anul IV, nr. 4805/05.10.2000, publicata, in volumul 2, Programe scolare
pentru clasele a X-a - a XII-a, Ed. Tipogrup press, Buzau, 2001), recomandata
prin Nota M.E.C/14.08.2001, privind utilizarea programelor si manualelor
scolare la limba franceza in anul scolar 2001 - 2002.
4. Texte
Textele de examen vor fi selectate din carti, ziare, reviste in limba
franceza: texte informative (articole de presa, ghid turistic etc.) si
narative*). Ele nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele
de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la 5 -
7 ore la Minoritati/L3.
------------
*) Pentru 3 - 4 si 5 - 7 ore pot fi propuse texte literare accesibile.
IV. PRECIZARI
1. Timpul de lucru este:
a) proba orala: 15 minute;
b) proba scrisa: 3 ore.
2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu
numarul de ore saptamanal.
3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau
scrisa, nu exclud studierea textelor din manual, deoarece acestea constituie
cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa comunice mai bine oral si scris;
- sa abordeze orice text din manual ca pe un text necunoscut;
- sa-si imbogateasca vocabularul si cunostintele legate de cultura si
civilizatia franceza;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele
vechi;
- sa invete sa analizeze si sa interpreteze un text, exprimand opinii si
judecati de valoare personale;
- sa se familiarizeze cu diferite genuri si stiluri (ne)literare.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALA BACALAUREAT 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Universala are statut de
disciplina optionala. Istoria Universala poate fi aleasa la proba E si la proba
F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
Proba de examen la Istoria Universala este o proba scrisa cu durata de 3
ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili:
1. sa utilizeze notiuni istorice in contexte noi;
2. sa plaseze in timp si spatiu evenimentele istorice;
3. sa utilizeze si sa analizeze informatia istorica provenita din surse
istorice scrise, la prima vedere;
4. sa compare evenimente/procese istorice;
5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
6. sa prezinte si sa analizeze/sa interpreteze evenimente si procese
istorice studiate utilizand limbajul istoric adecvat;
7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau
asupra evolutiei societatii.
III. CONTINUTURI (TEME)
Clasa a IX-a:
- Forme de stat in lumea antica.
Clasa a X-a:
- Modelul britanic. (Programa A si Programa B)
- Nasterea democratiei nord-americane. (Programa A si Programa B)
- Franta in epoca revolutiei. (Programa A)
- Europa napoleoniana. (Programa A)
- Revolutia franceza si Europa napoleoniana. (Programa B)
Clasa a XI-a:
- Regimurile democratice in perioada interbelica.
- Regimurile totalitare in perioada interbelica.
- Relatiile internationale postbelice.
Nota:
- Abordarea temelor din programa de examen a claselor a X-a si a XI-a, se
realizeaza conform curriculum-ului national (termeni istorici-cheie, concepte,
probleme de atins; continuturi; studiu de caz).
- Temele din clasa a X-a se studiaza conform Programei A. (clase cu 2 - 3
ore saptamanal), respectiv, Programei B (clase cu 1 ora saptamanal) din
curriculum.
- Continuturile din clasa a XI-a, prevazute cu asterisc (*) in curriculum,
se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2 - 3 ore saptamanal.
- Sunt recomandate:
- Manualul de istorie universala antica si medievala, clasa a IX-a,
editia 1997, autori S. Pascu, A. Bondor, V. Boscaneanu;
- oricare dintre manualele de clasa a X-a, aprobate prin Ordinele
Ministrului Educatiei Nationale cu nr. 4310 din 27 august 1999 si nr. 4325 din
1 septembrie 1999;
- oricare dintre manualele de clasa a XI-a, aprobate prin Ordinele
Ministrului Educatiei Nationale nr. 3913 din 31 mai 2000, nr. 4055 din 26 iunie
2000 si nr. 4109 din 5 iunie 2000.
IV. PROBA DE EXAMEN
Proba scrisa de examen la Istorie Universala, poate cuprinde itemi de
completare, itemi de tip adevarat-fals, itemi cu raspuns scurt, itemi de tip
intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat realizati pe baza unor
repere etc.
Pentru examenul de bacalaureat 2002 itemii de tip intrebare structurata,
respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise, necuprinse
in manualele scolare.
Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea
elevilor cu cerintele probei scrise la Istorie Universala:
I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare
dintre urmatoarele enunturi:
1. Regim politic instaurat de Oliver Cromwell, in Anglia, in 1653 ........
2. Organism principal al Organizatiei Natiunilor Unite cu functia unui
parlament, care adopta hotarari cu majoritate de voturi - .......
II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor
evenimente/procese istorice in ordinea cronologica a desfasurarii lor:
a. recunoasterea independentei Statelor Unite ale Americii;
b. instaurarea Conventiei Nationale;
c. infrangerea lui Napoleon la Waterloo.
III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea
fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria universala:
1. George Marshall -
2. Napoleon Bonaparte -
IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare fiecarui
enunt si notati in dreptul ei A, daca apreciati ca enuntul este adevarat, sau
F, daca apreciati ca acesta este fals.
a. In 1949, state din Europa si America de Nord formeaza alianta culturala,
numita Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.).
b. Dupa primul razboi mondial, Imperiul German si Imperiul Austro-Ungar
s-au desfiintat.
2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel
incat acesta sa devina adevarat.
V. Cititi cu atentie textul de mai jos:
<<Exceptand Marea Britanie, Rusia si Imperiul Otoman, intreaga Europa
cunoaste dominatia napoleoniana (...). Deseori, declansarea razboiului pare sa
nu mai poata fi controlata de Napoleon. Dar inlantuirea urmeaza o logica ce
pare inevitabila: de fiecare data, odata cu cresterea puterii, apar noi
probleme care creaza noi conflicte. Cauza cea mai evidenta a celor zece ani de
noi conflicte este dorinta de dominatie a imparatului Frantei.>>
(S. Bernstein, P. Milza, despre razboaiele napoleoniene)
Pornind de la acest text raspundeti urmatoarelor cerinte:
1. Transcrieti numele teritoriilor ramase in afara dominatiei napoleoniene.
2. Prezentati, in aproximativ o jumatate de pagina, modul in care blocada
continentala genereaza noi conflicte.
3. Explicati o alta cauza a razboaielor napoleoniene.
4. Precizati o victorie obtinuta de Napoleon.
VI. Realizati, in aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Anglia
de la monarhia absolutista la monarhia constitutionala", avand in vedere:
- prezentarea oricaror doi factori care au favorizat declansarea razboiului
civil;
- precizarea unui motiv al proclamarii Republicii si numirea institutiei
aflate la conducerea acesteia;
- numirea regimului politic instaurat de Oliver Cromwell si precizarea unei
actiuni politice a acestuia;
- mentionarea unei caracteristici a Restauratiei Stuartilor si a unui motiv
al inlaturarii lor definitive.
Nota! Se puncteaza atat explicarea ideilor mentionate, cat si utilizarea
limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea
cronologica/logica a faptelor istorice si incadrarea sintezei in limita de
spatiu precizata.
Punctajul maxim al probei scrise la Istorie universala este de 100 de
puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acorda fractiuni de punct. Nota
finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10.
PROGRAMA NATIONALA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
BIOLOGIE
1. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
In cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la
alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii (pentru liceele din
filiera teoretica, profilul real) sau proba la alegere dintre disciplinele din
celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul
umanist, liceele din filiera tehnologica si liceele din filiera vocationala).
2. OBIECTIVE
1. Recunoasterea si definirea termenilor, conceptelor, proceselor, legilor
si principiilor specifice stiintelor biologice.
2. Utilizarea corecta a termenilor, conceptelor si principiilor specifice
biologiei in rezolvarea problemelor concrete de viata (a situatiilor problema).
3. Explicarea, demonstrarea si exemplificarea principiilor fundamentale ale
lumii vii:
- unitatea structura - functie;
- unitatea organism - mediu;
- evolutia lumii vii;
- unitatea si diversitatea lumii vii;
- integralitatea lumii vii.
4. Interpretarea corecta a datelor obtinute in urma unor activitati
experimentale.
5. Aplicarea cunostintelor biologice in caracterizarea structurilor si
sistemelor biologice dupa un algoritm dat. Exemplu: caracterizarea unei grupe
de vietuitoare precizand mediul de viata, modul de viata, alcatuirea,
functiile, particularitatile adaptative, importanta.
3. CONTINUTURI:
Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii
(pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau dintre disciplinele
din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul
umanist si liceele din filierele tehnologica - si vocationala), proba de
biologie se poate sustine in una din cele doua variante:
I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - subiecte din manualele claselor a IX-a si
a X-a.
II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - subiecte din manualele
claselor a XI-a si a XII-a.
Continutul manualelor de biologie este in conformitate cu programa scolara
a disciplinei biologie din anii 1997 - 2002.
I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - manualele claselor a IX-a si a X-a
a. Manualul de biologie de clasa a IX-a
1. Materia vie
- Studiul celulei vegetale
- Structura si ultrastructura celulei - fara structura celulei vegetale la
microscopul optic.
- Diviziunea celulara - generalitati
Diviziunea amitotica
Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica.
- Histogeneza
- Organogeneza - fara legile organogenezei.
Radacina - fara structura secundara a radacinii la dicotiledonate.
Tulpina - fara structura secundara a tulpinii.
Frunza
2. Viata plantelor
- Asimilatia carbonului:
Fotosinteza: definitie, ecuatie chimica, importanta, tehnici de
evidentiere a fotosintezei.
Rolul pigmentilor clorofilieni in fotosinteza
Sinteza substantelor organice - fara experienta demonstrarii sintezei
substantelor organice cu ajutorul izotopilor radioactivi.
Influenta factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei si
importanta lor practica
Chimiosinteza
Nutritia plantelor heterotrofe
- Respiratia plantelor:
- Respiratia aeroba - definitie, ecuatie chimica, tehnici de evidentiere a
respiratiei aerobe, influenta factorilor interni si externi asupra intensitatii
respiratiei.
Aplicatii practice ale cunoasterii respiratiei plantelor
- Respiratia anaeroba
- Reproducerea plantelor:
Reproducerea asexuata
Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme
Fecundatia la Angiosperme:
Microsporogeneza si formarea gametilor barbatesti
Macrosporogeneza si formarea gametului femeiesc
Procesul de fecundatie la angiosperme
Carpogeneza si seminogeneza
Samanta: Structura semintei, compozitia chimica a semintei, germinatia
semintelor (fara metabolismul germinatiei).
- Miscarea si sensibilitatea la plante
3. Filogenie vegetala - definitiile pentru: sistemul de clasificare natural
(filogenetic), determinare, fitotaxoni (specie, gen, familie, ordin, clasa,
increngatura).
b. Manualul de biologie de clasa a X-a
1. Principalele grupe de animale, caracterizare generala: subregnul
protozoare, subregnul metazoare.
2. Anatomie si fiziologie comparata in seria animala
- Relatiile organismelor animale cu mediul
Sistemul nervos in seria animala:
Sistemul nervos al vertebratelor: Sistemul nervos al mamiferelor.
Bazele fiziologice ale comportamentului animal
Organele de simt in seria animala:
Chemoreceptia la vertebrate;
Mecanoreceptia: Sensibilitatea stato-acustica la vertebrate.
Fotoreceptia la vertebrate
Locomotia in seria animala:
Locomotia la vertebrate - fara "Statiunea bipeda si locomotia la
om".
- Functiile de nutritie in seria animala:
Digestia in seria animala:
Digestia la vertebrate - fara: digestia la ciclostomi; unele
particularitati ale digestiei la mamifere si necesitatile nutritive ale
organismului animal.
Respiratia in seria animala: definitiile pentru: respiratie, sistem
respirator, animale aerobe si anaerobe.
Respiratia la vertebrate - fara: respiratia la ciclostomi; adaptari ale
functiei respiratorii la viata acvatica si altitudine.
Mediul intern si circulatia lichidelor in seria animala: Mediul intern al
vertebratelor. Circulatia lichidelor corpului: tipuri de sistem circulator
intalnite in seria animala. Circulatia sangelui la vertebrate - fara circulatia
sangelui la ciclostomi.
Excretia in seria animala: definitie, rol.
Excretia la vertebrate - fara: excretia la ciclostomi; formarea urinei.
- Reproducerea: definitie, tipuri de reproducere intalnite in seria
animala.
Reproducerea la vertebrate - fara reproducerea la ciclostomi.
II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - manualele claselor a XI-a si
a XII-a
a. Manualul de biologie de clasa a XI-a
- Celula
- Tesuturile - inclusiv tesutul osos
- Sistemul nervos:
Neuronul - fara transmiterea sinaptica.
Structura si functiile sistemului nervos: maduva spinarii, trunchiul
cerebral, nervii cranieni, cerebelul, diencefalul, emisferele cerebrale.
- Analizatorii:
Cutanat, vizual, auditiv, vestibular.
- Glandele endocrine:
Hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin.
- Sistemul muscular:
Principalele grupe de muschi somatici
Musculatura striata - fara manifestarile contractiei musculare
Musculatura neteda
- Digestia si absorbtia intestinala - fara reglarea activitatii secretorii
si motorii digestive.
- Respiratia - fara reglarea miscarilor respiratorii.
- Sangele
- Sistemul circulator:
Structura histologica a inimii
Proprietati ale muschiului cardiac
Activitatea mecanica a inimii - fara reglarea activitatii cardiace.
- Excretia renala:
Structura aparatului excretor
Formarea urinei - fara reglarea activitatii renale si mictiune.
- Reproducerea
b. Manualul de biologie de clasa a XII-a
- Legile mendeliene ale ereditatii:
Monohibridismul si legea puritatii gametilor
Dihibridismul si legea segregarii independente a perechilor de caractere
Alte tipuri de segregare
- Teoria cromozomiala a ereditatii:
Cromozomi si gene
Plasarea lineara a genelor in cromozomi si transmiterea inlantuita a
genelor (linkage)
Schimbul reciproc de gene (crossing-over) si hartile cromozomiale
Determinismul genetic al sexelor
- Notiuni de genetica moleculara:
Acizii nucleici si rolul lor genetic
Structura chimica a acizilor nucleici:
- acidul dezoxiribonucleic (ADN);
- acidul ribonucleic (ARN).
Replicatia ADN
Tipuri de ARN
Codul genetic si caracteristicile codului genetic
Sinteza proteinelor: functiile materialului genetic; etapele sintezei
proteice.
Gena, structura si functii: notiunea de gena; gena la eucariote - fara
pseudogene.
Structura moleculara a cromozomilor la eucariote
Mutatiile: definitie, clasificare si importanta lor pentru ameliorarea
plantelor, animalelor si microorganismelor.
- Notiuni de genetica umana:
Metode de cercetare in genetica umana
Cariotipul uman normal si cel patologic
Maladii metabolice ereditare
Sfaturile genetice si importanta lor
Diagnoza prenatala
4. PRECIZARI:
Biologia este sustinuta ca proba scrisa.
Timpul alocat probei este de 3 ore.
Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acorda din oficiu.
Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
Proba de examen va consta dintr-un numar de intrebari (itemi) care vor
urmari verificarea intregii programe si a atingerii obiectivelor
predarii-invatarii biologiei pe tot parcursul studiilor liceale.
5. EXEMPLE DE TIPURI DE ITEMI FOLOSITI IN ALCATUIREA TESTELOR PENTRU
EXAMENUL DE BACALAUREAT:
- itemi cu alegere multipla: complement simplu - alegerea singurului
raspuns corect.
- Scrie pe foaia de examen litera corespunzatoare raspunsului corect:
Muschii oblici externi apartin:
a) spatelui;
b) toracelui;
c) abdomenului;
d) membrelor superioare.
- itemi de tip pereche (asociere):
- Coloana B cuprinde organite citoplasmatice, iar coloana A rolul acestora.
Scrie pe foaia de examen asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A si litera
corespunzatoare din coloana B.
A B
1. sinteza proteinelor neuronale; a. centrul celular;
2. digestia intracelulara; b. corpusculii Nissl;
3. diviziunea celulei; c. lizozomii;
4. producerea de energie. d. miofibrilele;
e. mitocondriile.
- intrebare structurata:
- In urechea interna se gasesc receptorii pentru auz si echilibru.
a) Prezinta comparativ receptorii pentru echilibru respectand urmatoarele
criterii: numele receptorului, localizarea si alcatuirea receptorului.
b) Enumera proprietatile fundamentale ale undelor sonore.
c) Precizeaza in ce conditii leziuni in zona segmentului central al
analizatorului auditiv nu provoaca pierderea auzului. Explica aceasta situatie.
- rezolvarea de probleme:
- Doi frati au grupele de sange A(II), respectiv 0(I). Stabileste
combinatiile posibile ale grupelor de sange ale celor doi parinti. Scrie
genotipurile grupelor de sange ale parintilor in cadrul combinatiilor
respective.
- Calculeaza cantitatea de substante anorganice din plasma sangelui unui
tanar in greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvarii. Foloseste valoarea
maxima a plasmei.
- eseu structurat:
- Alcatuieste un eseu cu tema "Fotoreceptorii" dupa urmatorul
plan:
- numele, numarul, repartizarea pe retina si gradul de excitabilitate a
celulelor fotoreceptoare;
- substanta fotosensibila continuta de fotoreceptori;
- modificarile biochimice care au loc in celulele fotoreceptoare sub
actiunea luminii;
- mecanismele vederii cromatice.
STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE DOUA VARIANTE:
VARIANTA I - manualele de clasa a IX-a si a X-a;
VARIANTA II - manualele de clasa a XI-a si a XII-a.
I. Itemi cu alegere multipla (alegerea unui singur raspuns corect).
- testeaza cunoasterea, intelegerea, aplicarea sau interpretarea unor date
factuale.
II. Itemi de tip pereche
- testeaza abilitatea de a identifica relatia existenta intre perechi de
elemente ca de exemplu:
- termeni, legi - definitii;
- simboluri - concepte;
- plante sau animale - clasificari (incadrari);
- mediul de viata;
- modul de hranire;
- caracterizare etc.
- structuri - descriere;
- functii;
- asocierea unor imagini cu notiuni etc.
III. Intrebari structurate (mai multe subintrebari, legate printr-un
element comun).
- testeaza comportamente variate ca de exemplu: definire, recunoastere,
ierarhizare, descriere, alcatuire, interpretare, comparare, reprezentare
schematica, aplicare, formulare de ipoteze, argumentare etc.
IV. Rezolvarea de probleme
- testeaza comportamente de nivel superior ca de exemplu: explorare,
investigare, capacitatea de aplicare a cunostintelor, capacitatea de
generalizare si de transfer a tehnicilor de rezolvare etc.
- acest tip de item va fi folosit in testele alcatuite pentru varianta a
II-a (manualele din clasele a XI-a si a XII-a).
V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent in conformitate cu un set
de cerinte date.
- testeaza capacitatea de a evoca, organiza si integra ideile, de a realiza
interpretarea si aplicarea datelor etc.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
ISTORIA ARTEI
1. Civilizatia Greciei Antice. Conditii geo-istorice si culturale ale
evolutiei artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica,
epoci artistice, personalitati si opere reprezentative.
2. Civilizatia Romei Antice. Conditii geo-istorice si culturale ale
evolutiei artistice; premise si influente din arta etrusca; domenii de
manifestare: arhitectura, sculptura, pictura si mozaic; arta romana
provinciala.
3. Renasterea in Italia. Dezvoltarea artelor plastice in Quattracento -
domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe,
personalitati si opere reprezentative); sculptura (genuri, personalitati si
opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generala a scolii
florentine si venetiene, personalitati apartinand diverselor scoli artistice si
opere literare reprezentative.
4. Renasterea in Italia. Dezvoltarea artelor plastice in Cinquencento -
Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura
(personalitati si opere reprezentative); sculptura (personalitati si opere
reprezentative); pictura (personalitati si opere reprezentative) prefigurarea
tendintelor artistice ulterioare.
5. Renasterea in Tarile de Jos. Conditii geo-istorice; caracteristici
fundamentale ale picturii; personalitati si opere reprezentative.
6. Arta bizantina. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura,
pictura, arte decorative). Particularitatile artistice in spatiul cultural
romanesc.
7. Secolul al XVII-lea in arta europeana
a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte
decorative).
Barocul in spatiul cultural romanesc.
8. Secolul al XVIII-lea in arta europeana. Clasicism si Romantism
(arhitectura, sculptura, pictura).
9. Secolul al XIX-lea in arta europeana. Impresionismul - Premise artistice
(Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului,
reprezentanti si opere.
10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artisti
si opere reprezentative. Directii artistice deschise de pictura
postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism,
expresionism, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)
11. Arta europeana in secolul XX. Principalele curente europene in pictura
de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta
abstracta.
12. Arta romaneasca in secolele XIX si XX. Personalitati marcante care au
contribuit la evolutia artei romanesti, influente artistice europene: Nicolae
Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady,
Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato,
Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion
Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea,
Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
STUDIUL DESENULUI
1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului
Pe pretextul unei naturi statice se va realiza o lucrare in care elevii vor
sugera volumele obiectelor din natura, urmarind, totodata, caracterul de
echilibru static al lucrarii.
2. Linia, pata valorica si relatiile intre ele. Ritmuri. Linia nemodulata
si pata. Linia modulara si pata. Ritmuri de linii. Ritmuri de pete. Ritmuri
combinate. Liniar activ - pata pasiv. Liniar pasiv - pata activ. Liniar neutru
- pata neutru. Aplicatii.
3. Organizarea unei suprafete prin valoare in echilibru static.
Contraste cantitative si calitative. Echilibrarea petelor. Aplicatii
(fragmente ale figurii umane, mulaj gips).
4. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Constructia. Relatia
polanvaloare (lumini, umbra); despre pasaj. Importanta pasajului in scurgerea
volumului. Trepte in inaltime spre alb si profunzime spre negru. Se vor urmari
probleme de paginatie, raportul dintre obiectul studiat si suprafata
inconjuratoare. Relatia forma - fond.
5. Constructia pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului
omenesc.
Constructia va avea in vedere arhitectura detaliului anatomic.
6. Articulari de forme anatomice. (expresia liniei). Articulare. Cap - gat
- torace.
7. Studiul constructiei si valoratie aplicat la cap antic (mulaj gips). Se
va evidentia ritmul proportiilor care stabilesc caracterul figurii -
expresivitatea liniei si valorii.
8. Constructia si valoarea (dupa cap model viu). Se va insista asupra
nuantarii expresive a liniei si valorilor.
9. Studiu de constructie a capului folosind linia modulata cu expresie a
volumului. Se vor urmari cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale
liniei.
10. Studiul structurilor. Aplicarea cunostintelor capatate la stadiul
elementelor plastice, nuantarea de cald-rece a valorilor. Se vor urmari ritmurile
formelor.
11. Linia si pata, mijloc de expresie plastica in studiul figurii umane. Se
vor studia dupa model viu, figura intreaga, imbracat, asezat intr-o ambianta
compusa de profesor.
12. Linia si valoarea, mijloace plastice in studiul constructiei corpului
uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari
anatomice, realizarea articularii acestor forme si sugerarea expresiva a
formelor prin linie si pata.
13. Elemente de limbaj plastic, mijloace de realizare a unui studiu de
natura statica complexa: Ordonarea spatiului plastic. Respectarea legilor
compozitiei.
14. Linia expresiva si valoarea aplicata la un studiu dupa cap de expresie.
15. Linia de constructie, linia expresiva si valoarea mijlocie de realizare
a studiului corpului uman.
BACALAUREAT 2002
PROGRAMA DE LIMBA ELINA
(proba scrisa)
1. Obiective de evaluare:
Proba scrisa evalueaza urmatoarele competente:
1.1. Identificarea de elemente si structuri gramaticale in fraza/text;
1.2. Traducerea unui text la prima vedere folosind dictionarul;
1.3. Comentarea unui text studiat*);
1.4. Retroversiune cu suport lexical;
1.5. Explicarea unor elemente de cultura si civilizatie.
NOTA:
*) Textele studiate vor fi diferite in functie de filiera
(teoretic/vocational/teologic).
2. Continuturi:
2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral;
2.2. Sintaxa;
2.3. Metrica si prozodie: hexametrul dactilic si pentametrul;
2.4. Literatura: - ILIADA - capodopera a literaturii universale;
- ODISEEA - capodopera a literaturii universale;
- Tragediile lui Eschil
- Tragediile lui Sofocle
- Tragediile lui Euripide
- HERODOT - parintele istoriei
- Tucidide si opera sa
- Conceptia istorica a lui Plutarh
- Contributia lui Xenofon la dezvoltarea istoriografiei
- Demostene, cel mai de seama orator grec
- Sistemul filosofic al lui Platon
- Sistemul filosofic al lui Aristotel
Manuale si cursuri:
1. Manual de limba greaca; Constant Georgescu, ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1976, 1996
2. Limba elena, manual pentru clasa a XI-a - licee clasice -; M. Nasta -
C. Moldoveanu, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970, 1974
3. Limba elena - manual pentru clasa a XII-a - 1975
4. Manual de greaca veche, Ana Felicia Stef, ed. Humanitas, Bucuresti, 1996
(pentru cultura si civilizatie)
5. Manual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul III, ed.
Invatamantului biblic si de misiune al B.O.R., 1993
6. Manual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul IV, ed.
Institutului biblic si de misiune al B.O.R., 1993;
7. Istoria literaturii eline - Maria Marinescu Hinu si Adelina Piatkowski,
ed. Stiintifica, Bucuresti, 1972.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA CROATA
1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika
(pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S.
Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada -
knjizevni komentar) - Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma
- knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz);
Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin
Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).
2. Diskurzivni knijizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos
(zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).
3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici).
Bascanska ploca (opci prikaz).
4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split,
Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita
(knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot
i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke).
Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).
6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun
Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci
prikaz).
7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod,
ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud
modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail -
age Cengica (knjizevni komentar).
8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad).
Zlatarovo zlato (opci prikaz).
9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U
registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi
kapitali (knjizevni komentar).
10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz).
Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).
11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad),
Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo
Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja
jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama
(knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka
poslije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; U
znaku vage (pripovijetka - opci prikaz).
Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim
jezikom.
Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim
hrvatskim jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni
radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.
BACALAUREAT 2002
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA LATINA
La sfarsitul ciclului liceal, elevul trebuie sa aiba competenta de a opera
cu informatia lingvistica specifica limbii latine, cu informatia culturala
circumscrisa culturii greco-romane, sa-si formeze un univers afectiv si
atitudinal bazat pe valorile esentiale si viabile ale Antichitatii.
OBIECTIVE DE EVALUARE
Elevii care sustin proba scrisa la limba si literatura latina (proba E sau
proba F) trebuie:
- sa demonstreze competente de traducere din si in limba latina;
- sa interiorizeze modelele si regulile care structureaza subsistemele
limbii latine (lexical, morfologic si sintactic);
- sa foloseasca limbile latina si greaca, inclusiv limbile romanice drept
instrumente indispensabile unei exprimari in limba romana, corecte, nuantate,
neologice;
- sa utilizeze corect si pertinent informatii literare, istorice,
stiintifice din cultura greco-latina;
- sa stabileasca conexiuni intre diferite spatii culturale pentru a
comunica idei, opinii, sentimente;
- sa stapaneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii,
a scandarii (schema metrica), a analizei gramaticale, stilistice, a
interpretarii;
- sa utilizeze adecvat instrumente de lucru; dictionarul latin-roman.
CONTINUTURI
A. Fonetica, morfologia si sintaxa propozitiei si a frazei, studiate in
clasele a IX-a si a X-a, integral.
B. Reprezentanti ai prozei si poeziei latine din secolul I pana in secolul
V p. Chr. si operele lor (prezentarea generala a autorului si a operei
acestuia).
C. Traducerea si comentariul (ideatic si stilistic) textelor studiate,
conform programelor valabile in anul scolar 1998/1999 (clasa a XI-a) si in anul
1999/2000 (clasa a XII-a), dupa cum urmeaza:
1. Caius Iulius Caesar, De bello Gallico (Descrierea Galiei, O lupta cu
helvetii, Predarea lui Vercingetorix);
2. Marcus Tullius Cicero, In Catilinam (Exordium ex abrupto, Prosopopeea
patriei), De amicitia (Utilitatea prieteniei);
3. Caius Sallustius Crispus, De coniuratione Catilinae (Portretul lui
Catilina, Inceputurile Romei), De bello Iugurthino (Evolutia republicii
romane);
4. Titus Livius, Ab Urbe condita (Vae victis! Batalia de la Zama I);
5. Lucius Annaeus Seneca, De tranquillitate animi (Indatoririle cetatenesti
si umane);
6. Publius Cornelius Tacitus, De vita et moribus Iulii Agricolae liber
(Elogiul libertatii), Historiae (Cauzalitatea istorica) Annales (Sine ira et
studio);
7. Titus Lucretius Carus, De rerum natura (Invocatie, Bucuria creatiei);
8. Caius Valerius Catullus, Carmina (Fagaduinte, Prima indoiala, Introspectie
lucida, Indarjire);
9. Publius Vergilius Maro, Aeneis (Prolog, Grecii in cetate, Pribegie,
Vanatoarea, Tara Primitoare, Viteaza);
10. Quintus Horatius Flaccus, Carmina (Epilog), Epistulae ad Pisones (Arta
poetica);
11. Publicus Ovidius Naso, Amores (Lauda poeziei), Metamorphoses (Echo e
metamorfozata in ecou), Tristia (Iarna la Tomis).
MANUALE:
1. Limba latina, clasa a IX-a, autori: I. Fischer, Maria Morogan, Margareta
Nasta, editia revazuta 1996 si urmatoarele;
2. Limba latina, clasa a X-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia,
Mariana Ivan, editia 1996 si urmatoarele;
3. Limba latina, clasa a XI-a, autori: Eugen Cizek, Viorica Balaianu,
Margareta Nasta, editie revazuta si adaugata de Eugen Cizek, Ilies Campeanu,
Aurel Lupu, 1996, 1997, 1998;
4. Limba latina, clasa a XII-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia,
EDP, Bucuresti, editiile 1996, 1997, 1998.
BACALAUREAT 2002
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANA
STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii
tuturor claselor liceale vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la
una dintre limbile moderne. Pot alege, de asemenea, o limba straina la probele
optionale.
Pentru limba italiana, probele oral (obligatoriu) sau scris (proba la
alegere) vor fi structurate in functie de numarul de ore saptamanal dupa cum
urmeaza: 5 - 7 ore; 3 - 4 ore; 1 - 2 ore, limba optionala si minoritati.
OBIECTIVE
A) Proba orala urmareste sa evalueze capacitatea de intelegere si exprimare
orala. Candidatii vor fi solicitati:
- sa citeasca corect un text studiat sau la prima vedere, respectand
regulile de pronuntie, intonatie si accentul
- sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin selectarea si
rezumarea informatiei, prin exprimarea unui punct de vedere personal si
argumentarea acestuia
- sa traduca textul, redand corect in limba romana structurile gramaticale
si lexicale din italiana
- sa sustina o conversatie in cadrul careia: sa se prezinte
sa prezinte propriile
hobby-uri
sa prezinte o situatie din
viata cotidiana
sa relateze fluent o
intamplare
- sa faca o descriere sau o naratiune
- sa dovedeasca competenta de a realiza o retroversiune, folosind
structurile gramaticale lexicale si semantice din limba italiana
B) Proba scrisa - urmareste sa evalueze capacitatea de comunicare in scris
prin:
- intelegerea unui text studiat sau la prima vedere, cu un grad de
dificultate conform cu numarul de ore saptamanal si nivelul de studiu.
Candidatilor li se va solicita:
- sa dovedeasca cunoasterea structurilor gramaticale, lexicale si semantice
din limba italiana prin traducerea textului
- sa se exprime corect si coerent
- sa rezume textul, selectand ideile relevante
- sa completeze spatiile goale dintr-un text
- sa construiasca un dialog pe un act de limbaj dat
- sa redacteze un subiect sub forma unor tipuri de discurs (scrisoare,
articol de presa, descriere, povestire, caracterizare)
- sa analizeze si sa interpreteze textul dat
- sa efectueze o retroversiune
Elemente si constructii gramaticale
a. - Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv; cazurile de folosire si
omisiune ale articolului
b. - Substantivul: genul, numarul, declinarea
c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie,
formele speciale de comparativ si superlativ, adjectivele bello, quello, grande
si santo, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative si nehotarate.
Adjectivul posesiv de politete.
d. - Pronumele: personal, de politete, reflexiv, posesiv, demonstrativ,
relativ, interogativ, nehotarat.
e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei si secolelor.
f. - Verbul: modul indicativ, conditional, conjunctiv, imperativ,
infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple si compuse, acordul
participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza
activa, pasiva si reflexiva, constructii verbale perifrastice, concordanta
timpurilor la indicativ si conjunctiv.
g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmatie,
de negatie) gradele de comparatie
h. - Particulele: NE si CI (VI)
i. - Prepozitia, conjunctia, interjectia
j. - Tipuri de propozitii: afirmativa, negativa, interogativa, exclamativa,
imperativa;
k. - Periodul ipotetic
l. - Vorbirea directa si indirecta
NOTA: Capitolul privind "Elementele si constructiile gramaticale"
este obligatoriu pentru toate nivelele
Tematica
1 - 2 ore/saptamanal, minoritati si optional
- Momenti della storia, della civilta e della cultura italiana
- Universo quotidiano e rapporti interumani
- Passatempi e vacanze
- Spettacoli
- L'uomo e l'ambiente
- Tradizioni e folclore
Manuale:
Manual pentru clasa a IX-a, editiile 1991 - 1997, autori: Ileana Bogdanet
Tanase, Rodica Locusteanu, Valentina Negritescu
Manual pentru clasa a X-a, editiile 1997 - 1998, autori: Haritina Gherman
Madelina Chelemen, Rodica Sarbu
(manualele sunt orientative pentru pregatirea tematicii mentionate)
5 - 7 ore/saptamanal, intensiv, 3 - 4 ore/saptamanal
- Luigi Pirandello - II treno ha fischiato
- Alberto Moravia - Agostino
- Giuseppe Ungaretti - San Martino del Carso
- Eugenio Montale - Meriggiare pallido e assorto
Manual pentru clasa a XI-a, editia 1998, si editiile ulterioare, autor:
Florica Duta
- Gabriele D'Annunzio - La pioggia nel pineto
- Giovanni Pascoli - La mia sera
- Giovanni Verga - La roba
- Alessandro Manzoni - "I promessi sposi"
- Giacomo Leopardi - L'infinito
- Carlo Goldoni - La locandiera
- Giovanni Boccaccio - Il "Decameron", Frate Cipolla e la penna
dell'arcangelo Gabriele
- Francesco Petrarca - Il "Canzoniere", Erano i capei d'oro a
l'aura sparsi
- Dante Alighieri - La "Divina Commedia", Ulisse,
- "Vita Nova", Tanto gentile e tanto onesta
pare
Manual pentru clasa a XII-a, editia 1998, si editiile ulterioare, autori:
Rodica Locusteanu, Florica Duta
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LOGICA
BACALAUREAT 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Logica are statut de disciplina
optionala. Logica poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de
filiera, profil si specializare. Proba de examen la Logica este o proba scrisa
cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. defineasca concepte;
2. evalueze corectitudinea logica a unei definitii, clasificari sau
rationament;
3. utilizeze regulile construirii unei definitii, clasificari,
argumentari etc.;
4. evalueze corectitudinea/validitatea unei definitii, clasificari,
argumentari etc.;
5. identifice erorile logice dintr-un enunt;
6. opereze corect cu formule logice;
7. construiasca scheme de inferenta (de rationare);
8. construiasca enunturi prin care sa ilustreze principii, reguli de
rationare;
9. opereze trecerea unui enunt din limbaj formal in limbaj natural si
invers.
III. CONTINUTURI
1. Notiuni introductive
1.1. Principiile logice
2. Notiunea - forma logica fundamentala
2.1. Tipuri de notiuni
2.2. Raporturi intre notiuni
3. Definitia si clasificarea
3.1. Structura definitiei
3.2. Regulile definitiei
3.3. Tipuri de definitii
3.4. Structura clasificarii
3.5. Regulile clasificarii
3.6. Tipuri de clasificare
4. Propozitii categorice
4.1. Structura propozitiilor categorice
4.2. Clasificarea propozitiilor categorice
5. Conversiunea si obversiunea propozitiilor categorice
5.1. Caracterizare generala
5.2. Distribuirea termenilor
5.3. Tipuri de inferente imediate
5.4. Aplicatii ale conversiunii si obversiunii
6. Silogismul
6.1. Structura silogismului
6.2. Figuri si moduri silogistice
6.3. Legile generale ale silogismului
6.4. Metode de probare a validitatii silogismelor
7. Propozitii compuse
7.1. Propozitii compuse si functii de adevar
7.2. Definitiile principalelor functii de adevar (operatori propozitionali)
7.3. Proprietatile principalilor operatori propozitionali
7.4. Raportul dintre conjunctie si disjunctie
7.5. Simplificarea in logica propozitiilor compuse
7.6. Tipuri de inferente deductive cu propozitii compuse
7.7. Metode de probare a validitatii inferentelor cu propozitii compuse
NOTA:
Manualul recomandat: LOGICA, manual pentru clasa a IX-a, licee si clasa a
XI-a, scoli normale E.D.P., Bucuresti, 1997; autori: Petre Bieltz, Dumitru
Gheorghiu.
IV. PROBA DE EXAMEN
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul
itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate;
rezolvare de probleme etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect,
respectiv barem de corectare si notare) constituie un sprijin important pentru
profesori si elevi in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a
subiectelor, precum si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de
continut.
Proba scrisa la Logica
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
- In cazul utilizarii de simboluri (litere) pentru a desemna termeni sau propozitii,
se va specifica termenul, respectiv, propozitia corespunzatoare fiecarui
simbol.
I. A. Enumerati cele trei tipuri de raporturi de concordanta care
pot exista intre doua notiuni in functie de sferele lor. 6
puncte
B. Precizati in ce constau cele doua raporturi de opozitie
care pot exista intre doua notiuni in functie de sferele lor 6
puncte
C. Dati cate doua exemple de notiuni care au sfere identice,
dar continuturi diferite. 6
puncte
II. Toate legile de rationare - cu exceptia a patru dintre ele,
cunoscute sub numele de principii logice - ar putea fi gandite
drept cazuri speciale (aplicatii) ale principiilor logice.
A. Precizati care sunt cele patru principii logice. 4
puncte
B. Mentionati principala cerinta impusa de unul dintre
cele patru principii logice (la alegere) 3
puncte
III. Se dau urmatoarele propozitii:
1. Toate automobilele pe care le-am vazut sunt modele noi.
2. Relativ multi muncitori sunt in greva.
3. Unii pictori nu sunt cunoscuti.
4. Nimeni nu este perfect.
Pentru fiecare din ele:
A. Derivati conversa, in limbaj formal si in limbaj natural. 8 puncte
B. Derivati obversa, in limbaj formal si in limbaj natural. 8
puncte
C. a) Pornind de la propozitia 3., construiti in limbaj natural
o conversiune nevalida
b) Argumentati de ce propozitia astfel obtinuta nu este
valida. 4
puncte
IV. Verificand explicit respectarea fiecareia din legile generale
ale silogismului, demonstrati ca nu exista silogism valid cu
majora particular afirmativa si minora universal negativa. 12
puncte
V. Pentru fiecare din cele doua formule de mai jos, construiti
tabela de adevar sau utilizati oricare alta metoda cunoscuta
pentru a verifica si decide ce tip de formula este:
1) {[(p echivalent q) & (p echivalent aproximativ r)] echivalent
(aproximativ p sau aproximativ q)} -> [(aproximativ p &
aproximativ q) sau (aproximativ p & aproximativ q)];
2) [(p sau q) sau r] echivalent [p sau (q sau r)]. 16
puncte
VI. A. Construiti schema logica a unui silogism valid din
figura a III-a. 3
puncte
B. Elaborati in limbaj natural un silogism corespunzator schemei
logice construite la punctul A. 3
puncte
C. Mentionati explicit corespondenta dintre termenii limbajului
natural si cei ai limbajului formal/logic din exemplul
construit. 6
puncte
D. Demonstrati, prin una din metodele cunoscute, validitatea
silogismului construit. 5
puncte
Barem de corectare si notare la Logica
Nu se acorda fractiuni de punctaj.
I. A. cate 2 puncte pentru mentionarea fiecaruia dintre
cele trei tipuri 3 x 2p = 6
puncte
B. cate 3 puncte pentru precizarea continutului
fiecaruia dintre cele doua raporturi 2 x 3p = 6
puncte
C. cate 3 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre
cele doua exemple 2 x 3p = 6
puncte
Total: 18 puncte
II. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecaruia dintre
cele patru principii 4 x 1p = 4
puncte
B. mentionarea cerintei 3
puncte
Total: 7
puncte
III. A. - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre
cele trei conversiuni in limbaj formal 3 x 1p = 3
puncte
- cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele
trei conversiuni in limbaj natural 3 x 1p = 3
puncte
- mentionarea faptului ca propozitiile
particular-negative nu se convertesc 2
puncte
Nota: In situatia in care candidatul, fara sa motiveze, nu aplica operatia
de conversiune asupra propozitiei particular-negative se acorda 2 puncte.
B. - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre
cele patru obversiuni in limbaj formal 4 x 1p = 4
puncte
- cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre
cele patru obversiuni in limbaj natural 4 x 1p = 4
puncte
C. a) construirea conversiunii 2
puncte
b) argumentarea nevaliditatii 2
puncte
Total: 20
puncte
IV. - cate 1 punct pentru verificarea fiecareia dintre
cele opt legi generale ale silogismului 8 x 1p = 8
puncte
- cate 1 punct pentru analizarea fiecareia dintre
cele patru figuri silogistice 4 x 1p = 4
puncte
Total 12
puncte
V. 1 - construirea tabelului de adevar (cu urmatoarele
valori ale operatorului principal: 0, 1, 1, 1, 1, 1, 1,
1 corespunzatoare ordinii consacrate pentru realizarea
celor opt combinatii) sau oricare alta metoda de
verificare construita corect
- precizarea deciziei: formula contingenta
2 - construirea tabelului de adevar sau oricare alta metoda de
verificare construita corect 4
puncte
- precizarea deciziei: lege logica 4
puncte
Nota: Nu este necesara respectarea ordinii consacrate pentru realizarea
celor opt combinatii.
Total: 16
puncte
VI. A. construirea schemei silogismului 3
puncte
B. elaborarea silogismului 3
puncte
C. cate 2 puncte pentru mentionarea fiecareia dintre
cele trei corespondente 3 x 2p = 6
puncte
D. verificarea validitatii 5
puncte
Total: 17
puncte
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se
stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.
PROGRAMA DE LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA
pentru Examenul de Bacalaureat din anul 2002
I. Ervenyes tantervek - tanconyvek (a heti oraszamtol fuggetlenul)
- Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
IX. osztaly, 48424/1990
- Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
X. osztaly, 48424/1991
- Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
XI. osztaly, 48424/1992
- Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskcolak szamara.
XII. osztaly, 48424/1993
Ervenyes tanconyvek:
IX. osztaly - 1992, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998;
X. osztaly - 1991, 1994, 1996, 1997, 1998;
XI. osztaly - 1992, 1994, 1996, 1997, 1998;
XII. osztaly - 1993, 1996, 1997, 1998.
II. Alapveto kovetelmenyek (irodalom) - a tantervi kovetelmenyek kozul
kiemelt kovetelmenyek:
- muerto, muelemzo, muertelmezo keszseg (szoveg alapjan: lirai, dramai es
epikai alkotasok teljes, ill. kivonatolt szovege)
- irodalomtorteneti, irodalomelmeleti, mufajtorteneti alapismeretek
funkcionalis ismerete, alkalmazasa
- kulonbozo stilusjegyek felismerese (adott szoveg alapjan)
- osszefuggesek (azonossagok es kulonbsegek) felfedezese, a magyar
irodalomtortenet alapveto ertekeinek ismerete
III. Tantervi anyag:
1. Magyar irodalom:
- Az oskolteszet
- A magyar nyelvemlekek
- A reneszansz - Janus Pannonius humanista koltoi vilaga (Bucsu Varadtol,
Pannonia dicserete). Balassi Balint, a reneszansz: kolto (Egy katonaenek, Hogy
Juliara talala ...)
- A barokk eposz - Zrinyi Miklos: Szigeti veszedelem
- A rokoko - Mikes Kelemen: Torokorszagi levelek. Csokonai Vitez Mihaly
stilusszintezise (klasszicista, szentimentalis, rokoko es nepies jegyek; As
estve; A remenyhez; Szegeny Zsuzi, a taborozaskor)
- A reformkor es a romantika
Elso magyar nemzeti dramank - Katona Joszef: Bank ban
Vorosmarty Mihaly koltoi vilaga (Csongor es Tunde, A Guttenberg albumba,
Gondolatok a konyvtarban, Szozat, Eloszo, A ven cigany, Abrand)
- A reformkor es a nepiesseg
Petofi Sandor kolteszete (Egy estem otthon, A puszta telen, Szeptember
vegen, A XIX. szazad koltoi, Nemzeti dal, Az apostol)
Arany Janos kolteszete (Toldi, Leteszem a lantot, Agnes asszony, V. Laszlo,
Tengeri-hantas, Hid-avatas, Epilogus)
- Vajda Janos, a modern magyar lira uttoroje (Nadas tavon, Husz ev mulva)
- Madach Imre: Az ember tragediaja
- Jokai Mor, a romantikus regenyiro (Egy magyar nabob, Az aranyember)
- Romantika es realizmus Mikszath Kalman elbeszeleseiben es regenyeiben (Az
a pogany Filcsik, Szent Peter esernyoje, A Noszty fiu esete Toth Marival)
- Ady Endre kolteszete (Uj vizeken jarok, A magyar Ugaron, Heja-nasz az
avaron, Uj s uj lovat, Emelekezes egy nyar-ejszakara, Orizem a szemed)
- A XX. szazadi tarsadalom ujszeru, realista lattatasmodja Moricz Zsigmond
muveiben (Tragedia, Sararany, Rokonok, Barbarok)
- Az impresszionizmus - Toth Arpad es Juhasz Gyula impresszionista koltoi
vilaga (Koruti hajnal, Milzen volt)
- A koltoi felelolssegtudat Babits Mihaly Jonas konyve cimu muveben
- Lelekelemzes Kosztolanyi Dezso Edes Anna cimu muveben
- Targyiassag es intellektualizmus Jozsef Attila kolteszeteben (Elegia, A
Dunanal, Levegot, Ringato)
- A transzilvanizmus. Az Erdelyi Helikon.
- A helytallas motivumai a Helikon lirikusainal (Aprily Lajos: Teton, Az
irisorai szarvas; Tompa Laszlo: Lofurosztes). Dsida Jeno koltoi vilaga
(Nagycsutortok)
- Hagyomany es korszeruseg Kanyadi Sandor lirajaban (Fatol faig)
- Letertelmezes Szilagyi Domokos kolteszeteben (Bartok Amerikaban)
- Kos Karoly: Budai Nagy Antal historiaja
- Tamasi Aron (Abel a rengetegben)
- Kuncz Aladar: Fekete kolostor
- Suto Andras dramai (Egy locsiszar viragvasarnapja)
2. Magyar nyelvtan (a nyelvtanoraval rendelkezo szakok szamara)
a. Hangtan
A hangkepzes sajatossagai. Hang - fonema - betu. A beszedhangok kifejezo
erteke. A hangkapcsolatok szabalyszerusegei. A hangsulyozas es hanglejtes
sajatossagai.
b. Lexikologiai es szemantikai ismeretek
Szojelentestan. Jelentestani szocsoportok. A szohangulat. A szavak
expresszivitasa. A szokeszlet.
c. Szotani es alaktani ismeretek
A szofajok. A szo szesrkezeti felepitese.
d. Mondattani ismeretek
A mondatreszek. Az egyszeru es az osszetett mondat. A mondatok
abrazolasa.
e. Kommunikacioelmelet
A beszed mint kolzlesi folyamat. Beszedhelyzet es kozles kapcsolata.
* Megjegyzes: a tanulok csak az irasbeli vizsgan kapnak nyelvtani
teteleket!
MATEMATICA
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002
pentru profilurile: matematica-fizica, informatica, metrologie
Manualele valabile - editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu).
Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S. Popa).
Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C.
Nita, I. Stanescu).
Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P.
Ghioca, N. Dedita).
Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh.
Gussi, P. Stoica).
Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I.
Colojoara).
Geometrie analitica plana, clasa a XI-a (autori: C. Udriste, V. Tomuleanu,
G. Vernic).
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
I. (30 p) o problema de algebra
o problema de analiza matematica
o problema de geometrie analitica
II. (20 p) o problema de algebra
o problema de analiza matematica
III. (20 p) 1 - 2 probleme de algebra
IV. (20 p) 1 - 2 probleme de analiza matematica
Oficiu: 10 p.
CONTINUTUL PROGRAMEI
NOTA: Toate capitolele cuprinse in aceasta programa vor fi studiate din
manuale, conform programei scolare corespunzatoare grupei A (5 ore saptamanal).
ALGEBRA
Clasa a IX-a
Multimi. Functii. Puteri si radicali. Sisteme de ecuatii algebrice
elementare.
Clasa a X-a
Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala si functia logaritmica.
Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
Clasa a XI-a
Permutari. Matrice. Determinanti. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuatii
liniare.
Clasa a XII-a
Legi de compozitie. Grupuri. Inele si corpuri.
ANALIZA MATEMATICA
Clasa a XI-a
Multimea numerelor reale. Siruri de numere reale. Limite de functii.
Functii continue. Functii derivabile. Aplicatii ale derivatelor.
Clasa a XII-a
Primitive. Functii integrabile. Aplicatii ale integralei definite.
ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICA
Dreapta. Conice.
MATEMATICA
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002
pentru profilurile: economic, fizica - chimie, chimie - biologie, militar -
real, industrial, agricol, silvic, sportiv - real
Manualele valabile - editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu).
Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S. Popa).
Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C.
Nita, I. Stanescu).
Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P.
Ghioca, N. Dedita).
Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh.
Gussi, P. Stoica).
Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I.
Colojoara).
Geometrie analitica plana, clasa a XI-a (autori: C. Udriste, V. Tomuleanu,
G. Vernic).
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
I. (30 p) o problema de algebra
o problema de analiza matematica
o problema de geometrie analitica
II. (20 p) o problema de algebra
o problema de analiza matematica
III. (20 p) 1 - 2 probleme de algebra
IV. (20 p) 1 - 2 probleme de analiza matematica
Oficiu: 10 p.
CONTINUTUL PROGRAMEI
NOTA: Toate capitolele cuprinse in aceasta programa vor fi studiate din
manuale, conform programei scolare corespunzatoare grupei B (4 ore saptamanal).
ALGEBRA
Clasa a IX-a
Multimi. Functii. Puteri si radicali. Sisteme de ecuatii algebrice
elementare.
Clasa a X-a
Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala si functia logaritmica.
Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
Clasa a XI-a
Matrice. Determinanti. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuatii liniare.
Clasa a XII-a
Legi de compozitie. Grupuri. Inele si corpuri.
ANALIZA MATEMATICA
Clasa a XI-a
Multimea numerelor reale. Siruri de numere reale. Limite de functii.
Functii continue. Functii derivabile. Aplicatii ale derivatelor.
Clasa a XII-a
Primitive. Functii integrabile. Aplicatii ale integralei definite.
ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICA
Dreapta.
MATEMATICA
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002
pentru profilul umanist
Manualele valabile - editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu).
Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S. Popa).
Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C.
Nita, I. Stanescu).
Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P.
Ghioca, N. Nedita).
Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh.
Gussi, P. Stoica).
Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I.
Colojoara).
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
I. (30 p) o problema de algebra
o problema de analiza matematica
II. (20 p) o problema de algebra
o problema de analiza matematica
III. (20 p) 1 - 2 probleme de analiza matematica
IV. (20 p) 1 - 2 probleme de algebra
Oficiu: 10 p.
CONTINUTUL PROGRAMEI
NOTA: Toate capitolele cuprinse in aceasta programa vor fi studiate din
manuale, conform programei scolare corespunzatoare grupei C (2 - 3 ore
saptamanal).
ALGEBRA
Clasa a IX-a
Multimi. Functii. Puteri si radicali. Sisteme de ecuatii algebrice
elementare.
Clasa a X-a
Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala si functia logaritmica.
Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
Clasa a XI-a
Matrice. Determinanti. Sisteme de ecuatii liniare.
Clasa a XII-a
Legi de compozitie. Grupuri. Inele si corpuri.
ANALIZA MATEMATICA
Clasa a XI-a
Numere reale. Functii reale. Siruri de numere reale. Limite de functii.
Functii derivabile. Aplicatii ale derivatelor.
Clasa a XII-a
Primitive. Functii integrabile. Aplicatii ale integralei definite.
MATEMATICA
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002
LICEE PEDAGOGICE
(invatatori - educatoare, invatatori)
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
I. (30 p) Trei probleme de aritmetica
II. (20 p) Doua probleme de algebra
III. (20 p) O problema de algebra
O problema de aritmetica
IV. (20 p) 1 - 2 probleme de geometrie plana si in spatiu
Oficiu 10 p.
CONTINUTUL PROGRAMEI
ALGEBRA
Clasa a IX-a
Elemente de logica.
Enunt, propozitie, valoare de adevar, predicat. Propozitii universale si
propozitii existentiale. Operatii logice elementare: negatia, cojunctia,
disjunctia, implicatia si echivalenta.
Multimi.
Notiunea de multime. Apartenenta, incluziune. Submultime. Multimi egale.
Operatii cu multimi: reuniunea, intersectia, diferenta, complementara, produs
cartezian (definitie, proprietati de baza). Multimi de numere: N, Z, Q, R.
Operatii, proprietati ale operatiilor. Ordinea operatiilor.
Functii.
Notiunea de functie, modalitati de a defini o functie. Egalitatea a doua
functii. Graficul unei functii. Compunerea functiilor. Functia de gradul I:
definitie, grafic. Ecuatia atasata. Semnul functiei de gradul I inecuatii si
sisteme de inecuatii de gradul I cu o necunoscuta. Functia de gradul II ca
definitie.
Ecuatia atasata: formula de rezolvare, relatii intre radacini si
coeficienti. Graficul functiei de gradul al doilea. Semnul functiei de gradul
al II-lea. Inecuatii de gradul al II-lea cu o necunoscuta.
Puteri si radicali.
Puteri cu exponent intreg. Radicali de ordinul n (n = 2, n = 3).
Proprietati, operatii cu puteri si radicali. Rationalizarea. Ecuatii irationale
simple.
Sisteme de ecuatii.
Sisteme de doua ecuatii de gradul I cu doua necunoscute. Sisteme de doua
ecuatii cu doua necunoscute formate dintr-o ecuatie de gradul I si una de
gradul al II-lea.
Multimea numerelor complexe.
Forma algebrica. Egalitatea a doua numere complexe. Operatii cu numere
complexe. Modul. Numere complexe conjugate. Reprezentarea geometrica a
numerelor complexe. Rezolvarea in multimea numerelor complexe a ecuatiei de
gradul al doilea.
Clasa a X-a
Functia exponentiala si functia logaritmica
Functia exponentiala, reprezentare grafica. Logaritmi. Definitie,
proprietati. Functia logaritmica, reprezentare grafica. Ecuatii si inecuatii
exponentiale si logaritmice.
Inductia matematica. Combinatorica.
Metoda inductiei matematice. Aplicatii. Permutari. Aranjamente. Combinari.
Aplicatii. Binomul lui Newton. Aplicatii. Progresii aritmetice si geometrice:
definitie, calculul termenului general, suma primilor n termeni.
Polinoame cu coeficienti complecsi.
Multimea polinoamelor cu coeficienti complecsi: forma algebrica a
polinoamelor, gradul unui polinom. Adunarea si inmultirea polinoamelor.
Valoarea unui polinom, functie polinomiala.
Impartirea polinoamelor. Teorema de impartire cu rest, impartirea la a X-a,
schema lui Homer. Divizibilitatea polinoamelor.
Radacinile polinoamelor. Teorema lui Bezout. Radacini multiple. Relatiile
lui Viete.
Rezolvarea ecuatiilor bipatrate si a ecuatiilor reciproce de grad 3 si 4.
Radacini complexe ale unui polinom cu coeficienti reali. Radacini intregi si
rationale ale unui polinom cu coeficienti intregi.
Clasa a XI-a
Matrice.
Definitie, operatii. Proprietati.
Determinanti.
Determinanti de ordinul 2 si 3: definitie, calcul.
Rangul unei matrice.
Definitia rangului unei matrice. Exemple de calcul. Matrice inversabila.
Calculul inversei unei matrice inversabile.
Sisteme de ecuatii liniare.
Notiuni generale. Regula lui Cramer. Teoremele Kronecker-Capelli si Rouche.
Sisteme de ecuatii liniare.
Clasa a XII-a
Legi de compozitie.
Definitie. Exemple. Parte stabila si lege de compozitie indusa. Tabla unei
legi de compozitie. Asociativitate. Comutativitate. Element neutru. Elemente
simetrizabile.
Grupuri.
Monoid. Grup. Definitie, proprietati. Grupuri aditive si multiplicative.
Reguli de calcul intr-un grup.
Morfisme
(izomorfisme) de grupuri.
Inele si corpuri.
Definitia inelului, reguli de calcul. Inelul Z, al intregilor, inelul Z[i]
al intregilor lui Gauss, inelele (Q, +, *), (R, +, *), (C, +, *), inelul
claselor de resturi modulo n, inelul matricelor patratice. Corp: definitie,
proprietati. Corpurile (Q, +, *), (R, +, *), (C, +, *). Corpul Zp al claselor
de resturi modulo p (p numar prim). Polinoame cu coeficienti intr-un inel
(corp) comutativ. Operatii. Teorema de impartire cu rest. Teorema lui Bezout.
Polinoame ireductibile. Descompunerea polinoamelor in produs de factori
ireductibili.
GEOMETRIE
Clasa a IX-a
Recapitularea notiunilor de geometrie din gimnaziu
Notiuni geometrice fundamentale. Triunghiul. Congruenta triunghiurilor.
Linii importante in triunghi. Suma masurilor unghiurilor unui triunghi. Linia
mijlocie. Teorema lui Thales. Asemanarea triunghiurilor. Relatii metrice in
triunghiul dreptunghic.
Cercul
Cercul. Coarde. Arce. Discul. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un
cerc. Unghi la centru. Unghi inscris. Patrulater inscris in cerc. Patrulater
inscriptibil. Lungimea cercului.
Arii
Arii pentru dreptunghi, patrat, triunghi, paralelogram, romb, trapez, disc.
Clasa a X-a
Pozitiile relative ale elementelor fundamentale.
Pozitiile a doua drepte in spatiu. Pozitiile unei drepte fata de plan.
Pozitiile a doua (trei) plane. Proprietati.
Perpendicularitate in spatiu
Drepte perpendiculare. Dreapta perpendiculara pe un plan. Teorema celor
trei perpendiculare.
Poliedre
Prisma. Arii. Volum. Piramida. Arii. Volum. Trunchiul de piramida. Arii.
Volum.
Corpuri rotunde
Cilindrul circular drept. Arii. Volum. Conul circular drept. Arii. Volum.
Trunchiul de con circular drept. Arii. Volum. Sfera. Arie. Volum.
ARITMETICA
Clasa a XI-a
Numarul natural. Sisteme de numeratie. Baze de numeratie. Trecerea de la o
baza oarecare la baza 10 si invers. Operatii in N. Proprietati. Divizibilitatea
numerelor naturale. Definitii. Teoreme de baza asupra divizibilitatii. Criterii
de divizibilitate. Numere prime. Descompunerea numerelor in factori primi.
Divizori comuni. C.m.m.d.c. Multipli comuni. C.m.m.m.c.
Clasa a XII-a
Numere rationale pozitive.
Fractii. Definitii. Relatiile de egalitate si de ordine. Operatii cu
fractii. Fractii zecimale: definitii, proprietati, operatii. Transformarea
fractiilor in fractii zecimale scrise cu ajutorul virgulei si invers. Multimea
numerelor rationale.
Rapoarte. Proportii. Sir de rapoarte egale. Marimi direct proportionale.
Descompunerea unui numar in parti direct/invers proportionale cu mai multe
numere date. Procente. Definitii. Probleme tipice cu procente. Alte probleme cu
procente (cresteri, descresteri cu p%; procente succesive; mai multe procente
din acelasi numar).
Clasa a XIII-a
Masurarea marimilor. Marimi fundamentale. Marimi derivate. Unitati de
masura (lungime, arie, volum, masa, timp, monetare). Transformari ale
unitatilor de masura.
Metode de rezolvare a problemelor. Metoda figurativa (grafica). Aflarea a
doua numere cand se da suma (diferenta) si raportul lor. Alte categorii de
probleme care se pot rezolva cu metoda figurativa.
Metoda comparatiei. Eliminarea unei marimi prin scadere. Eliminarea unei
necunoscute prin inlocuirea ei.
Metoda falsei ipoteze. Metoda mersului invers. Marimi proportionale. Regula
de trei simpla. Regula de trei compusa. Impartirea unui numar in parti
proportionale cu numere date.
Probleme de miscare. Distanta, viteza, timp. Mobile care se deplaseaza in
acelasi sens sau in sens contrar.
Pentru liceele pedagogice (educatoare)
Sunt valabile programele si manualele de algebra si geometrie prevazute
pentru scolile normale (invatatori). Programa de aritmetica se inlocuieste cu
cea de Activitati cu continut matematic.
Relatii
Relatie binara. Tipuri de relatii (relatia de echivalenta, relatia de
ordine).
Multimea numerelor naturale
Multimi finite. Multimi infinite. Relatia de ordine. Operatii in N.
Multimea numerelor rationale pozitive
Notiunea de numar rational. Fractie. Fractii echivalente. Proprietati.
Marimi si masurarea lor
Marimi. Masurarea marimilor. Unitati de masura. Transformari.
Metode de rezolvare a problemelor
Metoda figurativa. Metoda comparatiei. Metoda mersului invers.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2002
Licee de muzica si coregrafie
1. Programa pentru istoria muzicii
A. Istoria muzicii universale
Continuturi:
1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor
estetice in cadrul spiritualitatii europene.
2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind
specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu
in apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, pana la momentul
aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creatia
muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul
epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului;
genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars
nova"; scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta).
Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si
inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.
Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatii etc.). J.S. Bach - creatia instrumentala,
importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca.
(Purcelle, Haendel).
5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D. Scarlatti, fiii lui J.S.
Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificatie)
evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J. Haydn); muzica simfonica si de
opera (W.A. Motzart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L. van
Beethoven).
6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri
predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului,
virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori
reprezentativi (cu precadere Fr. Schubert, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt,
J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner).
7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec.
XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (in
special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda
muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului
nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul,
constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.
Stravinski, B. Bartok, O. Messaiaen, K. Stockhausen, Boulez, Y. Xenakis, Cage
s.a.).
B. Istoria muzicii romanesti
1. G. Enescu - creator si interpret; national si universal in opera
compozitorului
2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu
s.a.)
3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua
jumatate a sec. XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A. Vieru, W. Berger s.a.)
2. Programa pentru istoria baletului
Continuturi:
1. Dansul in Grecia Antica:
- dansul alaturi de muzica si poezie
- felurile dansului antic grecesc
2. Nasterea si fundamentarea baletului
- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de
dans; Lully, Moliere - comedia balet.
3. J.G. Noverre - reformator si teoretician al baletului "Scrisori
despre dans si balete".
4. Baletul in epoca romantica
- climatul romantic; F. Taglioni, "Silfida". Caracterele artei
noi. F. Elsser, C. Grisi si "Gissele". Rolul celor trei dansatoare in
evolutia baletului.
- J. Perrot, J. Marsilie, A. de Saint-Leon, C. Blasis. Caracterele
baletului in perioada romantica pana la sfarsitul sec. XIX in Franta, Italia,
Danemarca.
- A. Bournonville. Baletul in Rusia. Infiintarea scolilor imperiale si
regale de dans. Coregrafi.
- P.I. Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: "Frumoasa din
padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de
nuci".
- Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
5. Precursorii modernismului
Lois Fuller, Isadora Duncan, E. Dalecose
6. S. Diaghilev si "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori,
interpreti, baletele.
7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
- suprarealismul in balet I. Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
8. Expresionismul german si sinteza anglo-americana
- baletul in Germania, Anglia, America.
9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
- tehnica, expresie in baletul american, olandez, alte incercari,
coregrafi, interpreti, festivaluri.
10. Baletul in Romania:
- evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
- Floria Capsali - fondator de scoala nationala
- balete romanesti
3. Programa pentru proba practica
MUZICA
I. Sectia instrumentala
- A) un studiu - cel putin la nivelul clasei a XII-a;
- B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - cel putin
din programa clasei a XII-a;
- C) citire la prima vedere - minimum 12 masuri, la nivelul clasei a XII-a.
Proba C) se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin
jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument subiectele vor fi
de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele
pregatite de comisie.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
II. Sectia teoretica
A) Auz muzical
- 2 intervale simple
- 2 intervale compuse (pana la cvintadecima inclusiv)
- 2 trisonuri in pozitia stransa
- 2 trisonuri in pozitia larga
B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 4 sau 3 timpi, in cheile sol
si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum
decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic:
sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere
la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la
relativa, la omonima.
Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
C) Dictat:
1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor
de la proba de solfegiu;
2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2
alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si
note intregi.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
III. Sectia canto
A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca;
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 sau
2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale
simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile
(triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
IV. Sectia canto popular
A) trei lucrari cuprinzand o doina/balada si 2 melodii populare in ritmuri
diferite din zona de provenienta a candidatului.
B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 sau
2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale
simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile
(triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
4. Programa pentru proba practica
COREGRAFIE
A) Dans clasic - studiu la sala.
B) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice
impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va
analiza teoretic forma, continutul si integrarea, acesteia in spectacolul din care
face parte.
Variatiile impuse sunt:
Fete: P.I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" - actul
I
L. Minkus: "Don Quijote" - actul III
A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)
Baieti: L. Minkus: "Don Quijote" - actul III
R. Drigo: "Corsarul" - actul II
P.I. Ceaicovsky "Lacul lebedelor" - actul III
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale,
fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B.
Notele acordate la probele A, B, C (respectiv A, B pentru coregrafie)
precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu
rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de
catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.
Nota finala de la proba practica va fi consemnata de asemenea in fisa
individuala a candidatului.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU PSIHOLOGIE - BACALAUREAT 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Psihologia are statut de
disciplina optionala. Psihologia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in
functie de filiera, profil si specializare.
Proba de examen la Psihologie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. defineasca termeni psihologici, concepte si procese psihice;
2. caracterizeze si sa analizeze procese psihice si componente ale
sistemului de personalitate;
3. stabileasca si sa analizeze relatii intre diferite procese psihice si
intre componentele sistemului de personalitate;
4. compare diferita procese psihice;
5. exemplifice adecvat modul de manifestare a diferitelor procese psihice
in situatii concrete;
6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de
la un text dat;
7. elaboreze enunturi/text cu caracter psihologic, pornind de la concepte
date;
8. utilizeze corect limbajul de specialitate.
III. CONTINUTURI
1. Senzatiile
1.1. Definirea si caracterizarea generala a senzatiilor
1.2. Legile generale ale sensibilitatii
2. Perceptia
2.1. Perceptia ca proces si ca imagine primara obiectuala
2.2. Legile perceptiei
2.3. Observatia si spiritul de observatie*)
3. Reprezentarea
3.1. Reprezentarea ca proces si ca imagine mintala secundara
3.2. Calitatile reprezentarilor*)
3.3. Rolul reprezentarilor in activitatea mintala
4. Gandirea
4.1. Gandirea ca proces psihic central
4.2. Algoritmica si euristica
4.3. Notiunile si formarea lor*)
4.4. Intelegerea*)
4.5. Rezolvarea problemelor*)
5. Limbajul
5.1. Comunicare si cunoastere*)
5.2. Functiile limbajului
5.3. Formele limbajului
6. Memoria
6.1. Definire si caracterizare generala*)
6.2. Procesele si formele memoriei
6.3. Diferentele individuale si calitatile memoriei*)
6.4. Memorie si uitare
7. Imaginatia
7.1. Caracterizarea procesului imaginativ
7.2. Formele imaginatiei
8. Motivatia
8.1. Definitia si functiile motivatiei*)
8.2. Formele motivatiei
8.3. Motivatie si performanta. Optimum motivational
9. Afectivitatea
9.1. Definirea si specificul proceselor afective
9.2. Proprietatile proceselor afective*)
9.3. Clasificarea trairilor afective
10. Vointa
10.1. Calitatile vointei
11. Deprinderile
11.1. Locul si rolul deprinderilor in structura activitatii
11.2. Felurile deprinderilor
11.3. Etapele formarii deprinderilor si curba exercitiului*)
11.4. Priceperi si obisnuinte*)
12. Atentia
12.1. Caracterizarea si definirea atentiei
12.2. Formele atentiei si interactiunea lor*)
12.3. Insusirile atentiei si educarea lor
13. Personalitatea
13.1. Omul ca personalitate
13.2. Individ, persoana, personalitate*)
14. Temperamentul
14.1. Latura dinamico-energetica a personalitatii
14.2. Tipurile de activitate nervoasa superioara
14.3. Locul temperamentului in sistemul de personalitate*)
14.4. Particularitati psihologice ale temperamentelor*)
15. Aptitudinile
15.1. Latura instrumental-operationala a personalitatii
15.2. Clasificarea aptitudinilor
16. Caracterul
16.1. Latura relational-valorica a personalitatii
16.2. Sistemul de atitudini; structuri caracteriale
NOTA:
- Temele fara *) sunt incluse in programa pentru examenul de bacalaureat
atat a elevilor care au studiat psihologia 1 ora pe saptamana, cat si acelor
care au studiat 2 ore pe saptamana.
- Temele marcate cu *) sunt incluse NUMAI in programa pentru examenul de
bacalaureat a elevilor care au studiat psihologia 2 ore pe saptamana.
- Manualul recomandat: PSIHOLOGIE, manual pentru clasa a X-a scoli normale
si licee, E.D.P., Bucuresti, 1996; autori: Paul Popescu Neveanu, Mielu Zlate,
Tinca Cretu.
IV. PROBA DE EXAMEN
Structura probei de examen poate include subiecte concepute dupa modelul
itemilor de tip pereche (asociere); itemi cu raspuns scurt; intrebari
structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat
(sinteza pornind de la o idee sau enunt cu caracter psihologic) etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiecte si barem de corectare si
notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi in ceea ce priveste
familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum si cu modalitatea de
notare a diferitelor elemente de continut.
Proba scrisa la Psihologie
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
I. In coloana A sunt enumerate categorii de aptitudini, iar in coloana B
sunt numerotate enunturi adevarate referitoare la acestea. Scrieti pe foaia de
examen asocierile dintre fiecare litera din coloana A si cifra/cifrele
corespunzatoare din coloana B.
A B
a. Aptitudini simple 1. Reprezinta acele categorii de aptitudini
care mijlocesc eficienta activitatii
b. Aptitudini complexe intr-un anumit domeniu, cum ar fi
muzica sau sportul.
2. Se refera la acea categorie de
c. Aptitudini speciale aptitudini utile in toate domeniile de
activitate sau in cele mai multe dintre
acestea.
d. Aptitudini generale 3. In aceasta categorie de aptitudini sunt
incluse toate proprietatile
sensibilitatii de tipul acuitatii
vizuale, tactile, olfactive etc.
4. Inteligenta este considerata a fi cea
mai importanta aptitudine din aceasta
categorie.
5. Se situeaza la un nivel mai inalt,
nefiind o simpla insumare, reunire de
aptitudini, ci, mai degraba, o structura
integrativa, o matrita. 15
puncte
II. Atentia face parte din categoria fenomenelor psihice care sustin
energetic activitatea.
A. Definiti atentia. 3
puncte
B. Mentionati caracteristicile atentiei. 6
puncte
C. Precizati formele atentiei si criteriile dupa care acestea se
clasifica. 7
puncte
D. Fie urmatorii trei termeni: stare de veghe, stare de
vigilenta, atentie. Elaborati un text, de aproximativ o
jumatate de pagina, in care sa evidentiati legaturile dintre
acesti termeni, utilizandu-i in sensul specific psihologiei. 10
puncte
III. Precizati in ce consta rolul mecanismelor verbale in activitatea
observativa, construind si un exemplu adecvat pentru a-l ilustra. 15
puncte
IV. Analizati interactiunea imaginatiei cu memoria, gandirea si
limbajul. 20
puncte
V. Pornind de la definitia deprinderilor, explicati de ce acestea
sunt considerate conditii importante pentru desfasurarea
activitatilor complexe. 14
puncte
Barem de corectare si notare
I. Cate 3 puncte pentru fiecare asociere corecta, dupa cum urmeaza:
a: 3 3
puncte
b: 5 3
puncte
c: 1 3
puncte
d: 2, 4 6
puncte
Total: 15
puncte
II. A. - definitia atentiei; 3
puncte
B. - mentionarea caracteristicilor atentiei: orientarea
spre ceva anume; selectivitatea; concentrarea
optima etc.; 6
puncte
C. - precizarea formelor atentiei (5 forme x 1p.) si a
criteriilor dupa care acestea se clasifica
(2 criterii x 1p.); 7
puncte
D. - cate 2 puncte pentru fiecare termen corect
utilizat in sensul specific psihologiei; 3 x 2p = 6
puncte
- evidentierea explicita a relatiei dintre termeni; 2
puncte
- calitatea stiintifica a textului elaborat (limbaj,
corectitudine, coerenta); 1 punct
- incadrarea in limita de spatiu. 1 punct
Total: 26
puncte
III. - precizarea celor cinci roluri ale mecanismelor
verbale in activitatea observativa; 5 x 2p = 10
puncte
- exemplificare adecvata, conform cerintei. 5
puncte
Total: 15
puncte
IV. Evidentierea in analiza a urmatoarelor idei:
- spre deosebire de memorie, care are un caracter reproductiv,
imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale
sunt mai diferite, deosebite fata de experienta subiectului
sau a societatii; 4
puncte
- memoria ofera imaginatiei material pentru combinarile sale,
imaginatia neputand exista fara memorie; 4
puncte
- spre deosebire de gandire, prin care omul cunoaste si intelege
ceea ce este esential, general, ipotetic posibil, dar
fundamentat logic, imaginatia exploreaza nelimitat
necunoscutul, posibilul, viitorul; 4
puncte
- gandirea, inteligenta ghideaza productia imaginativa, iar
imaginatia participa la elaborarea ipotezelor si la gasirea
strategiilor de rezolvare a problemelor; 4
puncte
- dezvoltarea imaginatiei este dependenta, intr-o anumita masura,
de nivelul limbajului; 2
puncte
- imaginatia implica in toate formele ei de manifestare
mecanismele limbajului. 2
puncte
Se puncteaza orice formulare avand acelasi sens cu ideile
mentionate. Total: 20
puncte
V. - definitia deprinderilor;
Evidentierea in explicatie a urmatoarelor idei:
- se automatizeaza acele componente ale activitatii care se
executa intotdeauna la fel, se repeta frecvent si se exerseaza
mult; 2
puncte
- reducerea la minimum a efortului voluntar si a controlului
constient, analitic; 2
puncte
- actiunea se schematizeaza si se prescurteaza; 2
puncte
- deprinderile dobandesc operativitate; 2
puncte
- se desfasoara involuntar pentru ca sunt postvoluntare, dar pot
fi trecute usor sub control constient si voluntar; 2
puncte
- deprinderile nu functioneaza izolat, ci integrate in activitati
complexe care se desfasoara intentionat si constient; 2
puncte
Se puncteaza orice formulare avand acelasi sens cu ideile
mentionate. Total: 14
puncte
Total test: 90 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu.
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
PEDAGOGIE PRESCOLARA SI SCOLARA, ELEMENTE DE PSIHOLOGIA COPILULUI
- invatatori - educatoare - dubla specializare -
A. OBIECTIVE GENERALE
a. Obiective vizand planul cunoasterii
1. Asimilarea conceptelor fundamentale ale pedagogiei si psihologiei.
2. Dezvoltarea capacitatilor de utilizare a conceptelor si a normelor
pentru analiza critica a unor conceptii, orientari, situatii, procese, stari si
evenimente; formarea gandirii pedagogice si psihologice evaluativ critice,
interpretative.
b. Obiective vizand planul capacitatilor
3. Dezvoltarea capacitatilor de proiectare, conducere si evaluare a
proceselor de instruire.
4. Dezvoltarea creativitatii pedagogice si psihologice in conceperea si
realizarea procesului didactic, promovarea inovatiilor in invatamantul
prescolar si primar.
c. Obiective vizand planul atitudinilor
5. Dezvoltarea motivatiei pozitive si formarea unei atitudini favorabile
fata de profesiunea de cadru didactic, a receptivitatii si responsabilitatii
fata de schimbarile inovatoare din educatie.
6. Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de evolutia personalitatii
elevului, a asigurarii sanselor de acces, de reusita scolara si sociala pentru
toti copiii.
B. TEMATICA, ARII DE CONTINUT
1. DIDACTICA PRESCOLARA SI SCOLARA
Cap. I. Procesul de invatamant - obiect de studiu al didacticii
1.1 Definirea procesului de invatamant
1.2 Procesul de invatamant ca relatie predare-invatare-evaluare
1.3 Procesul de invatamant ca act de comunicare
1.4 Analiza sistemica a procesului de invatamant
1.5 Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant
Cap. II. Obiectivele procesului de invatamant din gradinita si invatamantul
primar
2.1 Definirea conceptului de obiectiv educational si analiza functiilor
sale pedagogice
2.2 Organizarea pe niveluri a obiectivelor educationale; sisteme de
clasificare
2.3 Operationalizarea obiectivelor educationale in gradinita si
invatamantul primar
2.4 Aplicatii. Elaborarea unor seturi de obiective operationale pentru
continuturi specifice invatamantului prescolar si primar
Cap. III. Principiile procesului de invatamant. Particularitati ale
aplicarii acestora in invatamantul prescolar si primar
3.1 Suportul stiintific al principiilor si normelor didactice
3.2 Sistemul principiilor didactice
- Principiul participarii constiente si active a prescolarilor si
scolarilor in procesul de invatamant
- Principiul caracterului intuitiv al invatamantului (principiul intuitiei)
- Principiul legarii teoriei de practica
- Principiul invatamantului sistematic si continuu
- Principiul insusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor
- Principiul accesibilitatii si individualizarii invatamantului
- Principiul asigurarii conexiunii inverse (retroactiunii) in procesul de
invatamant
Cap. IV. Continutul invatamantului prescolar si primar
4.1 Notiunea de continut al invatamantului
4.2 Surse si criterii de selectie a continutului invatamantului
4.3 Organizarea pedagogica a continutului invatamantului prescolar si
primar (planul de invatamant, programa scolara, manualul scolar)
Cap. V. Metode si mijloace de invatamant folosite in gradinita si
invatamantul primar
5.1 Notiunea de metoda de predare-invatare. Functii si insemnatate
5.2 Notiunea de metode activ-participative
5.3 Sistemul metodelor utilizate in invatamantul prescolar/primar;
caracteristici, reguli de utilizare, valoarea fiecarei metode de invatamant
5.4 Sistemul mijloacelor de invatamant si functiile acestora
5.5 Strategia didactica
5.6 Stiluri de activitate didactica
5.7 Aplicatii: proiectarea ansamblului de metode, procedee si mijloace de
invatamant necesare predarii unei activitati/lectii
Cap. VI. Relatiile invatator - elevi
6.1 Interrelatiile invatator - elevi; semnificatii pedagogice
6.2 Caracteristici ale relatiilor invatator - elevi
6.3 Tipuri de relatii invatator - elevi
Cap. VII. Moduri si forme de organizare a procesului de invatamant in
gradinita si invatamantul primar
7.1 Notiuni generale privind organizarea procesului de invatamant
7.2 Formele de organizare a activitatii instructiv-educative din gradinita
7.3 Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii
7.4 Probleme psihopedagogice ale organizarii procesului de invatamant pe
clase si lectii
7.5 Tipuri fundamentale de lectii
Cap. VIII. Evaluarea in procesul de invatamant
8.1 Evaluarea - componenta a procesului de invatamant
8.2 Functiile evaluarii in procesul didactic
8.3 Operatiile principale ale evaluarii
8.4 Modalitati de integrare a actiunilor evaluative in procesul de
invatamant
8.5 Tipuri de rezultate scolare supuse evaluarii
8.6 Metode de verificare a rezultatelor scolare in gradinita si invatamantul
primar
8.7 Aprecierea rezultatelor scolare
8.8 Educarea capacitatii de autoevaluare la elevi
8.9 Aplicatii: elaborarea unor probe de evaluare
Cap. IX. Imbunatatirea rezultatelor scolare si combaterea insuccesului
scolar
9.1 Definirea conceptului de "succes scolar"
9.2 Factori determinanti ai reusitei scolare
9.3 Prevenirea si inlaturarea esecului scolar
9.4 Diferentierea si individualizarea invatarii in gradinita si
invatamantul primar
Cap. X. Proiectarea activitatii didactice in invatamantul prescolar/primar
10.1 Proiectarea - conditie a unei activitati didactice reusite; cerinte
ale proiectarii didactice
10.2 Continutul si structura proiectarii procesului de invatamant
10.3 Etape (niveluri) ale proiectarii procesului de invatamant
10.4 Aplicatii: proiectarea unor tipuri de lectii/activitati.
Manuale: Pedagogie prescolara. Didactica, Mateias A., Popescu E., Rafaila
E., Serbu F. si Didactica, Cerghit I., Radu I.T., Vlasceanu Fl. (manual -
editiile dupa care au studiat elevii).
Nota: In pregatirea elevilor pentru examenul de bacalaureat la temele:
continutul invatamantului, evaluarea in procesul de invatamant, proiectarea
activitatii didactice, profesorii de pedagogie vor avea in vedere notiunile nou
introduse prin Planul-cadru de invatamant la clasele I - IV si prin Metodologia
evaluarii rezultatelor scolare prin calificative in invatamantul primar, in
perspectiva structurii semestriale a anului scolar si aplicarii noului
Plan-cadru de invatamant la clasele I - IV, incepand cu anul scolar 1998 -
1999.
2. PSIHOLOGIA COPILULUI
Cap. I. Caracterizarea cresterii si dezvoltarii psihice a copilului
prescolar (3 ani - 6/7 ani)
1.1. Caracterizare generala
1.2. Coordonate ale dezvoltarii psihice
1.3. Formele de activitate ale prescolarului: jocul, creatia
1.4. Formarea si dezvoltarea personalitatii prescolarului
Cap. II. Caracterizarea cresterii si dezvoltarii scolarului mic (6/7 ani -
10/11 ani)
2.1. Dezvoltarea proceselor si capacitatilor cognitive la varsta scolara
mica si modalitati de cultivare
2.2. Restructurari in plan instrumental-operational la varsta scolara mica
2.3. Restructurari in plan afectiv-motivational
2.4. Vointa si atentia la varsta scolara mica
2.5. Invatarea la varsta scolara mica
2.6. Personalitatea scolarului mic si modelarea ei prin factori
psihosociali
Manual: Psihologia copilului. Golu P., Zlate M., Verza E. (manual - editia
dupa care au studiat elevii).
C. SCHEMA DE EVALUARE
_________________________________________________________________________
| \ | | | | | |
| \ | Cunoastere | Capacitati | Atitudini | | |
| \ Obiective| | | | | Punctaj |
| \ |____________|____________|____________| Total | din |
| \ | | | | | oficiu |
| Continut \ | O1 si O2 | O3 si O4 | O5 si O6 | | |
| Discipline \ | | | | | |
|_______________\|____________|____________|____________|_______|_________|
| Pedagogie | | | | | |
| prescolara si | 25% | 35% | 5% | 65% | 5% |
| scolara | | | | | |
|________________|____________|____________|____________|_______|_________|
| Elemente de | | | | | |
| psihologia | 7% | 15% | 3% | 25% | 5% |
| copilului | | | | | |
|________________|____________|____________|____________|_______|_________|
| Total*) | 32% | 50% | 8% | 90% | 10% |
|________________|____________|____________|____________|_______|_________|
*) Totalul este de 100 puncte (100%). Procentele din casete reprezinta
ponderile care revin celor doua discipline de examen si tipurilor de obiective
in evaluarea finala a candidatilor din totalul de 100 puncte (100%).
D. PROBA DE EVALUARE (Exemplu)
I. 1. Stabiliti corespondentele adecvate intre domeniile de
clasificare a obiectivelor educationale mentionate in coloana
A si tipurile de obiective specificate in coloana B, trecand
in parantezele din coloana A literele corespunzatoare din
coloana B.
A | B
|
- Domeniul cognitiv (.............) | a) valorizare
- Domeniul afectiv (..............) | b) intelegere
- Domeniul psihomotor (...........) | c) evaluare
| d) automatism
| e) reactie dirijata
| f) caracterizare
| g) sinteza
7
puncte
2. Construiti cate un exemplu de obiectiv operational pentru
disciplinele limba romana si matematica, respectand cele trei
conditii ale operationalizarii complete. 15
puncte
3. Caracterizati metoda conversatiei, precizand conditiile de
utilizare, valoarea si limitele acesteia. 15
puncte
4. Enuntati si comentati succint functiile evaluarii
rezultatelor scolare. 8
puncte
5. Construiti trei itemi (cu raspuns deschis, corect/gresit si
cu alegere multipla) pentru verificarea cunostintelor
elevilor din clasa a IV-a referitoare la substantiv. 15
puncte
6. Formulati si sustineti propriul punct de vedere ("pro" si/sau
"contra") cu privire la urmatorul enunt: "Stilul este o
forma
de exprimare a originalitatii cadrului didactic si o sursa
generatoare, in acelasi timp, de noi practici didactice". 5
puncte
II. Analizati succint caracteristicile dezvoltarii intelectuale la
copilul prescolar sau de varsta scolara mica si demonstrati
implicatiile ei educationale. 25
puncte
NOTA: a) Nu se acorda fractiuni de punct
b) Se acorda 10 puncte din oficiu
c) Nota se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10
Autori: Prof. univ. dr. Dan Potolea
Prof. univ. dr. Ion T. Radu
Prof. univ. dr. Ioan Neacsu
PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA RUSA
La sfarsitul ciclului liceal, potrivit prevederilor actualei Legi a
invatamantului elevii vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical,
gramatical si stilistic al limbii ruse, precum si elemente de cultura si
civilizatie rusa, pentru a fi capabili sa recepteze si sa emita mesaje in
situatii reale de comunicare.
Pentru evaluarea competentelor de comunicare ale candidatilor, acestia vor
fi solicitati:
1. sa sustina un dialog situational (cu sau fara suport vizual), in cadrul
caruia sa produca - in limita mijloacelor lingvistice disponibile - urmatoarele
acte de limbaj:
- a se prezenta/a prezenta pe cineva cuiva;
- a exprima satisfactia/bucuria/regretul in legatura cu ceva;
- a exprima, formal/informal, o rugaminte/un ordin/un indemn etc.;
- a exprima indoiala/intentia/imposibilitatea realizarii unei actiuni;
- a exprima o stare fizica/psihica;
- a solicita/a da informatii despre: un itinerar, mijloacele de deplasare,
scopul unei actiuni etc.;
2. sa relateze clar, fluent si corect o intamplare reala sau imaginara/o
situatie/o experienta personala, in limita mijloacelor lingvistice puse la
dispozitie de manualele scolare parcurse;
3. sa valorifice informatiile extrase, dintr-un material studiat la prima
vedere (nu mai dificil decat textele studiate).
Absolventii liceului vor sustine examenul de limba rusa ca proba
obligatorie (de limba moderna) sau optionala.
Se pastreaza aceeasi structura de pana acum (5 - 7 ore, 3 - 4 ore, 1 - 2
ore/saptamana si minoritati).
CONTINUTURI, ELEMENTE SI STRUCTURI GRAMATICALE
Acestea cuprind probleme de flexiune nominala si verbala, elemente de
constructie (adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia), vorbirea directa
si indirecta, precum si probleme de sintaxa a propozitiei si a frazei (notiuni
generale privind coordonarea si subordonarea).
CONTINUTURI, ELEMENTE SI STRUCTURI LEXICALE, TEME
Adolescentul despre sine (portretul fizic si moral; aspiratii; timp liber).
Adolescentul in interactiune sociala (in familie, in cercul de prieteni, in
oras/sat, la scoala; servicii; institutii socio-culturale si de loisir).
Adolescentul si natura (spatiul, timpul; protectia mediului inconjurator).
Adolescentul si spatiul de cultura si civilizatie rusa:
- istorie, geografie, zone geografice (Siberia, Baikalul, Volga);
- mari orase, obiective turistice (Moscova, Sankt-Petersburg);
- literatura (A.S. Puskin, M.T. Lermontov, L.N. Tolstoi, S.A. Esenin);
- muzica (P.I. Ceaikovski);
- pictura (I.E. Repin, I.I. Levitan)
TEXTE (PENTRU L1, AVANSATI)
(1 - 2 ore saptamanal)
Anul V de studiu: "Bucuresti", "Noi calatorim, calatorim,
calatorim ..."
Romantismul. A.S. Puskin, M.T. Lermontov (clasa a IX-a)
Anul VI de studiu: Excursie prin Moscova, Teatrul Academic de Arta din
Moscova, Prin Galeriile Tretiakov, I.S. Turgheniev (clasa a X-a)
Anul VII de studiu: Sa cunoastem "Inelul de Aur al Rusiei",
Despre profesie, Sankt-Petersburg I, II; A.P. Cehov (clasa a XI-a)
Anul VIII de studiu: A.S. Puskin, Lev Nikolaevici Tolstoi, F.M.
Dostoievski, Serghei Esenin (clasa a XII-a)
Se recomanda urmatoarele manuale:
Clasa a IX-a autori: Lelia Musat, Dana Cojocaru, editia 1995 si urmatoarele
Clasa a X-a autori: Diana Tetean, editia 1997 si urmatoarele
Clasa a XI-a autori: Onufrie Vinteler si Odarca Ardelean, editia 1997 si
urmatoarele
Clasa a XII-a autori: Lelia Musat si Antoaneta Olteanu, editia 1998 si
urmatoarele
Mentiune:
Pentru liceele in care nu s-au folosit in cei patru ani de studiu manualele
indicate mai sus la nivelul L1 - avansati - se recomanda ca elevii sa se
pregateasca dupa urmatoarele manuale:
Clasa a IX-a autori: A. Safta, E. Fodor, editia 1995 si urmatoarele
Clasa a X-a autori: Dudnicov, O. Tudor, editia 1995 si urmatoarele
Clasa a XI-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 si urmatoarele
Clasa a XII-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 si urmatoarele
TEXTE PENTRU L1, AVANSATI
(1 - 2 ore saptamanal)
Anul V de studiu: Bunicul meu, Transportul urban, M.I. Lermontov
"Panza" (clasa a IX-a)
Anul VI de studiu: Despre vreme, Siberia, Cum au fost salvate monumentele
din Sankt-Petersburg, Capitala, Inima tarii, Din istoria Moscovei (clasa a X-a)
Anul VII de studiu: C. Brancusi, Galeriile Tretiakov, G. Enescu, Lev
Nikolaevici Tolstoi, - "Balul Natasei", Baikalul (clasa a XI-a)
Anul VIII de studiu: Serghei Esenin, "Orasul - muzeu de pe Neva",
A.S. Puskin, F.M. Dostoievski (clasa a XII-a).
TEXTE PENTRU L2, INCEPATORI
(1 - 2 ore saptamanal)
Anul IV de studiu: Tara, Oamenii, Natura, Scrisoare de la Constanta, La
magazinul universal, "Panza" (clasa a VIII-a)
Anul V de studiu: Mihai Viteazul, Transportul Urban, A.S. Puskin - "O
dimineata de iarna" si M.I. Lermontov - "Panza" (clasa a IX-a)
Anul VI de studiu: Despre vreme, Siberia, Cum au fost salvate monumentele
din Sankt-Petersburg, Capitala, Inima tarii, Din istoria Moscovei (clasa a X-a)
Anul VII de studiu: C. Brancusi, Galeriile Tretiakov, G. Enescu, Lev
Nikolaevici Tolstoi, - "Balul Natasei", Baikalul (clasa a XI-a).
MANUALE VALABILE
Continuturile, elementele si structurile lexico-gramaticale sunt incluse in
urmatoarele manuale pentru clasele VIII - XII (anii IV - VII de studiu).
Clasa a X-a autori: Ecaterina Fodor, Aneta Safta, editia 1995 si
urmatoarele (anul V de studiu)
Clasa a XI-a autori: L. Dudnikov, Ortansa Tudor, editia 1995 si urmatoarele
(anul VI de studiu)
Clasa a XII-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 si urmatoarele (anul
VII de studiu)
Pentru minoritati se va folosi manualul de anul IV (clasa a VIII-a):
Clasa a VIII-a autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Vileciu, Elena Proca,
editia 1995 si urmatoarele (anul IV de studiu).
PRECIZARI
1. Atat la proba orala, cat si la proba scrisa, candidatii care au studiat
limba rusa ca limba moderna 5 - 7 ore si, respectiv, 3 - 4 ore saptamanal vor
fi solicitati sa demonstreze capacitatea de intelegere a unui text necunoscut,
sa formuleze aprecieri, sa faca referiri la alti autori sau la opere avand o
tema comuna sau apropiata.
2. Pentru elevii care au studiat 1 - 2 ore saptamanal si pentru minoritati
obiectivele, continuturile si tipurile de itemi raman aceleasi de pana acum.
3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau
scrisa, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie
cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa se familiarizeze cu diferite genuri si stiluri literare si neliterare;
- sa abordeze orice nou text din manual ca pe un text necunoscut;
- sa-si imbogateasca vocabularul;
- sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia rusa;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa si le consolideze pe
cele vechi;
- sa invete sa analizeze si sa interpreteze un text, exprimand opinii si
judecati de valoare personale;
- sa comunice mai bine oral si scris.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA SARBA
I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti
1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne
umotvorine).
Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne,
saljive).
Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica).
Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz
ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).
Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).
2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo;
Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.
3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi
knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar
Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko
Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura
Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici
uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni
komentar);
4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar);
Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic (Danga
- knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar);
5. Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar
Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka
- knjizevni komentar).
6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan
Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).
7. Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni
komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti
prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar);
Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove
boje - knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan
Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka -
knjizevni komentar).
Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja
iz udzbenika za VIII, razred: Recnik, Sintaksa, Morfoloska analiza.
Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:
- raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;
- primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije
knjizevnosti;
- raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;
- raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;
- poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim
delima;
- postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;
- elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova,
komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna
perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;
- argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.
Literatura:
Srpska i hrvatska knjizevnost, XI. razred - 1990
Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990
Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996
Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA SLOVACA
SLOVENSKA LITERATURA
Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym.
1. L'udova slovesna tvorba. Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. L'udova
epika a lyrika. L'udova piesen, balada, rozpravka, povest'.
2. Stredoveka staroslovienska a latinska literatura. Moravsko-panonske
legendy o Cyrilovi a Metodovi (vseobecny prehl'ad). Legenda o Svoradovi a
Benediktovi (vseobecny prehl'ad).
3. Hugolin Gavlovic: "Valaska skola, mravov stodola (vseobecny
prehl'ad).
4. Juraj Fandly: Duverna zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny
prehl'ad).
5. Jozef Ignac Bajza: Rene mladenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky
roman (vseobecny prehl'ad).
6. Jan Kollar: Slavy dcera (literarny rozbor).
7. Jan HoIIy: Svatopluk (literarny rozbor), Selanky (literarny rozbor).
8. Vyznam osobnosti a diela L'udovita Stura.
9. Samo Chalupka: Mor ho! (literarny rozbor).
10. Janko Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny Janko (literarny rozbor).
11. Andrej Sladkovic - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine:
Marina a Detvan (literarny rozbor).
12. Jan Botto: Smrt' Janosikova (literarny rozbor).
13. Jozef Miloslav Hurban: Od Silvestra do Troch kral'ov (literarny
rozbor).
14. Jan Kalinciak: Restavracia (literarny rozbor).
15. Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky: Lipovianska masa (literarny
rozbor).
16. Jan Chalupka: Kocurkovo (literarny rozbor).
17. Jan Palarik: Inkognito a Zmierenie alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch
(literarny rozbor).
18. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Prehl'ad diela.
19. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Hajnikova zena (literarny rozbor).
20. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor).
21. Svetozar Hurban Vajansky: Tatry a more (vseobecny preh'ad).
22. Martin Kukucin: Dom v strani (literarny rozbor).
23. Martin Kukucin: Neprebudeny (literarny rozbor).
24. Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci (literarny rozbor).
25. Bozena Slancikova Timrava: Skusenost' (literarny rozbor).
26. Jozef Gregor Tajovsky: Statky - zmatky (literarny rozbor).
27. Jozef Gregor Tajovsky: Maco Mliec (literarny rozbor).
28. Ivan Krasko: Otcova rol'a (literarny rozbor).
29. Janko Jesensky: Vyhnali ma (literarny rozbor).
30. Ladislav Nadasi Jege: Adam Sangala (literarny rozbor).
31. Jozef Ciger Hronsky: Jozef Mak (literarny rozbor).
32. Milo Urban: Zivy bic (literarny rozbor).
33. Frantisek Svantner: Dama (literarny rozbor).
34. Margita Figuli: Tri gastanove kone (literarny rozbor).
35. Jan Kostra: Peniaztek (literarny rozbor).
36. Milan Rufus: Vyjdi z lesa a klcuj les (literarny rozbor).
37. Frantisek Hecko: Cervene vino (literarny rozbor).
38. Alfonz Bednar: Cudzi (literarny rozbor).
39. Vincent Sikula: prehl'ad diela.
40. Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad
Poziadavky:
- pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho nazoru na svet a jeho
filozofiu zivota,
- vystihnut' esteticku stranku diela,
- rozoberat' a interpretovat' literarne dielo,
- vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav,
- urcit' typ sujetu a rozpravaca,
- zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis,
list,
- zaradit' dielo druhovo, zanrovo,
- urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu.
Studijna literatura:
Platne ucebnice, podl'a ktoriych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku.
SLOVENSKY JAZYK - pre realny smer
Nauka o slove: Tvorenie slov. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova.
Stylistilca: Styly. Charakteristiky stylov.
Poziadavky:
- aplikovat' vedomosti z lexikologie,
- spoznat' styly,
- urcit' stylisticke crty textu,
- zostavit' text patriaci do urciteho stylu,
- zaradit' texty do funkcnych stylov
- uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na rozne kategorie slov:
slova, vety, kratke texty,
- tvorit' vety a texty s danymi kategoriami slov.
SLOVENSKY JAZYK - pre humanitny smer
1. Fonetika a fonologia.
System samohlasok a spoluhlasok v slovencine. Slabika. Rozdel'ovanie slov
na slabiky. Ryt - micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortografiou.
2. Nauka o slove.
Tvorenie slov. Vyznam slova (vecny a gramaticky, priamy a preneseny). Diferenciacia
slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej
zasoby, synonyma, homonyma, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.).
3. Morfologia.
Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa).
Kategorie ohybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie,
osoba, cislo, cas, sposob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky,
predlozky, spojky, castice, citoslovcia.
4. Syntax.
Jenoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne
(podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, prislovkove ucenie, predmet,
doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi).
Suvetie podrad'ovacie (druhy viet). Slovosled, vetosled. Interpunkcia.
5. Vseobecne poznatky o slovenskom jazyku. Vznik. Vyvin. Spisovny jazyk.
Styly.
Poziadavky:
- spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,
- aplikovat' vedomosti v slovach, v kratkych vetach,
- uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych
sa vyskytne pozadovany jav,
- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade
vychodiskoveho textu,
- tvorenie viet s danymi slovami,
- urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit'
druhy viet, graficky znazornit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami,
- urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach: tvorit' jednoduche vety a
suvetia.
Studijna literatura:
Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre
absolventov lycei s vyucovacim jazykom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena
na realny smer a humanitny smer. Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku
pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikologia
a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika).
Skuska je ustna a pisomna. Listky pre ustnu skusku obsahuju otazky z
literatury a su spolocne pre obidva smery. Pisomna praca je rozdelena na styri
casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka (pre humanitny smer), zo
stylistiky a z lexikologie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu,
ziadosti atd'., esej na danu temu.
Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri
hodiny.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU SOCIOLOGIE BACALAUREAT 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Sociologia are statut de
disciplina optionala. Sociologia poate fi aleasa doar la proba E, in functie de
filiera, profil si specializare.
Proba de examen la Sociologie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. defineasca termeni sociologici, concepte si procese sociale;
2. caracterizeze fapte/fenomene/concepte/procese sociale;
3. identifice concepte pe baza unei definitii date;
4. enumere caracteristici;
5. analizeze specificul unui fenomen/proces social;
6. construiasca exemple prin care sa ilustreze
caracteristici/tendinte/forme de manifestare ale unui fapt/fenomen/proces
social;
7. construiasca argumente pentru a sustine un punct de vedere dat;
8. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;
9. caracterizeze conceptii, teorii sociologice;
10. utilizeze corect limbajul de specialitate.
III. CONTINUTURI
1. Notiunea de sociologie
1.1. Definirea sociologiei
1.2. Locul sociologiei in sistemul stiintelor socio-umane
2. Obiectul sociologiei
2.1. Conceptele de baza si problematica sociologiei
3. Istoricul aparitiei si dezvoltarii sociologiei ca stiinta
3.1. Intemeietorii sociologiei ca stiinta si stadiile ei evolutive
3.2. Surse si origini in dezvoltarea sociologiei romanesti
4. Structura sociala
4.1. Societate si structura
4.2. Concepte ale analizei structurii sociale
4.3. Structura si relatiile sociale
4.4. Mobilitatea sociala
5. Cultura in sistemul factorilor si conditiilor vietii sociale
5.1. Sistemul culturii nationale
5.2. Structura interna a culturii
5.3. Relatia cultura, personalitate, societate; socializarea
6. Sociologia colectivitatilor umane
6.1. Clasificarea grupurilor sociale
7. Comunitati umane teritoriale
7.1. Coordonate definitorii
7.2. Clasificarea comunitatilor umane
7.3. Urbanizarea si consecintele sale sociale
8. Fapte si procese sociale
8.1. Delimitari conceptuale
8.2. Formele dinamicii sociale
8.3. Procesele sociale
9. Metode de cercetare in sociologie
9.1. Precizari conceptuale
9.2. Cerinte metodologice fundamentale in cercetarea sociologica
9.3. Clasificarea principalelor metode de cercetare in sociologie
9.4. Tehnici si procedee de cercetare
NOTA:
- Manualul recomandat: SOCIOLOGIE, manual pentru clasa a X-a,
istorie-stiinte sociale, E.D.P., Bucuresti, 1997; autori: Virgiliu
Constantinescu, Paula Stoleru, Pompiliu Grigorescu.
IV. PROBA DE EXAMEN
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul
itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu
structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de
la o idee, de la un enunt cu caracter sociologic sau de la un numar dat de
notiuni specifice sociologiei) etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de
corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi
in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum
si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
Proba scrisa la Sociologie
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu
- Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
I. A. Precizati care sunt cei sase pasi pe care ii presupune
intocmirea proiectului de desfasurare a unei cercetari
sociologice. 6
puncte
B. Dati un exemplu concret de tema a unui proiect de cercetare
sociologica pe care o considerati necesara in tara noastra in
anul 2001. 4
puncte
II. Procesele sociale sunt considerate componente fundamentale ale
desfasurarii vietii sociale.
A. Numiti cele doua mari categorii de procese sociale care, in
opinia sociologului Leopold von Wise, se desfasoara in cadrul
grupurilor umane. 8
puncte
B. Precizati numele unui sociolog care a realizat o
tipologie/clasificare a proceselor sociale (altul decat cel
mentionat la punctul A.). 4
puncte
C. Explicati in ce consta criteriul "continutului complex", pe
baza caruia se pot clasifica procesele sociale. 4
puncte
III. Analizati continutul stadiilor legice pe care le identifica
Auguste Comte in evolutia spiritului uman, precum si al legii
celor trei stadii (stari). 20
puncte
IV. Fie urmatoarele notiuni: climat social, grup, coeziune.
Evidentiati legaturile dintre aceste notiuni, elaborand un text
de aproximativ o jumatate de pagina, in care sa le utilizati in
sensul lor sociologic. 13
puncte
V. Se da urmatorul text:
"Fara indoiala ca e bine sa pastram numele de morfologie pentru
faptele sociale care privesc substratul social, dar cu conditia
de a nu pierde din vedere ca ele sunt de aceeasi natura ca si
celelalte. Definitia noastra va cuprinde deci tot ce este
definit, daca spunem: Este fapt social orice fel de a face, fixat
sau nu, capabil sa exercite asupra individului o constrangere
exterioara; sau care este general pentru o intreaga societate
data, avand totusi o existenta proprie, independenta de
manifestarile sale individuale. (...) Categoriile sunt
reprezentari esentialmente colective, pentru ca ele traduc,
inainte de orice, stari ale colectivitatii; ele depind de maniera
in care este constituita si organizata, de morfologia sa, de
institutiile sale religioase, morale, economice etc. Exista deci
intre aceste doua specii de reprezentari o intreaga distanta care
separa individualul de social, astfel incat nu se pot deduce din
cele dintai cele din urma, tot asa cum nu se poate deduce
societatea din individ, intregul din parte, complexul din
simplu." (Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice)
A. Precizati problema la care se refera textul. 5
puncte
B. Mentionati cinci concepte de baza specifice sociologiei
existente in text. 10
puncte
C. Prezentati succint conceptia sociologica a lui Emile Durkheim. 15
puncte
Barem de corectare si notare la Sociologia
- Nu se acorda fractiuni de punctaj.
I. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecaruia dintre cei
sase pasi 6 x 1p = 6
puncte
B. precizarea temei proiectului de cercetare 4
puncte
Total: 10
puncte
II. A. cate 4 puncte pentru mentionarea fiecareia dintre
cele doua categorii 2 x 4p = 8
puncte
B. precizarea ceruta 4
puncte
C. precizarea continutului criteriului 4
puncte
Total: 16
puncte
III. - cate 5 puncte pentru analizarea fiecaruia dintre cele
trei stadii 3 x 5p = 15
puncte
- analizarea legii celor trei stadii (stari) 5
puncte
Total: 20
puncte
IV. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecareia dintre cele
trei notiuni in sens specific sociologiei 3 x 1p = 3 puncte
- corelatia climat social - grup 2
puncte
- corelatia grup - coeziune 2
puncte
- corelatia climat social - coeziune 2
puncte
- calitatea stiintifica a textului (limbaj,
corectitudine, coerenta) 3 x 1p = 3
puncte
- incadrarea in limita de spatiu precizata 1 punct
Total: 13
puncte
V. A. precizarea problemei 5
puncte
B. cate 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre
cele cinci concepte 5 x 2p = 10
puncte
C. - precizarea faptului ca E. Durkheim este cel care
a elaborat cadrul conceptual al sociologiei si
principiile ei metodologice 2
puncte
- prezentarea conceptiei potrivit careia sociologia
trebuie sa aiba un caracter profund aplicativ 3
puncte
- explicarea conceptului de realitate sociala 1 punct
- explicarea teoriei faptului social 3
puncte
- mentionarea principalei lucrari elaborate de E.
Durkheim 1 punct
- definirea conceptului de morfologie sociala 2
puncte
- explicarea conceptului de reprezentare: colectiva
si individuala 2 x 1p = 2
puncte
- precizarea faptului ca sistemul sociologic al lui
E. Durkheim are un caracter abstract 2
puncte
Total: 31
puncte
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se
stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
Licee de muzica, coregrafie si arta teatrala
A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
Continuturi:
1. Antichitatea greaca:
- tragedia, la alegere o opera:
- Eschil - "Orestia"
- "Prometeu inlantuit"
- Sofocle - "Oedip Rege"
- "Antigona"
- Euripide - "Medeea"
- comedia
- Aristofan - "Broastele"
2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul
fanfaron" - la alegere
3. Teatrul medieval - Misterele
4. Comedia dell'Arte
Renasterea
5. Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele
gradinarului" - la alegere
6. William Shakespeare
- drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet
- comedia fantastica "Visul unei nopti de vara"
7. Clasicismul francez
- Corneille - "Cidul"
- Racine - "Fedra"
- Moliere - "Avarul" si "Don Juan" - la alegere
8. Teatrul secolului al XVIII-lea
- Marivaux: - o piesa
- Beaumarchai - o piesa
9. C. Goldoni - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" -
la alegere
10. Teatrul romantic - V. Hugo - "Hernani"
11. Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol -
"Revizorul"
12. Teatrul realist
- A.P. Cehov "Pescarusul"
- B. Show - "Pygmalion"
- H. Ibsen - "Nora"
13. Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia",
la alegere
14. Teatrul contemporan
a) teatrul poetic - J. Giradoux - "Electra"
b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cantareata cheala"
c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza
Electra"
B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
Continuturi:
1. Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea
- Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"
2. B.P. Hasdeu - "Razvan si Vidra"
3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda"
4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierduta"
5. B. St. Delavrancea - "Apus de soare"
6. T. Musatescu - "Titanic vals"
7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian", la
alegere
8. L. Blaga - "Mesterul Manole"
9. M. Sebastian - "Steaua fara nume"
10. M. Sorescu - "Raceala"
11. T. Mazilu - "Prostii sub clar de luna"
Bibliografie
Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba
Istoria culturii si civilizatiei - Ovidiu Dramba
Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I - III, Ed. Pentru Literatura
Universala
Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, vol. I - IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului
European, 1999
Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria teatrului romanesc - Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol.
I, EDP
Istoria teatrului in Romania, vol. I - III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
Teatrul romanesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului - Virgil
Bradateanu, EDP, 1979, Bucuresti
* Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
2. Programa pentru proba practica
ARTA ACTORULUI
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica,
nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
B. Improvizatie libera cu 1 - 3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele
vor fi alese din numarul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte,
diferite ca gen literar).
Proba A. si B. se va desfasura astfel:
In ziua probei, comisia elaboreaza/fixeaza/pregateste textele la prima
vedere, numarul de obiecte precum si starea sufleteasca care le vor insoti.
Subiectele vor fi de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage
un bilet din cele pregatite de comisie.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
LA DISCIPLINA LIMBA TURCA (PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)
I - OKUMA - ANLAMA
- Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,
- Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,
- Metin icinde cumleyi taniyabilme,
- Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,
- Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,
- Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,
- Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
- Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,
- Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,
- Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay
ve kisiler)
- Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,
- Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,
- Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
- Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,
- Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari
kavrayabilme,
- Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...)
- Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,
- Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,
- Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,
- Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.
II - ANLATIM
A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM
- Dogru ve konusabilmek,
- Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan
sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
- Bir tartismaya katilabilmek,
- Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip,
yazabilmek,
- Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,
- Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,
- Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,
- Paragraflardki dusunceleri aciklayabilmek,
- Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),
- Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,
- Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
- Okuduklarindan notlar alabilmek,
- Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
- Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,
- Bir fikir yazisi yazabilmek.
III - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI
A) SES BILGISI
- Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,
- Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
- Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
- Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,
- Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,
- Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,
- Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,
- Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.
B) KELIME BILGISI
- Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek
isimler ve isimlerin yapilari,
isim tamlamalari,
isimlerin cesitleri
sifatlar ve sifatlarin yapilari,
sifatlarin cesitleri
sifat tamlamalari,
zamirler ve zamirlerin yapilari,
zamirlerin cesitleri,
zarflar ve zarflarin yapilari,
zarflarin cesitleri,
fiiller ve fiillerin yapilari,
fiillerde kip, zaman ve kisi,
yapilarina gore fiiler,
edatlar
baglaclar,
unlemler.
C) CUMLE BILGISI
- Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek
olumlu cumleler,
olumsuz cumleler,
soru cumleleri,
unlem cumleleri,
sart cumleleri.
- Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
basit cumle,
bilesik cumle,
sirali cumle,
bagli cumle,
sirali-bagli cumle.
Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.
ozne
yuklem
zarf tumleci
dolayli tumlec
belirtili nesne
belirtisiz nesne
D) ANLAM BILGISI
- Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
Kelimelerin gercek anlami,
Kelimelerin mecaz anlami,
Kelimelerin terim anlami,
Kelimelerin deyim anlami,
Zit anlamli kelimeler,
Es anlamli kelimeler.
E) YAPI BILGISI
EKLER
Yapim ekleri
Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri)
Basit kelime
Turemis kelime
Bilesik kelime
F) EDEBI BILGILER
- Yazi turlerini kavrayabilmek.
Roman ve roman cesitleri,
Hikaye
Masal
Tiyatro ve cesitieri,
Destan,
Siir ve siir cesitleri,
Gezi yazilari,
Nutuk
Makale
Fikra,
Sohbet
- Edebiyatinin tanimi ve konusu
- Turk edebiyati'nin devirleri
- Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)
- Siirle ilgili bilgiler,
Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...)
- Halk edebiyati ve ozellikleri,
- Halk edebiyati nazim sekilleri
- Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri
G) IMLA VE NOKTALAMA
- Buyuk harflerin imlasi
- Ozel isimlerin imlasi,
- Eklerin imlasi,
- Yabanci kelimelerin imlasi,
Nokta
Virgul
Noktali virgul
Tirnak isareti
Iki nokta
Soru isareti
Onlem isareti
NOT
1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye
Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan
yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.
2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi
uygulanmaktadir.
Mehmet KIRMIZIGUL Cuma DUMALI
Profesor de Limba Turca Profesor de Limba Turca
BACALAUREAT 2002
INFORMATICA
(profilul informatica)
Programa pentru sustinerea probei care corespunde ariei Tehnologii
OBIECTIVE GENERALE
1. Candidatii trebuie sa fie capabili sa recunoasca o rezolvare corecta
pentru o problema data
2. Candidatii trebuie sa fie capabili sa analizeze o problema si sa aleaga
metoda potrivita pentru rezolvarea ei
3. Candidatii trebuie sa fie capabili sa reprezinte algoritmi de rezolvare
a problemelor
4. Candidatii trebuie sa fie capabili sa foloseasca corect elementele unui
limbaj de programare
5. Candidatii trebuie sa fie capabili sa transpuna pasii unui algoritm in
structuri de control specifice unui limbaj
6. Candidatii trebuie sa fie capabili sa organizeze informatiile in
diferite structuri de date
7. Candidatii trebuie sa fie capabili sa scrie sub forma modularizata
programele
8. Candidatii trebuie sa fie capabili sa utilizeze datele stocate pe suport
extern
9. Candidatii trebuie sa fie capabili sa foloseasca metode de programare
adecvate rezolvarii unor probleme de generare (tip backtracking).
10. Candidatii trebuie sa fie capabili sa foloseasca structurile dinamice
de date in rezolvarea problemelor
1. Algoritmi
1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici
1.2. Obiectele cu care lucreaza algoritmii (date, variabile, expresii,
operatii)
2. Principiile programarii structurate
2.1. Structuri de baza;
- structurile liniara, alternativa si repetitiva
- descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice si in pseudocod;
3. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal*1) sau C)
3.1. Vocabularul limbajului
3.2. Constante
3.3. Notiunea de tip de data
3.4. Variabile; declararea variabilelor
3.5. Definirea constantelor
3.6. Expresii
3.7. Citirea/scrierea datelor
------------
*1) Exemplele concrete si implementarile algoritmilor se vor putea realiza
in Pascal sau C.
4. Structuri de control
4.1. Structura liniara; instructiunile de atribuire si compusa
4.2. Structura alternativa;
4.3. Structura repetitiva;
5. Algoritmi simpli (care nu necesita utilizarea datelor structurate)
Reprezentare in pseudocod si/sau scheme logice
5.1. Probleme care opereaza asupra cifrelor unui numar
5.2. Divizibilitate. Numere prime
5.3. Algoritmul lui Euclid
5.4. Sirul lui Fibonacci (fara array)
6. Tipuri structurate de date
6.1. Tipul tablou
6.2. Tipul sir de caractere
6.3. Tipul inregistrare
7. Aplicatii cu tipuri de date structurate
7.1. Tablouri
7.1.1. Determinare minim/maxim
7.1.2. Ordonare (o metoda de ordonare a bulelor: insertie, selectie,
numarare)
7.1.3. Interclasare
7.1.4. Cautare binara
7.1.5. Prelucrari de siruri de caractere
7.2. Inregistrari
8. Subprograme
8.1. Domeniul de vizibilitate al identificatorilor
8.2. Dezvoltare ascendenta si dezvoltare descendenta a programelor
8.3. Proceduri
8.3.1. Declarare si apel
8.3.2. Parametri formali si parametri efectivi
8.3.3. Parametri transmisi prin valoare si parametri transmisi prin
referinta
8.4. Functii; declarare si apel
8.5. Proceduri si functii predefinite
9. Aplicatii care necesita utilizarea subprogramelor
9.1. Scrierea modularizata a programelor
9.2. Programe ce evidentiaza rolul parametrilor
9.3. Programe care utilizeaza functii si proceduri predefinite
10. Fisiere. Aplicatii.
10.1. Notiunea de fisier. Validare date
10.2. Fisiere text
11. Recursivitate
11.1. Prezentare generala
11.2. Functii recursive
11.2.1. Exemple la recursivitatea directa prin comparare cu metoda
iterativa
- factorial
- sirul lui Fibonacci
- cel mal mare divizor comun
11.3. Proceduri recursive
- inversarea elementelor dintr-un sir
- determinarea maximului si minimului unui sir
- cautare binara
12. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva)
12.1. Prezentare generala
12.1.1. Problema celor opt regine
12.1.2. Generarea partitiilor unui numar natural
12.1.3. Plata unei sume cu bancnote de valori date
12.1.4. Labirint
12.1.5. Algoritm de acoperire a tablei de sah prin saritura calului
12.1.6. Orice aplicatie asemanatoare celor de mai sus
13. Probleme de combinatorica
13.1. Generarea produsului cartezian
13.2. Generari de submultimi
13.3. Generarea aranjamentelor
13.4. Generarea permutarilor
14. Structuri dinamice de date (alocare dinamica)
14.1. Tipul referinta
14.2. Notiunea de variabila dinamica
14.3. Structuri de date inlantuite
14.3.1. Liste
- operatii elementare: inserare, cautare, eliminare element
- stive, cozi, liste dublu inlantuite, liste circulare; operatii specifice
Recomandari bibliografice
1. Rancea, Doina - Limbajul PASCAL, Editura Libris, Cluj, 1993 - 1996
2. Tudor, Sorin - Algoritmi si limbaje de programare, Editura L&S,
Bucuresti, 199.
3. Tudor, Sorin - Tehnici de programare, Editura TEORA, Bucuresti, 1995
4. Tudor, Sorin - Bazele programarii in C++, Editura L&S, Bucuresti
5. Niculescu, Stelian si Eftene, Sorin - Algoritmi si limbaje de
programare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995, 1997
6. Patrut, Bogdan - Invatati limbajul PASCAL in 12 lectii, Editura TEORA,
Bucuresti, 1997
7. Patrut Bogdan - Algoritmi si limbaje de programare, Editura Teora,
Bucuresti, 1998
8. Ivasc Cornelia si Pruna Mona - Bazele informaticii clasa a X-a, Editura
Petrion, Bucuresti, 1996
9. Ivasc Cornelia si Pruna Mona - Bazele informaticii, Caiet de laborator,
Editura Petrion, Bucuresti, 1997
10. Daniela Sarbu - Algoritmi si limbaje de programare, E.D.P., Bucuresti,
1998
11. Stoilescu Dorian - Manual de C/C++ pentru licee, Editura Radial Galati
12. Atanasiu Adrian, Pintea Rodica - Culegere de probleme Pascal, Editura
Petrion, Bucuresti, 1996
13. S. Niculescu, E. Cerchez, D. Lica, M. Serban, D Manz, D. Popescu, A.
Voicu, E. Onea - Bacalaureat si atestat la informatica, Editura L&S,
Bucuresti 1999
14. D. Oprescu, C. Balanescu, R. Pintea, D. Grigoriu, A. Voicu - Teste de
sinteza in programare, Editura L&S, Bucuresti 1999, 2000
15. * - Culegere de probleme, Editura Computer Libris Agora, Cluj, 1998
16. Gazeta de informatica, Editura Computer Libris Agora, Cluj
BACALAUREAT 2002
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA GERMANA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii
tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la
una din limbile moderne studiate. De asemenea, candidatii pot alege o limba
straina la probele optionale.
Atat pentru proba orala ca proba obligatorie, cat si pentru proba scrisa
candidatii tuturor profilurilor, inclvisiv minoritatile (L3) vor fi evaluati pe
baza unor texte la prima vedere
Pentru toate profilurile accentul se va pune pe abilitatile de comunicare
orala sau scrisa si nu pe continutul textelor din manuale.
II. OBIECTIVELE DE EVALUARE
1. a) PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati:
- sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect
(pronuntie, intonatie), fluent si expresiv (deprinderea de a citi);
- sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui
punct de vedere personal in legatura cu textul respectiv, sa emita judecati de
valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de
viata, pentru 5 - 7 ore saptamanal si 3 - 4 ore saptamanal si sa redea
continutul textului pentru 1 - 2 ore saptamanal si minoritati (L3);
- sa demonstreze capacitatea de a folosi corect si adecvat structurile
gramaticale si lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum
si prin rezolvarea itemilor care au drept tinta acest lucru: sinonimie,
antonimie, formare de propozitii pornind de la un cuvant sau de la o expresie
subliniate in textul dat, sau traducerea unei fraze.
- Sa descrie, sa nareze, sa argumenteze pe baza unei teme date (din temele
generale de comunicare) astfel incat sa dovedeasca capacitatea de a vorbi
convingator, logic si coerent (monolog).
Candidatii se pot referi la textele cunoscute, la realitatea inconjuratoare
sau la propria, experienta de viata.
1. b) PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris:
- candidatii vor avea de completat un text lacunar necunoscut (text cu
spatii goale), fara cuvinte date pentru profilurile 5 - 7, 3 - 4 si 1 - 2 ore
saptamanal si cu cuvinte date pentru minoritati (L3).
- candidatii care au studiat 5 - 7, 3 - 4 si 1 - 2 ore saptamanal vor fi
solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip adevarat/fals iar
minoritatile (L3) vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip
alegere multipla;
- toti candidatii vor fi solicitati sa faca retroversiunea (din limba
romana in limba germana) a unui set de 5 - 7 fraze cu una, doua sau mai multe
subordonate, prin care se va evalua capacitatea de a face un transfer
lingvistic.
- Indiferent de numarul de ore studiate pe saptamana, candidatii vor fi
solicitati sa scrie un eseu pe baza unui proverb cunoscut pentru 5 - 7 si 3 - 4
ore saptamanal si pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare)
pentru 1 - 2 ore saptamanal si minoritati (L3).
III. CONTINUTURI
1. STRUCTURI GRAMATICALE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
structurile lexicale, morfologige, sintactice si semantice studiate conform
programei de limba germana.
2. TEXTE
Textele selectate nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din
manualele de limba germana. Aceste texte vor fi extrase din carti
literare/neliterare, ziare si reviste germanofone.
3. TEME DE COMUNICARE SCRISA ORALA/SCRISA
Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce
reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta umana in
general: elemente de cultura si civilizatie, datini, obiceiuri, relatii in
familie, locuinta, moda, mancaruri, bauturi, descoperiri, inventii, viata
spirituala, profesiuni, automobile, sport, mediu ambiant, problemele vietii
cotidiene, droguri, vicii (alcool, fumat), AIDS (virusul HIV) ..., conflicte
intre generatii, trecutul si prezentul, razboi si pace, viata personalitatilor
culturii germane, mass media, presa, bunele maniere.
IV. PRECIZARI
1. Timpul de lucru este:
a) proba orala: 15 - 20 de minute pentru pregatirea subiectelor, 10 - 15
minute pentru, prezentare;
b) proba scrisa: 3 ore.
2. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala si
scrisa, nu exclud studierea textelor din manuale, ba dimpotriva. Textele din
manuale sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa se familiarizeze cu diferite genuri si stiluri literare/neliterare;
- sa abordeze orice text nou din manual ca pe un text necunoscut, care
ofera posibilitatea formarii si dezvoltarii deprinderilor de comunicare orala
si scrisa;
- sa-si imbogateasca vocabularul, sa-si insuseasca structuri gramaticale
noi si sa le consolideze pe cele vechi;
- sa invete sa analizeze si sa interpreteze un text, exprimand opinii si
judecati de valoare personale;
- sa comunice mai bine oral si scris.
STRUCTURA PROBEI SCRISE LA DISCIPLINA LIMBA GERMANA
5 - 7 ore saptamanal
I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca dificultate
textele studiate).
Itemi de completare (text lacunar)
II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca
dificultate textele studiate)
Itemi de tip adevarat/fals
III. Transfer lingvistic
Traducerea din limba romana in limba germana a unui numar de 5 - 7 fraze.
IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb.
3 - 4 ore saptamanal
I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca
dificultate textele studiate).
Itemi de completare (text lacunar)
II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca
dificultate textele studiate)
Itemi de tip adevarat/fals
III. Transfer lingvistic
Traducerea din limba romana in limba germana a unui numar de 5 - 7 fraze.
IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb.
1 - 2 ore saptamanal
I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca
dificultate textele studiate).
Itemi de completare (text lacunar)
II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca
dificultate textele studiate)
Itemi de tip adevarat/fals
III. Transfer lingvistic
Traducerea din limba romana in limba germana a unui numar de 5 fraze.
IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de
comunicare.
Minoritati (L3)
I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca
dificultate textele studiate).
Itemi de completare (text lacunar - cu cuvinte date)
II. Aplicarea unor cunostinte de gramatica.
Itemi de tip alegere multipla
III. Transfer lingvistic
Traducerea din limba romana in limba germana a unui numar de 5 fraze.
IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de
comunicare.
PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA
Richtlinien fur die Abiturprufung 2002
Deutsche Sprache und Literatur
Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach
Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.
1. Anforderungen
Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden
Anforderugsbereichen nachweisen konnen:
- Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;
- Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im
gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter
Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang.
- Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte,
selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue
Situationen und Sachverhalte.
- Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen
Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen.
- Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die
Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien
Erorterungen miteinzubeziehen.
- Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie
Sachverhalte und Probleme zu erortern.
- Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen
Leben Stellung zu beziehen.
- Fahigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl
der Moderne anzustellen.
- Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z. B.
Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen
- Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber
hinaus Einblik in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu
beweisen.
2. Inhalte:
a. Literatur:
- Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der
Aufklarung. Nathan der Weise.
- Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.
- Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust
I, II (Auszuge).
- Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines
Werkes.
- Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.
- Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner. B.
Brecht.
- Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und
Gestaltungs-elemente anhand eines Werkes.
- Lyrik: Stukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart.
b. Grammatik/Sprachbetrachtung:
Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschaz, Rechtschreibung, Zeichensetzung,
Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, inklusive gramatikalische Analyse).
c. Kinderliteratur: (nur fur padagogisches Profil)
- Die Definition der Kinder - und Jugendliteratur.
- Die Lesealtersstufen.
- Das Bilderbuch. Begriffsbestimmung.
- Die Einteilung der Bilderbucher nach dem Verhaltnis Bild-Text.
- Die Beurteilung eines Bilderbuches nach padagogischem Gesichtspunkt.
- Die Beurteilung eines Bilderbuches nach psychologischem Gesichtspunkt.
- Die Beurteilung eines Bilderbuches nach literarisch-asthetischem
Gesichtspunkt.
- W. Busch: Max und Moritz.
- H. Hoffmann: Struwwelpeter.
- Die thematische Vielfalt und die Arten des Kinderverses.
- Das Volksmarchen. Begriffserklarung.
- Marcheninterpretation: Die Bremer Stadtmusikanten.
- Marcheninterpretation: Hansel und Gretel.
- Marcheninterpretation: Rotkappchen.
- Marcheninterpretation: SchneeweBchen und Rosenrot.
- Marcheninterpretation: Schneewittchen.
- Marcheninterpretation: Rumpelstielzchen.
- Marcheninterpretation: Der blonde Eckbert von L. Tieck.
- Marcheninterpretation: Aschenputtel.
- Marcheninterpretation: Frau Holle.
- Beurteilungskriterien der Gute - Nacht - Geschichten.
- Die Marchengestalten.
- Die Rolle der Marchen in der Entwicklung des Kindes.
- Literaturgeschichtliche Entwicklung der Kinderliteratur.
- Die Bedeutung der Lyrik fur die Entwicklung der Personlichkeit des
Kindes.
- Vergleich anstellen zwischen dem Kunstmarchen und dem Volksmarchen.
- Interpretation eines Gedichtes von H. von Fallersleben.
- Interpretation eines Gedichtes von V. Bluthgen.
- Interpretation eines Gedichtes von Ch. Morgenstern.
- Interpretation eines Gedichtes von J. Ringelnatz.
- Interpretation eines Gedichtes von E. Kastner.
- Interpretation eines Gedichtes von J. Kruss.
- Interpretation eines Gedichtes von J. Guggenmos.
- Interpretation eines Gedichtes von P. Hacks.
3. Die schriftliche Prufung
Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen
angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt.
Alle sind verbindlicht. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener
Prufung bekannt gegeben.
In der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen
Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des padagogischen und
philologischen Profils haben auch ein gesondertes sprachliches bzw.
Grammatikthema zu bewaltigen.
Die Aufgabenarten in Literatur werden gemaB dem Lehrplan gestellt, d.h.
dass den Pruflingen unbekannte. Texte vorgelegt werden anhand derer sie die
oben genannten Fahigkeiten beweisen konnen.
Bewertet wird:
- angemessene Behandlung des Themas
- strukturierte und differenzierte Argumentation
- Transfervermogen
- Beachtung der sprachlichen Normen
- zweckmaBige Gliederung der Arbeit
- ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho
syntaktische Analyse (nur fur padagogisches und philologisches Profil)
Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala
von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die
Punkteanzahl pro Thema wird den Pruflingen mitgeteilt.
4. Die mundliche Prufung
Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen
Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung.
In der mundlichen Prufung haben die Absolventen des padagogischen Profils
auch ein Thema aus der Kinderliteratur zu bewaltigen.
Anforderungen:
- zusammenhangende AuBerung zu einem gegebenen Thema;
- Prufungsgesprach uber groBere fachliche Zusammenhange;
- Textinterpretation;
Bewertet wird:
- inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;
- Transfervermogen;
- sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben;
Die Abiturprufung in der Spezialabteilung des "Hermann - Oberth"
Lyzeums in Bukarest verlauft gemaB der genehmigten Prufungsordnung.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002
GEOGRAFIE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Geografia generala sau Geografia Romaniei au, in cursul examenului de
bacalaureat, pentru anul scolar 2001/2002, statutul de disciplina optionala, la
alegere cu alte discipline.
Proba de examen este scrisa si se va desfasura pe o durata de 3 ore.
- Proba "d" va viza Geografia Romaniei.
- Proba "e" va viza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia
generala (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a si a XI-a).
- Proba "f" va viza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia
generala.
II. OBIECTIVE
Absolventii de liceu, care vor sustine proba de geografie in cadrul
examenului de bacalaureat, trebuie sa demonstreze ca sunt capabili sa atinga
urmatoarele obiective:
1. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei specifice.
1.1 Sa defineasca termenii geografici de baza.
1.2 Sa identifice termenii geografici si numele proprii principale in texte
si materiale grafice si cartografice.
1.3 Sa elaboreze texte cu continut geografic, folosind termeni specifici.
2. Interpretarea corecta a informatiilor inscrise pe un suport cartografic.
2.1 Sa identifice si sa localizeze fapte si date pe suporturi grafice si
cartografice cunoscute.
2.2 Sa identifice si sa localizeze fapte si date pe suporturi grafice si
cartografice noi sau fara suport intuitiv.
2.3 Sa stabileasca raporturile dintre obiectele si fenomenele reprezentate
pe harta prin semne conventionale si sa le explice.
2.4 Sa transfere informatii geografice de pe un suport grafic sau
cartografic intr-un text.
3. Intelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu
geografic.
3.1 Sa analizeze informatii vizand caracterizarea unui teritoriu pentru
identificarea relatiilor dintre componentele geografice.
3.2 Sa explice conexiunile dintre componentele geografice.
4. Explicarea si argumentarea faptelor geografice.
4.1 Sa explice fapte geografice.
4.2 Sa evidentieze asemanarile si deosebirile prin studiul comparativ a
doua teritorii/regiuni geografice.
4.3 Sa demonstreze fapte geografice si deosebiri teritoriale.
5. Elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat.
5.1 Sa analizeze geografic componentele unui teritoriu.
5.2 Sa sintetizeze elementele geografice specifice unui teritoriu intr-un
text coerent.
III. CONTINUTURI
CLASA a IX-a
GEOGRAFIE FIZICA GENERALA
- Capitolul 3. Dinamica litosferei si relieful:
- Structura interna a Pamantului
- Placile tectonice si dinamica scoartei terestre
- Procese si fenomene asociate dinamicii scoartei terestre
- Relieful major al Terrei
- Relieful creat de agentii externi - tipuri de relief create de agentii
externi:
- a) relieful fluvial (valea, eroziunea fluviala, lunca si terasele)
- b) relieful climatic (relieful desertic, ghetarii si relieful
glaciar)
- c) relieful litoral (delte, estuare, limanuri, lagune si tipuri de
tarmuri)
- Capitolul 4. Elemente de meteorologie si clima:
- Factorii genetici ai climei
- Principalele elemente si fenomene climatice ale Terrei
- Clima si tipurile de clima
- Capitolul 5. Oceanul planetar si apele continentale.
- Oceanele si marile
- Raurile si fluviile
- Lacurile
- Capitolul 6. Vegetatia si fauna.
- Zonele biogeografice terestre
CLASA a X-a
GEOGRAFIA UMANA SI ECONOMICA A LUMII
- Capitolul I. Harta politica a lumii
- Capitolul II. Geografia umana
- Raspandirea geografica si densitatea populatiei
- Evolutia in teritoriu a oraselor
- Clasificarea oraselor
- Capitolul III. Geografia economica a lumii
- Geografia agriculturii
- a) culturile temporare si permanente
- b) cresterea animalelor
- Geografia industriei
- a) resursele energetice si industria energiei electrice
- b) metalurgia
- c) raspandirea teritoriala a industriei
- Geografia transporturilor
- transporturile pe apa
CLASA a XI-a
GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR
Capitolele:
- 2. Tipurile de medii geografice
- Tipuri de medii din zona calda
- Tipuri de medii din zona temperata
- Tipuri de medii din zona rece
- 4. Domenii prioritare ale protectiei si conservarii mediului
- Protectia si conservarea covorului vegetal
- Protectia si conservarea calitatii aerului
- Protectia si conservarea calitatii apelor
- Protectia si conservarea calitatii solului
Sunt recomandate manualele:
- Geografie fizica generala, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica
si Pedagogica R.A., editiile 1996, 1997, 1998, autori: Grigore Posea, Octavian
Mandrut
- Geografia umana si economica a lumii, manual pentru clasa a X-a, Editura
Didactica si Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: V. Tufescu,
Gr. Posea, V. Cucu, I. Velcea, O. Mandrut
- Geografia mediului inconjurator, manual pentru clasa a XI-a, Editura
Didactica si Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: Victor
Tufescu, Grigore Posea, Aurel Ardelean
CLASA a XII-a
GEOGRAFIA ROMANIEI
Capitolele:
I. Unitatea si armonia teritoriului Romaniei
II. Cadrul natural
III. Populatia si asezarile umane
IV. Agricultura si prelucrarea industriala a produselor agricole
V. Industria
VI. Transporturile
VII. Turismul
VIII. Comertul
IX. Caracteristicile regionale ale Romaniei si impartirea
administrativ-teritoriala
Nota: Nu sunt obligatorii continuturile hartilor de la capitolul Industria,
precum si continutul hartii cu principalele centre de prelucrare industriala a
produselor agricole (pag. 73).
Este recomandat manualul:
Geografia Romaniei, manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti, editia 2000, autori: Victor Tufescu, Claudiu Giurcaneanu,
Viorela Anastasiu
IV. MATRICEA DE SPECIFICATII
In cadrul probei de examen, itemii vor concretiza obiectivele programei in
aproximativ urmatoarele procente:
Geografia generala
- Geografia fizica generala 35%
- Geografia umana si economica a lumii 35%
- Geografia mediului inconjurator 30%
Geografia Romaniei
- Varietatea si armonia teritoriului romanesc: 5%
- Cadrul natural 50 - 60%
- Populatia si asezarile omenesti 10 - 15%
- Agricultura si valorificarea produselor agricole 10 - 15%
- Industria 10 - 15%
- Transporturile si caile de comunicatie 5 - 10%
- Turismul si comertul 5 - 10%
- Caracteristici regionale ale teritoriului Romaniei 5%
V. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
Prima parte a probei de examen va cuprinde itemi obiectivi, a doua parte va
cuprinde itemi de tip eseu structurat, iar a treia parte va cuprinde itemi
privind transferul de informatii de pe un suport grafic si cartografic in text
sau transpunerea unor date/informatii pe un suport grafic si cartografic si
interpretarea produselor rezultate.
STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIA ROMANIEI
I. Itemi de completare si/sau itemi cu alegere multipla
II. Itemi de grupare/selectie dupa un criteriu
III. Itemi de tip:
- eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe
harta, cu privire la limite, relief, clima, ape, vegetatie, fauna, soluri;
- eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe
harta, cu privire la populatie, asezari, economie;
- eseu structurat - compararea a doua dintre unitatile de relief
reprezentate pe harta, avand in vedere anumite aspecte geografice si precizarea
asemanarilor si deosebirilor esentiale;
IV. Eseu liber - explicarea unor relatii intre anumite elemente sau
componente geografice ale teritoriului si emiterea de argumente corespunzatoare
pentru sustinerea explicatiei;
V. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice si
cartografice
STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIE GENERALA
I. Itemi de completare si/sau itemi cu alegere multipla
II. Itemi de grupare/selectie dupa un criteriu
III. Eseu structurat - compararea a doua zone biogeografice/tipuri de
peisaje/tipuri de clima/regiuni industriale avand in vedere anumite elemente
specifice;
IV. Eseu liber - explicarea unor relatii intre anumite elemente sau
componente geografice ale teritoriului cu argumentarea solutiei date;
V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat
(caracterizarea unei zone biogeografice/tip de peisaj/tip de clima/regiune
industriala dintre cele reprezentate pe harta)
VI. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice si
cartografice
TIPURILE DE CAPACITATI VIZATE PRIN ITEMI:
Geografia Romaniei si Geografie generala:
1. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei si denumirilor
geografice.
2. Intelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu
geografic.
3. Explicarea si argumentarea faptelor geografice.
4. Elaborarea unui text coerent.
5. Interpretarea corecta a informatiilor inscrise pe suporturi grafice si
cartografice.
SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI
Punctajul total acordat este de 100 de puncte, din care fiecare candidat
primeste 10 puncte din oficiu. In dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este
inscris punctajul maxim acordat.
In cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar daca raspunsul
oferit de candidat este corect, in conformitate cu baremul de corectare si
notare. In cazul in care raspunsul este gresit se obtin 0 puncte.
Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale
raspunsului oferit, in conformitate cu baremul de corectare si notare.
Nu se acorda fractiuni de punct.
Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obtinut la 10.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002
FIZICA
A. STATUTUL DISCIPLINEI
FIZICA are, in cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul scolar 2001 -
2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba "e"
sau "f" in functie de filiera din profilul liceului absolvit.
B. OBIECTIVE
- Publicarea programei de examen sub forma actuala se inscrie intr-un
demers coerent si complex care priveste toate disciplinele si poate fi numit
reforma evaluarii si examinarii. Noul sistem national de evaluare si examinare
are, printre altele, cateva caracteristici care este necesar sa fie subliniate:
- cresterea transparentei examinarii;
- cresterea validitatii si fidelitatii testelor;
- asigurarea unui mod unitar de corectare si notare atat in cadrul
examenelor, cat si in evaluarea curenta;
- cresterea obiectivitatii in examinare si a gradului de
comparabilitate a rezultatelor obtinute (in perspectiva considerarii
rezultatelor examenului de bacalaureat in cadrul admiterii in invatamantul
superior);
- sugerarea unor trasee de instruire si evaluare pentru elevi (sub
indrumarea profesorilor), care sa le maximizeze performantele si sansele in
fata unor examene cu o exigenta in crestere.
- Proba scrisa pentru Examenul de Bacalaureat va evalua gradul de realizare
a obiectivelor generale ale studierii Fizicii in liceu. Aceste obiective sunt:
- Insusirea conceptelor fundamentale, a principiilor si a legilor pe
care se bazeaza Fizica;
- Cunoasterea marimilor fizice necesare descrierii starilor si
fenomenelor fizice;
- Insusirea unor capacitati de investigatie experimentala;
- Intelegerea modelelor care permit descrierea fenomenelor fizice;
- Identificarea fenomenelor fizice in realitatea inconjuratoare si
folosirea cunostintelor de fizica in explicarea acesteia;
- Aplicarea legilor si principiilor fizicii in situatii noi la
rezolvarea problemelor.
- In contextul Examenului de Bacalaureat, in functie de continutul
programei de examen, candidatii trebuie sa faca dovada urmatoarelor capacitati:
- sa enunte principiile si legile fizicii, sa scrie si sa interpreteze
relatiile matematice care le descriu;
- sa defineasca marimile fizice si unitatile lor de masura;
- sa identifice fenomenele fizice in situatii practice;
- sa explice situatii din realitatea ambianta folosind cunostintele de
fizica invatate;
- sa aplice legile si principiile fizicii in rezolvarea problemelor.
C. CONTINUTURI
PROFIL REAL (matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie)
PROFIL INFORMATICA
PROFIL TEHNOLOGIC
PROFIL MILITAR (real)
PROFIL SPORTIV (real)
PROFIL TEOLOGIC (real)
- Continutul programei de examen a fost stabilit tinandu-se seama de PROGRAMA
DE FIZICA aprobata cu nr. 32665/1993, precum si de MANUALELE DE FIZICA dupa
care au studiat candidatii. Au fost respectate cateva principii a caror
cunoastere de catre candidati este oportuna:
1. Volumul programei de examen, redus fata de cel din curriculum, se
limiteaza la capitole cu totul reprezentative ale Fizicii, care permit o
evaluare a atingerii obiectivelor de mai sus in cadrul examenului;
2. Alaturi de continuturile programei de examen sunt precizate si notiuni
studiate cu care acestea sunt corelate, a caror cunoastere de catre candidati
este necesara, chiar daca itemii din subiectul de examen nu se vor referi
explicit la acestea.
Exemplu: Capitolul "Miscarea punctului material sub actiunea unor
tipuri de forte" nu face parte din programa de examen si in consecinta,
subiectul de examen nu va contine itemi referitori la acest subiect. In schimb
cunoasterea marimilor fizice specifice miscarilor si a legilor miscarii, fara
detalii privind deducerea celor din urma, este necesara pentru rezolvarea unui
item din capitolul "Principiile dinamicii" care face parte din
programa de examen.
Lista notiunilor pe baza carora candidatul trebuie sa stie sa opereze, fara
ca ele sa faca subiectul unor cerinte explicite din itemi este urmatoarea:
- Vector deplasare, vector de pozitie, viteza, acceleratie, compunere si
descompunere a vectorilor, legi ale miscarii rectilinii uniforme si ale
miscarii uniform variate, forta de greutate, forta centripet de forta de
interactiune electrica, randament mecanic, marimi caracteristice miscarii
circulare uniforme, centrul de greutate al unui corp omogen de forma regulata.
- Electrizarea prin influenta, dependenta rezistivitatii unui conductor de
temperatura, gruparea generatoarelor, reostat si potentiometru, sunt,
rezistenta aditionala.
- Dualismul corpuscul - unda, conditia de stationaritate a undei asociate
unei particule, relatia dintre lungimea de unda, viteza de propagare si
frecventa.
3. Cunostintele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, in
afara celor de aritmetica, algebra si geometrie elementara, operatii cu puteri
rationale, operatii fundamentale cu functii trigonometrice, logaritmi,
progresii, determinarea extremului unei functii cu metodele analizei
matematice, folosirea integralei definite si a geometriei analitice (dreapta si
curbele plane).
4. In intentia de a veni in intampinarea candidatilor care se pregatesc
pentru continuarea studiilor in diferite filiere din Invatamantul superior.
Testul pentru examen contine subiecte la alegere, pentru care candidatii pot
opta in raport de interesele personale.
La numerotarea capitolelor s-a tinut, de regula, seama de Programa scolara.
I.A. MECANICA: clasa a IX-a
1. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE SI TIPURI DE FORTE
1.1. Principiul inertiei. Sisteme de referinta inertiale.
1.2. Principiul fundamental al dinamicii.
1.3. Principiul actiunii si reactiunii. Aplicatii.
1.4. Forte de contact si forte de frecare. Legile frecarii.
1.5. Tensiunea mecanica si forta elastica.
1.6. Principiul suprapunerii fortelor.
2. ENERGIA MECANICA, LUCRUL MECANIC
2.1. Lucrul mecanic marime de proces.
2.1.1. Definitia lucrului mecanic. Interpretarea geometrica a lucrului
mecanic.
2.1.2. Lucrul mecanic efectuat de forta de greutate.
2.1.3. Lucrul mecanic efectuat de forta elastica.
2.1.4. Lucrul mecanic efectuat de forta de frecare.
2.1.5. Puterea.
2.2. Energia mecanica marime de stare.
2.2.1. Energia cinetica.
2.2.2. Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material.
2.2.3. Forte conservative. Energia potentiala a unui sistem conservativ.
2.2.4. Energia mecanica. Conservarea energiei mecanice.
3. IMPULSUL MECANIC
3.1. Impulsul mecanic. Teorema variatiei impulsului mecanic pentru punctul
material. Legea conservarii impulsului mecanic pentru punctul material.
3.2. Teorema variatiei impulsului mecanic total pentru un sistem format din
doua puncte materiale. Conservarea impulsului mecanic total.
3.3. Ciocnirea plastica a doua corpuri.
3.4. Ciocnirea perfect elastica a doua corpuri. Cazuri particulare.
I.B. OPTICA: clasa a XI-a.
1. Marimi si unitati energetice si fotometrice.
2. Reflexia si refractia luminii. Reflexia totala.
3. Optica geometrica.
3.1. Aproximatia gaussiana.
3.2. Lentile (fara deducerea formulelor lentilelor subtiri). Sisteme
centrate de lentile subtiri.
II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA: clasa a X-a.
1. STRUCTURA SUBSTANTEI. FENOMENE TERMICE
1.1.Marimi fizice legate de structura discreta a substantei (masa atomica
si masa moleculara, unitatea atomica de masa, masa atomica relativa, masa
moleculara relativa, masa molara, volumul molar, numarul lui Avogadro, numarul
lui Loschmidt).
2. TEORIA CINETICO-MOLECULARA
2.1. Ecuatiile de stare ale gazului ideal (ecuatia de stare termica si
ecuatia de stare calorica).
2.2. Transformari simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a
legilor).
3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII
3.1. Lucrul mecanic in termodinamica, marime de proces. Interpretarea
geometrica.
3.2. Primul principiu al termodinamicii.
3.2.1. Lucrul mecanic intr-un proces adiabatic. Energia interna a unui
sistem termodinamic, marime stare. Caldura, marime de proces.
3.2.2. Enuntul primului principiu al termodinamicii.
3.2.3. Coeficienti calorici.
3.2.4. Relatia Robert Mayer.
3.2.5. Expresiile caldurii, lucrului mecanic si variatiei energiei interne
in transformarile simple ale gazului ideal.
3.3. Principiul al doilea al termodinamicii (numai randamentul termodinamic
al ciclului Carnot).
III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM: clasa a X-a
1. CAMPUL ELECTROSTATIC
1.1. Legea lui Coulomb.
1.2. Intensitatea campului electric.
1.3. Potentialul campului electric.
1.4. Capacitatea electrica.
1.4.1. Capacitatea electrica a unui conductor izolat.
1.4.2. Condensatorul. Expresia capacitatii electrice a condensatorului
plan.
1.4.3. Gruparea condensatorilor.
1.4.4. Energia campului electric dintre armaturile unui condensator plan.
2. CURENTUL ELECTRIC STATIONAR
2.1. Rezistenta. Rezistivitatea.
2.2. Legea lui Ohm.
2.3. Teoremele lui Kirchhoff.
2.4. Gruparea rezistoarelor.
2.5. Energia si puterea electrica.
3. CAMPUL MAGNETIC AL CURENTULUI ELECTRIC.
3.1. Actiunea campului magnetic asupra conductorilor parcursi de curent
electric. Forta electromagnetica. Inductia magnetica.
3.2. Fluxul magnetic.
3.3. Campul magnetic produs de anumiti curenti electrici stationari.
4. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA
4.1. Fenomenul de inductie electromagnetica.
4.2. Sensul curentului electric indus. Regula lui Lenz.
4.3. Legea inductiei electromagnetice.
4.4. Autoinductia. Inductanta unui circuit.
4.5. Energia campului magnetic.
IV.A. FIZICA ATOMULUI: clasa a XII-a
1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala.
2. Modelul planetar al atomului.
3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor in
atom.
4. Proprietatile radiatiei Laser.
5. Radiatii X (Rontgen).
IV.B. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a
1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului
atomic. Izotopi. Izobari.
2. Stabilitatea nucleului atomic.
2.1. Energia de legatura a nucleului.
2.2. Reactii nucleare. Legi de conservare.
3. Radioactivitatea naturala si artificiala. Legile dezintegrarii
radioactive.
PROFIL UMANIST (filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie - stiinte
sociale)
PROFIL SPORTIV (uman)
PROFIL MILITAR (muzici militare)
PROFIL PEDAGOGIC
PROFIL MUZICA, COREGRAFIE
PROFIL ARTE PLASTICE
PROFIL TEOLOGIC (uman)
PROFIL ECONOMIC
Precizarile privind profilului real se mentin cu adaptari specifice.
Astfel, volumul programei de examen se limiteaza doar la doua capitole studiate
in clasa a XII-a, iar cunostintele de matematica necesare examenului de Fizica
privesc doar operatii elementare din aritmetica si algebra, operatii cu puteri rationale,
cu logaritmi si interpretari simple ale unor reprezentari grafice.
Exemplul urmator se refera la notiuni a caror cunoastere de catre candidati
este necesara, chiar daca itemii din subiectul de examen nu se vor referi
explicit la ele:
Conceptul de "Unda stationara" nu face parte din programa de
examen si in consecinta, subiectul de examen nu va contine cerinte referitoare
la acest subiect. In schimb este necesara cunoasterea conditiei ca unda
asociata electronului din atom sa fie stationara pentru rezolvarea unor itemi
cu privire la al doilea Postulat al lui Bohr.
Lista notiunilor pe baza carora candidatul trebuie sa stie sa opereze, fara ca
ele sa faca subiectul unor cerinte explicite din itemi este urmatoarea:
- Marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, forta centripeta,
forta de interactiune electrica, dualism corpuscul - unda, conditie de
stationaritate a undei asociate unei particule, relatia dintre lungime de unda,
viteza de propagare si frecventa.
I. FIZICA ATOMULUI clasa a XII-a
1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala.
2. Modelul planetar al atomului.
3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor in
atom.
II. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a
1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului
atomic. Izotopi. Izobari.
2. Stabilitatea nucleului atomic.
2.1. Energia de legatura a nucleului.
2.2. Energia de legatura pe nucleon. Procese de dezintegrare. Fisiunea si
fuziunea.
3. Radioactivitatea naturala si artificiala. Legile dezintegrarii
radioactive.
D. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
PENTRU PROFILURILE REAL, TEHNOLOGIC etc., proba scrisa va cuprinde patru
subiecte, structurate astfel:
Sub. I: La alegere: I.A. MECANICA SAU I.B. OPTICA
Sub. II: II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA
Sub. III: III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM
Sub. IV: La alegere: IV.A. FIZICA ATOMICA SAU IV.B. FIZICA NUCLEARA
Exemple:
1. Un corp mic cu masa m = 100 g a pornit din repaus sub actiunea unei
forte
->
orizontale F a carei marime
F(N) ^ variaza in timp ca in figura
1,5 |..._________ alaturata. Corpul se misca fara
| /: :\ 5 7 ->
0 |----------------------------------> frecare si F este singura
forta
| 1 4 \ : / t(s) care actioneaza asupra sa pe
| \ : / directia miscarii. Exprimati
- 5 |.....................\:/ matematic teorema de variatie a
| impulsului unui punct material
si calculati viteza corpului
imediat dupa incetarea actiunii
fortei.
2. Definiti iluminarea unei suprafete elementare. O incapere este iluminata
doar de o aplica fixata chiar in mijlocul tavanului. Unde este mai mare
iluminarea podelei: in colturile sau in centrul ei? Justificati raspunsul.
3. Transcrieti expresiile de mai jos in care semnificatia simbolurilor este
cea precizata in manual. Precizati intre parantezele atasate denumirea si
unitatea de masura in S.I. corespunzatoare constantei sau marimii fizice
indicate prin relatia respectiva.
R Cp v RT Q
---- ( ); ------ ( ); --------- ( ); ----------- ( ).
k Cv V m delta T
4. Un circuit electric de curent continuu format dintr-o bobina, fara miez
magnetic si un rezistor cu rezistenta R = 30 ohmi, conectate in serie, este
alimentat de o sursa cu t.e.m. E = 120 V si rezistenta interioara r = 10 ohmi.
Bateria debiteaza un curent cu intensitatea I = 2A.
a) Desenati schema circuitului electric si figurati sensul curentului
electric prin rezistor. Calculati, de asemenea tensiunea la bornele
rezistorului si tensiunea la bornele bobinei si definiti voltul.
->
b) Scrieti expresia modulului inductiei campului magnetic Bspira in centrul
unei spire circulare cu raza a = 10 cm, situata in aer si parcursa de un curent
electric cu intensitatea I'= 10 A si calculati numarul de spire pe unitatea de
lungime a bobinei din enunt, n, astfel incat inductia campului magnetic pe axa
->
bobinei sa aiba aceeasi valoare cu Bspira.
5. Un atom de hidrogen, descris de modelul Bohr se afla initial intr-o
stare stationara cu energia totala Ek. In urma unei tranzitii, el ajunge intr-o
alta stare stationara cu energia totala En (n < k). Se cunosc viteza luminii
in vid c si constanta Planck h. Scrieti:
a) expresia matematica a postulatului al doilea Bohr si exprimati lungimea
de unda a radiatiei emise de atomul de hidrogen in urma acestei tranzitii;
b) expresia matematica a legii Moseley si exprimati raportul dintre
frecventa radiatiei emise de atomul de hidrogen, in urma tranzitiei considerate
si cea care ar fi emisa de anticatodul unui tub de raze X, datorita rearanjarii
electronilor sai intre aceleasi nivele k si n. Se cunosc in plus numarul atomic
al elementului emitator, Z si constanta sa de ecran, sigma.
PENTRU PROFILURILE UMANIST etc., testul pentru proba scrisa va cuprinde
patru subiecte, din care doua referitoare la cunostinte de Fizica Atomica si
doua referitoare la cunostintele de Fizica Nucleara.
Testul propriu-zis va fi alcatuit din mai multe tipuri de itemi (obiectivi,
semiobiectivi, subiectivi) care vor fi concretizati intr-o gama larga de forme,
inclusiv itemi care se bazeaza pe ilustratii.
Exemple:
1. Rescrieti enuntul urmator, completand cuvintele lipsa (marcate prin
................):
"Analiza spectrala ............. permite determinarea concentratiei
atomilor elementelor dintr-o proba, iar analiza spectrala ......... permite
identificarea elementului respectiv".
h
2. Prezentati semnificatia relatiei mvr = n x -------- , in teoria Bohr
2 (pi)
despre atomul de hidrogen si a simbolurilor m, v, r si h.
3. Explicati pe scurt procesul de ionizare al unui atom de hidrogen si
scrieti relatia dintre energia Efoton a unui foton absorbit de un atom de
hidrogen cu energia de legatura Eleg si energia cinetica Ecin a electronului
eliberat prin ionizarea atomului respectiv (Efoton > Eleg).
4. Definiti energia de legatura a sistemului electron-nucleu si precizati
valoarea numarului cuantic pentru care aceasta are cea mai mare valoare.
E: SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI
Punctajul total acordat este de 100 puncte, din care fiecare candidat
primeste, din oficiu, 10 puncte.
Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, acesta fiind
precizat pentru fiecare item.
Baremul de corectare va fi suficient de analitic, astfel ca punctajul nu se
fractioneaza.
Sunt acceptate eventualele solutii corecte, ai caror pasi spre rezolvare nu
coincid integral cu cei prevazuti in baremul de corectare.
Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obtinut la 10.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FILOSOFIE BACALAUREAT 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Filosofia are statut de
disciplina optionala.
Filosofia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de filiera,
profil si specializare.
Proba de examen la Filosofie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. enunte notele definitorii ale unui concept dat;
2. identifice filosoful caruia ii apartine un punct de vedere dat;
3. identifice problema filosofica abordata intr-un text;
4. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text filosofic;
5. identifice structura argumentativa a unui punct de vedere filosofic;
6. elaboreze argumente pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
7. analizeze puncte de vedere, conceptii, curente filosofice;
8. interpreteze un text filosofic pe baza unei structuri de idei data;
9. utilizeze adecvat limbajul filosofic;
10. identifice filosofi pe baza unor caracteristici date (problematica
abordata; curentul in care se incadreaza; perioada istorica; titluri de lucrari
s.a.m.d.).
III. CONTINUTURI
1. Omul
1.1 Ce este omul? (B. Pascal, R. Descartes, H. Bergson, L. Blaga, Pico
della Mirandola)
1.2. Drepturile omului (Declaratia Universala a Drepturilor Omului)
2. Libertatea
2.1. Libertatea si autoritatea supranaturala (Epictet, Metodiu de Olimp,
Fr. Nietzsche)
2.2. Libertatea si problema constrangerilor interioare (A. Schopenhauer,
J.P. Sartre)
2.3. Libertatea si autoritatea politica (J.J. Rousseau, K. Jaspers, J.S.
Mill)
3. Dreptatea
3.1. Dreptate si nedreptate (Platon)
3.2. Temeiul dreptatii: sentimentul sau ratiunea? (J.J. Rousseau, I. Kant)
3.3. Tipuri de dreptate (F.A. Hayek, Aristotel)
4. Fericirea
4.1. Fericirea ca problema filosofica (B. Pascal)
4.2. Fericirea - scop sau mijloc? (Aristotel, I. Kant)
5. Adevarul
5.1. Ce este adevarul? (Platon)
5.2. Sursele adevarului (J. Locke, R. Descartes)
5.3. Adevar si eroare (R. Descartes, K. Popper)
6. Timpul
6.1. Ce este timpul? (Augustin)
6.2. Timpul - substanta sau relatie? (I. Newton, G.W. Leibniz)
6.3. Timpul - in noi sau in afara noastra? (M. Vulcanescu, I. Kant)
7. Ordinea
7.1. Ordine si unitate (Platon, Marcus Aurelius, G.W. Leibniz, L.
Wittgenstein)
7.2. Ordine si predestinare (K. Popper, P.S. Laplace, D. Hume, P. Suppes)
8. Dumnezeu
8.1. Conceptul filosofic de Dumnezeu (Augustin, B. Spinoza)
8.2. Exista Dumnezeu? (Toma din Aquino, B. Pascal)
8.3. Etica si Dumnezeu (I. Kant, J.P. Sartre)
9. Filosofia
9.1. Ce este filosofia? (Epictet, N. Ionescu, Aristotel)
9.2. Cum se naste filosofia? (K. Jaspers, A. Schopenhauer)
9.3. Ce este o problema filosofica? (L. Blaga)
9.4. Rosturile filosofiei (E. Cioran, M. Florian, L. Wittgenstein)
NOTA:
- Pentru temele indicate se vor pregati textele autorilor mentionati in
paranteze.
- Manualul recomandat: FILOSOFIE, manual pentru licee si scoli normale,
E.D.P., Bucuresti, 1998; autori: Mihaela Miroiu, Adrian-Paul Iliescu, Adrian
Miroiu.
IV. PROBA DE EXAMEN
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul
itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu
structurat pe baza unor puncte de reper etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare
si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi in ceea ce
priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum si cu
modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
Proba scrisa la Filosofie
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
I. Pentru fiecare dintre caracteristicile urmatoare, numiti cate
doi filosofi care:
A. Au scris lucrari in care au abordat problema filosofica a
tipurilor de dreptate. 4
puncte
B. Sunt reprezentanti ai filosofiei germane. 4
puncte
C. Au dezbatut problema filosofica a curgerii timpului. 4 puncte
II. A. Cuvantul "fericire" este folosit cu sensuri diferite.
Explicati care este sensul cuvantului "fericire" cand ne
referim la:
a) dorinta de a avea o cariera universitara;
b) vointa de autodepasire. 10
puncte
B. Construiti cate un exemplu de propozitie in care cuvantul
"fericit" este folosit:
a) pentru a desemna starea de bine a unei persoane;
b) in sens de exaltare. 8
puncte
III. Una dintre teoriile actuale referitoare la conditiile pe care
trebuie sa le indeplineasca o societate pentru a fi considerata
dreapta este teoria "statului asistential".
Expuneti succint continutul acestei teorii.
IV. Textul urmator, apartinand lui J. Locke, abordeaza o problema
filosofica fundamentala si exprima un punct de vedere in legatura
cu aceasta:
"Obiectul senzatiei este primul izvor al ideilor. (...)
Procesele mintii noastre alcatuiesc celalalt izvor al ideilor."
Precizati problema la care se refera textul si prezentati
conceptia lui Locke in legatura cu aceasta problema (in
aproximativ o pagina). 20
puncte
V. Se da urmatorul text:
"Libertatea inseamna mai putin a face ce vrem, cat a nu fi supusi
altuia; ea inseamna, totodata, a nu supune vointa altuia vointei
noastre. (...) Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi sau
unde cineva este deasupra legilor; nici chiar in starea de natura
omul nu este liber decat datorita legii naturale, care porunceste
tuturor. (...) Un popor este liber, orice forma ar avea
guvernamantul sau, atunci cand in cel care il guverneaza nu vede
deloc omul, ci organul legii. Intr-un cuvant, soarta libertatii
este legata totdeauna de soarta legilor: ea domneste sau piere o
data cu ele. "(J.J. Rousseau. Scrisori scrise de pe munte, VIII)
Comentati textul pe baza urmatoarei structuri de idei:
1. Precizarea problemei filosofice abordate in text.
2. Relevarea intentiei autorului in legatura cu problema
filosofica abordata.
3. Desprinderea ideilor principale ale textului si analizarea
lor.
4. Prezentarea succinta:
a) a unui punct de vedere diferit de cel al autorului dat;
b) a unui punct de vedere similar cu cel al autorului dat;
c) a unui punct de vedere personal. 30
puncte
Barem de corectare si notare la Filosofie
- Nu se acorda fractiuni de punctaj.
I. cate 2 puncte pentru mentionarea corecta a fiecaruia
dintre cele sase nume 6 x 2p = 12
puncte
Total: 12
puncte
II. A. cate 5 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre
cele doua sensuri 2 x 5p = 10
puncte
B. cate 4 puncte pentru construirea fiecareia dintre
cele doua propozitii 2 x 4p = 8
puncte
Total: 18
puncte
III. - precizarea faptului ca statul trebuie sa asigure
satisfacerea nevoilor fundamentale (in functie de
posibilitati) 5
puncte
- precizarea faptului ca statul nu trebuie sa intervina
in distribuirea bunurilor intre oameni 5
puncte
Total: 10 puncte
IV. - precizarea problemei la care se refera textul 4
puncte
- precizarea conceptiei lui Locke cu privire la
cunoasterea prin experienta 3
puncte
- analizarea relatiei cunoastere - experienta 4
puncte
- precizarea conceptiei lui Locke cu privire "la cele
doua izvoare ale ideilor 3
puncte
- cate 1 punct pentru mentionarea fiecaruia dintre cele
doua izvoare ale ideilor: senzatia; reflectia 2 x 1p = 2
puncte
- calitatea prezentarii (limbaj, corectitudine,
coerenta) 3 x 1p = 3
puncte
- incadrarea in limita de spatiu precizata 1 punct
Total: 20
puncte
V. - precizarea problemei la care se refera textul 3
puncte
- precizarea conceptiei lui Rousseau cu privire la
libertate 3
puncte
- analizarea relatiei intre libertatea individuala si
legile democratice 4
puncte
- prezentarea modalitatii prin care Rousseau isi
sustine conceptia 3
puncte
- mentionarea concluziei sustinuta de Rousseau 2
puncte
Prezentarea fiecaruia dintre cele doua puncte de
vedere: diferit, respectiv similar, se puncteaza
astfel:
- cate 1 punct pentru mentionarea fiecareia dintre cele
doua conceptii 2 x 1p = 2
puncte
- cate 1 punct pentru mentionarea fiecaruia dintre cei
doi autori 2 x 1p = 2
puncte
- cate 1 punct pentru prezentarea fiecareia dintre cele
doua conceptii 2 x 1p = 2
puncte
Capacitatea de a formula si prezenta un punct de vedere
personal se puncteaza astfel:
- mentionarea punctului de vedere personal 3
puncte
- prezentarea punctului de vedere personal 3
puncte
- calitatea comentariului (limbaj, corectitudine,
coerenta) 3 x 1p = 3
puncte
Total: 30
puncte
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se
stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ESTETICA BACALAUREAT 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Estetica are statut de disciplina
optionala.
Estetica poate fi aleasa doar la proba F, doar de absolventii liceelor de
arta.
Proba de examen la Estetica este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. defineasca notiuni;
2. identifice notiuni in definitii date;
3. enumere caracteristici;
4. enunte notele definitorii ale unui concept dat;
5. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text specific esteticii;
6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de
la un text dat;
7. construiasca argumente pentru a sustine un punct de vedere dat;
8. interpreteze un text specific esteticii pe baza unei structuri de idei
data;
9. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;
10. caracterizeze conceptii/teorii;
11. utilizeze corect limbajul de specialitate.
III. CONTINUTURI
1. Structuri estetice
1.1. Esteticul
1.2. Valoarea estetica
1.3. Atitudinea estetica
1.4. Gustul si idealul estetic
2. Categoriile estetice
2.1. Specificul categoriilor estetice
2.2. Frumosul
2.3. Sublimul
2.4. Tragicul
2.5. Comicul
2.6. Categorii estetice secundare
3. Conceptul de arta
3.1. Specificul si functiile artei
3.2. Originea si evolutia artei
3.3. Universal si national in arta
3.4. Arta si civilizatia contemporana
4. Opera de arta
4.1. Imaginea artistica
4.2. Continut si forma in arta
4.3. Sinteze teoretice ale artelor
5. Creatia si personalitatea artistica
5.1. Procesul creator
5.2. Fazele procesului de creatie
5.3. Personalitate artistica
6. Estetica receptarii
6.1. Receptarea operei de arta
6.2. Comunicarea artistica
6.3. Aprecierea operei de arta
6.4. Cultura si educatia estetica
NOTA:
- Manualul recomandat: ESTETICA, manual pentru clasa a XII-a, licee de
arta, E.D.P., Bucuresti, 1997; autori: Adrian Iorgulescu, Doina Punga, Gheorghe
Stroia.
IV. PROBA DE EXAMEN
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul
itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu
structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de
la o idee, de la un enunt specific esteticii sau de la un numar dat de notiuni ale
esteticii) etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de
corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi
in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum
si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
Proba scrisa la Estetica
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
I. A. Definiti conceptul de categorie estetica. 6
puncte
B. Enumerati caracteristicile conceptului de categorie
estetica. 9
puncte
II. Fie urmatoarele concepte: inovatie, simbol artistic, forme
sensibile.
Evidentiati legaturile dintre aceste concepte elaborand un text
coerent, in aproximativ o jumatate de pagina, in care sa le
utilizati in sensul lor specific esteticii. 15
puncte
III. Se da urmatorul text:
"Fantezia nu-i, cum se crede, facultatea de a deforma realitatea,
ci de a vedea limpede si exact, dand fenomenului, cel putin la
inceput, o experienta halucinanta (...). Opera artistica este
rezultatul luptei dintre ratiunea umana si natura, dintre
premeditatie si spontaneitate. Creatia este o clarificare a unei
ordini intrevazute in natura, este natura rationalizata, devenita
inteligibila si exemplara (...). Fantezia e darul de a vedea
concret universul." (George Calinescu, Cronicile optimistului)
A. Mentionati conceptele de baza specifice esteticii existente
in text. 6
puncte
B. Analizati succint problema la care se refera textul. 9
puncte
IV. Pornind de la urmatorul text, realizati, in aproximativ doua
pagini, un eseu cu tema "Traditie si inovatie in arta".
"Exista o moarte a artei, mai precis a unei anumite arte sau a
unui anume fel de arta. Pentru ca moartea unui fel de arta, (...)
anularea lui, inseamna nasterea unei alte arte. Moartea artei
traditionale, oficiale, moartea a tot ce poate fi <<academic>>
si
constrangator atrage dupa sine nasterea unei alte arte. Oamenii
trebuie sa fie, intr-adevar, liberi de a crea ceea ce le place".
(Mikel Dufrenne)
In realizarea acestui eseu veti avea in vedere urmatoarele puncte
de reper:
1. Explicarea principalelor concepte pe care le implica tema.
2. Prezentarea a doua conceptii formulate in istoria esteticii cu
privire la aceasta tema.
3. Prezentarea unui punct de vedere personal cu privire la
aceasta tema.
4. Evidentierea importantei acestei teme in studiul artei. 30
puncte
V. Pe baza caracteristicilor lor definitorii, analizati relatia
dintre judecata de gust si judecata de valoare in aprecierea
operei de arta. 15
puncte
Barem de corectare si notare la Estetica
- Nu se acorda fractiuni de punctaj.
I. A. definirea conceptului 6
puncte
B. cate 3 puncte pentru mentionarea fiecareia dintre
cele trei caracteristici 3 x 3p = 9
puncte
Total: 15
puncte
II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecaruia dintre cele
trei concepte in sensul sau specific esteticii 3 x 10p = 3
puncte
- corelatia inovatie - simbol artistic 2
puncte
- corelatia simbol artistic - forme sensibile 2
puncte
- corelatia inovatie - forme sensibile 2
puncte
- calitatea stiintifica a textului (limbaj,
corectitudine, coerenta) 3 x 1p = 3
puncte
- incadrarea in limita de spatiu precizata 3
puncte
Total: 15
puncte
III. A. - fantezia 2
puncte
- opera artistica 2
puncte
- creatia 2
puncte
B. - precizarea problemei la care se refera textul 3
puncte
Prezentarea rolului pe care fantezia il are de a oferi
o viziune concreta a esentei unui fenomen va viza:
- prezentarea rolului fanteziei in surprinderea esentei 2
puncte
- prezentarea operei artistice ca rezultat al
confruntarii intre ratiune si natura 2
puncte
- mentionarea acceptiunii date fanteziei de dar necesar
pentru a vedea o intruchipare concreta a unor fenomene 2
puncte
Total: 15
puncte
IV. - cate 4 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre cele
doua concepte: traditie, inovatie 2 x 4p = 8
puncte
- prezentarea relatiei traditie - inovatie in arta 5
puncte
- evidentierea importantei raportului traditie -
inovatie in realizarea progresului in arta 5
puncte
- cate 3 puncte pentru prezentarea fiecareia dintre
cele doua conceptii formulate in istoria esteticii 2 x 3p = 6
puncte
- formularea unui punct de vedere personal, argumentat 4
puncte
Nota: Punctajul se acorda astfel: - 2 puncte pentru
prezentarea
punctului de
vedere;
- 2 puncte pentru
argumentare.
- utilizarea adecvata a limbajului specific 1 punct
- incadrarea in limita de spatiu precizata 1 punct
Total: 30
puncte
V. - cate 2 puncte pentru definirea fiecaruia dintre cele
doua concepte 2 x 2p = 4
puncte
- mentionarea faptului ca cele doua concepte
reprezinta elementele unei clasificari realizate de
I. Kant 2
puncte
- analizarea diferitelor interpretari care s-au dat
judecatii de gust 3
puncte
- analizarea diferitelor interpretari care s-au dat
judecatii de valoare 3
puncte
- prezentarea relatiei dintre cele doua tipuri de
judecata in aprecierea operei de arta 3
puncte
Total: 15
puncte
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se
stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
PROGRAMA PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT
- licee (clase) cu program sportiv -
DISCIPLINA:
Pregatire sportiva teoretica
"Teoria si metodica pregatirii sportive de performanta"
Scopurile programei
- sa stimuleze interesul si preocuparea constanta a elevilor pentru
pregatirea teoretico-metodica de specialitate;
- sa-i orienteze asupra continuturilor care fac obiectul examinarii externe
in cadrul examenului de bacalaureat;
- sa-i familiarizeze cu metodologia sistemului de evaluare externa;
- sa determine adoptarea de catre profesori a unor strategii didactice
concordante cu sistemul de evaluare externa.
Scopul examenului
- evaluarea pregatirii teoretico-metodice de specialitate a elevilor si a
capacitatii acestora de a opera cu sistemul de cunostinte si metodologii
insusite.
CONTINUTURI CARE VOR FI TESTATE
- Idealul, functiile si obiectivele sportului ca fenomen social;
- Continutul antrenamentului sportiv:
a) Pregatirea fizica;
b) Pregatirea tehnica;
c) Pregatirea tactica;
d) Pregatirea psihologica;
e) Pregatirea teoretico-metodica;
f) Pregatirea biologica pentru concurs;
g) Pregatirea artistica.
- Principiile si cerintele metodice generale ale antrenamentului sportiv;
- Metodele de dezvoltare a calitatilor motrice;
- Selectia de sport;
- Microciclul de antrenament;
- Lectia de antrenament sportiv;
- Concursul sportiv;
- Forma sportiva;
- Recuperarea si refacerea dupa efort;
- Accidente de prim ajutor medical;
- Structura organizatorica a miscarii sportive pe plan local si judetean.
Descrierea probei
Forma de examen: lucrare scrisa.
Timp acordat: 3 ore.
Numar de intrebari (subiecte): 3 (trei).
Tipuri de intrebari (subiecte):
- care solicita demonstrarea cunoasterii si intelegerii conceptelor,
principiilor, metodelor, continuturilor si formelor de organizare;
- care solicita aplicarea cunostintelor in abordarea unor proiecte (sisteme
de actionare, programe de activitati, programe de recuperare, de concurs etc.)
DISCIPLINA: Maiestrie sportiva
Proba practica
Scopurile programei
- sa stimuleze interesul si preocuparea constanta a elevilor pentru
perfectionarea maiestriei sportive;
- sa orienteze elevii in determinarea componentelor fundamentale ale
instruirii sportive proprii;
- sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei
examinari externe;
- sa determine profesorii sa adopte strategii concordante, inclusiv cu
prevederile sistemului national de evaluare externa.
Scopul examenului
- sa evalueze nivelul de maiestrie sportiva dobandit de elevi la sfarsitul
ciclului liceal in ramura/proba sportiva studiata.
Continuturile care vor fi testate
- Pregatirea fizica generala si specifica ramurii de sport;
- Pregatirea tehnico-tactica;
- Cunoasterea si respectarea regulamentului oficial in concurs;
- Nivelul global de performanta.
Descrierea testelor
La toate probele/ramurile de sport candidatii vor fi evaluati pe baza unui
test de maiestrie sportiva, care poate cuprinde una sau mai multe probe, ca de
exemplu;
- proba in care s-a specializat elevul, sustinuta in conditii regulamentare
de concurs (atletism, inot, haltere etc);
Se evalueaza performanta realizata.
- lupta libera, asalt, cu un adversar de aceeasi categorie, in conditii
regulamentare (lupte, judo, scrima etc.);
Se evalueaza capacitatea de performanta, sub aspect fizic, tehnic, tactic
si psihologic.
- joc bilateral in conditii regulamentare (tenis de camp, tenis de masa,
baschet, volei etc.) si o structura tehnico-individuala.
Se evalueaza cu note separate cele doua probe, acordandu-se o nota medie finala.
- proba de testare a calitatilor motrice dominante (3000 m plat, la schi
fond) si o proba tehnica in conditii simulate (schi pe iarba, schi-patinaj pe
role etc.).
Se evalueaza cu note separate cele doua probe, acordandu-se o nota medie
finala.
Probele si baremele de apreciere pe ramuri de sport sunt cele stabilite de
Ministerul Educatiei Nationale.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
EDUCATIE FIZICA SI SPORT
- pentru licee de alte profiluri decat cele cu program sportiv -
1. Scopurile programei
- sa se orienteze elevii in alegerea unei discipline optionale pentru
examenul de bacalaureat;
- sa se stimuleze interesul si preocuparea constanta pentru dezvoltarea
capacitatii motrice si perfectionarea abilitatii de practicare a unei
ramuri/probe sportive;
- sa ofere elevilor criterii de autoevaluare prin raportare la parametri
modelului reprezentat de examenul de bacalaureat;
- sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei
evaluari externe.
2. Scopul examenului
- evaluarea nivelului de pregatire fizica si de practicare a unei
probe/ramuri sportive la sfarsitul ciclului liceal;
- obiectivarea orientarii scolare sau profesionale in etapa postliceala.
3. Domeniile de evaluare
- capacitatea motrica generala;
- abilitatea tehnico-tactica la o ramura/proba sportiva;
- capacitatea de a practica regulamentar o proba/ramura sportiva.
4. Obiective de evaluare
Candidatii trebuie sa fie capabili sa demonstreze:
- ca au nivel corespunzator de dezvoltare a fortei membrelor, abdomenului
si spatelui;
- ca pot sustine eforturi cu durata prelungita;
- ca pot integra procedeele tehnice insusite in actiuni specifice
probei/ramurii de sport in care s-au instruit;
5. Schema evaluarii
Elevul(a) care opteaza pentru proba "Educatie fizica si sport" in
cadrul examenului de bacalaureat va fi evaluat(a) prin trei teste obligatorii
vizand:
a) nivelul dezvoltarii fortei a doua mari regiuni musculare;
b) nivelul dezvoltarii rezistentei la efortul de durata;
c) capacitatea de a practica in conditii regulamentare, o proba/ramura de
sport sau structuri ale acestora.
Ponderea fiecarui test in nota finala este:
a) forta - 25%;
b) rezistenta - 25%;
c) proba/ramura sportiva - 50% .
Sistemul de evaluare cuprinde:
- 2 probe:
1. alergarea de rezistenta 800 m fetele si 1000 m baietii;
2. doua probe de forta, din cele 8 (opt) propuse;
Candidatul(a) opteaza si sustine in examen un cuplu de doua probe, vizand
doua regiuni musculare diferite;
- o ramura/proba sportiva, la alegere, dintre cele prevazute in programele
de educatie fizica si sport.
Probele de evaluare, baremele de performanta si echivalarea lor in note
sunt cuprinse in anexa nr. 1.
ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI
1. Nu pot opta pentru sustinerea, examenului de bacalaureat la disciplina
educatie fizica si sport elevii care au fost scutiti medical pe unul sau ambele
semestre din ultimul an de studii.
2. Exprimarea optiunii candidatilor pentru sustinerea probei practice de
educatie fizica in cadrul examenului de bacalaureat, se face pe fise
individuale in termenul prevazut de Regulament, care vor fi depuse la
secretariatul liceului. O data cu inscrierea candidatilor la examen se va
depune in mod obligatoriu avizul medical emis cu cel mult o luna inaintea
inceperii sustinerii probelor.
3. Corespunzator optiunilor elevilor, consemnate in fisele individuale
depuse la secretariat, se vor constitui grupe formate din elevi care au optat
pentru examinare la aceeasi ramura/proba sportiva. Din acestia se constituie
grupe de examinare formate din 12 - 14 elevi, separat pe sexe, iar in cazul in
care numarul este mai mic, se constituie o grupa mixta.
Ordinea de sustinere a probelor de bacalaureat este: proba/ramura sportiva,
probele de forta si in final probele de rezistenta.
Daca in ziua examenului se inregistreaza temperaturi de peste + 28 grade
Celsius, comisia, la solicitarea elevilor, poate programa sustinerea probei de
rezistenta in seara zilei de examen sau a doua zi dimineata.
Candidatul care se accidenteaza pe parcursul desfasurarii unei probe si nu
se prezinta la celelalte probe este declarat "respins". Daca elevul
accidentat se prezinta la urmatoarele probe si incepe executia, dupa care
abandoneaza, acesta va fi apreciat cu nota 1 (unu).
Transmiterea optiunilor elevilor la comisia judeteana se va face pe probe
si ramuri sportive.
4. Toate probele examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica si
sport se organizeaza si se desfasoara in liceul respectiv. In situatia cand,
partial sau total, baza tehnico-materiala este improprie desfasurarii
examenului la proba sportiva, se solicita sprijinul comisiei judetene pentru ca
aceasta sa se desfasoare pe cea mai apropiata baza sportiva care indeplineste
conditiile necesare.
5. Conducerea liceului va asigura amenajarea bazei sportive necesare
desfasurarii examenului, cat si a materialelor didactice, instalatiilor,
aparatelor si a instrumentelor de masurare.
6. Unitatea scolara ai carei elevi sustin proba practica de educatie fizica
si sport la examenul de bacalaureat are obligatia de a asigura pe toata
perioada desfasurarii probelor asistenta medicala autorizata. De asemenea, se
vor lua masurile necesare ca pe baza sportiva, in timpul examenului, accesul
persoanelor straine sa fie interzis.
7. Subcomisia de examen la educatie fizica si sport este compusa din patru
cadre didactice de specialitate, din care doi sunt examinatori, unul este
secretar si unul care indeplineste functii organizatorice si tehnice.
DESCRIEREA PROBELOR
1. Flotari:
- din pozitia culcat facial cu sprijin pe palme si pe varfurile
picioarelor, indoirea bratelor pana la apropierea pieptului de sol si revenire
in pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii.
2. Flotari cu picioarele sprijinite pe banca de gimnastica:
- din pozitia culcat facial cu sprijinul mainilor pe sol si cu varful
picioarelor pe banca de gimnastica, indoirea bratelor pana la apropierea
pieptului de sol si revenire in pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii.
3. Tractiuni din atarnat la bara fixa:
- din pozitia atarnat la bara fixa, priza libera cu corpul intins si
stabil, indoirea bratelor pana cand barbia depaseste nivelul barei si revine in
pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii corecte.
4. Mentinut in atarnat la bara fixa:
- din pozitia atarnat la bara fixa, cu bratele indoite si barbia situata
deasupra barei, priza libera.
- Se inregistreaza timpul cat executantul mentine aceasta pozitie.
5. Ridicarea picioarelor intinse din atarnat:
- din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa, priza posterioara, ridicarea
picioarelor intinse la orizontala si revenire la pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii corecte.
6. Ridicarea trunchiului din asezat pe banca:
- din pozitia asezat pe banca dispusa transversal, cu genunchii indoiti, talpile
pe sol cu varfurile fixate sub sipca de jos a scarii fixe, cu palmele la ceafa,
coborarea trunchiului sub nivelul bancii si revenire in sezand, atingand
genunchii cu coatele.
- Se inregistreaza numarul de executii.
7. Ridicarea simultana a trunchiului si picioarelor intinse, din culcat
dorsal:
- din pozitia culcat dorsal cu bratele intinse in prelungirea corpului,
ridicarea simultana a trunchiului si picioarelor intinse, atingand cu palmele
varfurile picioarelor si revenire in pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii.
8. Extensia trunchiului din culcat facial:
- din pozitia culcat facial cu palmele la ceafa, cu gleznele fixate pe sol,
extensii ale trunchiului, capul depasind inaltimea unei banci de gimnastica
situata, ca reper, in fata executantului si revenirea in pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii.
9. Extensii ale trunchiului din culcat facial cu bazinul pe banca de
gimnastica situata transversal:
- din pozitia culcat facial, sprijinit cu bazinul pe banca de gimnastica
situata transversal, palmele la ceafa, gleznele fixate pe sol, capul coborat la
nivelul solului, extensii ample ale trunchiului si revenire in pozitia
initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii,
10. Extensii ale trunchiului din culcat facial pe lada de gimnastica, cu
trunchiul in afara acesteia:
- din pozitia culcat facial pe lada de gimnastica cu trunchiul in afara
acesteia, indoit la 90 grade, fixat la glezne, palmele la ceafa, ridicarea trunchiului
deasupra nivelului lazii si revenire in pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii.
11. Saritura in lungime de pe loc:
- din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura in lungime
cu desprindere de pe ambele picioare, pe un marcaj trasat pe sol. Se acorda
doua incercari consecutive si se inregistreaza saritura cea mai lunga.
12. Triplusalt de pe loc:
- din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura in lungime
cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe un picior, desprindere de
acesta si aterizare pe celalalt picior, desprindere de pe acesta si aterizare
pe un spatiu amenajat (groapa de sarituri, saltea etc.).
- Se inregistreaza lungimea integrala a sariturii.
13. Impingeri pe un picior la scara fixa:
- din stand sprijinit pe un picior pe treapta a IV-a de sus a scarii fixe,
apucand cu palmele prima sipca de sus. Indoirea piciorului de sprijin
concomitent cu intinderea bratelor, piciorul liber coborand intins pe langa
scara fixa si revenire in pozitia initiala.
- Se inregistreaza numarul de executii pe un picior si, dupa o pauza se
reia executia cu celalalt picior.
14. Alergarea de rezistenta, 800 m fete; 1000 m baieti:
- se alearga pe un teren masurat si marcat, pe grupe de cate 12 - 15 elevi,
plutonul de alergatori fiind permanent in campul vizual al comisiei de
examinare. Se inregistreaza individual timpul de parcurgere a distantei.
Opririle, mersul pe traseu sau abandonarea se apreciaza cu nota 1 (unu).
15. Alergarea de viteza 50 m, cu start de jos:
- se alearga pe serii de cate doi candidati, pe culoare trasate,
inregistrandu-se timpul realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului
sonor pana la depasirea cu pieptul a liniei de sosire.
16. Saritura in lungime cu elan:
- se desfasoara la groapa de sarituri, cu nisip afanat. Bataia se
realizeaza intr-un spatiu delimitat, trasat prin doua linii paralel situate la
distanta de 0,60 m una fata de cealalta. Lungimea sariturii se masoara de la
varful piciorului de bataie pana la ultima urma dinspre prag, lasata pe nisip.
- Se acorda doua incercari cu pauza intre ele.
17. Saritura in inaltime:
- se respecta prevederile regulamentului oficial de atletism, cu exceptia
numarului de incercari la fiecare inaltime a stachetei. Se permit doua
incercari la fiecare inaltime.
18. Aruncarea greutatii:
- se executa din cercul de aruncare sau dinapoia unei linii trasate pe sol,
pe un spatiu marcat. Greutatea are 4 kg la fete si 7,257 kg la baieti.
Candidatul poate executa aruncarea de pe loc sau cu elan, prin procedeul tehnic
preferat.
- Se acorda doua incercari consecutive.
Gimnastica acrobatica:
- candidatul efectueaza un exercitiu liber ales la sol cuprinzand obligatoriu
urmatoarele elemente acrobatice:
a) la fete: stand pe maini rostogolire; rasturnare laterala; stand pe
omoplati; podul de sus;
b) la baieti: stand pe cap; stand pe maini rostogolire, rasturnare
laterala; rostogolire inainte din departat in departat.
19. Jocul sportiv
BASCHET
- Structura tehnico-tactica: pasa oblic inainte catre un partener,
deplasare, prindere, oprire, dribling si aruncare la cos din dribling (fetele)
si din saritura (baietii). Se acorda doua incercari.
HANDBAL
- Structura tehnico-tactica: culegerea mingii de pe semicercul propriu,
pasa la un partener situat lateral la linia de centru, alergare, prindere,
dribling si aruncare la poarta din saritura (baietii) si prin procedeul
preferat (fetele). Se acorda doua incercari.
FOTBAL
- Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane, situate
la distanta de 3 m unul fata de celalalt, pasa la un partener situat lateral,
alergare, preluarea balonului si tras la poarta din afara semicercului de 6 m.
Se acorda doua incercari.
VOLEI
- Structura tehnico-tactica: serviciu, preluare din minge aruncata peste
fileu, catre un ridicator aflat in zona 2, lovitura de atac (procedeu la
alegere) din minge ridicata de acesta. Se acorda doua incercari.
DESCRIEREA NOTARII
Cei doi examinatori vor aprecia concomitent fiecare candidat, transmitand
imediat rezultatul secretarului de examen.
La probele care se inregistreaza performante intermediare celor prevazute
in tabelul din anexa nr. 1, notarea se face acordandu-se 0,50 puncte (in
favoarea candidatului) pentru fiecare jumatate din intervalul cuprins intre
doua note intregi.
Exemplu:
Greutate baieti:
6,00 m = nota 5
6,01 - 6,25 m = nota 5,50
6,26 - 6,50 m = nota 6,00
Rezistenta fete:
3 min. 50 sec. = nota 5,00
3 min. 49 sec. - 3 min. 47 sec. = nota 5,50
3 min. 46 sec. - 3 min. 45 sec. = nota 6,00
Flotari baieti:
8 flotari = nota 5,00
9 flotari = nota 5,50
10 flotari = nota 6,00
Atletism
Candidatii sustin o proba la alegere din cele mentionate in anexa nr. 1.
Secretarul transforma in nota performanta realizata de candidat la proba pentru
care a optat.
Gimnastica
Candidatii sustin un exercitiu liber ales la sol.
Joc sportiv
Candidatii sustin o structura tehnico-tactica.
La gimnastica si jocuri sportive examinatorii apreciaza executia
candidatilor, individual, cu note intregi, diferenta intre notele acordate
fiind mai mica decat un punct. Nota finala este media aritmetica a notelor
celor doi examinatori.
Nota finala se calculeaza dupa cum urmeaza: nota medie de la cele doua
probe de forta se aduna cu nota de rezistenta si se imparte la 2. Nota obtinuta
se aduna cu nota de la proba/ramura sportiva si se imparte la doi obtinandu-se
media finala care se trece in fisa individuala (anexa nr. 2). Vezi exemplu
pentru notarea unui candidat.
Din cele 20 de probe prevazute de programa, dintre care candidatul va alege
si sustine 3 probe, evaluarea nu ridica probleme la 18 dintre acestea, deoarece
ele sunt masurabile, in secunde, metri si numar de executii, fiecarui rezultat
obtinut corespunzandu-i o nota.
Pentru probele de gimnastica acrobatica, handbal, fotbal, volei si baschet,
notarea se face pe baza observarii executiei. Nota acordata de fiecare dintre
cei doi examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea
si/sau eficienta structurilor.
In cazul acestor probe, pentru a asigura un caracter unitar al notarii se
vor aplica urmatoarele criterii de depunctare:
Gimnastica acrobatica:
- neexecutarea unui element acrobatic obligatoriu = 1,5 p.
- executia cu greseli a elementului acrobatic obligatoriu = 0,5 p.
- lipsa cursivitatii si expresivitatii exercitiului integral = 1,0 p.
Handbal
- imprecizia pasei = 1,0 p.
- scaparea mingii la prindere = 1,0 p.
- dribling insuficient controlat = 0,5 p.
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p.
- aruncarea in afara portii = 1,5 p.
- comiterea de pasi = 1,0 p.
- aruncare lipsita de forta = 1,5 p.
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
- ritm lent de executie a structurii = 1,0 p.
Fotbal:
- scaparea unui jalon la conducerea mingii printre acestea = 1,0 p.
- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,5 p.
- ritm lent al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p.
- pasa imprecisa = 1,0 p.
- preluare imprecisa = 1,0 p.
- sut la poarta in afara spatiului acesteia = 1,4 p.
- forta scazuta a sutului la poarta = 1,0 p.
- discontinuitate si ritm lent de executie a structurii = 1,0 p.
Volei:
- serviciul in fileu = 1,0 p.
- serviciul in afara terenului = 1,0 p.
- preluare imprecisa = 0,5 p.
- preluare gresita = 1,5 p.
- lovitura de atac in fileu = 2,0 p.
- lovitura de atac in afara terenului = 2,0 p.
- lovitura de atac lipsita de forta = 1,0 p.
Baschet:
- imprecizia pasei = 1,0 p.
- scaparea mingii la prindere = 1,0 p.
- oprire incorecta, comitere de pasi = 1,0 p.
- dribling insuficient controlat = 0,5 p.
- comiterea de dublu - dribling = 1,0 p.
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
Fete
- aruncare la cos din dribling precedata de oprire = 1,0 p.
- aruncare la cos din dribling cu comitere de pasi = 1,0 p.
- aruncare la cos din dribling fara a inscrie cos = 1,5 p.
Baieti
- aruncare din saritura fara a realiza desprinderea de pe ambele picioare =
1,0 p.
- aruncare din saritura cu comitere de pasi = 1,0 p.
- aruncare din saritura fara a inscrie cos = 1,5 p.
La toate probele de joc sportiv:
- candidatii vor putea beneficia de doua incercari succesive, notandu-se
executia cea mai buna;
- fiecare candidat isi va alege pasatorul dintre colegii de grupa, iar in
lipsa acestora comisia va desemna un pasator;
- daca executia este stanjenita sau intrerupta din vina plasatorului,
comisia va dispune reluarea acesteia fara a depuncta candidatul;
- pasatorii vor fi plasati intr-un cerc cu raza de un metru, trasat:
a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (handbal,
fotbal, baschet);
b) in centrul zonei 2 la volei;
- candidatii vor incepe executia:
a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu (baschet);
b) de pe centrul liniei semicercului de 6 m (handbal);
c) de la linia de poarta (fotbal);
d) din centru terenului, zona 6 (volei);
- probele se vor sustine:
a) la baschet, cu inele situate la inaltime regulamentara (3.05 m);
b) la handbal, cu mingi de dimensiuni specifice fetelor si baietilor;
c) la volei, cu fileele situate la inaltimi regulamentare pentru fete si
baieti;
d) pe teren de handbal, la fotbal.
- Pentru asigurarea transparentei totale a examenului si eliminarea
stresarii candidatilor, dupa fiecare proba sustinuta, secretarul comisiei, la
incheierea examinarii grupei respective, va comunica notele obtinute.
TABEL 1
______________________________________________________________________________
|Nr.| Proba | Perf. |Nota |Nota |Nota la| Media
|
| | | | | la |rezis. | finala
|
| | | | |forta|+ forta|
|
|___|____________________________________|________|_____|_____|_______|________|
| 1.| Alergare de rezistenta 800 m | 3 min. | 6 | | |
|
| | | 45 sec.| | | |
|
|___|____________________________________|________|_____|_____| |
|
| 2.| Flotari | 7 | 7 | | 6,75 |
|
| |____________________________________|________|_____| | |
|
| | Extensii trunchi din culcat facial | 35 | 8 |7,50 | | 7,87
|
|___|____________________________________|________|_____|_____|_______|
|
| 3.| Structura tehnico-tactica la volei | | 9 | | |
|
|___|____________________________________|________|_____|_____|_______|________|
ANEXA 2
______________________________________________________________________________
|Nr.| Probe de examen | Cui se | Optiunea | Rezultat
|Nota|
| | |adreseaza| | |
|
| | | proba | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 1 | Mentinut din atarnat la bara fixa | F | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 2 | Flotari | F | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 3 | Tractiuni din atarnat la bara fixa | B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 4 | Flotari cu picioarele sprijinite pe | | | |
|
| | banca de gimnastica | B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 5 | Ridicarea picioarelor intinse din | | | |
|
| | atarnat la scara fixa | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 6 | Ridicarea trunchiului din asezat pe | | | |
|
| | banca de gimnastica | F | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 7 | Ridicarea simultana a trunchiului si| | | |
|
| | picioarelor intinse din culcat | | | |
|
| | dorsal | B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 8 | Extensia trunchiului din culcat | | | |
|
| | facial | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 9 | Extensii ale trunchiului din culcat | | | |
|
| | facial cu bazinul pe banca de | | | |
|
| | gimnastica | F | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 10| Extensii ale trunchiului din culcat | | | |
|
| | facial pe lada de gimnastica | B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 11| Saritura in lungime de pe loc | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 12| Impingere pe un picior sprijinit la | | | |
|
| | scara fixa | F | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 13| Triplu salt de pe loc | B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 14| Alergarea de rezistenta 800 m | | | |
|
| | fetele - 1000 m baietii | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| | RAMURI/PROBE SPORTIVE | | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 15| Alergare de viteza 50 m cu start de | | | |
|
| | jos | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 16| Saritura in lungime cu elan | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 17| Saritura in inaltime | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 18| Aruncarea greutatii 4 kg fete; | | | |
|
| | 7,257 kg baieti | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 19| Gimnastica acrobatica | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 20| Baschet | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 21| Fotbal | B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 22| Handbal | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 23| Volei | F - B | | |
|
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
Optiunile elevului se marcheaza cu semnul X in dreptul probei respective.
ANEXA 1
______________________________________________________________________________
| | 1 | 2 | 3 | 4 | 5
|
|Probe de evaluare |___________|___________|___________|___________|___________|
| | B | F | B | F | B | F | B | F | B | F
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Mentinut in | - | Sub | - | 14" | - | 16" | - |
18" | - | 20" |
|atarnat | | 14" | | | | | | |
| |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Flotari | - |Sub 2| - | 2 | - | 3 | - | 4 | - | 5
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Tractiuni din |Sub 4| - | 4 | - | 5 | - | 6 | - | 7 | -
|
|atarnat | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Flotari cu | | | | | | | | | |
|
|picioarele |Sub | - | 10 | - | 12 | - | 14 | - | 16 | -
|
|sprijinite pe |10 | | | | | | | | |
|
|banca | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea | | | | | | | | | |
|
|picioarelor |Sub 4| 1 | 4 | 2 | 5 | 3 | 6 | 4 | 7 | 5
|
|intinse din | | | | | | | | | |
|
|atarnat | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea | | | | | | | | | |
|
|trunchiului din | - |Sub | - | 10 | - | 12 | - | 14 | - | 16
|
|asezat pe banca | |10 | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea | | | | | | | | | |
|
|simultana a |Sub 4| - | 4 | - | 6 | - | 8 | - | 10 | -
|
|trunchiului si | | | | | | | | | |
|
|picioarelor | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia | | | | | | | | | |
|
|trunchiului din |Sub |Sub | 20 | 6 | 25 | 10 | 30 | 15 | 35 | 20
|
|culcat facial |20 |6 | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia | | | | | | | | | |
|
|trunchiului din | - |Sub | - | 8 | - | 10 | - | 12 | - | 14
|
|culcat facial cu | |8 | | | | | | | |
|
|bazinul pe banca | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia | | | | | | | | | |
|
|trunchiului din |Sub 8| - | 8 | - | 10 | - | 12 | - | 14 | -
|
|culcat facial pe | | | | | | | | | |
|
|lada | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| | B | F | B | F | B | F | B | F | B | F
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in |Sub |Sub | 210| 160| 215| 165| 220| 170| 225|
175|
|lungime de pe loc |210 |160 | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Triplu salt de pe |Sub | - | 4.00| - | 4.25| - | 4.50| - | 5.00| -
|
|loc |4 m | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Impingeri pe un |Sub |Sub | - | 6+6| - | 8+8| - |10+10| -
|12+12|
|picior |6+6 |6+6 | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Alergare de | | | | | | | | | |
|
|rezistenta
|peste|peste|4'05"|4'05"|4'00"|4'00"|3'55"|3'55"|3'50"|3'50"|
|800 - 1000 m |4'10"|4'10"| | | | | |
| | |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Alergare de viteza|peste|peste| 7.5 | 8.6 | 7.4 | 8.5 | 7.3 | 8.4 | 7.2 | 8.3
|
| 50 m | 7.6 | 8.7 | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in |Sub |Sub | 4.00| 3.20| 4.10| 3.30| 4.20| 3.40| 4.30|
3.50|
|lungime cu elan |4.00 |3.20 | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in |Sub |Sub | 1.20| 0.85| 1.25| 0.90| 1.30| 0.95| 1.35|
1.00|
|inaltime |1.20 |0.85 | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Aruncarea |Sub |Sub | 4.50| 3.50| 5.00| 4.00| 5.50| 4.50| 6.00|
5.00|
|greutatii |4.50 |3.50 | | | | | | | |
|
| 4 kg. fete; | | | | | | | | | |
|
| 7,257 kg. baieti | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Gimnastica |
|
|acrobatica*) |
|
|__________________| *) Se apreciaza, cu note intregi, calitatea executiei.
|
|Structura tehnica |
|
| din jocul |
|
| sportiv*) |
|
|__________________|___________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| | 6 | 7 | 8 | 9 | 10
|
|Probe de evaluare |___________|___________|___________|___________|___________|
| | B | F | B | F | B | F | B | F | B | F
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Mentinut in | - | 22" | - | 24" | - | 26" | - |
28" | - | 30" |
|atarnat | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Flotari | - | 6 | - | 7 | - | 8 | - | 9 | - | 10
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Tractiuni din | 8 | - | 9 | - | 10 | - | 11 | - | 12 | -
|
|atarnat | | | | | | | | | | |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Flotari cu | | | | | | | | | |
|
|picioarele | 18 | - | 20 | - | 22 | - | 24 | - | 26 | -
|
|sprijinite pe | | | | | | | | | |
|
|banca | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea | | | | | | | | | |
|
|picioarelor | 8 | 6 | 10 | 7 | 12 | 8 | 14 | 9 | 16 | 10
|
|intinse din | | | | | | | | | |
|
|atarnat | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea | | | | | | | | | |
|
|trunchiului din | - | 18 | - | 20 | - | 22 | - | 24 | - | 26
|
|asezat pe banca | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea | | | | | | | | | |
|
|simultana a | 12 | - | 14 | - | 16 | - | 18 | - | 20 | -
|
|trunchiului si | | | | | | | | | |
|
|picioarelor | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia | | | | | | | | | |
|
|trunchiului din | 40 | 25 | 45 | 30 | 50 | 35 | 55 | 40 | 60 | 45
|
|culcat facial | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia | | | | | | | | | |
|
|trunchiului din | - | 16 | - | 18 | - | 20 | - | 22 | - | 24
|
|culcat facial cu | | | | | | | | | |
|
|bazinul pe banca | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia | | | | | | | | | |
|
|trunchiului din | 16 | - | 18 | - | 0 | - | 22 | - | 24 | -
|
|culcat facial pe | | | | | | | | | |
|
|lada | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| | B | F | B | F | B | F | B | F | B | F
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in | 230| 180| 235| 185| 240| 190| 245| 195| 250|
200|
|lungime de pe loc | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Triplu salt de pe | 5.50| - | 6.00| - | 6.50| - | 7.00| - | 7.50| -
|
|loc | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Impingeri pe un | - |14+14| - |16+16| - |18+18| - |20+20| -
|22+22|
|picior | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Alergare de | | | | | | | | | |
|
|rezistenta
|3'45"|3'45"|3'40"|3'40"|3'35"|3'35"|3'30"|3'30"|3'25"|3'25"|
|800 - 1000 m | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Alergare de viteza| 7.1 | 8.2 | 7.0 | 8.1 | 6.9 | 8.0 | 6.8 | 7.9 | 6.7 | 7.8
|
| 50 m | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in | 4.40| 3.60| 4.50| 3.70| 4.60| 3.80| 4.70| 3.90| 4.80|
4.00|
|lungime cu elan | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in | 1.40| 1.05| 1.45| 1.10| 1.50| 1.15| 1.55| 1.20| 1.60|
1.25|
|inaltime | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Aruncarea | 6.50| 5.50| 7.00| 6.00| 7.30| 6.50| 7.60| 7.00| 8.00|
7.30|
|greutatii | | | | | | | | | |
|
| 4 kg. fete; | | | | | | | | | |
|
| 7,257 kg. baieti | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Gimnastica |
|
|acrobatica*) |
|
|__________________| *) Se apreciaza, cu note intregi, calitatea executiei.
|
|Structura tehnica | |
| din jocul |
|
| sportiv*) |
|
|__________________|___________________________________________________________|
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ECONOMIE
BACALAUREAT 2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Economia are statut de disciplina
optionala. Economia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de
filiera, profil si specializare.
Proba de examen la Economie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. defineasca notiuni/concepte;
2. identifice notiuni/concepte in definitii date;
3. enumere trasaturi/caracteristici/factori/conditii ale unor
fapte/fenomene/procese economice;
4. utilizeze formule si indicatori economici;
5. caracterizeze comparativ fapte/fenomene/procese economice;
6. estimeze evolutia unui indicator economic intr-un context dat;
7. analizeze fapte/fenomene/procese economice;
8. rezolve probleme cu continut economic si sa interpreteze rezultatul
obtinut;
9. interpreteze informatii economice date in limbaj natural/numeric/grafic;
10. construiasca exemple de situatii economice (cu/fara valori numerice)
pentru a ilustra caracteristici/teorii/legi/interactiuni/tendinte in evolutia
unui fenomen economic;
11. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;
12. utilizeze corect limbajul de specialitate.
III. CONTINUTURI
1. Nevoile si resursele. Activitatea economica
1.1. Nevoile si activitatea umana*)
1.2. Resursele si limitele lor
1.3. Rationalitatea utilizarii resurselor
2. Economia, o realitate diversa
2.1. Economia naturala si economia de schimb
2.2. Caracteristicile economiilor moderne*)
3. Economia de piata
3.1. Proprietatea
4. Banii
4.1. Originea, evolutia si functiile banilor
4.2. Masa baneasca si puterea de cumparare a monedei
4.3. Convertibilitatea monedei*)
5. Factorii de productie
5.1. Ce sunt factorii de productie?
5.2. Munca
5.3. Natura
5.4. Capitalul
6. Utilizarea factorilor de productie. Costul
6.1. Combinarea factorilor de productie*)
6.2. Costul productiei
7. Productivitatea
7.1. Productivitatea
7.2. Formele productivitatii*)
8. Consumatorul si utilitatea economica
8.1. Utilitatea economica
9. Piata
9.1. Ce este piata?
9.2. Cererea*)
9.3. Oferta*)
9.4. Pretul si echilibrul pietei
10. Concurenta
10.1. Cum se manifesta concurenta?
10.2. Piata cu concurenta perfecta*)
10.3. Piata cu concurenta imperfecta*)
10.4. Strategii concurentiale*)
11. Piata monetara
11.1. Cererea si oferta de moneda
11.2. Piata monetara si disponibilitatile banesti*)
12. Piata capitalurilor
12.1. Actiuni si obligatiuni
12.2. Formele pietei financiare
12.3. Rolul bursei de valori*)
13. Piata fortei de munca. Salariul
13.1. Cererea si oferta de munca
13.2. Salariul
14. Profitul
14.1. Profitul, rezultat al actiunii economice
14.2. Posesorii factorilor de productie si profitul*)
15. Venitul, consumul si investitiile
15.1. Rezultatele activitatii economice*)
15.2. Venitul si consumul
15.3. Economiile si investitiile*)
16. Somajul
16.1. Ce este somajul?
16.2. Diminuarea somajului si a efectelor sale*)
17. Inflatia
17.1. Ce este inflatia?
17.2. Mecanismele inflatiei
17.3. Masuri antiinflationiste*)
18. Fluctuatiile activitatii economice
18.1. Ciclul economic si fazele sale
18.2. Politici anticiclice*)
19. Piata mondiala
19.1. Piata mondiala si formele ei
19.2. Comertul international*)
19.3. Eficienta comertului exterior*)
20. Piata schimburilor valutare
20.1. Cererea, oferta si cursul
20.2. Operatii pe piata schimburilor
NOTA:
- Temele fara *) sunt incluse in programa pentru examenul de bacalaureat
atat a elevilor care au studiat economia 1 ora pe saptamana, cat si a celor
care au studiat 2 - 3 ore pe saptamana.
- Temele marcate cu *) sunt incluse NUMAI in programa pentru examenul de
bacalaureat a elevilor care au studiat economia 2 - 3 ore pe saptamana.
- Manualul recomandat: ECONOMIE, manual pentru licee si scoli normale,
E.D.P., Bucuresti, 1998; autori: P.T. Ghita, M. Cosea, I. Gavrila, D. Nitescu,
C. Popescu.
IV. PROBA DE EXAMEN
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul
itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate;
rezolvare de probleme; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu
nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt cu caracter economic
sau de la un numar dat de notiuni specifice economiei) etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de
corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi
in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum
si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
Proba scrisa la Economie
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
- Calculele se efectueaza cu doua zecimale.
I. A. Definiti cursul de schimb. 4
puncte
B. Mentionati patru factori care determina permanenta modificare
a cursului de schimb al unei monede nationale. 8
puncte
C. Precizati trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o
tara ca premise ale trecerii la convertibilitate a monedei
sale nationale. 6
puncte
II. Fie urmatoarele notiuni: "sanatatea" economica a firmei,
productivitatea muncii, costul de productie.
Evidentiati legaturile dintre aceste notiuni, elaborand un text
de aproximativ o jumatate de pagina, in care sa le utilizati in
sensul lor specific economiei. 13
puncte
III. Analizati elementele fundamentale, absolut necesare pentru
definirea pietei. 15
puncte
IV. Motiunea generica de bani sau moneda desemneaza bancnotele,
moneda metalica, moneda scripturala si alte instrumente, avand
forme si denumiri specifice, diferite de la tara la tara, care
sunt general acceptate pentru schimburi si plati intr-un spatiu
economic dat.
A. Enumerati patru functii ale banilor. 4
puncte
B. Construiti un exemplu simplu, cu valori numerice, prin care sa
ilustrati evolutia puterii de cumparare a banilor in situatia
in care masa monetara creste peste nevoile economiei. 8
puncte
C. Precizati doua consecinte pe care le genereaza, la nivelul
comportamentului si optiunilor agentilor economici, pierderea
increderii in moneda nationala. 4
puncte
V. In primul semestru al anului 2000 o firma a produs 2000 de piese, avand
urmatoarea structura a costului de productie: 75% din costul productiei au fost
salarii directe (salariile personalului administrativ nu vor fi luate in
calcul) si 5% din valoarea capitalului consumat a reprezentat-o amortizarea.
Firma a utilizat un capital tehnic de 40 milioane u.m., a avut incasari de 80
milioane u.m., iar rata profitului (calculata la cifra de afaceri) a fost de
20% .
In ultimele sase luni ale anului, costurile variabile ale firmei au crescut
cu 20%, fata de valoarea initiala, in conditiile cresterii cu acelasi procent a
volumului productiei.
Sa se calculeze:
a) capitalul circulant consumat in fiecare din cele doua perioade
de activitate a firmei;
b) costul marginal. 15
puncte
VI. Transcrieti pe foaia de examen tabelul de mai jos:
______________________________________________________________________________
| Timp | Pretul | Cererea | Oferta | Exces de cerere | Exces de oferta
|
| (T) | (u.m./buc.) | (buc.) | (buc.) | (buc.) | (buc.)
|
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
| T1 | 1000 | 700 | 400 | 300 |
|
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
| T2 | 1500 | | 500 | - | -
|
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
| T3 | 2000 | 400 | 600 | | 200
|
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
| T4 | 2500 | | 700 | - | 400
|
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
| T5 | 3000 | 250 | | - | 500
|
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
Se cere:
A. Completati tabelul. 4
puncte
B. Construiti un grafic prin care sa ilustrati evolutia cererii si
ofertei in intervalul T1 - T5. 5
puncte
C. Precizati care este, conform graficului:
a) cantitatea de echilibru;
b) pretul ce corespunde cantitatii de echilibru. 2
puncte
D. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in functie de
pret in intervalul T1 - T5, precizand si formula pe baza
careia ati realizat calculul. 2
puncte
Barem de corectare si notare la Economie
- Nu se acorda fractiuni de punctaj.
I. A. definirea notiunii 4
puncte
B. cate 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre cei
patru factori 4 x 2p = 8
puncte
C. cate 2 puncte pentru precizarea fiecareia dintre cele
trei conditii 3 x 2p = 6
puncte
Total: 18
puncte
II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecareia dintre
cele trei notiuni in sens specific economiei 3 x 1p = 3
puncte
- corelatia "sanatatea" economica a firmei -
productivitatea muncii 2
puncte
- corelatia productivitatea muncii - costul de productie 2
puncte
- corelatia "sanatatea" economica a firmei - costul de
productie 2
puncte
- calitatea stiintifica a textului (limbaj,
corectitudine, coerenta) 3 x 1p = 3
puncte
- incadrarea in limita de spatiu precizata 1
punct
Total: 13
puncte
III. - precizarea continutului notiunii de piata 2
puncte
- definirea pietei ca - spatiu economic 2
puncte
- loc de intalnire a agentilor economici,
in calitatea lor de vanzatori si
cumparatori 2
puncte
- loc de intalnire a cererii si ofertei 2
puncte
- loc de formare a pretului 2
puncte
- loc de manifestare a concurentei 2
puncte
- mentionarea formelor de piata delimitate dupa obiectul lor 1
punct
- precizarea diversitatii de situatii privind realizarea
raporturilor de schimb 1 punct
- caracterizarea sintetica a pietei 1
punct
Total: 15
puncte
IV. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecareia dintre
cele patru functii 4 x 1p = 4
puncte
B. - prezentarea prin valori numerice a situatiei
initiale 3
puncte
- mentionarea explicita a faptului ca puterea de
cumparare a banilor scade 2
puncte
- prezentarea prin valori numerice a situatiei finale 3
puncte
Nota: Punctajul maxim se acorda si in situatia in care candidatul nu
precizeaza explicit scaderea puterii de cumparare a banilor, dar o ilustreaza
adecvat prin exemplul cu valori numerice.
C. cate 2 puncte pentru precizarea fiecareia dintre cele
doua consecinte 2 x 2p = 4
puncte
Total: 18
puncte
V. obtinerea:
- capitalului circulant in primul semestru (15.200.000 u.m.) 5
puncte
- capitalului circulant in ultimul semestru (18.240.000 u.m.) 5
puncte
- costului marginal (31.600 u.m.) 5
puncte
Nota: - Se va acorda punctajul maxim in situatia in care candidatul
utilizeaza corect formulele necesare si obtine rezultatul corect, indiferent de
metoda de rezolvare folosita.
- In situatia in care candidatul face dovada cunoasterii si
utilizarii adecvate a formulelor necesare rezolvarii problemei, dar nu obtine
rezultatul corect, se va acorda un punctaj general de 10 puncte.
Total: 15
puncte
VI. A. - precizarea valorilor pentru "Cererea" (500,
300) 1 punct
- precizarea valorii pentru "Oferta"
(750) 1 punct
- precizarea valorii pentru "Exces de cerere"
(-) 1 punct
- precizarea valorii pentru "Exces de oferta"
(-) 1 punct
B. construirea graficului 5
puncte
C. a) precizarea cantitatii de echilibru (500 buc.) 1
punct
b) precizarea pretului de echilibru (1500 u.m.) 1
punct
D. - precizarea formulei de calcul 1
punct
- obtinerea coeficientului 1
punct
Total: 13
puncte
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se
stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.
PROGRAMA EXAMENULUI NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002
LA LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA
Caracterele in limba ucraineana nu pot fi reproduse pe ecran.
PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002
LA LIMBA SI LITERATURA SPANIOLA
PROBA ORALA
OBIECTIVE DE EVALUARE
Proba orala
Urmareste evaluarea capacitatii de intelegere a unui mesaj scris precum si
a celei de exprimare orala;
1. sa citeasca coerent, fluent, expresiv un text scris;
2. sa dovedeasca intelegerea unui mesaj scris prin:
- raspunsuri la intrebari;
- conversatie pe baza textului citit, degajarea sensului contextual, a
relatiilor semantice etc.
- evidentierea ideii principale a textului;
3. sa descrie un obiect sau o persoana pe baza unui suport iconic;
4. sa sustina o conversatie simpla, centrata pe un act de vorbire, in
cadrul careia:
- sa prezinte/sa se prezinte
- sa accepte/sa refuze
- sa dea/sa ceara informatii (indicatii)
- sa multumeasca/sa raspunda unei multumiri
- sa se scuze/sa raspunda la scuze
- sa exprime opinii, sentimente, preferinte, dorinte, regrete etc.
5. sa comenteze o idee/o tema data, exprimand clar si coerent un punct de
vedere personal;
Alegerea textului scris se va face astfel:
- pentru biletele tin A (4 - 7 ore) un text necunoscut de tip informativ.
- pentru biletele tin B (1 - 3 ore) un text cunoscut, din cele studiate in
manuale.
Nota: Pentru limba 1 biletele vor contine subiecte din clasele IX - XII.
Pentru limba a doua biletele vor contine subiecte din clasele VIII - XI.
Pentru limba a doua minoritati si limba a treia biletele vor contine
subiecte din manualul de clasa a VIII-a.
Proba scrisa
va evalua capacitatile de intelegere si de exprimare scrisa;
1. sa dovedeasca intelegerea unui text scris, valorificand corect
informatia continuta;
2. sa efectueze exercitii lexico-gramaticale dovedind cunoasterea
vocabularului si a gramaticii;
3. sa se exprime in scris corect, clar si coerent
- sa construiasca un dialog centrat pe un act de limbaj dat (+/- suport
iconic)
- sa continue un text fragmentat
- sa redacteze un subiect (de imaginatie sau de reflectie) sub forma unor
diferite tipuri de discurs: descriere (+/- suport iconic), povestire,
caracterizare, scrisoare, articol de presa si sa-si exprime un punct de vedere
personal, comentariu, argumentare;
- sa relateze o intamplare/situatie din experienta personala;
- sa efectueze o retroversiune.
TEMATICA
1. Tu mundo (autorretrato, familia, casa, amigos, aficiones, etc.)
2. La infancia a to largo de lass epocas. (Lazarillo de Tormes. Qucvedo,
Baroja)
3. La amistad en la literatura espanola. (Cervantes, J.R. Jimenez)
4. Espana en la creacion de los noventayochistas.
5. El honor y la honra en el teatro del Siglo de Oro. (Lope de Vegas,
Calderon)
6. Representantes de la literatura hispanoamericana.
(Garcia Marquez, I. Allende)
MANUAL cls. a VIII-a (pentru limba a doua, limba a doua minoritati si limba
a treia)
- Los molinos de viento - Miguel de Cervantes Saavedra
- El destierro de Mio Cid
- Una mujer sensata - Herminio Almendros
- Pensando en Brancusi
MANUAL cls. a IX-a
- Paisajes del alma - Miguel de Unamuno
- La picaresca: Lazarillo de Tormes
- El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha - Miguel de Cervantes
- Fuenteovejuna - Lope de Vegas
- El alcalde de Zalamea - Calderon de la Barca
MANUAL cls. a X-a
- Durante el sitio de Zaragoza - Benito Perez Galdos
- El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha - Miguel de Cervantes
- Los ojos verdes - Gustavo Adolfo Becquer
MANUAL cls. a XI-a
- El disputado voto del senor Cayo - Miguel Delibes
- Castillia: sus ciudades y su raze - Miguel de Unamuno
- Platero y yo - Juan Ramon Jimenez
- Relato de un naufrago - Gabriel Garcia Marquez
- A un olmo seco - Antonio Machado
- Mi adolescencia - Pio Baroja
MANUAL cls. a XII-a
- la vida del Buscon - Francisco de QueVedo
- El retablo de las maravillas - Miguel de Cervantes
- Peribanez y el Comendador de Ocana - Lope de Vega
- El sistema dramatico de Lope de Vega
- La case de los espiritus - Isabel Allende
GRAMATICA
CLASA a VIII-a
- Adjetivos demostrativos
- Futuro perfecto
- Concordancia de los tiempos en indicativo
- Perifrasis verbales ester, ir, venir + gerundio
- El imperativo negativo
- Conmigo, contigo, conaigo
- El pronombre mismo, misma, mismos, mismas
- El subjuntivo imperfecto
- Conjunciones coordinantes
- Locuciones conjuntivas coordinantes
- La interjection
- Pluscuamperfecto de subjuntivo
- El pronombre personal reflexivo
- Preposiciones simples y dobles
- Locuciones prepositivas
- La position del adjetivo
- La correspondencia de los tempos del subjuntivo
- Dejar de, cesar de + infinitivo
- Pronombres indefinidos
- Romper + a + infinitivo, Andar + gerundio
- Uso de la conjuncion si conditional
- El adverbio
- Verbos irregulares
Clasa a IX-a
- Sintaxis de los verbos ser y estar
- El acento grafico en espanol
- Los pronombres relativos a interrogativos
- El numeral y la expresion de la fecha
- Preteritos indefinidos irregulares
- La apocope
- Uso de las preposiciones por, para
- Uso del articulo masculino con sustantivos femeninos que empiezan en a o
ha acentuada
- Futuro perfecto de indicativo
- Participios pasados irregulares
- La interrogacion y la exclamation
Clasa a X-a
- Grados de comparacion de los adjetivos
- Adjetivos con formas irregulares de comparacion
- Posicion del adjetivo
- Sustantivos que Gambian de sentido segun el genera
- Sustantivos, que Gambian de sentido en plural
- Pronombres y adjetivos posesivos
- Pronombres de cortesia
- El subjuntivo perfecto
- El subjuntivo pluscuamperfecto
- Adverbios de tiempo
- Locuciones adverbiales de tiempo
- La comparacion de los adverbios
- Las preposiciones a, de, en.
- Conjunciones coordinativas
- Formacion de palabras mediante derivacion
- Abreviaturas espanolas
- Sintanis de oracion simple
Clasa a XI-a
- Llegar + a + infinitivo
- El prefijo - in
- Acentuacion de algunos verbos terminados en - iar - El subjuntivo en las
oraciones relatives
- Valores del presente
- La preposicion ante
- El infinitivo, complemento directo
- La locucion conjuntiva en seguida que
- El verbo hacer como impersonal. Estilo descriptivo. Estilo nuntivo
- Las preposiciones de - desde
- Algunas estructuras concesivas
- Mientras (que)
- El sufijo - itio, -illa
- Uso del infinitivo como equivalente de una oracion condicional
- Valores de los futuros
- Uso de los preteritos (imperfecto, perfecto, indefinido,
pluscuamperfecto)
- Construccion del verbo dar con preposiciones
- Perifrasis incoativas
- Expresiones, modismos
BACALAUREAT 2002
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA ENGLEZA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii
tuturor claselor de liceu vor sustine ca proba obligatorie un examen oral la
una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina si la
una din probele optionale.
Examenul de limba engleza va pastra aceeasi structura in ceea ce priveste
probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere), numarul
de ore studiate pe saptamana (grupate 5 - 7 ore, 3 - 4 ore, 1 - 2 ore si
minoritati), precum si obiectivele, continuturile si tipurile de itemi
(subiecte).
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
1. a) PROBA ORALA
Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi
solicitati:
- sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect
(pronuntie, intonatie), fluent si expresiv (reading skill);
- sa demonstreze capacitatea de a intelege un text (reading comprehension)
prin exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutul textului
respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca trimiteri la/asociatii cu alte
texte cunoscute sau cu propria experienta de viata;
- sa demonstreze capacitatea de a folosi corect si adecvat structurile
gramaticale si lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum
si prin rezolvarea itemilor care au drept tinta acest lucru (communicative
exercises: rephrase, replace, fill in, match);
- sa descrie, sa nareze, sa argumenteze (describe, narrate, argue
for/against) pe baza unei teme date, astfel incat sa dovedeasca faptul ca au
capacitatea de a construi un discurs convingator, logic si coerent (monologue),
sustinut de exemple sau argumente interesante si relevante. Candidatii se pot
referi la texte cunoscute (studiate in clasa), la realitatea inconjuratoare sau
la propria experienta de viata.
1. b) PROBA SCRISA
Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi
solicitati:
- sa dovedeasca, capacitatea de a intelege un text - necunoscut/nestudiat
la clasa - (reading comprehension)
- prin rezumarea acestuia intr-un anumit numar de cuvinte (summing-up) ca
urmare a selectarii ideilor si elementelor relevante din text (pentru 5 - 7 ore
si 3 - 4 ore pe saptamana);
- prin completarea spatiilor goale dintr-un text lacunar
(close/gap-filling, pentru 1 - 2 ore si minoritati);
- sa dovedeasca faptul ca au capacitatea de a analiza si interpreta textul
dat, prin construirea unui discurs scris (structured essay + higher literary
skills) logic, coerent si convingator (5 - 7 ore si 3 - 4 ore pe saptamana);
- sa dovedeasca faptul ca si-au insusit si stapanesc vocabularul si
structurile gramaticale studiate (conform programei de limba engleza) prin:
- rezolvarea unor exercitii de tip comunicativ (rephrase, multiple
choice, match, replace, etc.);
- realizarea unei retroversiuni (language transfer);
- sa nareze, sa descrie, sa argumenteze (narration, description,
argumentation) pe baza unei teme date (essay writing), indiferent de numarul de
ore studiate pe saptamana.
2. TIPURI DE ITEMI (STRUCTURA SUBIECTELOR)
2. a) PROBA ORALA
Indiferent de numarul de ore studiate pe saptamana, candidatii vor avea de
tratat un set de trei itemi:
- itemul unu va consta intr-un text necunoscut (fiction/non-fiction) pe
care candidatii il vor citi corect, fluent si expresiv; textul va fi apoi
interpretat/abordat intr-o maniera personala, astfel incat candidatii sa isi
exprime propriile opinii si pe care sa le sustina cu exemple sau argumente
relevante, facand referiri la/asociatii cu alte texte sau cu propria experienta
de viata.
Candidatii vor dovedi astfel ca au atat deprinderea de a citi si
capacitatea de a intelege un text (reading skill, reading comprehension), cat
si abilitatea de a vorbi si comunica in limba engleza (speaking skill);
Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.
- itemul doi va consta din exercitii de tip comunicativ (communicative
exercises: replace, rephrase, fill in, match, choose) - un set de 6 - 10
propozitii. Se urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a folosi
structurile gramaticale si lexicale studiate conform programei de limba engleza
(use of English);
Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.
- al treilea item de pe biletele de examen oral urmareste evaluarea
capacitatii candidatilor de a construi un discurs oral (monologue), logic si
coerent, pornind de la o tema data, precum si capacitatea acestora de a-si
exprima propriile pareri si judecati de valoare intr-o limba engleza corecta si
fluenta (speaking skill), precum si ca stiu sa nareze, sa descrie, sa
argumenteze pro/contra (higher skills).
Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.
Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.
Punctajul maxim al probei este de 100 puncte.
2. b) PROBA SCRISA
In functie de numarul de ore studiate pe saptamana, candidatii vor avea de
tratat un set de cinci itemi (5 - 7 ore si 3 - 4 ore pe saptamana) sau patru
itemi si minoritati.
- itemul unu va consta intr-un text necunoscut:
1. pe care candidatii (5 - 7 si 3 - 4 ore/saptamana) vor fi solicitati:
- sa il rezume intr-un anumit numar de cuvinte (summing-up), dovedind
astfel capacitatea de a intelege un text necunoscut (reading comprehension),
prin selectarea ideilor si elementelor relevante din text;
Ponderea acestui subiect va fi de 10% din nota finala.
- sa scrie un eseu (essay writing); pornind de la textul dat si in
functie de tipul acestuia (fiction, non-fiction), candidatii (5 - 7 ore) vor fi
solicitati sa scrie un eseu structurat (care sa contina point of view,
character, atmosphere, setting, style - dupa caz), dar si sa-si exprime
parerile personale (5 - 7 si 3 - 4 ore) despre continutul textului in general,
sau despre o anumita parte/idee din acesta. Se urmareste evaluarea capacitatii
candidatilor de a intelege un text (reading comprehension), de a-l analiza si
interpreta (higher literary skills), precum si de a se exprima in scris, intr-o
limba corecta din punct de vedere gramatical si lexical pe tot parcursul
comunicarii (writing skill);
Ponderea acestui subiect va fi de 20% din nota finala.
2. pentru 1 - 2 ore si minoritati, deprinderea de a citi si capacitatea de
a intelege un text (reading comprehension) se vor verifica prin completarea
spatiilor goale din textul (lacunar) respectiv (close, gap-filling);
Ponderea acestui subiect va fi de 20% din nota finala.
- itemul trei (pentru 5 - 7 si 3 - 4 ore) / doi (1 - 2 ore si minoritati),
urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a face un transfer lingvistic
(language transfer) prin traducerea unui text (ne)literar (5 - 7 si 3 - 4 ore)
sau a unui set de cinci - zece fraze (1 - 2 ore si minoritati). Se va urmari
folosirea corecta a structurilor gramaticale si lexicale, a ortografiei si
punctuatiei (ca si la restul itemilor, de altfel), precum si a unui stil
adecvat;
Ponderea acestui subiect va fi de 15 - 20% din nota finala.
- itemul patru (5 - 7 si 3 - 4 ore) / trei (1 - 2 ore si minoritati) -
valabil pentru toate profilurile - va consta din exercitii de tip comunicativ
(rephrase, replace, multiple choice, etc.), un set de 5 - 10 propozitii/fraze;
Ponderea acestui subiect va fi de 15 - 20% din nota finala.
- itemul cinci (5 - 7 si 3 - 4 ore) / patru (1 - 2 ore si minoritati) va
consta in scrierea unui eseu liber (essay writing); candidatii vor avea de
construit un discurs scris logic, coerent si convingator pe baza unei teme
date. Se urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a comunica intr-o
engleza corecta din punct de vedere gramatical, lexical si ortografic (writing
skill), folosind atat un stil adecvat si exemple relevante, cat si abilitati
superioare de compozitie (higher literary skills), care sa le permita sa
analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa descrie, sa argumenteze.
Ponderea acestui subiect va fi de 30 - 40% din nota finala.
Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.
Punctajul maxim al probei este de 100 puncte.
III. CONTINUTURI
1. STRUCTURI GRAMATICALE
Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat
structurile lexicale, morfologice, sintactice si semantice studiate - conform
programei de limba engleza.
2. TEXTE
Textele selectate (fiction, non-fiction) nu vor depasi gradul de
dificultate al textelor din manualele de limba engleza, dar vor diferi ca grad
de dificultate, descrescand de la 5 - 7 ore pe saptamana la minoritati. Acestea
vor fi extrase din diferite carti, ziare si reviste englezesti si americane.
3. TEME DE COMUNICARE ORALA/SCRISA
Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce
reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta umana in
general: family, education, mass media (radio, television, newspapers), cinema,
theatre, music, sports, hobbies, fashion, food, health, science, human
relationship, human progress.
IV. PRECIZARI
1 . Timpul de lucru este:
a) proba orala: 15 minute;
b) proba scrisa: 3 ore.
2. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau
scrisa, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie
cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa se familiarizeze cu diferite genuri si stiluri (literare/neliterare);
- sa abordeze orice nou text din manual ca pe un text necunoscut;
- sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia
britanica si americana;
- sa-si imbogateasca vocabularul;
- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa si le consolideze pe
cele vechi;
- sa invete sa analizeze si sa interpreteze un text, exprimand opinii si
judecati de valoare personale;
- sa comunice si sa se exprime mai bine oral si in scris.
BACALAUREAT 2002
PROGRAME DE RELIGIE PENTRU SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE, PE CULTE
1. BISERICA ORTODOXA ROMANA
Liceele teologice ortodoxe
TEMATICA DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE TEOLOGICA PENTRU EXAMENUL DE
BACALAUREAT
1. DOGMATICA ORTODOXA
1. Despre religie (originea religiei, fiinta religiei, teorii despre
originea si fiinta religiei).
2. Argumente rationale pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu;
generalitati; argumentul istoric, cosmologic: a) argumentul cauzalitatii, b)
argumentul miscarii, c) argumentul contingentiei, d) argumentul antropologic,
e) argumentul teologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic.
3. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala si supranaturala)
4. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura
(inspiratia, lectura si talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura si Sfanta
Traditie, aspectul statornic si dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau
documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre
Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si Sfanta Biserica (deosebiri confesionale).
5. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, apofatica
si catafatica; cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii).
6. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta si lucrarile lui
Dumnezeu; obarsia divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale,
intelectuale si morale).
7. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi in Sfanta Scriptura;
formularea dogmei Sfintei Treimi si precizarea terminologiei trinitare;
Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi -
perihoreza si apropriere; invatatura despre filioque si combaterea acesteia).
8. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura si
functia ingerilor; numarul si ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor;
ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor).
9. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism si evolutionism).
10. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului;
omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile si spiritualitatea sa;
nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea
sufletului).
11. Starea originara a omului - deosebiri confesionale.
12. Caderea omului in pacat (originea si fiinta pacatului stramosesc;
teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc
si deosebiri confesionale).
13. Dumnezeu Proniatorul (aspectele si realitatea providentei dumnezeiesti;
obiectii si combaterea lor).
14. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregatirea omenirii pentru venirea
Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; Intruparea Fiului lui
Dumnezeu; unirea ipostatica si urmarile ei dogmatice; chenoza).
15. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana si
opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea si
aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea mortii si Invierii Domnului).
16. Dumnezeu Sfintitorul (Persoana si lucrarea Duhului Sfant; relatia,
dintre Hristos si Duhul Sfant in iconomia mantuirii; harul divin mantuitor,
insusiri; harul, harismele si darurile Sfantului Duh; raportul dintre har si
libertatea omului - interconfesional).
17. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii
mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional).
18. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor
icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri
confesionale.
19. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile si membrii Bisericii;
deosebiri confesionale cu privire la Biserica).
20. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numarul Sfintelor Taine,
ierurgiile, Sfintele Taine si ierurgiile in viata Bisericii si a
credinciosilor).
21. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte si judecata
particulara; starea sufletelor dupa moarte: rai si iad, combaterea doctrinei
despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte
scripturistice; invierea mortilor si judecata obsteasca - judecata universala;
milenismul sau milenarismul; sfarsitul lumii - cer nou si pamant nou; viata de
veci).
BIBLIOGRAFIE
Pr. Prof. dr. I. Zagrean, Teologia Dogmatica - manual pentru Seminariile
Teologice, Ed. Inst. Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane,
Bucuresti - 1991 (reeditat, Cluj - Napoca, 1997).
2. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE
1. Inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii
lingvistice.
2. Marturii arheologice despre raspandirea crestinismului pe teritoriul
tarii noastre.
3. Viata crestina in Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi
din Scythia Minor.
4. Viata bisericeasca a romanilor in sec. VII - XIV.
5. Inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului.
6. Mitropolia Moldovei in sec. XIV - XV.
7. Viata bisericeasca in Transilvania in sec. XIV - XV.
8. Viata monahala la romani in sec. XIV - XV.: Sfantul Nicodim de la
Tismana. Manastiri mai importante.
9. Viata bisericeasca in cele trei tari romanesti in sec. al XVI-lea.
10. Tiparul in Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVI-lea: Macarie, Filip
Moldoveanu, Diaconul Coresi.
11. Mitropolia Ungrovlahiei in prima jumatate a sec. al XVII-lea:
Mitropolitii Teofil si Stefan.
12. Mitropolia Ungrovlahiei in a doua jumatate a sec. al XVII-lea.
Mitropolitii Varlaam si Teodosie. Biblia de la Bucuresti.
13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei.
14. Mitropolitul Petru Movila si Sinodul din Iasi.
15. Mitropolitii Ilie Iorest si Simion Stefan ai Transilvaniei.
16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei.
17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei.
18. Mitropolitul Antim Ivireanul.
19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania in anii 1698 - 1701.
20. Lupta clerului si a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei in
Transilvania in sec. al XVIII-lea.
21. Biserica din Tara Romaneasca in timpul regimului fanariot. Mitropoliti
si Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii.
22. Biserica din Moldova in timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai
insemnati.
23. Viata monahala in tarile romane in sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie si
ucenicii lui.
24. Mitropolitul Veniamin Costachi.
25. Mitropolitul Andrei Saguna.
26. Biserica din Romania intre anii 1859 - 1918. Reformele bisericesti ale
lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei.
27. Biserica Ortodoxa Romana in perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron
Cristea si Nicodim Munteanu.
28. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin
Moisescu. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist
Arapasu.
BIBLIOGRAFIE:
Pr. Prof. dr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Manual
pentru Seminariile Teologice, ed. IV, Galati, 1997 (se pot folosi, la nevoie,
si editiile anterioare).
2. BISERICA ROMANO-CATOLICA
a. Liceele teologice romano-catolice (limba de predare maghiara)
DOGMATICA:
1. Omul. Istoria autointerpretarii omului. Persoana umana.
2. Revelarea lui Dumnezeu in istorie. Preistoria revelatiei, Iisus in fata
istoriei.
3. Evenimentul Iisus Cristos.
4. Iisus. Invatatura lui Iisus. Minunile savarsite, soarta lui Iisus si cauza
lui.
5. Invierea lui Iisus. Baza credintei, obiectul cel mai important al
credintei.
6. Cunoasterea lui Dumnezeu la popoarele pagane, numele lui Dumnezeu,
Dumnezeu este total diferit de lumea inconjuratoare, Dumnezeu cel viu, Dumnezeu
este trinitar. Ipostaze si solutii.
7. Tatal Creator: crearea lumii, omul in planul lui Dumnezeu, materia in
planul creator al lui Dumnezeu, ingerii in planul creator al lui Dumnezeu,
ipostaze si solutii.
8. Fiul rascumparator, pacatul si pedeapsa omului.
9. Iisus Cristos: Om-Dumnezeu. Sfanta Fecioara Maria.
10. Spiritul lui Dumnezeu in omul rascumparat. Harul sfintilor, harul
ajutator, harul si libertatea omului.
11. Spiritul lui Dumnezeu in sacramente: painea vietii, celelalte
sacramente.
12. Pacatul: ce este pacatul, felurile pacatului, omul crestin si pacatul,
Dumnezeul iubitor.
13. Credinta: importanta fundamentala a credintei, credinta in noi, pacate
impotriva credintei, responsabilitatea fata de credinta. Rugaciunea ca expresie
a credintei, sperantei si a iubirii.
14. Speranta: legatura dintre credinta si speranta, puterea formatoare de
viata a sperantei.
15. Iubirea: Raspuns la iubirea lui Dumnezeu. Iubirea lui Dumnezeu si a
aproapelui.
16. Omul care creeaza. Cele trei divizari ale lumii. Capacitatea
intelectuala si vointa libera a omului.
Bibliografia:
Dogmatica Catolica. Alba-Iulia 1994.
LECTURI BIBLICE
1. Poporul lui Dumnezeu si Biserica.
2. Avram.
3. Moise si eliberarea din Egipt.
4. Perioada Judecatorilor si Saul.
5. Regele David si Solomon.
6. Profetii: Ilie, Isaia si Ieremia.
7. Perioada captivitatii in Babilon si istoria de dupa captivitate.
8. Evangheliile sinoptice: Matei, Marc, Luca.
9. A patra evanghelie, Scrisorile Sfantului Ioan, Apocalipsa.
10. Faptele apostolilor. Impartirea Faptelor Apostolilor.
11. Scrisorile Pauline. Scrisoarea catre evrei.
12. Iisus Cristos si Biserica.
13. Prigonirea crestinilor in Imperiul Roman.
14. Constantin cel Mare si Edictul de la Milano.
15. Sfantul Benedict si Ordinul benedictin.
16. Convertirea noilor popoare europene (convertirea neamului nostru).
17. Bisericile orientale.
18. Ordinul din secolul XVI. Reinnoirea catolica.
Bibliografia: Istoria poporului lui Dumnezeu, Alba Iulia, 1994.
b. Liceele si seminariile romano-catolice (Limba de redare romana)
STIINTE BIBLICE:
1. Revelatia. Autorul Bibliei. Inspiratia.
2. Compozitia si structura Bibliei.
3. Pentateuh - prezentare generala.
4. Cartile istorice ale Vechiului Testament - prezentare generala.
5. Scrierile didactice ale Vechiului Testament - prezentare generala.
6. Miscarea profetica in Israel, imprejurari istorico-religioase.
7. Profetii nescriitori.
8. Profetii scriitori.
9. Profetiile mesianice din Cartea lui Isaia.
10. Canonul Noului Testament.
11. Cele patru evanghelii. Asemanari si particularitati.
12. Faptele Apostolilor - prezentare generala.
13. Scrisorile Sfantului Paul - prezentare generala.
14. Cartea Apocalipsului - prezentare generala.
CATEHISM:
1. Revelarea lui Dumnezeu si datul revelatiei.
2. Transmiterea revelatiei divine.
3. Dumnezeu Creatorul.
4. Caderea omului.
5. Misterele vietii publice a lui Iisus.
6. Denumirile si simbolurile Duhului Sfant.
7. Originea, intemeierea si misiunea Bisericii.
8. Sacramentele initierii crestine.
9. Sacramentele de vindecare.
10. Sacramentele de slujire (casatoria si preotia)
11. Raportul omului cu Dumnezeu si cu semenii (decalogul)
12. Rugaciunea in viata crestina.
13. Rugaciunea domneasca.
ISTORIA RELIGIILOR:
1. Definitia, obiectul si importanta Istoriei religiilor.
2. Religia Egiptului antic.
3. Religia asiro-babiloniana.
4. Religiile hinei. Dao in gandirea lui Confucius si a lui Lao-tzi.
5. Religiile Indiei. Conceptele karma, reincarnare, Nirvana,
"trimurti" hindusa.
6. Religia islamica.
7. Religia evreilor in perioada patriarhilor.
8. Religia evreilor in perioada Exodului.
9. Iudaismul.
10. Izvoarele Crestinismului.
11. Biografia lui Iisus Cristos.
12. Situatia Crestinismului in primele trei secole.
13. Formularea doctrinei crestine.
14. Marea schisma orientala.
15. Martin Luther si reforma protestanta.
16. Incercari de reconciliere intre Roma si Bizant.
17. Bisericile Ortodoxe. Prezentare generala.
18. Bisericile Protestante. Prezentare generala.
19. Teosofia si Spiritismul.
20. Crestinismul - religie a mantuirii.
3. BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA (GRECO CATOLICA)
Liceele greco-catolice
I. STUDIUL BIBLIC
A. VECHIUL TESTAMENT
1. Introducere in Vechiul Testament. Inspiratie biblica.
2. Autorii Sfintei Scripturi.
3. Canonul Sfintei Scripturi.
4. Geneza: Facerea lumii, Edenul.
5. Potopul: Noe.
6. Chemarea lui Avram. Timpul Patriarhilor.
7. Moise: nasterea, viata, chemarea si activitatea.
8. Exodul: iesirea din Egipt, Legamantul de pe Muntele Sinai.
9. Perioada Judecatorilor.
10. Domnia lui David.
11. Domnia lui Solomon.
12. Literatura profetica: Prorocul Ilie.
13. Prorocul Isaia.
14. Prorocul Ieremia.
15. Literatura sapientiala: Iov.
16. Cartea Psalmilor.
17. Cantarea Cantarilor.
B. NOUL TESTAMENT
18. Introducerea in Noul Testament.
19. Evanghelia dupa Sfantul Matei (prezentare generala).
20. Evanghelia dupa Sfantul Marcu (prezentare generala).
21. Evanghelia dupa Sfantul Luca (prezentare generala).
22. Evanghelia dupa Sfantul Ioan (prezentare generala).
23. Scrierile pauline (prezentare generala).
24. Nasterea si copilaria lui Iisus.
25. Inchinarea ingerilor, a pastorilor si a magilor.
26. Prezentarea lui Iisus in templu.
27. Cuvantarea de pe munte.
28. Parabola semanatorului.
29. Parabola samariteanului.
30. Agonia lui Iisus in Gradina Maslinilor.
31. Patima, moartea si invierea lui Iisus.
II. CATEHISM (Teologie dogmatica si morala)
A. TEOLOGIE DOGMATICA
1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.
2. Crearea omului. Pacatul si consecintele pacatului.
3. Intruparea Mantuitorului. Misterele copilariei si vietii publice.
4. Misterele patimii, mortii si invierii lui Iisus Cristos.
5. Spiritul Sfant Sfintitorul.
6. Insusirile Bisericii.
7. Organizarea interna a Bisericii.
8. Sacramentele de initiere.
9. Sacramentele de vindecare.
10. Sacramentele de slujire.
11. Viata vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.
B. TEOLOGIE MORALA
12. Constiinta morala.
13. Pacatul.
14. Legea morala.
15. Porunca intai.
16. Porunca a doua si a treia.
17. Porunca a patra.
18. Porunca a cincea.
19. Porunca a sasea si a noua.
20. Porunca a saptea si a zecea.
21. Porunca a opta.
4. BISERICA REFORMATA
Liceele teologice reformate
III. CUNOSTINTE BIBLICE
A. VECHIUL TESTAMENT
1. Facerea
2. Facerea omului
3. Caderea in pacat
4. Potopul
5. Chemarea lui Avram
6. Nasterea si copilaria lui Moise
7. Chemarea lui Moise
8. Trecerea prin Marea Rosie
9. Grija Domnului in pustiu
10. Israel la muntele Sinai
11. Decalogul
12. David si Goliat
13. Chemarea lui Isaia
14. Isaia despre nasterea regatului Mesiei
15. Chemarea lui Ieremia
16. Chemarea lui Ezechiel
17. Ospatul lui Baltazar
18. Daniel in groapa leilor
19. Ispitirea lui Iov
B. NOUL TESTAMENT
1. Cunostinte generale despre Noul Testament
2. Nasterea lui Iisus Hristos
3. Copilaria lui Iisus Hristos
4. Propovaduirea lui Ioan Botezatorul. Botezul lui Iisus Hristos
5. Ispitirea lui Hristos
6. Chemarea celor dintai ucenici
7. Cuvantarea de pe munte
8. Pildele lui Iisus Hristos:
- pilda semanatorului
- pilda neghinei si a graului
- pilda fiului risipitor
9. Marturia lui Petru
10. Vindecarea bolnavului din Betesda
11. Pastorul cel bun
12. Tulpina de vie adevarata
13. Minunile lui Iisus Hristos:
- inmultirea painilor
- umblarea pe mare
- nunta din Canaan
14. Iisus si Samariteanca
15. Rugaciunea lui Iisus
16. Trimiterea celor 12 ucenici
17. Pilda despre bogatul nemilostiv si viata vesnica
18. Intrarea in Ierusalim. Izgonirea negustorilor din biserica
19. Prinderea si judecarea lui Iisus
20. Moartea si inmormantarea lui Iisus
21. Invierea Domnului. Iisus se arata la doi ucenici in Emaus
22. Inaltarea Domnului. Alegerea lui Matia
23. Pogorarea Sfantului Duh. Cuvantarea lui Petru.
IV. ISTORIA BISERICII REFORMATE
1. Activitatea reformatoare a lui Martin Luther
2. Activitatea reformatoare a lui Ulrich Zwingli
3. Tineretea si studiile lui Jean Calvin
4. Cuvantarea lui Jean Calvin la deschiderea anului universitar. Fuga lui
Jean Calvin. Preselectia protestantilor in Franta.
5. "Institutio Religionis Christianae"
6. Prima perioada de activitate in Geneva lui Jean Calvin. Anii din
Strassburg.
7. A doua perioada de activitate in Geneva
Activitatea reformatoare a lui Jean Calvin
8. David Ferencz
9. Karolyi Gaspar
10. Bocskay Istavan
11. Bethlen Gabor
12. I. Rakoczi Gyorgy
13. Ordinul Tolerantei
14. Bisericile protestante in epoca reformelor si in timpul revolutiei
15. Bisericile protestante in epoca retorsiunilor si a dualismului
5. BISERICA UNITARIANA
Liceele teologice unitariene
BIBLIE
1. Facerea lumii: Cain si Abel
2. Nasterea si chemarea lui Moise
3. Nasterea si copilaria lui Iisus
4. Botezarea si ispita lui Iisus
5. Cuvantarea de pe munte (Matei cap. 5 - 7)
6. Pildele despre Imparatia Domnului (Matei cap. 13, Marcu cap. 4.)
7. Pilda talantilor
8. Pilda fiului risipitor
9. Pilda samaritanului
10. Pilda despre lucratorii la vie
11. Pilda robului nemilostiv
12. Prinderea, condamnarea si moartea lui Iisus
ETICA DOGMATICA
13. Virtutiile
14. Constiinta
15. Vointa libera
16. Ocrotirea lumii create
17. Obligatii fata de Dumnezeu, fata de semeni si fata de propria persoana
18. Conceptul familiei
19. Biblia: denumirea, divizarea, continutul, traducerea si valoarea Bibliei
20. Paternitatea lui Dumnezeu
21. Activitatile lui Dumnezeu: facerea si providenta
22. Rugaciunea
23. Caracterul si vocatia omului
24. Pacatul si iertarea pacatelor
6. BISERICA BAPTISTA
Liceele baptiste
STUDIUL BIBLIEI
STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
1. Genesa: Cartea Inceputurilor
2. Exod: Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau
3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan
4. Judecatori: Ghedeon si Samson
5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel
6. Saul, primul rege al Israelului
7. David, intemeietorul Statului national evreu
8. Profetii mesianice in Cartea Isaia
STUDIUL NOULUI TESTAMENT
1. Contextul politic si social al Noului Testament
2. Contextul cultural-religios al Noului Testament
3. Evangheliile - privire generala
4. Viata si lucrarea Domnului Isus Hristos
5. Invatatura Domnului Isus si minunile Sale
Nota: Manualele folosite sunt: Calatorie prin Vechiul Testament, de Samuel
J. Schultz si Studiu al Noului Testament, de Meerrill C. Tenney, Studiu
introductiv in Legea, Istoria si Poezia Vechiului Testament, de Dr. Vasile
Talpos.
DOCTRINE BIBLICE
1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate
2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata,
crestinului
3. Natura si atributele lui Dumnezeu
4. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala
5. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia
6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate si umanitate
7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea, invierea si ispasirea
8. Personalitatea Duhului Sfant
9. Lucrarea Duhului Sfant. Roada, darurile si plinatatea Duhului Sfant
10. Originea omului. Caderea si pacatul originar
11. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte
12. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament
13. Actele de cult ale Bisericii: Botezul si Cina Domnului
14. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare.
Nota: Sunt valabile urmatoarele manuale: Teologie elementara, de Charles C.
Ryrie, Doctrinele biblice, de P. Truta, Teologie crestina, vol. I - III, de
Millard J. Erickson.
7. BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA
Liceele adventiste de ziua a saptea
Propunerile de programe pentru examenul de bacalaureat 2000 la liceele
teologice adventiste.
Elevii vor opta pentru una din disciplinele propuse mai jos:
- Cunostinte biblice
- Dogmatica
DOGMATICA
Manualul de doctrine biblice clasa a XII-a, autor Wilhelm Moldovan
1. Revelatia lui Dumnezeu
2. Despre Trinitate
3. Isus Hristos
4. Duhul Sfant
5. Originea raului si caderea in pacat
6. Planul mantuirii
7. Nasterea din nou
8. Indreptatirea prin credinta
9. Decalogul
10. Memorialul creatiunii si ziua de inchinare
11. Sanctuarul si judecata de cercetare
12. A doua venire a lui Isus Hristos
13. Natura omului
14. Invierea
15. Spiritismul antic si modern
16. Biserica ramasitei
17. Cele trei solii ingeresti
18. Harul si cele doua legaminte
19. Spiritul Profetiei
20. Botezul
21. Acte de cult comemorative
22. Ispravnicia crestina
Programa pentru disciplina: Cunostinte biblice
Unitatea I, "Descoperiri prin Cuvantul lui Dumnezeu" (Cartea
Apocalipsei)
Unitatea II, "Sa fii mai puternic" (Epistola catre Romani)
UNITATEA I.
1. Exilat
2. Furtuna se apropie
3. Scrisori din cer
4. Incropit
5. Mai multe scrisori din cer
6. Dumnezeu detine controlul
7. Stati! Stati! Stati!
8. Cele sapte trambite
9. O carticica deschisa
10. Razboi
11. Un complot international
12. Cei 144.000
13. Glasuri din cer
14. Cele 7 plagi finale
15. Distrugerea unei suprabiserici
16. Marea strigare
17. Esti invitat
18. Pierdut
19. Un oras pentru toti
20. Sa ne revedem acolo
21. Procesul de punere la proba
22. De ce nu acum?
23. Un rezumat al evenimentelor finale
UNITATEA II. SUBIECTE:
1. Descoperire
2. Din intuneric la lumina
3. Indreptatit prin credinta
4. Ce schimbare a determinat el
5. Bucuria pocaintei
6. Alege binele
7. Solutia este vointa
8. Credinta si simtirea in echilibru
9. Poti fi drept astazi
10. Cum se realizeaza planul
11. Iti multumesc, doamne
12. Viata noua
13. Aparati prin lege
14. Dusmanul - eu insumi
15. Cine este duhul sfant?
16. Plin de duh sfant
17. Intoarce-te spre soare
18. Atitudine de recunostinta
19. Ochii care refuza sa vada
20. Planul in actiune
21. Sa fim practici
22. Regulamente, impozite si dragoste
23. Capcana datoriilor
24. Oare de ce tot stresul se revarsa asupra comportamentului?
25. Inceputul
26. Cand Dumnezeu face o promisiune
8. BISERICA PENTICOSTALA
Liceele penticostale
DOCTRINE BIBLICE
1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei si viata
crestinului.
3. Natura si atributele lui Dumnezeu.
4. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala.
5. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia.
6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate si umanitate.
7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea si invierea Sa. Ispasirea.
8. Personalitatea Duhului Sfant.
9. Lucrarea Duhului Sfant. Roada, darurile si plinatatea Duhului Sfant.
10. Originea omului. Caderea si pacatul originar.
11. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte.
12. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament.
13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul si Cina Domnului.
14. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare.
Nota: Manual dupa care se lucreaza: Doctrine biblice, de Trandafir Sandru
PNEUMATOLOGIE
1. Doctrina despre Duhul Sfant si locul ei in teologie.
2. Duhul Sfant este o persoana.
3. Invatatura despre Sfanta Treime.
4. Dumnezeirea Duhului Sfant.
5. Simbolurile Duhului Sfant.
6. Denumirile Duhului Sfant.
7. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.
8. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.
9. Roada Duhului Sfant.
10. Plinatatea Duhului Sfant.
11. Cele noua daruri.
12. Slujbele din biserica.
13. Calauzirea Duhului Sfant.
14. Locul si rolul Duhului Sfant in predicarea Evangheliei.
Nota: Manual dupa care se lucreaza: Pneumatologie, de Prof. Univ. dr.
Trandafir Sandru.
9. CULTUL MUSULMAN
LEGISLATIE ISLAMICA (FIKIH)
10. SINIF
KONU 1 FIKIH ILMI
A. Fikihin tanimi, konusu ve amaci
B. Fikin Ilminin diger ilimlerle iliskisi
KONU 2 IBADET
A. Ibadetin tanimi ve cesitleri
B. Ibadetin yapilis amaclari
C. Ibadetin fayda ve fazileti
D. Toplu Ibadetin onemi ve faydalari
KONU 3 MUKELLEF VE GOREVLERI
A. Mukellefin lugat ve terim anlami
B. Mukellefin gorevleri
C. Azimet ve Ruhsat
KONU 4 TEMIZLIK
A. Temizlik mahiyeti ve onemi
B. Temizlik yonunde sularin kisimlari
C. Hades ve necasetin mahiyeti
C1. Abdest
D. Gusul (Boz Abdest)
E. Teyemmum
F. Meshetme
KONU 5 NAMAZ
A. Namazin onemi, fazileti ve gunluk yasayisimizdaki yeri
B. Namaz vakitleri
C. Namazin farzlari
C1. Namazin Vacib ve sunnetleri
D. Namazin adabi, mekruhlari ve namazi bozan seyler
E. Ezan ve Kamet
F. Namazin cesiteri, farz, vacib, nafile namazlari
KONU 6 NAMAZLARIN KILINISI
A. Bes vakit namaz ve kilinisi
B. Vitir namazi, kilinisi
C. Cuma namazi ve kilinisi
C1. Cenaze namazi ve kilinisi
D. Bayram namazlari ve kilinisi
E. Teravih namazi
F. Yolcu ve hasta namazlari
G. Gecmis namazlarin kazasi
KONU 7 NAMAZLARLA ILGILI DIGER MESELELER
A. Imamet ve cemaat
B. Sehiv, tilavet ve sukur secdeleri
C. Namazdan sonra okunan dua ve ayetler
11. SINIF
KONU 1 ORUC
A. Orucun tanimi, onemi, hikmeti ve faydalari
B. Orucun farz olmasi ve cesitleri
C. Orucun sartlari ve hukmu
C1. Oruc bozan ve bozmayan seyler
D. Orucu bozup yalniz kazayi veya hem kazayi hem de kefareti gerektiren
haller
E. Orucun mekruh ve mustehablari
F. Orucu tutmayi veya bozmayi mubah kilan ozurler
G. Orucun fidyesi, dualari ve itikaf
KONU 2 ZEKAT
A. Zekatin tanimi, onemi, mahiyeti ve faydalari
B. Zekatin farziyyetinin sartlari
C. Zekatin sihhatinin sartlari
C1. Zekata tabi olan ve olmayan mallar
D. Zakat verilecek kimseler ve oncelik sirasi
KONU 3 SADAKA
A. Sadaka ve cesitleri
B. Fitir sadakasi
C. Milli Birlik ve Dayanismanin onemi
KONU 4 HACC
A. Hacc ve faydalari
B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti
C. Hacc cesitleri
C1. Haccin rukunleri
D. Haccin sartlari
E. Haccin vacib, sunnet ve adabi
F. Umre
G. Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler
KONU 5 KURBAN VE AU
A. Genel bilgiler
B. Kurbanin mahiyeti ve onemi
C. Kurbanin vacib olmasi ve Kurban edilecek hayvanlar
C1. Kurbanin vakti ve kesilmesi
D. Nezir ve Akiha kurban
E. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar
F. Aun mahiyeti ve sartlari
KONU 6 YEMIN VE ADAK
A. Yeminin mahiyeti, cesitleri ve hukmu
B. Adak (Nezir)
12. SINIF
KONU 1 FIKIH ILMININ DOGUSU
A. Fikih iliminin dogusu
B. Fikih iliminin gecirdigi devirler ve ozellikleri
C. Peyagamberin hukuki ve ahlaki tavsiyeleri
D. Peyagamberin ictihada verdigi deger
KONU 2 SAHABE - TABIUN VE ETBAUT-TABIIN DEVIRLERINDE FIKIH
A. Sahabe devrinde fikih
B. Fikih sahabiler
C. Tabiun devrinde fikih ve meshur fakihler
C1. Etbau't-Tabiin devrinde fikih ve meihur Fakihler
KONU 3 MUCTEHID IMAMLAR VE SONRASINDA FIKIH
A. Fikih Mektepleri
B. Ebu Hanife ve mezhebi
C. Imam Malik ve mezhebi
D. Ahmed b. Hambel ve mezhebi
E. Mensubu kalmamis mezheb imamlari
F. Alimler ve halkin mezhebler karsisindaki durumu
G. Meshur Turk fakihleri
KONU 4 FIKIH USULU
A. Fikih usulu, tarifi, konusu ve dogusu
B. Fikih usulunun gayesi, faydasi ve metodlari
KONU 5 ASLI DELILLER
A. Asli deliller bilgisi
B. Kitap (K. Kerim)
C. Sunnet
D. Icma
KONU 6 FER'I DELILLER
A. Istihsan
B. Istislah
C. Istishab
C1. Orf ve adet
D. Oncekilerin serrati
KONU 7 ICTIHAD VE MUCTEHID
A. Ictihadin mahiyeti ve luzumu
B. Taklid ve taassub
C. Ictihadin hukmu ve bolunmezligi
C1. Fikih kanunlarinda cemaate bilgi verebilme
Kitabin adi: FIKIH 1, 2, 3,
YAZARI: Prof. Dr. Ali SAKAF, Ruhi OZCAN, Ihsan YAGIZ Devlet Kitaplari
Ali BEKTAS M. Emin FIDAN Halit GULERYU
STUDIUL CORANULUI
IX. SINIFIN KUR'AN DERSININ KONULARI
I - HARFLER VE HAREKELER
a) Kur'an harfleri
b) Harakeler
c) Sukun, sedde ve tenvin
d) Med harfleri
e) Elif lam takisi
f) Semsi ve kameri harfler
II - YUZUNDEN VE EZBERE OKUNACAK DUALAR
a) Tekbir
b) Salat ve selam
c) Subhaneke
d) Ettahiyyatu
e) Allahume salli ve barik
f) Rabenna
g) Kunut dualari
h) Amentu
i) Ezan ve kamet
i1) Tesbih dualari
j) Cenaze namati duasi
k) Yemek duasi
X. SINIF DERSININ KONULARI
I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK SURELER:
a) Fatiha suresi
b) Fil - Nas sureleri
c) Ayet-ul kursi
II - KUR'AN-I KERIM
a) Kur'an-i Kerim' in ozellikleri (kisaca)
b) Kur'an-i Kerim' e saygi duyabilme
III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZ
a) 2. cuzu yuzune okuyabilme
XI. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI
I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK AYET VE SURELER
a) Kadr suresini yuzunden ve ezbere okuma
b) Asr suresini yuzunden ve ezbere okuma
c) Bakara suresinin ilk bes ayetini yuzunden ve ezbere okuma
d) Bakara suresinin son iki ayetini yuzunden ve ezbere okuma
e) Hasr suresinin son uc ayetini yuzunden ve ezbere okuma
II - TECVID
a) Med ve cesitleri
b) Tenvin ve nun-i sakin
c) Ihfa
d) Ihzar
e) Iklab
III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER
a) 3. cuz
b) 4. cuz
c) 5. cuz
XII. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI
I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK AYET VE SURELER
a) Duha suresini yuzune ve ezbere okuma
b) Insirah suresini yuzune ve ezbere okuma
c) Tin suresini yuzune ve ezbere okuma
d) Alak suresini yuzune ve ezbere okuma
e) Nebe suresini yuzune ve ezbere okuma
f) Mulk suresini yuzune ve ezbere okuma
g) Yasin suresinin ilk 27 ayetini yuzune okuma
II - TECVID
a) Durak isaretleri
b) Idgam-i maalgunne
c) Idgam-i bilagunne
d) Idgam-i misleyn
e) Idgam-i mutecaniseyn
f) Idgam-i mutekaribeyn
g) Idgam-i semsiyye
h) Izhar-i kameriyye
i) Kalkale
i1) Ra'nin hukumleri
j) Lafzatullah
k) Zamir
l) Sekte
III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER
a) 6. cuz
b) 7. Cuz
XIII. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI
I. YUZUNDEN OKUNACAK DUA, AYET VE SURELER
a) Kunut dualari yuzune ve ezbere okuma
b) Cenaze namazi duasi yuzune ve ezbere okuma
c) Fatiha suresi yuzune ve ezbere okuma
d) Fil- Nas sureleri yuzune ve ezbere okuma
e) Duha- Humeze sureleri yuzune ve ezbere okuma
f) Ayet-ul Kursi yuzune ve ezbere okuma
g) Bakara suresinin ilk bes ayeti yuzune ve ezbere okuma
h) Bakara suresinin son iki ayeti yuzune ve ezbere okuma
i) Hasr suresinin son uc ayeti yuzune ve ezbere okuma
II - TECVID
a) Tecvid ilmi
b) Lahn
c) Hareke
d) Sukun
e) Tenvin ve nun-u sakin
f) Med, kasr, lin
g) Vasl ve vakif
h) Harflerin mahrecleri
i) Tilavet secdesi
III. YUZUNDEN OKUANACAK CUZLER
a) 8. cuz
b) 9. cuz
c) 10. cuz
Kitabin Adi: Tecvid Bilgisi ve Kur'an-i Kerim'in Kiraati
Yazari: Demirhan UNLU ve Iliyas AYDOGAN
Devlet Kitaplari - 1995
Ali BEKTAS M. Emin FIDAN Hall GULERYUZ
LIMBA TURCA (PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)
I - OKUMA - ANLAMA
- Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,
- Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,
- Metin icinde cumleyi taniyabilme,
- Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,
- Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,
- Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,
- Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
- Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,
- Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,
- Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay
ve kisiler)
- Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,
- Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,
- Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
- Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,
- Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari
kavrayabilme,
- Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...)
- Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,
- Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,
- Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,
- Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.
II. ANLATIM
A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM
- Dogru ve duzgun konusabilmek,
- Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan
sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
- Bir tartismaya katilabilmek,
- Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip,
yazabilmek,
- Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,
- Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,
- Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,
- Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,
- Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),
- Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,
- Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
- Okuduklarindan notlar alabilmek,
- Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
- Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,
A) SES BILGISI
- Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,
- Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
- Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
- Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,
- Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,
- Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,
- Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,
- Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.
B) KELIME BILGISI
- Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek
isimler ve isimlerin yapilari,
isim tamlamari,
isimlerin cesitleri
sifatlar ve sifatlarin yapilari,
sifatlarin cesitleri
sifat tamlamalari,
zamirler ve zamirlerin yapilari,
zamirlerin cesitleri,
zarflar ve zarflarin yapilari,
zarflarin cesitleri,
fiiller ve fiillerin yapilari,
fiillerde kip, zaman ve kisi,
yapilarina gore fiiler,
edatlar
baglaclar,
unlemler.
C) CUMLE BILGISI
- Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek
olumlu cumleler,
olumsuz cumleler,
soru cumleleri,
unlem cumleleri,
sart cumleleri.
- Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
basit cumle,
bilesik cumle,
sirali cumle,
bagli cumle,
sirali-bagli cumle.
Cumlenin oqelerini kavravabilmek.
ozne
yuklem
zarf tumleci
dolayli tumlec
belirtili nesne
belirtisiz nesne
D) ANLAM BILGISI
- Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
Kelimelerin gercek anlami,
Kelimelerin mecaz anlami,
Kelimelerin terim anlami,
Kelimelerin deyim anlami,
Zit anlami kelimeler,
Es anlami kelimeler.
E) YAPI BILGISI
ECKLER YAPIM ECKLERI
Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri)
Basit kelime
Turemis kelime
Bilesik kelime
F) EDEBI BILGILER
- Yazi turlerini kavrayabilmek.
Roman ve roman cesitleri
Hikaye
Masal
Tiyatro ve cesitleri,
Destan,
Siir ve siir cesitleri,
Gezi yazilari,
Nutuk
Makale
Fikra,
Sohbet
- Edebiyatinin tanimi ve konusu
- Turk edebiyati'nin devirleri
- Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)
- Siirie ilgili bilgiler,
Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...)
- Halk edebiyati ve ozellikleri,
- Halk edebiyati nazim sekilleri
- Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri
G) IMLA VE NOKTALMA
- Buyuk harflerin imlasi
- Ozel isimlerin imlasi,
- Eklerin imlasi,
- Yabanci kelimelerin imlasi,
Nokta
Virgul
Noktali virgul
Tirnak isareti
Iki nokta
Soru isareti
Unlem isareti
NOT
1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye
Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan
yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.
2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi
uygulanmaktadir.
Mehmet KIRMIZIGUL Cuma DUMALI
Profesor de Limba Turca Profesor de Limba Turca
10. Biserica Evanghelica-Luterana Sinodo-Presbiteriala de confesie
Augustana din Romania
Cunostinte biblice
1. Originea si esalonarea Bibliei
2. Limbile originale si traduceri ale Bibliei
3. Traducerea Bibliei in limba maghiara
4. Marile puteri in Vechiul Testament
5. Noul Testament si Imperiul Roman
6. Creatia
7. Caderea in pacat
8. Potopul si legamantul lui Dumnezeu
9. Chemarea lui Avraam
10. Moise si exodul
11. Migrarea in pustiu si ocuparea Pamantului Fagaduintei
12. Mesajul literar si filozofic al Vechiului Testament (Psalmii,
Eclesiastul, Pildele si Cantarea cantarilor)
13. Mesagerii lui Dumnezeu in Vechiul Testament - profetii mari
14. Nasterea lui Isus
15. Botezul lui Isus
16. Ispitirea lui Isus
17. Parabolele lui Isus
18. Miracolele lui Isus
19. Patimile, moartea, invierea si inaltarea lui Isus
20. Prima sarbatoare a rusaliilor - nasterea crestinismului
21. Apostolul Pavel si importanta epistolelor
Dogmatica - etica
1. Revelatia lui Dumnezeu
2. Dumnezeu - Tatal Creator
3. Dumnezeu - Hristos Mantuitorul
4. Dumnezeu - Duhul Sfant
5. Omul si locul lui in lumea lui Dumnezeu
6. Credinta
7. Respectul fata de parinti
8. Casnicia si curatenia sufleteasca si trupeasca
9. Onoare si adevar
10. Comunitatea frateasca
Istoria universala a bisericii
1. Prima comunitate crestina din Ierusalim
2. Crestinismul de la persecutie la religia de stat
3. Nasterea Europei crestine
4. Crestinismul Evului Mediu si ordinele calugaresti
5. Geneza crestinismului maghiar
6. Prevestitorii Reformei
7. Reforma in Germania - Luther si Melanchton
8. Reforma elvetiana - Zwingli si Calvin
9. Reforma in Ungaria - Devai Biro Matyas
10. Cantarile reformei maghiare
11. Reforma in Transilvania - dieta de la Turda si principele Gabor Bethlen
12. Antireforma si condamnatii la galere
13. Reforma Brasovului si a Tarii Barsei - Johannes Honterus
14. Istoria evanghelicilor din Tara Barsei
15. Istoria schematica a Bisericii Evanghelice-Lutherane din Romania
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002
DISCIPLINE TEHNICE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Disciplinele tehnice au, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul
scolar 2001 - 2002, statutul de disciplina optionala, putand fi alese la proba
"E", filiera tehnologica in functie de profilul si specializarea la
care a fost absolvit liceul. Absolventul poate opta pentru una din cele doua
discipline reprezentative pentru fiecare profil si specializare, in
conformitate cu lista
disciplinelor tehnice anexata.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii care sustin proba de examen la disciplinele tehnice vor fi
capabili sa:
- Defineasca termeni, tehnici, metode si procedee specifice domeniului de
pregatire.
- Exemplifice conventii, simboluri, reguli, caracteristici, tehnici, metode
si procedee specifice tematicii.
- Clasifice, sa caracterizeze si sa compare fenomene/componente/procedee
specifice domeniului de pregatire.
- Aplice cunostintele dobandite pe parcursul formarii, in situatii,
contexte noi.
- Interpreteze efecte, relatii, fenomene specifice domeniului de pregatire.
- Compare si sa analizeze relatii intre diferite procese industriale.
- Elaboreze desene/schite/scheme/planuri specifice domeniului de pregatire.
- Elaboreze sinteze tematice pe baza unui plan de idei.
- Argumenteze solutiile adoptate.
- Utilizeze corect limbajul de specialitate.
III. CONTINUTURI TEMATICE
Tematica pentru fiecare disciplina tehnica de examen este prezentata in
paginile care urmeaza.
IV. PROBA DE EVALUARE
Proba de evaluare contine grupe de subiecte elaborate dupa modelul
itemilor:
- de tip pereche (asociere)
- de tip alegere duala
- de tip raspuns de completare (a spatiilor lacunare)
- de tip raspuns scurt
- de tip alegere multipla
- intrebare structurata
- eseu structurat (pe baza unor puncte de reper)
- rezolvare de probleme
Punctajul total al probei scrise, la oricare dintre disciplinele tehnice
este de 100 de puncte, din care, fiecare candidat primeste din oficiu 10
puncte. Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, acesta fiind
precizat pentru fiecare item.
Nota finala se calculeaza prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de
catre candidat.
TABEL CU DISCIPLINELE TEHNICE DE EXAMEN
1. Organe de masini si mecanisme
2. Desen tehnic si de specialitate - pentru meserii din urmatoarele domenii
de activitate:
2.a. mecanic
2.b. industria usoara
2.c. industria lemnului
2.d. constructii
2.e. topografie
3. Masini, aparate, actionari si automatizari electrice
4. Masurari electrice si electronice
5. Componente si circuite electronice
6. Topografie generala
7. Chimie analitica si analize tehnice
8. Tehnica masurarii marimilor fizico-chimice si aparatura de laborator
9. Chimia silicatilor si analize tehnice
10. Materiale pentru constructii
11. Materiale pentru instalatii
12. Chimia lemnului
13. Marinarie
14. Exploatare posta-presa
15. Organizarea unitatilor P.T.T.R.
16. Biochimie
17. Materii prime si materiale folosite in industria alimentara
18. Materii prime si materiale pentru industria usoara (textile)
19. Materii prime si materiale pentru industria usoara (pielarie)
20. Introducere in arta si tehnica cinematografica
21. Hidrotehnica si gospodarire ape
22. Meteorologie generala
23. Agrotehnica
24. Tractoare si masini agricole
25. Anatomia si fiziologia animalelor domestice
26. Igiena si alimentatia animalelor domestice
27. Anatomia si fiziologia albinei
28. Baza melifera si sericicola
29. Dendrologie si dendrometrie
30. Metrologie
31. Managementul, economia si organizarea productiei in agricultura
32. Contabilitate
33. Organizarea activitatii unitatilor comerciale
34. Merceologie
35. Organizarea activitatilor economice (pentru contabili - statisticieni)
36. Organizarea unitatilor de alimentatie publica
37. Tehnica servirii consumatorilor
38. Organizarea si conducerea activitatii de turism
39. Tehnologia serviciilor hoteliere
40. Organizarea administrativa a institutiilor
41. Drept
III. CONTINUTURI TEMATICE
III.1. ORGANE DE MASINI SI MECANISME
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Bazele rezistentei materialelor. Definitii. Conditii tehnice si economice.
Notiuni introductive de rezistenta. Forte interioare si exterioare.
Tensiuni. Deformatii. Legea lui Hooke.
Rezistente admisibile. Coeficienti de siguranta.
INTINDEREA SI COMPRESIUNEA
Definirea solicitarilor. Forta axiala. Diagrama fortelor axiale. Tensiuni
normale la intindere si compresiune. Sectiunea bruta, neta si periculoasa.
Deformatii si deplasari la barele drepte solicitate la intindere.
Centratori de tensiune. Tensiuni locale.
FORFECAREA
Definitie. Tensiuni tangentiale. Relatia dintre tensiuni si deformatii la
solicitarea de forfecare. Aplicatii ale forfecarilor. Calculul asamblarilor
nituite.
INCOVOIEREA BARELOR DREPTE
Definitie. Ipoteze de calcul. Sarcini si reactiuni. Eforturi in bare drepte
solicitate la incovoiere. Forta taietoare. Moment de incovoiere. Calculul de
dimensionare, verificare si determinare a momentului capabil la incovoiere.
RASUCIREA
Descrierea fenomenului. Definitii. Exemple. Calculul momentului de
rasucire pentru barele drepte aflate in miscare de rotatie (arbori). Tensiuni
tangentiale in bare drepte. Deformatiile barelor drepte.
Nota: Se va pune accent pe determinarea reactiunilor din reazeme si pe
formele de dimensionare si verificare.
ASAMBLARI NEDEMONTABILE
Asamblari prin nituire (Tipuri constructive. Solicitari. Calcul de
rezistenta). Asamblari prin lipire (Tipuri constructive. Solicitari. Elemente
de calcul). Asamblari prin sudare (Tipuri constructive. Solicitari. Calcul de
rezistenta).
ASAMBLARI DEMONTABILE
Asamblari cu pene si cu stifturi (Rol functional. Utilizare. Clasificare.
Materiale. Indicatii constructive de baza. Tipuri de asamblari. Solicitari).
Asamblari prin caneluri (Rol functional. Utilizare. Tipuri constructive.
Solicitari. Tipuri de asamblari). Asamblari filetate (Elementele asamblarii
filetate. Caracteristicile filetelor. Suruburi si piulite: Clasificare.
Materiale. Masuri impotriva autodesurubarii. Suruburi si piulite speciale.
Transmisii prin surub si piulita).
ASAMBLARI ELASTICE (cu arcuri)
Tipuri constructive. Domenii de utilizare. Materiale. Solicitari. Tipuri de
arcuri.
ORGANELE MISCARII DE ROTATIE
Osii si arbori: Definitii. Rol functional. Clasificare. Solicitari.
Materiale. Indicatii tehnologice. Partile principale ale arborilor. Fusurile
arborilor si osiilor.
CUPLAJE
Caracteristici. Rol functional. Clasificare. Tipuri constructive.
Nota: Se va pune accent pe notiunile legate de domeniile de utilizare,
materiale folosite, tehnologii si reprezentari ale organelor de masini.
III.2. DESEN TEHNIC SI DE SPECIALITATE
Pentru meserii din urmatoarele domenii de activitate:
2.a. mecanic;
2.b. industrie usoara;
2.c. industria lemnului;
2.d. constructii;
2.e. topografic.
NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DESENUL TEHNIC
Obiectul si importanta desenului tehnic. Standardizarea. Normative,
instructiuni tehnice. Materiale si instrumente necesare executarii desenului
tehnic. Clasificarea desenelor tehnice (specifice profilului si meseriei).
NORME GENERALE PENTRU INTOCMIREA DESENELOR TEHNICE
Linii utilizate in desenul tehnic. Scrierea utilizata in desenul tehnic.
Formate normalizate. Indicatorul desenului tehnic (specific profilului si
meseriei).
REPREZENTAREA IN PROIECTIE ORTOGONALA.
Sisteme de proiectie. Proiectia ortogonala a unui punct si epura punctului.
Proiectia ortogonala a unei drepte si epura dreptei. Proiectia ortogonala a
corpurilor geometrice simple (cub, prisma, piramida, cilindru, con, sfera).
REPREZENTAREA IN VEDERE SI SECTIUNE
Reguli de reprezentare in vedere si sectiune (specifice profilului si
meseriei). Notarea vederilor si sectiunilor. Tipuri de hasuri.
EXECUTAREA SCHITEI DUPA MODEL
Fazele pregatitoare executarii schitei. Etapele pregatitoare executarii
schitei. Aplicatii din domeniul profilului si meseriei.
NOTIUNI DE COTARE A DESENULUI TEHNIC
Reguli generale si specifice de cotare in desenul tehnic. Aplicatia
grafica; cotarea (desenului unui reper de complexitate medie) (specifice profilului
si meseriei).
DESENUL LA SCARA
Scari utilizate in desenul tehnic. Fazele executarii desenului la scara.
Aplicatii grafice specifice profilului si meseriei.
APLICATII: DESENE SPECIFICE (in functie de profil si de meserie)
- desene de ansamblu (mecanic)
- reprezentari de tipul: plan fundatii, plan parter, sectiuni, fatade,
detalii (constructii);
- imbinari ale elementelor din lemn;
- reprezentari specifice in topografie;
- desene de ansamblu pentru utilaje din industria usoara.
CITIREA SI INTERPRETAREA UNUI DESEN DE SPECIALITATE (specifice profilului
si meseriei)
III.3. MASINI, APARATE, ACTIONARI SI AUTOMATIZARI ELECTRICE
PROBLEME GENERALE ALE MASINILOR ELECTRICE
Definirea masinilor electrice. Regimuri de functionare. Marimi si servicii
normale. Parti componente principale si rolul fiecaruia.
MASINA DE C.C.
Definitie, clasificare dupa excitatie, domenii de utilizare.
Particularitati constructive. Principiul si ecuatiile de functionare.
Generatorul de c.c. (caracteristici-definitie, reprezentare, interpretare,
autoexcitatia generatorului derivatie). Motorul de c.c. (pornirea, reglarea
vitezei, franarea).
TRANSFORMATORUL ELECTRIC MONOFAZAT
Definitie, elemente constructive, utilizari. Principiul de functionare.
Scheme echivalente. Caracteristici: definire, reprezentare, interpretare.
Functionarea in gol: schema, marimi determinate si calculate.
Autotransformatorul.
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
Transformatorul trifazat cu miez unic. Scheme si grupe de conexiuni.
Relatii intre marimile de linie si de faza. Cuplarea in paralel a
transformatoarelor trifazate.
MASINA ASINCRONA
Definitie, clasificare, utilizari. Caracteristicile M = f(n) si M = f(s)
naturala si artificiale, puncte specifice. Pornirea motoarelor cu rotorul
bobinat. Pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit. Reglarea turatiei si
inversarea sensului de rotatie.
MASINA SINCRONA
Definitie, particularitati constructive, regimuri de functionare,
utilizari. Caracteristica M = f(y). Generatorul sincron debitand pe retea
proprie: caracteristici. Generatorul sincron paralel cu reteaua de mare putere:
curbele in V. Pornirea motorului sincron.
ACTIONARI ELECTRICE
Alegerea motoarelor electrice de actionare in functie de: caracteristica
masinii de lucru; regimul de functionare; reglajul de viteza; grad de
protectie.
III.4. MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE
NOTIUNI GENERALE DE METROLOGIE
Unitati de masura. Sistemul International de unitati de masura. Procesul de
masurare. Erori de masurare.
DISPOZITIVE DE MASURARE ELECTRICE DE TIP ANALOGIC
Principiul general de functionare al dispozitivelor analogice indicatoare.
Parti componente. Simbolul de marcare. Determinarea caracteristicilor statice
la dispozitivele: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice.
MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC
Ampermetre de c.c. Masurarea directa. Montarea ampermetrelor in circuit.
Extinderea domeniului de masurare (sunturi).
MASURAREA TENSIUNII ELECTRICE
Voltmetre de c.c. Masurarea directa. Montarea in circuit. Extinderea
domeniului de masurare (rezistente aditionale).
MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE
Metoda indirecta (ampermetru si voltmetru). Metode de comparatie (puntea
simpla). Metode directe (ohmetrul).
MASURAREA PUTERII ELECTRICE
Masurarea puterii electrice in curent continuu (metoda ampermetrului si
voltmetrului; wattmetrul electrodinamic). Masurarea puterii electrice active in
circuitele de curent alternativ monofazat (wattmetrul electrodinamic).
APARATE SI METODE PENTRU MASURAREA IMPEDANTELOR
Definitii. Metode pentru masurarea impedantelor. Principiul puntilor de
curent alternativ. Masurarea inductantelor cu puntea Maxwell. Masurarea
capacitatilor cu puntea Sauty.
OSCILOSCOPUL
Generalitati, utilizari. Tubul catodic (schema, functionare,
caracteristici, elemente componente).
APARATE DE MASURAT DIGITALE
Notiuni generale. Proprietati. Utilizari. Principiul de functionare. Metode
de masurare. Parti componente ale aparatelor de masurat digitale. Tipuri de
aparate de masurat digitale (cronometrul, frecventmetrul).
III.5. COMPONENTE SI CIRCUITE ELECTRONICE
FILTRE
Filtre trece jos (RL, RC, caracteristica de frecventa). Filtre trece sus
(RL, RC, caracteristica de frecventa). Filtre trece banda si opreste banda
(schema de principiu, caracteristica de frecventa).
DIODA SEMICONDUCTOARE
Caracteristica statica. Dioda in regim static. Tipuri de diode
semiconductoare (parametrii, caracteristici, utilizari).
TRANZISTORUL BIPOLAR
Structura si functionare. Tipuri de conexiuni. Caracteristici si punctul
static de functionare. Regimuri de functionare. Parametrii principali ai
tranzistorului. Tranzistorul ca amplificator; clasa a. B. Tranzistorul unipolar
tec, tec-j, tec-mos.
DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE
Fotorezistenta, fotodioda, fotoelementul, fototranzistorul, fototiristorul.
Dispozitive optoelectronice luminiscente, LED-ul.
SURSE DE ALIMENTARE
Redresoare monoalternanta si dubla alternanta. Filtre de netezire.
Stabilizatoare de tensiune.
AMPLIFICATOARE
Parametrii unui amplificator. Amplificatoare cu tranzistoare EC.
Amplificatoare cu reactie (influenta reactiei asupra parametrilor
amplificatorului). Amplificatoare de putere. Amplificatoare de banda larga.
Amplificatoare de curent continuu. Amplificatoare diferentiale. Amplificatoare
operationale.
GENERATOARE DE SEMNAL
Conditia de oscilatie (de amplitudine si de faza). Tipuri de oscilatoare.
Circuite de formare si de generare a impulsurilor. Circuite de limitare, de
derivare, de integrare. Circuite astabile, monostabile, bistabile, trigger.
CIRCUITE LOGICE
Functii logice realizate cu diode si tranzistoare.
III.6. TOPOGRAFIE GENERALA
III.6.1. TOPOGRAFIE
SISTEME DE COORDONATE SI PLANURI DE REFERINTA
Elemente de referinta: origini si planuri de referinta. Elemente masurabile
in topografie. Sisteme de referinta specifice: topografice si geodezice.
Sisteme de coordonate topografice.
TERENUL SI CARACTERISTICILE SALE
Terenul: obiectul esential al topografiei. Forme, linii si puncte
caracteristice ale terenului. Criterii de clasificare a terenului in topografia
cadastrala.
ETAPELE PRINCIPALE ALE LUCRARILOR TOPOGRAFICE
Proiectarea lucrarilor topografice. Executarea masuratorilor de teren.
Efectuarea calculelor. Reprezentarea in plan a rezultatelor. Intocmirea
documentatiei finale a lucrarii.
HARTI SI PLANURI TOPOGRAFICE
Definitii, caracteristici de baza. Sisteme de proiectie in plan a punctelor
topografice. Scari de reprezentare. Scheletul si nomenclatura planurilor si
hartilor.
MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE
Bornarea punctelor, tipuri de borne. Marcarea punctelor. Semnalizarea
punctelor; tipuri de semnale. Descrierea topografica a punctelor.
ERORI DE MASURARE IN TOPOGRAFIE
Definitii. Clasificare. Tipuri de erori. Cauzele erorilor. Legile de
propagare a erorilor. Precizia de masurare, tolerante.
III.6.2. PLANIMETRIA
MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR
Jalonarea aliniamentelor. Metode de masurare directa a distantelor.
Corectii ce se aplica distantelor masurate direct. Reducerea distantelor la
orizont si la nivelul marii. Precizia masurarii directe a distantelor.
RIDICARI TOPOGRAFICE SIMPLE
Trasarea perpendicularelor si paralelelor. Trasarea unghiurilor cu
instrumente simple. Prelungirea aliniamentului peste obstacole. Ridicarea
suprafetelor folosind instrumente simple.
MASURAREA UNGHIURILOR IN TOPOGRAFIE
Cerc trigonometric si cerc topografic. Metode de masurare a unghiurilor
orizontale. Masurarea unghiurilor verticale. Precizia masurarii unghiurilor.
Centrarea unghiurilor si orientarea statiei.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII SPECIFICE LUCRARILOR TOPOGRAFICE DE TEREN
III.7. CHIMIE ANALITICA SI ANALIZE TEHNICE
OPERATII DE BAZA IN LABORATORUL DE CHIMIE APLICATA
Prelucrarea sticlei si a dopurilor. Maruntirea si cernerea. Dizolvarea.
Incalzirea si racirea. Amestecarea si agitarea. Concentrarea solutiilor.
Precipitarea. Filtrarea. Uscarea si calcinarea.
REACTII SI REACTIVI CHIMICI FOLOSITI IN CHIMIA ANALITICA
Sensibilitatea si specificitatea reactivilor folositi in chimia analitica.
Clasificarea reactiilor in chimia analitica. Exemple.
ANALIZA CHIMICA CALITATIVA
Analiza preliminara. Separarea si identificarea cationilor. Analiza
calitativa a anionilor mai importanti.
ANALIZA CHIMICA CANTITATIVA
Analiza gravimetrica: metode, operatii, aparatura. Dozarea gravimetrica a
ionilor de fier trivalent si de bariu. Calcularea rezultatelor analizei
gravimetrice. Analiza volumetrica: metode, operatii, aparatura, titrul si
factorul unei solutii, punct de echivalenta, indicatori, calcularea
rezultatelor analizei volumetrice. Acidimetria, alcalimetria, argentometria,
manganometria, dicromatometria, complexonometria.
ANALIZA TEHNICA
Separarea si purificarea substantelor chimice (distilarea si rectificarea,
extractia, cristalizarea, sublimarea). Analiza apei. Determinarea duritatii
temporare si a duritatii totale. Analiza combustibililor, carburantilor si
lubrifiantilor. Analiza gazelor. Metode gravimetrice si metode volumetrice.
III.8. TEHNICA MASURARII MARIMILOR FIZICO-CHIMICE SI APARATURA DE LABORATOR
MARIMI FIZICE SI FIZICO-CHIMICE. APARATE DE MASURA SI CONTROL
Marimi si unitati de masura. Masurarea. Metode si mijloace de masurare.
Erori. Clasificarea erorilor. Calcule tehnice.
MASURAREA MARIMILOR FIZICE
Masurarea marimilor geometrice (lungimi, grosimi, unghiuri, conicitati,
suprafete, volume). Masurarea masei (balante, cutia cu greutati). Metode si
reguli de cantarire. Masurarea densitatii. Masurarea vascozitatii. Masurarea
presiunii si depresiunii. Masurarea debitului.
MASURAREA MARIMILOR TERMICE SI TERMOCHIMICE
Aparate si instalatii termotehnice (Caldura. Temperatura. Termochimie.
Incalzirea si racirea aparatelor in laborator). Masurarea marimilor termice.
Marimi si unitati de masura. Metode si mijloace. Masurarea marimilor
termochimice. Cantitatea de caldura. Capacitate calorica. Caldura specifica.
Caldura latenta. Caldura de dizolvare si de dilutie. Caldura de reactie.
Caldura de ardere.
MASURAREA MARIMILOR FIZICO-CHIMICE
Metode electrochimice de analiza: Principii teoretice. Metode si mijloace
de masurare. Electrogravimetria. Conductometria. Potentiometria (pH-metria,
Polarografia).
MASURAREA MARIMILOR OPTICE
Lumina si culoare. Interactiunea energiei radiante cu materia. Marimi si
unitati de masura. Metode optice de analiza: Principii teoretice. Aparatura.
Colorimetria. Fotocolorimetria. Turbidimetria si nefelometria. Refractometria.
Polarimetria. Spectometria.
III.9. CHIMIA SILICATILOR SI ANALIZE TEHNICE
STRUCTURILE CRISTALINE
Tipuri de retele cristaline. Tipuri de coordinatie. Structuri oxidice si silicatice.
Defectele solidelor cristaline.
REACTII SI SINTEZE CRISTALO-CHIMICE ALE SOLIDELOR SILICATICE
Transformari polimorfice. Deshidratarea. Reactii de hidratare.
ECHILIBRE TERMICE
Regula fazelor. Echilibre la sisteme unare, binsare, ternare.
APLICATII LA:
Sisteme oxidice, la silice si alumina, la spineli, la oxizi alcalini, la
oxizi alcalino-pamantosi, la metale grele si combinate*), SiO2, Al2O3,
SiO2-Al2O3, SiO2-Al2O3-Na2O3, SiO-Al2O3-K2O3*).
ANALIZE TEHNICE
Separarea si purificarea substantelor chimice (distilarea si rectificarea,
extractia, adsorbtia si absorbtia, cristalizarea, etc.).
Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale materiilor prime
destinate obtinerii izolatorilor (umiditate, apa de cristalizare, densitate,
vascozitate, adaosuri de activare).
Determinarea caracteristicilor fizico-chimice la sisteme liante (continutul
de oxizi, viteza de stingere, timp de priza, rezistenta)*).
Determinari specifice ceramicii si ipsosului (Ceramica - determinarea
umiditatii, plasticitatii, tixotropiei, contractiei, densitatii reale si
aparente, etc. Ipsos - determinarea apei pentru pasta de consistenta normala,
determinarea timpului de priza, determinarea rezistentelor mecanice, etc.).
III.10. MATERIALE PENTRU CONSTRUCTII
MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN PIATRA NATURALA
Materiale din piatra masiva (Caracteristici. Utilizari. Reprezentari
conventionale). Agregate naturale (Tipuri. Utilizari. Prelucrarea agregatelor
in balastiera). Determinarea curbelor granulometrice la agregatele naturale.
LIANTI MINERALI
Lianti nehidraulici (Argila: caracteristici, utilizari. Varul: fabricarea
varului bulgari, stingerea varului, utilizare, controlul calitatii varului.
Ipsosul: tipuri, caracteristici, utilizari). Lianti hidraulici (Lianti
clincherizati. Lianti hidraulici cu adaosuri). Caracteristici, conditii tehnice
de calitate, domenii de utilizare.
MORTARE CU LIANTI MINERALI
Stabilirea compozitiei diferitelor mortare. Dozarea si prepararea mortarelor.
Conditii de calitate. Incercari pentru controlul calitatii mortarelor intarite.
Domenii de utilizare.
BETOANE CU LIANTI MINERALI
Tipuri de betoane - domenii de utilizare. Stabilirea compozitiei, dozarea
si amestecarea componentilor. Proprietatile betonului proaspat si intarit.
PRODUSE DIN BETON
Produse din beton pentru zidarii (blocuri mici din beton usor; blocuri mici
si placi din beton celular). Produse din beton pentru drumuri (placile de
pavaj; borduri din beton). Produse din beton pentru placaje (placi din beton
mozaicate; plinte si scafe din beton mozaicate; tuburi din beton).
PRODUSE DIN AZBOCIMENT
Placi din azbociment - caracteristici, utilizari. Tuburi din azbociment -
caracteristici utilizari.
MATERIALE CERAMICE PENTRU CONSTRUCTII
Materii prime pentru fabricarea produselor ceramice. Produse ceramice
brute. (Caracteristici, domenii de utilizare. Reprezentari conventionale).
Materiale pentru zidarii, placaje si pardoseli. Materiale ceramice pentru
invelitori. Produse ceramice refractare. Alte produse ceramice brute. Produse
din ceramica fina: 1. Produse poroase (Placi din faianta, majolica; Placi tip
CESAROM; Teracotele); 2. Produse compacte (placi din gresie ceramica:
Portelanul; Semiportelanul; Caracteristici, utilizari).
LEMNUL SI PRODUSELE DIN LEMN
Caracteristicile generale ale lemnului, proprietati fizice si mecanice,
specii de lemn folosite in constructii. Produsele din lemn folosite in
constructii (Produse din lemn brut. Produse semifinite din lemn. Produse finite
din lemn. Produse din valorificarea superioara a lemnului. Uscarea, conservarea
si protectia produselor lemnoase).
METALE SI PRODUSE DIN METALE
Caracteristici generale, compozitii, tehnologii de fabricatie. Produse din
otel pentru constructii metalice si confectii metalice. Produse din otel beton
armat si beton precomprimat. Metale neferoase si aliajele lor folosite in
constructii. Produse din metal pentru asamblari. Coroziunea metalelor si
protectia contra coroziunii.
LIANTI BITUMINOSI
Tipuri, caracteristici generale, utilizari. Lianti bituminosi folositi la
rece. Lianti bituminosi folositi la cald. Mortare si betoane asfaltice, domenii
de utilizare (masticuri si mixturi bituminoase).
MASE PLASTICE UTILIZATE IN CONSTRUCTII
Materiale de polimeri sinteticii (pentru pardoseli, placaje, invelitori):
Caracteristici. Sortimente. Utilizari. Cauciuc natural: Caracteristici.
Utilizari. Materiale de sinteza obtinute prin polimerizare si policondensare:
Caracteristici. Utilizari.
MATERIALE PENTRU IZOLATII
Tipuri, caracteristici, utilizari. Materiale pentru hidroizolatii.
Materiale pentru termoizolatii. Materiale pentru fonoizolatii. Materiale pentru
izolatii anticorozive.
MATERIALE DE PROTECTIE (FINISAJE)
Materiale pentru zugraveli si vopsitorii (Sortimente. Caracteristici).
Materiale pentru tapete (Sortimente. Utilizari). Adezivi si chituri.
PRODUSE DIN STICLA UTILIZATE IN CONSTRUCTII
Produse din sticla pentru ferestre si luminatoare. Produse din sticla
pentru lucrari de protectie si finisaj. Produse din sticla pentru plansee si
pereti luminosi. Tuburi si tevi din sticla.
III.11. MATERIALE PENTRU INSTALATII
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Obiectul si importanta studiului materialelor de instalatii. Standardizarea
si tipizarea in domeniul materialelor de constructii si instalatii.
PROPRIETATILE GENERALE ALE MATERIALELOR SI ALIAJELOR UTILIZATE IN
INSTALATII
Proprietatile generale ale materialelor metalice. Proprietatile fizice ale
materialelor metalice. Proprietatile mecanice ale materialelor metalice. Metale
feroase: fonta, otelul. Metale si aliaje neferoase. Coroziunea metalelor si
protectia contra coroziunii: fenomenul de coroziune, protectia contra
coroziunii.
MATERIALE DIVERSE FOLOSITE IN INSTALATII
Materiale pentru etansare (garnituri de etansare, franghie de canepa alba
si gudronata, mastic bituminos). Materiale pentru izolare termica (materiale pe
baza de sticla, zgura si roci silicioase, materiale pe baza de azbest,
materiale pe baza de diatomit, materiale din pluta, materiale din lemn).
Materiale pentru izolare fonica. Materiale hidroizolante (materiale
bituminoase, materiale pe baza de sticla, materiale hidroizolante pe baza de
polimeri). Materiale pentru protectii anticorozive (vopsele, lacuri, emailuri
si grunduri antiacide). Materiale plastice. Materiale pentru sudura. Materiale
si accesorii pentru instalatii (produse metalice cu tije cilindrice pentru
asamblari, bratari, console si reazeme comune pentru conducte, console si
sustinatori pentru radiatoare).
TUBURI, TEVI SI PIESE DE LEGATURA FOLOSITE LA INSTALATIILE INTERIOARE SI
EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA
Tevi si piese de legatura din otel. Tuburi din azbociment si piese de
legatura. Tuburi din beton armat. Tevi si piese de legatura din material
plastic, tevi si piese de legatura din policlorura de vinil, tevi din poliester
armate cu fibra de sticla.
TUBURI, TEVI SI PIESE DE LEGATURA FOLOSITE LA INSTALATIILE INTERIOARE SI
EXTERIOARE DE CANALIZARE
Tuburi si piese de legatura din fonta. Tevi din plumb de scurgere. Tuburi
si piese de legatura din gresie, ceramica. Tuburi din beton. Tevi si piese
fasonate din materiale plastice.
ARMATURI PENTRU CONDUCTE
Armaturi de inchidere; robinete cu ventil, robinete cu sertar, robinete cu
cep. Armaturi de retinere.
OBIECTE SANITARE, ARMATURI SI ACCESORII
Obiecte sanitare (generalitati; lavoare, cazi de baie si cazi de dus, vase
de closet, bideuri, pisoare, spalatoare si chiuvete). Armaturi pentru obiecte
sanitare: armaturi de serviciu, armaturi de evacuare. Accesorii pentru obiecte
sanitare.
MATERIALE PENTRU INSTALATII DE COMBATERE A INCENDIILOR
Hidranti interiori. Sprinclere si drencere: (sprinclerul cu dispozitiv
metalic de declansare, sprinclerul cu bulb, drencere).
MATERIALE PENTRU INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE
Tevi si piese de legatura. Rasuflatori. Regulatoare de presiune
(regulatorul de presiune pentru debite mici, regulatorul de presiune pentru
baterii de gaz petrolier lichefiat).
MATERIALE PENTRU INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA
Tevi si piese de legatura. Corpuri si aparate de incalzire (radiatoare,
serpentine si tuburi de incalzire, registre de incalzire, convectoare,
convectoradiatoare, aeroterme, domoterme). Cazane de apa calda si cazane de apa
fierbinte.
APARATE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM
Aparate pentru incalzirea directa a apei calde de consum (cazanul de baie
din tabla emailata; incalzitoare electrice pentru apa de consum - boilere
electrice). Schimbatoare de caldura pentru prepararea apei calde de consum
(boilere, aparate in contracurent).
MATERIALE, UTILAJE, APARATE, CONFECTII SI DISPOZITIVE FOLOSITE IN
INSTALATIILE DE VENTILARE SI CONDITIONARE A AERULUI
Canale de aer si piese de racordare, tronsoane drepte, piese de racordare.
Dispozitive de reglare a debitului de aer (clopote de reglaj, sibare).
Ventilatoare (tipuri de ventilatoare). Pompe.
III.12. CHIMIA LEMNULUI
INSUSIRILE CHMICE, FIZICE SI MACROMOLECULARE ALE LEMNULUI
Proprietati fizice ale lemnului. Proprietati chimice ale lemnului.
Procesele de sorbtie, difuzie, permeabilitate si umflare a lemnului.
Proprietati energetice ale lemnului.
CHIMIA LIGNINEI
Definitie, compozitie elementara si reactii de culoare. Metode de separare.
Legatura dintre lignina si hidratii de carbon. Grupele functionale ale
ligninei. Proprietati fizice ale ligninei.
TEORII ACTUALE PRIVIND MECANISMUL DEZINCRUSTARII LEMNULUI
Chimismul fierberii sulfit. Structura acizilor lignosulfici. Chimismul dezincrustarii
alcaline si sulfat. Domenii de utilizare.
CHIMIA HEMICELULOZELOR
Definitie. Separarea hemicelulozelor din lemn. Structura moleculara.
Utilizari.
CELULOZA
Structura moleculara. Celuloza monocristalina.
PROPRIETATILE FIZICO-CHIMICE ALE CELULOZEI
Masa molara. Polimolecuralitatea. Dizolvanti si sisteme de solventi ai
celulozei. Proprietati superficiale electrochimice ale celulozei. Proprietati
hidrofile ale celulozei. Fundamente teoretice ale prelucrarii tehnologice a
materialelor fibroase celulozice.
REACTIILE CELULOZICE
Reactiile de complexare aditiva a celulozei. Reactiile de distructie ale
celulozei. Reactiile de oxidare ale celulozei. Esterii celulozei. Caile de
modificare a insusirilor celulozei cu ajutorul reactiilor chimice. Substante
extractive din lemn.
III.13. MARINARIE
DEFINITIA, CALITATILE SI GEOMETRIA NAVELOR
ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE NAVELOR
ARBORADA SI GREEMENTUL NAVELOR
MACARALE, PALANCURI, ACCESORII PE PUNTE
AMBARCATIUNI CU FLAME SI VELE
INSTALATIA DE ANCORARE
INSTALATIA DE ACOSTARE
INSTALATIA DE GUVERNARE
INSTALATIA PENTRU MANEVRAREA GREUTATILOR SI AMBARCAREA OAMENILOR LA BORD
III.14. EXPLOATARE POSTA-PRESA
OBIECTE DE CORESPONDENTA - PROCESUL DE EXPLOATARE
Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta (Definitii.
Dimensiuni. Limite. Greutate. Conditionare).
Redactarea adresei: reguli generale, exceptii.
Indicatiile speciale si specifice aplicate la aceasta categorie (A.R.,
P.C., Expres, Post-restant, Casuta Postala, Recomandat, confirmarile
ulterioare).
Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla si recomandata (Prezentarea
bucata cu bucata. Prezentarea in serii).
Incheierea operatiunilor de prezentare. Inchiderea expeditiei. Efectuarea
schimbului de expeditie.
Primirea expeditiei si prelucrarea in vederea distribuirii.
Distribuirea (Distribuirea corespondentei simple. Distribuirea
corespondentei inregistrate. Distribuirea actelor de procedura. Trimiteri care
nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, inapoierea, reexpedierea,
trimiterea la pastrare).
MANDATE POSTALE SI TELEGRAFICE-PROCESUL DE EXPLOATARE
Mandate postale si telegrafice (Definitie. Completarea formularelor).
Redactarea adresei la mandate, exceptii de la adrese. Indicatii generale
folosite la mandatele postale si indicatii specifice folosite la mandatele
telegrafice. Prezentarea mandatelor postale si telegrafice - operatiuni
efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (Prezentarea bucata cu bucata.
Prezentarea in serii. Modalitati de plata la mandate). Prelucrarea la sosire a
mandatelor - verificarea in vederea achitarii. Achitarea mandatelor
(Formalitati la achitare: cu numerar, cu ordin de plata, cu cont avans, cu
proces-verbal f.31. Mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate,
inapoiate, reexpediate, trimise la pastrare). Inaintarea conturilor de mandate
si verificarile efectuate la controlul ulterior.
SERVICII POSTALE NOI, CONTRACTE SI CONVENTII ALE R.A.P.R.
Efectuarea de operatiuni C.E.C. in oficiile postale (Formulare folosite.
Depuneri si restituiri. Acte de legitimare valabile). Operatiuni Banc Post
executate in oficiile postale. Servicii postale noi (de curierat: Prioripost,
E.M.S., Ultrapos; comerciale; de corespondenta comerciala: C.R., C.C.R.I.; de
reclama si publicitate).
OBIECTE DE MESAGERIE - PROCESUL DE EXPLOATARE (PREZENTAREA, PRELUCRAREA,
INMANAREA
Trimiteri ce fac parte din aceasta categorie (Definitii. Dimensiuni.
Limite. Greutate. Conditionare). Conditii de admitere la prezentarea obiectelor
de mesagerie (Adresarea. Indicatii specifice: voluminos, fragil, valoare,
factaj, ramburs. Ambalarea. Legarea. Sigilarea). Prezentarea obiectelor de
mesagerie - operatiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de
mesagerie: colet, scrisoare cu valoare (Prezentarea bucata cu bucata.
Prezentarea in serii). Prelucrarea in vederea expedierii si efectuarea
schimbului de expeditii. Primirea expeditiei la oficiu - operatiuni de primire,
verificare si cartare pe locuri de munca. Inmanarea obiectelor de mesagarie
(Inmanarea coletelor cu si fara valoare declarata. Inmanarea scrisorilor cu
valoare. Predarea sacilor cu corespondenta. Gropurilor. Casetelor colectoare si
C.F.R. Mesagerii ce nu pot fi inmanate). Registre si formulare cu regim special
folosite in posta evidenta, folosirea si justificarea acestora. Mesageria cu
ramburs, forma de trecere de la posta clasica la serviciile postale noi.
III.15. ORGANIZAREA UNITATILOR P.T.T.R.
SISTEMUL ORGANIZATORIC POSTAL PE TARA
Organigrame (Ministerul Comunicatiilor, Compania Nationala, Posta Romana,
oficiu postal). Clasificarea subunitatilor postale. Relatii de subordonare
directa, indirecta; relatii colaterale (C.N.P.R., Directii Regionale, Oficii
Judetene de Posta, Oficii teritoriale, urbane, rurale). Obiective pentru
stabilirea criteriilor de infiintare, transformare si organizare a
subunitatilor postale.
ATRIBUTIILE REGIUNILOR, DIRECTIILOR, SERVICIILOR, BIROURILOR, OFICIILOR
POSTALE
C.R.T. (organizare, atributii). Conceperea itinerariilor C.P.A.
ORGANIZAREA PROCESULUI DE EXPLOATARE POSTALA
Prelucrarea trimiterilor postale. Transporturile postale.
ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCA
Organizarea rationala in toate etapele procesului de exploatare. Colectare.
Prezentare. Prelucrare. Transport. Distribuire. Asigurarea securitatii
valorilor.
III.16. BIOCHIMIE
COMPOZITIA CHIMICA A ALIMENTELOR
Apa. Substante minerale. Substante organice.
GLUCIDE
Structura, importanta. Oze: proprietati, reprezentanti importanti (hexoze
si pentoze). Ozide: holozide-structura, proprietati, reprezentanti, rol
(oligoglucide, poliglucide). Heterozide: proprietati, reprezentanti importanti.
LIPIDE
Compozitia chimica. Lipide simple: gliceride, ceride, steride - structura
chimica, proprietati, reprezentanti importanti. Lipide complexe: fosfatide,
structura chimica, proprietati.
PROTIDE
Originea si rolul protidelor in organism. Aminoacizi alifatici, aromatici
si heterociclici - structura, proprietati, importanta. Proteine: structura,
proprietati. Heteroproteide.
BLOCATALIZATORI
Vitamine. Enzime.
VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR
Inocuitatea. Valoarea nutritiva. Calitate senzoriala. Calitate de
prezentare.
BIOCHIMIA CARNII
Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.
BIOCHIMIA LAPTELUI SI PRODUSELOR LACTATE
Compozitia chimica. Valoare nutritiva.
BIOCHIMIA BERII SI A VINULUI
Compozitia chimica. Valoarea nutritiva a berii si a vinului.
BIOCHIMIA LEGUMELOR SI FRUCTELOR
Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.
BIOCHIMIA CEREALELOR SI A PRODUSELOR DE PANIFICATIE
Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.
BIOCHIMIA ZAHARULUI SI ULEIULUI
Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.
III.17. MATERII PRIME SI MATERIALE FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
III.17.1. MATERII PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
MATERII PRIME DE ORIGINE VEGETALA
Cerealele (Tipuri de cereale. Caracteristici tehnologice si morfologice ale
boabelor. Compozitia chimica. Obtinerea diferitelor sortimente de faina.
Insusirile fainii).
Plantele oleaginoase (Tipuri de plante oleaginoase. Structura morfologica a
semintelor. Proprietatile fizice si chimice ale semintelor. Proprietatile si
utilizarile uleiului brut).
Sfecla de zahar (Compozitia chimica a sfeclei de zahar. Factorii ce
influenteaza calitatea sfeclei. Melasa, subprodus al prelucrarii sfeclei).
Legumele si fructele (Tipuri de legume si fructe folosite pentru
industrializare. Insusiri senzoriale, fizico-chimice si microbiologice.
Compozitia chimica a legumelor si fructelor).
Strugurii (Morfologia strugurelui si a bobului. Compozitia chimica a
strugurelui).
MATERII PRIME DE ORIGINE ANIMALA
Carnea (Specii de animale utilizate la industrializare. Structura carnii.
Compozitia chimica a carnii. Caracteristicile tehnologice).
Laptele (Proprietatile fizice ale laptelui. Compozitia chimica si influenta
acesteia in obtinerea produselor lactate).
III.17.2. MATERII PRIME AUXILIARE FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
Materii prime auxiliare pentru prepararea produselor (Sarea comestibila.
Uleiul vegetal. Substante gelifiante, liante si stabilizatoare. Emulgatori si
plastifianti. Substante revelatoare ale gustului si culorii. Saruri nutritive.
Preparate enzimatice).
Materii prime auxiliare pentru imbunatatirea insusirilor produselor
(Condimente. Coloranti alimentari. Acizii alimentari. Substante aromatizante).
III.17.3. APA IN INDUSTRIA ALIMENTARA
Surse de apa. Duritatea apei. Metode de purificare si tratare a apei.
Epurarea apelor reziduale.
III.18. MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU INDUSTRIA USOARA (TEXTILE)
III.18.1. STUDIUL FIBRELOR TEXTILE
STRUCTURA SI COMPOZITIA FIBRELOR TEXTILE
PROPRIETATI GENERALE ALE FIBRELOR
Proprietati fizice (1. Masa volumica. Culoarea. Luciul. Lungimea fibrelor;
2. Densitatea de lungime. Calcule; 3. Higroscopicitatea. Repriza fibrelor.
Calcule; 4. Comportarea fibrelor la temperatura si ardere).
Proprietati mecanice (1. Rezistenta la tractiune. Definitie. Exprimare.
Calcule; 2. Alungirea la rupere. Elasticitatea. Calcule; 3. Comportarea
fibrelor la frecare. Impaslirea).
Proprietatii chimice ale fibrelor (Comportarea fibrelor textile la agentii
chimici folositi la operatiile de curatire, albire, degomare, mercerizare,
carbonizare).
FIBRE NATURALE
Bumbacul (Obtinerea fibrei de bumbac. Compozitia si structura bumbacului.
Proprietatile si intrebuintarile bumbacului).
Fibre liberiene (Obtinerea fibrelor de in si canepa. Compozitia si
structura inului si canepii. Proprietatile si intrebuintarile fibrelor
liberiene).
Lana (Obtinerea fibrei de lana. Compozitia si structura lanii.
Proprietatile si intrebuintarile fibrei de lana).
Matasea naturala (Obtinerea fibrei de matase naturala. Compozitia si
structura fibrei de matase naturala. Proprietatile si intrebuintarile fibrei de
matase naturala).
Azbestul (Obtinerea fibrei de azbest. Proprietatile si intrebuintarile
fibrei de azbest).
FIBRE CHIMICE
Vascoza (Obtinerea fibrelor. Structura, proprietatile si intrebuintarile
fibrelor. Celofibra).
Fibrele acetat (Obtinerea fibrelor. Proprietatile si intrebuintarile
fibrei).
Fibre poliamidice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile si intrebuintarile
fibrei).
Fibre poliesterice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile si intrebuintarile
fibrei).
Fibre poliacrilonitrilice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile si
intrebuintarile fibrei).
III.18.2. STUDIUL PRODUSELOR TEXTILE
FIRE TEXTILE
Definirea firelor. Clasificarea firelor. Proprietatile firelor (densitate
de lungime, torsiune, rezistenta).
TESATURI
Definirea tesaturii. Clasificarea tesaturilor. Proprietatile tesaturilor.
TRICOTURI
Definirea tricoturilor. Clasificarea tricoturilor. Proprietatile
tricoturilor.
III.19. MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU INDUSTRIA USOARA (PIELARIE)
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Clasificarea materiilor prime folosite la confectionarea articolelor din
piele si inlocuitori de piele. Clasificarea materialelor auxiliare folosite la
confectionarea articolelor din piele.
PIELE NATURALA
Structura pielii crude (Conservarea pielii crude. Prelucrarea pielii crude.
Structura pielii crude). Topografia si desenul pielii finite. Compozitia
chimica a pielii. Caracteristicile pielii finite. (Caracteristici fizice.
Caracteristici mecanice. Comportarea pielii fata de agentii fizici si chimici).
Defectele pielii finite. Sortimente de piei naturale folosite la
confectionarea, articolelor din piele (Piei flexibile: sortimente,
caracteristici, domenii de utilizare, identificare. Piei rigide: sortimente,
caracteristici, domenii de utilizare, identificarea diferitelor sortimente).
INLOCUITORI DE PIELE
Clasificare (inlocuitori flexibili, inlocuitori rigizi). Caracteristici
(Inlocuitori flexibili, Inlocuitori rigizi). Defectele inlocuitorilor de piele.
MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE
Materiale textile: ata, tesaturi, tricoturi, benzi textile, siret, sfoara
(Clasificare si caracteristici). Materiale metalice (Clasificare si
caracteristici). Produse chimice (Adezivi, solventi: clasificare,
caracteristici. Produse pentru finisarea articolelor din piele si inlocuitori
de piele: clasificare, caracteristici).
III.20. INTRODUCERE IN ARTA SI TEHNICA CINEMATOGRAFICA
Evolutia artei cinematografice.
Repere ale dezvoltarii cinematografiei in Romania.
Notiuni generale despre lumina si culoare.
Bazele psiho-fizice ale inregistrarii si redarii imaginilor in
cinematografie si televiziune.
Formate si sisteme de cinema.
Sisteme de inregistrare si redare a imaginilor cinematografice.
Sisteme de inregistrare si redare a sunetului in cinematografie.
Notiuni privind tehnologia realizarii filmelor.
Generalitati privind tehnici speciale utilizate in procesul de realizare a
filmelor.
Principalele utilaje si echipamente cinematografice. Prezentare generala.
Generalitati privind sistemele optice ale echipamentelor cinematografice.
Studioul cinematografic - baza de realizare a filmelor.
Cinematograful - baza de realizare a spectacolului cinematografic.
Arhiva de filme - baza conservarii si valorificarii fondului de filme.
III.21. HIDROTEHNICA SI GOSPODARIRE APE
RESURSE DE APA
Definirea resurselor de apa. Resursele de apa atmosferica. Resurse de apa
oceanice. Influenta activitatii omului asupra resurselor de apa. Caracterizarea
apelor din punct de vedere cantitativ. Caracterizarea apelor din punct de
vedere calitativ.
FOLOSINTE DE APE
Tipuri de folosinte. Caracteristici principale ale folosintelor de apa.
Ciclul folosintelor. Perioada de analiza. Conditii limitative ale satisfacerii
folosintelor. Gradul de satisfacere a folosintelor. Definirea posibilitatilor
de satisfacere a folosintelor. Metode de definire a posibilitatilor de
satisfacere a folosintelor. Cerinte cantitative de apa ale folosintelor. Tipuri
de cerinte cantitative. Definirea cerintelor cantitative de apa.
SCHEME DE GOSPODARIRE A CALITATII APELOR
Probleme generale. Scheme bazate pe impiedicarea patrunderilor reziduurilor
in apa. Scheme bazate pe modificarea regimului apelor uzate. Scheme bazate pe
sporirea capacitatii cursurilor de apa de a primi reziduuri.
EFECTELE DAUNATOARE ALE APELOR
Consideratii generale. Inundatiile. Inmlastinirile. Eroziunea solului prin
apa. Alunecarile de teren.
III.22. METEOROLOGIE GENERALA
Notiuni introductive.
Organizarea observatiilor metrologice.
Atmosfera.
Energia solara.
Temperatura aerului.
Temperatura solului.
Presiunea atmosferica.
Vantul.
Umiditatea aerului.
Precipitatii si stratul de zapada.
Durata de stralucire a soarelui.
Vizibilitatea meteorologica.
Depuneri de gheata.
Aparatura meteorologica speciala.
Fenomene meteorologice.
Prelucrarea prima a datelor meteorologice.
Fluxul informational de date meteo.
Cunoasterea activitatii statiilor de deservire judeteana date meteo.
Prelucrarea diagramelor (termograma, barograma, hidrograma, pluviograma,
anemograma, heliograma).
III.23. AGROTEHNICA
SISTEME DE LUCRARI ALE SOLULUI
Sistemul de pregatire a terenului pentru semanaturile de toamna. Sistemul
de pregatire a terenului pentru semanaturile de primavara. Sistemul de lucrari
pentru culturile succesive. Sistemul de lucrari pe terenuri neproductive si
slab productive (erodate, nisipoase, saraturoase, desecate si indiguite).
FERTILIZAREA SOLULUI
Ingrasaminte organice si biopreparate. Folosirea ingrasamintelor chimice cu
azot. Folosirea ingrasamintelor chimice cu fosfor si potasiu. Folosirea
amendamentelor. Protectia muncii la folosirea ingrasamintelor.
INFIINTAREA CULTURILOR
Prin semanat (Calitatile unei seminte bune de semanat. Conditionarea
semintelor si tratarea semintelor pentru semanat. Metode de semanat. Calculul
cantitatii de samanta la ha).
Prin plantat (Calitatile rasadului. Plantatul: pregatirea rasadului si
tehnica plantarii).
LUCRARILE DE INGRIJIRE
Lucrarile de ingrijire ce se aplica culturilor de toamna. Lucrarile de
ingrijire ce se aplica culturilor de primavara si vara. Lucrarile de ingrijire
ce se aplica culturilor legumicole. Lucrarile de ingrijire in livezi si vii.
COMBATEREA BURUIENILOR
Particularitati biologice si clasificarea buruienilor. Combaterea
buruienilor prin metode agrotehnice si chimice.
III.24. TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE
FUNCTIONAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA
Elementele constructive ale motorului cu aprindere prin compresie in patru
timpi. Functionarea motorului cu ardere interna in patru timpi (cu aprindere
prin scanteie si cu aprindere prin compresie).
MECANISMUL MOTOR
Elementele constructive ale mecanismului motor. Cinematica mecanismului
motor.
MECANISMUL DE DISTRIBUTIE
Constructia si functionarea mecanismului de distributie. Diagrama
distributiei.
SISTEMUL DE ALIMENTARE
Combustibili pentru motoare si proprietatile lor. Descrierea si
functionarea schemei circuitului combustibilului la sistemul de alimentare al
motorului cu aprindere prin compresie.
SISTEMUL DE UNGERE
Lubrifianti pentru motoare si transmisii, proprietatile lor. Descrierea si
functionarea schemei circuitului uleiului in sistemul de ungere ale motoarelor.
SISTEMUL DE RACIRE
Tipuri de sisteme de racire cu aer si cu lichid (avantaje si dezavantaje).
Constructia si functionarea sistemului de racire cu lichid.
INSTALATIA DE PORNIRE
Conditiile pornirii. Metode de pornire. Pornirea electrica a motoarelor.
TRANSMISIA TRACTOARELOR
Elementele constructive ale transmisiei tractoarelor pe roti (constructie,
functionare). Schema cinematica a transmisiei tractoarelor pe roti.
MECANISMUL DE FRANARE
Rolul, factori care influenteaza franarea (spatiul minim de franare).
Tipuri de mecanisme de franare folosite la tractoare si remorci.
ECHIPAMENT DE LUCRU
Constructia si functionarea dispozitivelor de tractiune si cuplare cu care
sunt echipate tractoarele agricole. Priza de putere (constructie, functionare).
III.25. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE
CELULA ANIMALA
Morfologia celulei. Fiziologia celulei.
TESUTURI
Epiteliale. Conjunctive. Musculare. Nervoase.
APARATUL DE SUSTINERE SI MISCARE
Osteologia. Artrologia. Miologia.
APARATUL DIGESTIV
Segmentele tubului digestiv, glande anexe. Diferente pe specii de mamifere.
Aparatul digestiv la pasari. Fiziologia aparatului digestiv la mamifere.
Fiziologia aparatului digestiv la pasari.
APARATUL RESPIRATOR
Anatomia aparatului respirator la mamifere. Diferente pe specii de
mamifere. Aparatul respirator la pasari. Fiziologia respiratiei la mamifere.
Fiziologia aparatului respirator la pasari.
APARATUL URINAR
Anatomia si fiziologia aparatului urinar la mamifere. Anatomia si
fiziologia aparatului urinar la pasari.
APARATUL CIRCULATOR
Sangele. Limfa. Lichidul interstitial. Alcatuirea aparatului
cardiovascular. Fiziologia aparatului circulator.
SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos al vietii de relatie. Sistemul nervos central. Sistemul
nervos periferic. Sistemul nervos al vietii vegetative sau neurovegetative.
GLANDELE ENDOCRINE
Glanda hipofiza. Glanda epifiza. Glanda tiroida. Glandele paratiroide.
Glandele suprarenale. Timusul si bursa lui Fabricius. Hormonii placentei.
III.26. IGIENA SI ALIMENTATIA ANIMALELOR DOMESTICE
FACTORI NATURALI SI DE MEDIU
Aerul - factor de influenta asupra sanatatii si productiei animalelor.
Solul - factor de influenta asupra sanatatii si productiei animalelor. Apa -
factor de influenta asupra sanatatii si productiei animalelor.
FACTORI ARTIFICIALI DE MEDIU
Igiena adaposturilor. Igiena nutreturilor. Igiena corporala.
IGIENA ANIMALELOR DE REPRODUCTIE
IGIENA CRESTERII TINERETULUI ANIMAL
FILTRUL SANITARO-VETERINAR SI DEZINFECTIA
Dezinfectia. Dezinsectia. Deratizarea.
APRECIEREA VALORII NUTRITIVE A NUTRETURILOR
Compozitia chimica a nutretului. Digestia substantelor nutritive.
Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor. Unitati de masura a valorii
nutritive folosite la noi in tara (UN; UF; EA.).
CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR
Notiunea de nutret. Clasificarea nutreturilor. Nutreturi suculente,
fibroase, grosiere. Concentrate, energetice si minerale. Prepararea si
reconditionarea nutreturilor.
STABILIREA NECESARULUI DE SUBSTANTE NUTRITIVE
Notiuni despre normele de baza. Notiuni despre baza furajera.
III.27. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI
MORFOLOGIA EXTERNA A ALBINEI
Invelisul corpului, segmentatia corpului, aparatul locomotor.
APARATUL DIGESTIV
Parti componente. Glandele mandibulare, glandele anexe. Fiziologia
aparatului digestiv.
ORGANELE SIMTULUI, VAZULUI
Ochii simpli si compusi; organe olfactive. Rolul senzitiv al antenelor.
Simtul auzului. Perceperea temperaturii. Simtul de orientare.
APARATUL DE REPRODUCERE
Organul de reproducere la mascul si femela. Fiziologia aparatului
reproducator.
REPRODUCEREA ALBINELOR
Formarea oualor. Partenogeneza, spermatogeneza. Imperecherea matcii.
Hranirea diferentiata a larvelor de matca, albina lucratoare si trantor.
COMPONENTA FAMILIEI DE ALBINE
Cele trei tipuri morfologice; matca, albinele lucratoare si trantorii.
Rolul lor in viata sociala a familiei.
PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE ALBINEI MELIFERE
Aptitudinea de acumulare a rezervelor de hrana. Hrana si relatiile de
nutritie dintre albine. Nectarul si transformarea lui. Polenul. Necesarul de
apa al albinelor.
CUIBUL ALBINELOR
Componenta cuibului - faguri si tipuri de celule. Activitatea albinelor in
raport de varsta lor. Glandele cerifere. Ingrijirea puietului.
III.28. BAZA MELIFERA SI SERICICOLA
PLANTELE MELIFERE AGRICOLE DE CULTURA
Culturi de camp (floarea-soarelui; rapita de toamna; mustarul alb). Culturi
furajere (sparceta; trifoiul rosu si alb).
POMI SI ARBUSTI FRUCTIFERI
Ciresul. Caisul. Marul. Parul. Prunul.
PLANTE MELIFERE DE PADURE
Salcamul alb. Teiul. Artarul. Jugastrul. Zmeurul.
PLANTE MELIFERE DE FANETE SI PASUNE
DUDUL
RICINUL
PLANTE TOXICE PENTRU ALBINE
Principalele plante toxice si influenta lor asupra albinelor. Masuri de
protectie a muncii pentru evitarea intoxicatiilor.
IMBUNATATIREA BAZEI MELIFERE
Necesitatea si sarcinile privind imbunatatirea bazei melifere. Conservarea
bazei melifere. Selectia plantelor melifere. Metode de imbunatatire a bazei
melifere.
TIPURILE DE CULES SI ZONELE BIOAPICOLE DIN ROMANIA.
Culesul de productie si de intretinere. "Tipul I de cules si zona
bioapicola din Campia Romana si Dobrogea. Tipul II de cules si zona bioapicola
din Podisul Moldovei. Tipul III de cules si zona bioapicola din Campia de Vest.
Tipul IV de cules si zona bioapicola din Transilvania. Tipul V de cules si zona
bioapicola montana. Tipul VI de cules si zona bioapicola de pe versantii
Muntilor Carpati.
BALANTA MELIFERA
Estimarea bazei melifere. Stabilirea suprafetelor ocupate cu plante
melifere. Stabilirea numarului de familii ce pot fi intretinute pe o vatra de
stupina, intocmirea balantei melifere.
III.29. DENDROLOGIE SI DENDROMETRIE
NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DENDROMETRIE
Partile componente ale arborelui si forma fusului. Procedee si instrumente
pentru masurarea dimensiunii arborelui.
CURBAREA ARBORELUI DOBORAT SI A PARTILOR COMPONENTE ALE ACESTUIA
Curbarea lemnului rotund. Curbarea lemnului asezat in figuri. Curbarea
lemnului prelucrat.
CURBAREA ARBORELUI IN PICIOARE
Coeficienti de forma. Descresterea diametrului fusului. Tabele de cubaj
pentru fisuri sau arbori intregi.
ARBORETUL SI PRINCIPALELE LUI CARACTERISTICI
Denumirea principalelor caracteristici ale arborelui.
PROCEDEE DE INVENTARIERE, CUBARE SI SORTARE A ARBORETULUI
Inventarierea arboretelor. Procedee de cubare si sortare a arboretelor.
Determinarea volumului pe sortimente.
DETERMINAREA CRESTERILOR
Clasificarea cresterilor. Determinarea cresterilor in arbori. Determinarea
cresterilor la arborete.
EVALUARI FORESTIERE
Actul de punere in valoare. Stabilirea cotelor de pus in valoare.
Amplasarea masei lemnoase. Delimitarea pe teren a parchetelor. Evaluarea
cantitativa, calitativa si valorica a masei lemnoase.
NOTIUNI GENERALE DE STUDIUL LEMNULUI
Structura lemnului. Identificarea lemnului. Proprietatile lemnului.
Defectele lemnului.
PRODUSELE EXPLOATARII LEMNULUI
Sortimente de lemn brut. Sortarea arborilor doborati.
CURATIREA SI SELECTIONAREA LEMNULUI
Curatirea de craci si cioturi. Sectionarea lemnului.
III.30. METROLOGIE
MASURAREA LUNGIMILOR
Sublerele de exterior: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii,
mijloace si metode de verificare metrologica). Micrometrele: descriere,
utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare
metrologica). Comparatoarele cu cadran: descriere, utilizare, verificare
metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica).
Comparatoarele Abbe verticale: descriere, functionare, utilizare, verificare
metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica).
MASURAREA MASELOR
Clasificarea aparatelor de cantarit. Balanta simpla (descriere,
functionare, simpla si dubla cantarire).
MASURAREA FORTELOR
Dinamometre: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii,
mijloace si metode de verificare metrologica).
MASURAREA PRESIUNILOR
Aparate cu lichid, cu rezervor si tub vertical pentru masurarea presiunii:
descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de
verificare metrologica).
Aparate cu lichid, cu rezervor si tub inclinat pentru masurarea presiunii:
descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de
verificare metrologica).
Aparate indicatoare cu element elastic (manometre cu tub Bourdon):
descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de
verificare metrologica).
MASURAREA VOLUMELOR
Contoare de apa (apometre): tipuri constructive, descriere si functionare,
utilizare, conditii metrologice. Contoare de volum pentru gaze: tipuri
constructive, descriere si functionare, utilizare, conditii metrologice.
ETALOANE ELECTRICE
Etalonul de tensiune Weston: constructie, clasificare, parametrii. Etalonul
de rezistenta: clasificare, constructie, caracteristici metrologice. Etalonul
de capacitate: clasificare, constructie, caracteristici metrologice.
MASURAREA TENSIUNII SI CURENTULUI ELECTRIC
Principiile de functionare ale voltmetrelor si ampermetrelor analogice de
tip: magnetoelectric, electrodinamic si feromagnetic. Principiul de functionare
al voltmetrului digital (schema bloc). Extinderea domeniului de masurare la
ampermetre si voltmetre (suntul simplu si divizorul de tensiune relativ).
Verificarea metrologica a ampermetrelor si voltmetrelor analogice.
MASURAREA IMPEDANTEI
Masurarea rezistentelor. Metoda amonte-aval. Masurarea rezistentei cu
ohmetrul serie si paralel; verificarea metrologica a ohmetrului. Masurarea
rezistentei cu puntea Wheatstone. Masurarea capacitatilor si inductantelor cu
puntea de curent alternativ (puntea Maxwell si Sauty).
III.31. MANAGEMENTUL, ECONOMIA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI IN AGRICULTURA
MANAGEMENT, MANAGER - ELEMENTE DE BAZA
Definirea conceptelor.
FUNCTIILE SI PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI
METODE SI TEHNICI MANAGERIALE
Conceptii si elemente componente ale structurii de conducere. Factori care
influenteaza structura de conducere. Metode si tehnici de conducere. Functiile
si atributiile conducerii agentilor economici.
AGENTII ECONOMICI IN AGRICULTURA
Notiuni. Clasificare. Functiile unitatilor agricole.
MANAGEMENTUL UNITATILOR AGRICOLE
Caracteristicile muncii. Trasaturile cadrelor de conducere. Stilul de
conducere si tipul de conducator. Stresul in activitatea de conducere.
PIATA PRODUSELOR AGRICOLE
Cerere si oferta de produse agricole. Cunoasterea si studierea pietei. Piata
produselor agricole secundare. Libera initiativa a agentilor economici pe
piata.
COMERCIALIZAREA PRODUSELOR LA EXPORT
Tipuri de unitati de desfacere a produselor agricole. Publicitate si
reclama - rolul acestora in comercializarea produselor agricole.
III.32. CONTABILITATE
STRUCTURI PATRIMONIALE
Structuri patrimoniale de activ. Structuri patrimoniale de pasiv.
BILANTUL CONTABIL
Prezentarea bilantului. Variatia posturilor bilantiere. Contul de
rezultate.
CONTUL - PROCEDEU SPECIFIC DE LUCRU AL CONTABILITATII
Definire, structura, forme. Reguli de functionare. Dubla inregistrare si
corespondenta conturilor. Articolul contabil si formula contabila.
CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL SI A REZERVELOR
CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Contabilitatea imobilizarilor necorporale. Contabilitatea imobilizarilor
corporale.
CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI DUPA METODA INVENTARULUI PERMANENT
CONTABILITATEA TERTILOR
Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul.
Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile sociale si
protectia sociala.
CONTABILITATEA TREZORERIEI
Contabilitatea incasarilor si platilor in lei prin conturile de la banci si
din casieria unitatii.
III.33. ORGANIZAREA ACTIVITATII UNITATILOR COMERCIALE
CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMANIEI
Rol. Membrii. Atributii. Organele de conducere.
REGISTRUL COMERTULUI
Definire. Atributii. Tipuri de structuri organizatorice. Criterii.
ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE
Definirea conceptului. Tipuri. Conditii necesare pentru constituirea
societatilor comerciale. Societati comerciale in nume colectiv. Societati
comerciale in comandita simpla. Societati comerciale in comandita pe actiuni.
Societati comerciale pe actiuni. Societate cu raspundere limitata. Societati
comerciale cu participare straina.
ORGANIZAREA RETELEI COMERCIALE CU AMANUNTUL (PROFIL COMERT)
Rol. Clasificare. Specializare. Tipuri de magazine. Amplasare.
ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII
Definirea conceptelor. Principii de organizare. Clasificarea personalului.
Categorii de personal. Formule de calcul pentru calculul productivitatii
muncii. Factori.
SALARIZAREA MUNCII PERSONALULUI (COMERT)
Acte normative. Directiile sistemului juridic. Contractul
colectiv/individual de munca. Componentele salariului. Formele de salarizare.
PRETURILE
Structura. Calcul.
EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DIN COMERT
Definirea conceptelor. Indicatori. Modul de determinare.
III.34. MERCEOLOGIE
MARFA
Definitii. Clasificare. Proprietati.
CALITATEA SI VALOAREA NUTRITIVA A MARFURILOR ALIMENTARE
Cadrul legislativ. Verificarea calitatii. Valoarea nutritiva.
MARFURI ALIMENTARE
Laptele si produsele lactate. Carnea si produsele din carne. Pestele si
produsele din peste. Produsele de morarit si panificatie. Produsele gustative.
MARFURI NEALIMENTARE
Confectii din tesaturi. Incaltaminte. Marfuri cosmetice. Marfuri din sticla.
Marfuri ceramice. Jucarii. Marfuri electrocasnice.
III.35. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE
(pentru contabili-statisticieni)
CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMANIEI
Definitie. Rol. Membrii. Atributii. Organele de conducere. Structura
functional - organizatorica.
REGISTRUL COMERTULUI
Definire. Rol. Tipuri. Atributii. Inregistrarea comerciantilor.
ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII (IN INDUSTRIE, COMERT, AGRICULTURA,
CONSTRUCTII), PRODUCTIVITATEA MUNCII (IN COMERT)
SALARIZAREA MUNCII PERSONALULUI (COMERT)
PRETURILE - STRUCTURA SI CALCUL
EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE
III.36. ORGANIZAREA UNITATILOR DE ALIMENTATIE PUBLICA
LOCUL SI ROLUL COMERTULUI IN ACTIVITATEA ECONOMICA SI SOCIALA
Definirea notiunilor, functiile comertului.
ORGANIZAREA COMERTULUI IN ROMANIA
Structura organizatorica. Formele juridice de organizare a agentilor
economici. Bursa de marfuri. Bursa de valori. Camera de Comert si Industrie a
Romaniei. Registrul comertului.
COORDONATELE PIETEI BUNURILOR SI SERVICIILOR
Continutul pietei. Structura pietei. Factorii care influenteaza dinamica
pietei.
RELATIILE COMERTULUI SI ALIMENTATIEI PUBLICE CU CONSUMATORII
Continutul relatiilor. Metode. Formele relatiilor.
EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DIN COMERT
Cheltuielile de circulatie. Indicatori. Factori. Cai de reducere a
cheltuielilor de circulatie. Continutul eficientei economice. Indicatorii
eficientei. Profitul.
III.37. TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR
REGULI DE ETICA SI DE TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR
Principalele reguli de servire si de protocol. Primirea consumatorilor in
restaurant. Prezentarea preparatelor si a bauturilor. Primirea comenzilor de la
consumatori. Transmiterea comenzilor la sectii. Primirea comenzilor de la
sectii.
SISTEME PRIVIND TEHNICA SERVIRII
Sistemul de servire direct (englez). Sistemul de servire indirect
(francez). Alte sisteme (autoservirea, servirea rapida, servirea la domiciliu,
servirea prin intermediul automatelor).
TEHNICA SERVIRII SORTIMENTELOR DE PREPARATE CULINARE
Tehnica servirii gustarilor si aperitivelor. Recomandari. Tehnica servirii
preparatelor culinare lichide. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor
culinare din peste. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare cu sos.
Recomandari. Tehnica servirii preparatelor din carne, garniturilor, salatelor.
Recomandari. Tehnica servirii desertului. Recomandari. Tehnica servirii
produselor de panificatie.
DOTAREA UNITATILOR PE ACTIVITATI FUNCTIONALE
Mobilierul in dotarea salii de servire. Utilajul tehnologic pentru servire.
Inventarul textil din dotarea salonului. Inventarul pentru servire (vesela).
Materiale si obiecte de intretinere pentru igienizare. Oficii si dependinte
auxiliare in restaurant.
TEHNICA SERVIRII BAUTURILOR
Bauturi nealcoolice. Bauturi alcoolice. Prepararea bauturilor amestec.
TEHNICA SERVIRII DIFERITELOR TIPURI DE MESE
Elemente fundamentale in stabilirea meniurilor. Organizarea si servirea
micului dejun. Tehnica servirii meselor pentru dejun. Tehnica servirii cinei.
Organizarea si servirea meselor festive - banchete.
III.38. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIVITATII DE TURISM
LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN CADRUL ECONOMIEI NATIONALE
Factorii care determina evolutia turismului.
FUNCTIILE TURISMULUI
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE TURISM
Principii de organizare. Structura organizatorica. Forme ale turismului.
CIRCULATIA TURISTICA
OFERTA TURISTICA
TEHNOLOGIA PRESTARILOR DE SERVICII (CLASIFICARE SI CARACTERISTICI)
INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA IN TURISM
III.39. TEHNOLOGIA SERVICIILOR HOTELIERE
STRUCTURI DE PRIMIRE
Cu functiuni de cazare turistica. Cu functiuni de alimentatie.
ORGANIZAREA UNITATILOR HOTELIERE
Principalele compartimente existente intr-o unitate de cazare (operationale
si functionale).
PERSONALUL DIN UNITATILE HOTELIERE
Calitati. Functii. Ierarhie profesionala.
COMPARTIMENTUL DE RECEPTIE
Functia de rezervare. Functia de primire. Functia de concierge. Functia de
casierie.
COMPARTIMENTUL MARKETING
Analiza clientelei. Modalitati de promovare a vanzarilor.
III.40. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A INSTITUTIILOR
CONTINUTUL. LOCUL SI ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA DE PIATA
Definitie. Caracteristici. Interdependenta. Alte ramuri economice.
PIATA SERVICIILOR PENTRU POPULATIE
Structura. Sistem de indicatori.
OFERTA DE SERVICII
CEREREA DE SERVICII
SISTEMUL PRETURILOR SI TARIFELOR PENTRU SERVICII
LOCUL SI ROLUL SECRETARIATELOR IN ADMINISTRATIA DE STAT
Activitatea de secretariat. Atributiile secretariatului.
CALITATILE PERSONALULUI SI ETICA PROFESIONALA IN MUNCA DE SECRETARIAT
REGULI DE PROTOCOL
Primirea vizitatorilor. Cunoasterea unor uzante protocolare.
SISTEMUL INFORMATIONAL SI EVIDENTELE DE SECRETARIAT
III.41. DREPT
NOTIUNI ELEMENTARE DESPRE STAT
Natiunea si suveranitatea nationala. Notiuni despre stat. Drepturile fundamentale
ale cetatenilor. Indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Puterea de stat.
MODALITATI JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE SI APARAREA DREPTULUI DE
PROPRIETATE
ELEMENTE DE DREPT CIVIL
Definitii. Principalele drepturi. Obligatiile civile. Tipuri de contracte.
Prescriptia.
ELEMENTE DE DREPT AL MUNCII
Definitii. Raporturile juridice de munca. Principiile dreptului muncii.
Contractul colectiv de munca. Statutele profesionale/disciplinare. Sindicatele.
Apararea drepturilor salariatilor. Patronatul. Contractul individual de munca.
Raspunderea disciplinara si raspunderea materiala. Munca la negru.
ELEMENTE DE DREPT PENAL
Definitii. Principii fundamentale. Raspunderea penala si raportul juridic
penal. Infractiunea. Pedeapsa penala. Categorii de infractiuni.
ELEMENTE DE DREPT COMERCIAL
Definitii. Actele si faptele de comert. Comerciantii. Contractul comercial.
Tipuri de contracte comerciale. Titlurile de credit.
ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV
Definitii. Sistemul administratiei publice. Functionarii administratiei
publice. Actul administrativ. Formele de control exercitate in cadrul
sistemului administratiei publice.
DREPTUL FAMILIEI
Casatoria, divortul, filiatia si rudenia.
ROMANIA
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
________________________________________________________________________________
LISTA DISCIPLINELOR TEHNICE - proba "E" - scris
la care se poate sustine
EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2002
______________________________________________________________________________
| | | | DISCIPLINA LA CARE SE
|
|NR. | DOMENIUL DE ACTIVITATE| MESERIA | POATE SUSTINE
EXAMENUL|
|CRT.| | | DE BACALAUREAT
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 1.|I.1. CONSTRUCTII DE |Lacatus constructii de |(1) Organe de masini
si|
| | MASINI |masini |mecanisme
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 2.| |Mecanic montator, |specialitate (domeniul
|
| | |intretinere si reparatii |mecanic - 2.a.)
|
| | |in industria |
|
| | |constructiilor de masini | |
|____| |_________________________|
|
| 3.| |Mecanic de mecanica fina |
|
|____| |_________________________| |
| 4.| |Optician-montator de |
|
| | |aparatura optico-mecanica|
|
|____| |_________________________|
|
| 5.| |Mecanic motoare termice |
|
|____| |_________________________|
|
| 6.| |Sculer-matriter |
|
|____| |_________________________|
|
| 7.| |Prelucrator prin aschiere|
|
|____| |_________________________|
|
| 8.| |Prelucrator in sectoare |
|
| | |calde |
|
|____| |_________________________|
|
| 9.| |Prelucrator cu tehnici de|
|
| | |precizie |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 10.|I.2. ELECTROTEHNICA SI |Electrician montator, |(1) Masini, aparate,
|
| | ELECTRONICA |intretinere si reparatii |actionari si
|
| | |instalatii electrice |automatizari electrice
|
| | |industriale si |(2) Masurari electrice
|
| | |echipamente de |si electronice
|
| | |automatizare |
|
|____| |_________________________|
|
| 11.| |Confectioner produse |
|
| | |electrotehnice |
|
|____| |_________________________|
|
| 12.| |Electromecanic montator, |
|
| | |intretinere si reparatii |
|
| | |masini si aparate |
|
| | |electrice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 13.| |Electronist montator si |(1) Componente si
|
| | |depanator aparate de |circuite electronice
|
| | |radio si televiziune |(2) Masurari electrice
|
|____| |_________________________|si electronice
|
| 14.| |Electronist montator si |
|
| | |depanator de tehnica de |
|
| | |calcul |
|
|____| |_________________________| |
| 15.| |Electronist montator si |
|
| | |depanator echipamente de |
|
| | |electronica profesionala | |
|____| |_________________________|
|
| 16.| |Electronist montator si |
|
| | |depanator echipamente de |
|
| | |automatizare |
|
|____| |_________________________|
|
| 17.| |Electronist pentru |
|
| | |electronica nucleara |
|
|____| |_________________________|
|
| 18.| |Confectioner produse |
|
| | |electronice si de |
|
| | |telecomunicatii |
|
|____| |_________________________|
|
| 19.| |Operator roboti |
|
| | |industriali |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 20.|I.3. MINE |Preparator substante |(1) Organe de masini
si|
| | |minerale utile |mecanisme
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 21.| |Topograf de mina |(1) Topografie
generala|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 22.| |Electronist automatizari |(1) Componente si
|
| | |miniere |circuite electronice
|
|____| |_________________________|(2) Masurari electrice
|
| 23.| |Electronist pentru |si electronice
|
| | |cariere |
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 24.| |Electromecanic de mina |(1) Masini, aparate,
|
| | | |actionari si
|
| | | |automatizari electrice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|25. |I.4. PETROL |Sondor foraj si |(1) Organe de masini
si|
| | |exploatare zacaminte de |mecanisme
|
| | |petrol si gaze |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 26.| |Operator geolog pentru |(1) Topografie
generala|
| | |prospectarea, explorarea |(2) Desen tehnic si de
|
| | |si exploatarea |specialitate (domeniul
|
| | |zacamintelor de petrol si|topografic - 2.e.)
|
| | |gaze |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 27.| |Mecanic exploatare, |(1) Organe de masini
si|
| | |intretinere si reparare |mecanisme
|
| | |masini si utilaje |(2) Desen tehnic si de
|
| | |petroliere |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 28.| |Electrician masini si |(1) Masini, aparate,
|
| | |echipamente electrice |actionari si
|
| | |pentru foraj-extractie |automatizari electrice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 29.|I.5. METALURGIE |Metalurgist feroase |(1) Organe de masini
si|
|____| |_________________________|mecanisme
|
| 30.| |Metalurgist neferoase |(2) Desen tehnic si de
|
|____| |_________________________|specialitate (domeniul
|
| 31.| |Prelucrator produse |mecanic - 2.a.)
|
| | |metalurgice |
|
|____| |_________________________|
|
| 32.| |Operator la fabricarea |
|
| | |produselor refractare si |
|
| | |abrazive |
|
|____| |_________________________|
|
| 33.| |Mecanic exploatare, |
|
| | |intretinere si reparare |
|
| | |masini si utilaje | |
| | |metalurgice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 34.| |Electromecanic |(1) Masini, aparate,
|
| | |exploatare, intretinere |actionari si
|
| | |si reparare masini si |automatizari electrice
|
| | |instalatii din industria |(2) Masurari electrice
|
| | |metalurgica |si electronice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 35.| |Automatist exploatare, |(1) Componente si
|
| | |intretinere si reparare |circuite electronice
|
| | |echipamente din industria|(2) Masurari electrice
|
| | |metalurgica |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 36.|I.6. ENERGETIC |Mecanoenergetic centrale |(1) Organe de masini
si|
| | |termoelectrice |mecanisme
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 37.| |Operator instalatii |specialitate (domeniul
|
| | |termomecanice centrale |mecanic - 2.a.)
|
| | |nuclearo-electrice | |
|____| |_________________________|
|
| 38.| |Mecanic intretinere |
|
| | |centrale | |
| | |nuclearo-electrice |
|
|____| |_________________________|
|
| 39.| |Lacatus mecanic agregate |
|
| | |energetice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 40.| |Mecanoenergetic centrale |(1) Masini, aparate,
|
| | |hidroelectrice |actionari si
|
|____| |_________________________|automatizari electrice
|
| 41.| |Mecanoenergetic aparate |(2) Masurari electrice
|
| | |de masura, control si |si electronice
|
| | |automatizari in centrale |
|
| | |electrice |
|
|____| |_________________________|
|
| 42.| |Electroenergetic statii |
|
| | |si retele electrice |
|
|____| |_________________________| |
| 43.| |Electroenergetic centrale|
|
| | |termo- si |
|
| | |nuclearo-electrice | |
|____| |_________________________|
|
| 44.| |Electroenergetic |
|
| | |protectia prin relee |
|
| | |automatizari si |
|
| | |masuratori (PRAM) |
|
| | |centrale, statii si |
|
| | |retele electrice |
|
|____| |_________________________|
|
| 45.| |Electromecanic centrale |
|
| | |nuclearo-electrice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 46.| |Electrician automatizari |(1) Componente si
|
| | |centrale |circuite electronice
|
| | |nuclearo-electrice |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 47.|I.7. CHIMIE INDUSTRIALA|Operator in industria |(1) Chimie analitica
si|
| | |chimica anorganica |analize tehnice
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 48.| |Operator in industria |specialitate (domeniul
|
| | |chimica organica si |mecanic - 2.a.)
|
| | |petrochimica |
|
|____| |_________________________|
|
| 49.| |Operator in industria |
|
| | |polimerilor |
|
|____| |_________________________|
|
| 50.| |Operator in industria |
|
| | |fibrelor chimice si |
|
| | |artificiale |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 51.| |Laborant analize |(1) Chimie analitica
si|
| | |fizico-chimice |analize tehnice
|
| | | |(2) Tehnica masurarii
|
| | | |marimilor
|
| | | |fizico-chimice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 52.| |Automatist exploatare, |(1) Componente si
|
| | |intretinere si reparatii |circuite electronice
|
| | |echipamente din industria|(2) Masurari electrice
|
| | |chimica si petrochimica |si electronice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 53.| |Mecanic intretinere si |(1) Organe de masini
si|
| | |reparare masini si |mecanisme
|
| | |utilaje din industria |(2) Desen tehnic si de
|
| | |chimica si petrochimica |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 54.|I.8. MATERIALE DE |Operator la fabricarea |(1) Chimia silicatilor
|
| | CONSTRUCTII |materialelor izolatoare |si analize tehnice
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 55.| |Operator la fabricarea |specialitate (domeniul
|
| | |liantilor si |constructii - 2.d.)
|
| | |azbocimentului |
|
|____| |_________________________|
|
| 56.| |Operator la fabricarea |
|
| | |prefabricatelor din beton|
|
|____| |_________________________| |
| 57.| |Operator la fabricarea |
|
| | |produselor ceramice |
|
| | |pentru constructii | |
|____| |_________________________|
|
| 58.| |Decorator-gravor produse |
|
| | |ceramice si de sticla |
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 59.| |Operator la fabricarea |(1) Organe de masini
si|
| | |sticlei |mecanisme
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 60.| |Operator la fabricarea |specialitate (domeniul
|
| | |ceramicii fine |mecanic - 2.a.)
|
|____| |_________________________|
|
| 61.| |Mecanic intretinere si |
|
| | |reparatii masini si |
|
| | |utilaje din industria |
|
| | |materialelor de |
|
| | |constructii |
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 62.| |Automatist exploatare, |(1) Componente si
|
| | |intretinere si reparatii |circuite electronice
|
| | |echipamente din industria|(2) Masurari electrice
|
| | |materialelor de |si electronice
|
| | |constructii |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 63.|I.9. CONSTRUCTII-MONTAJ|Constructor structuri |(1) Materiale de
|
|____| |_________________________|constructii
|
| 64.| |Constructor finisor |(2) Desen tehnic si de
|
|____| |_________________________|specialitate (domeniul
|
| 65.| |Constructor lucrari de |constructii - 2.d.)
|
| | |izolatii si samota |
|
|____| |_________________________|
|
| 66.| |Desenator tehnic pentru |
|
| | |constructii, arhitectura,|
|
| | |urbanism si amenajarea |
|
| | |teritoriului |
|
|____| |_________________________|
|
| 67.| |Restaurator edificii de | |
| | |arhitectura |
|
|____| |_________________________|
|
| 68.| |Restaurator monumente | |
| | |istorice |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 69.| |Instalator in constructii|(1) Materiale de
|
| | | |instalatii
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 70.| |Electrician in |(1) Masini, aparate,
|
| | |constructii |actionari si
|
| | | |automatizari electrice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 71.| |Lacatus pentru |(1) Organe de masini
si|
| | |constructii |mecanisme
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 72.| |Mecanic exploatare, |specialitate (domeniul
|
| | |intretinere si reparare |mecanic - 2.a.)
|
| | |masini si utilaje de |
|
| | |constructii-montaj |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 73.|I.10. EXPLOATAREA SI |Mecanizator exploatari, |(1) Organe de masini
si|
| | INDUSTRIALIZAREA |constructii si |mecanisme
|
| | LEMNULUI |transporturi forestiere |(2) Desen tehnic si de
|
|____| |_________________________|specialitate (domeniul
|
| 74.| |Operator la fabricarea |industria lemnului -
|
| | |produselor semifinite din|2.c.)
|
| | |lemn |
|
|____| |_________________________|
|
| 75.| |Operator la fabricarea |
|
| | |produselor finite din |
|
| | |lemn |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 76.| |Operator la fabricarea |(1) Chimia lemnului
|
| | |celulozei si hartiei |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |industria lemnului -
|
| | | |2.c.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 77.| |Mecanic intretinere si |(1) Organe de masini si|
| | |reparare utilaje si |mecanisme
|
| | |instalatii pentru |(2) Desen tehnic si de
|
| | |exploatarea si |specialitate (domeniul
|
| | |industrializarea lemnului|mecanic - 2.a.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 78.|I.11. TRANSPORTURI |Electromecanic vagoane |(1) Masini, aparate,
|
|____| |_________________________|actionari si
|
| 79.| |Electromecanic locomotive|automatizari electrice
|
|____| |_________________________|(2) Masurari electrice
|
| 80.| |Electromecanic auto |si electronice
|
|____| |_________________________|
|
| 81.| |Electrician instalatii |
|
| | |fixe de tractiune |
|
| | |electrica |
|
|____| |_________________________|
|
| 82.| |Electromecanic utilaje | |
| | |terasamente si cale |
|
|____| |_________________________|
|
| 83.| |Electrician nave | |
|____|
|_________________________|_______________________|
| 84.| |Electromecanic |(1) Componente si
|
| | |telecomenzi feroviare |circuite electronice
|
|____| |_________________________|(2) Masurari electrice
|
| 85.| |Electromecanic |si electronice
|
| | |comunicatii feroviare |
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 86.| |Motorist nave |(1) Marinarie
|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
| 87.| |Marinar |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 88.| |Constructor cai ferate |(1) Materiale de
|
|____| |_________________________|constructii
|
| 89.| |Constructor de drumuri si|(2) Desen tehnic si de
|
| | |poduri |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 90.|I.12. POSTA SI |Electronist |(1) Componente si
|
| | TELECOMUNICATII |telecomunicatii |circuite electronice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 91.| |Operator P.T.T.R. |(1) Exploatare posta
si|
| | | |telecomunicatii
|
| | | |(1) Organizarea
|
| | | |P.T.T.R.
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 92.|I.13. INDUSTRIE |Operator in morarit si |(1) Biochimie
|
| | ALIMENTARA |panificatie |(2) Materii prime si
|
|____| |_________________________|materiale folosite in
|
| 93.| |Operator in industria |industria alimentara
|
| | |alimentara extractiva |
|
|____| |_________________________|
|
| 94.| |Operator in industria | |
| | |alimentara fermentativa |
|
|____| |_________________________|
|
| 95.| |Operator in industria | |
| | |carnii, laptelui si |
|
| | |conservelor |
|
|____|
|_________________________|_______________________|
| 96.| |Mecanic frigotehnist |(1) Organe de masini
si|
|____| |_________________________|mecanisme
|
| 97.| |Mecanic exploatare, |(2) Desen tehnic si de
|
| | |intretinere si reparare |specialitate (domeniul
|
| | |masini si utilaje din |mecanic - 2.a.)
|
| | |industria alimentara |
|
|____| |_________________________|_______________________|
| 98.| |Automatist exploatare, |(1) Componente si
|
| | |intretinere si reparare |circuite electronice
|
| | |echipamente din industria|(2) Masurari electrice
|
| | |alimentara |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 99.|I.14. INDUSTRIE USOARA |Filator |(1) Materii prime si
|
|____| |_________________________|materiale din
industria|
|100.| |Tesator |usoara
textile/pielarie|
|____| |_________________________|(2) Desen tehnic si de
|
|101.| |Finisor produse textile |specialitate (domeniul
|
|____| |_________________________|industrie usoara -
|
|102.| |Tricoter |2.b.)
|
|____| |_________________________|
|
|103.| |Confectioner imbracaminte|
|
| | |din tesaturi si tricoturi|
|
|____| |_________________________|
|
|104.| |Confectioner produse din |
|
| | |piele si inlocuitori |
|
|____| |_________________________|_______________________|
|105.| |Mecanic intretinere si |(1) Organe de masini
si|
| | |reparare masini si |mecanisme
|
| | |utilaje din industria |(2) Desen tehnic si de
|
| | |usoara |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|106.|I.15. POLIGRAFIE |Poligraf |(1) Organe de masini
si|
|____| |_________________________|mecanisme
|
|107.| |Mecanic intretinere si |(2) Desen tehnic si de
|
| | |reparare masini si |specialitate (domeniul
|
| | |utilaje din industria |mecanic - 2.a.)
|
| | |poligrafica | |
|____|
|_________________________|_______________________|
|108.| |Operator in tehnici |(1) Introducere in
arta|
| | |cinematografice |si tehnica
|
| | | |cinematografiei
|
| | | |(2) Componente si
|
| | | |circuite electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|109.|I.16. GOSPODARIRE APE |Agent hidrotehnic |(1) Hidrotehnica si
|
|____| |_________________________|gospodarirea apelor
|
|110.| |Hidrometrist |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____| |_________________________|_______________________|
|111.| |Observator meteorolog |(1) Meteorologie
|
| | | |generala
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic - 2.a.)
|
|____| |_________________________|_______________________|
|112.| |Laborant analize |(1) Hidrotehnica si
|
| | |hidrochimice si |gospodarirea apelor
|
| | |hidrobiologice pentru |(2) Desen tehnic si de
|
| | |protectia calitatii apei |specialitate (domeniul
|
| | |si aerului |mecanic - 2.a.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|113.| |Constructor lucrari de |(1) Materiale de
|
| | |gospodarirea apelor |constructii
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |constructii - 2.d.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|114.| |Electromecanic statii de |(1) Masini, aparate,
|
| | |pompare; alimentari cu |actionari si
|
| | |apa si canalizari |automatizari electrice
|
| | | |(2) Masurari electrice
|
| | | |si electronice
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|115.|II. LICEE AGRICOLE |Agronom |(1) Agrotehnica
|
|____| |_________________________|(2) Tractoare si
masini|
|116.| |Horticultor |agricole
|
|____| |_________________________|
|
|117.| |Fermier agromontan |
|
|____| |_________________________|
|
|118.| |Agent protectia plantelor|
|
|____| |_________________________|_______________________|
|119.| |Zootehnist |(1) Anatomia si
|
|____| |_________________________|fiziologia animalelor
|
|120.| |Veterinar |domestice
|
| | | |(2) Igiena
alimentatiei|
| | | |animalelor domestice
|
|____| |_________________________|_______________________|
|121.| |Apicultor-sericicultor |(1) Anatomie si
|
| | | |fiziologia albinei
|
| | | |(2) Baza melifera si
|
| | | |sericicola
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|122.| |Topograf pentru |(1) Topografie
generala|
| | |agricultura |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |topografie - 2.e.)
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|123.| |Contabil, planificator, |(1) Managementul
|
| | |statistician in |economia si
organizarea|
| | |agricultura |productiei in
|
| | | |agricultura
|
| | | |(2) Contabilitate
|
|____| |_________________________|_______________________|
|124.| |Mecanic agricol |(1) Organe de masini
si|
|____| |_________________________|mecanisme
|
|125.| |Mecanic instalatii si |(2) Desen tehnic si de
|
| | |utilaje zootehnice |specialitate (domeniul
|
|____| |_________________________|mecanic - 2.a.)
|
|126.| |Mecanic imbunatatiri |
|
| | |funciare si terasamente |
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|127.|III. LICEE SILVICE |Silvicultor |(1) Dendrologie si
|
| | | |dendrometrie
|
| | | |(2) Topografie
generala|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|128.|IV.1. COMERT |Comerciant-merceolog |(1) Organizarea
|
|____| |_________________________|activitatii unitatilor
|
|129.| |Vitrinier-decorator |comerciale
|
| | | |(2) Merceologie
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|130.|IV.2. FINANTE- |Contabil-statistician |(1) Organizarea
|
| | CONTABILITATE | |activitatilor
economice|
| | | |(2) Contabilitate
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|131.|IV.3. ALIMENTATIE |Lucrator in alimentatia |(1) Organizarea
|
| | PUBLICA SI TURISM|publica |unitatilor de
|
| | | |alimentatie publica
|
| | | |(2) Tehnica servirii
|
| | | |consumatorului
|
|____|
|_________________________|_______________________|
|132.| |Lucrator in turism |(1) Organizarea si
|
| | | |conducerea activitatii
|
| | | |de turism
|
| | | |(2) Tehnologia |
| | | |serviciilor hoteliere
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|133.|IV.4. ADMINISTRATIE |Lucrator in administratie|(1) Organizarea
|
| | PUBLICA SI |si servicii |administrativa a
|
| | SERVICII | |institutiilor
|
| | | |(2) Drept
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|134.|V. LICEE DE METROLOGIE |Metrolog |(1) Metrologie
|
| | | |(2) Desen tehnic si de
|
| | | |specialitate (domeniul
|
| | | |mecanic 2.a.)
|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|