ORDIN Nr. 41
din 16 ianuarie 2008
privind aprobarea
Metodologiei specifice pentru screeningul biologic al populatiei in expunerea
la plumb
ACT EMIS DE:
MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 64 din 28 ianuarie 2008
Văzând Referatul de aprobare al Autorităţii de sănătate
publică nr. 556 din 16 ianuarie 2008,
având în vedere prevederile titlului I „Sănătatea publică" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii
publice nr. 1.727/2006 pentru aprobarea programului de screening biologic al
populaţiei în expunerea la plumb,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi
completările ulterioare,
ministrul sănătăţii
publice emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia specifică pentru
screeningul biologic al populaţiei în expunerea la plumb, prevăzută în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea de sănătate publică din cadrul
Ministerului Sănătăţii Publice, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti,
precum şi autorităţile de sănătate publică judeţene şi
a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin transpune anexele tehnice I,
II, III din Directiva 77/312/EEC din 29 martie 1977 privind
screeningul biologic al populaţiei în expunerea la plumb.
Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul sanataţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
ANEXĂ
METODOLOGIE SPECIFICĂ
pentru screeningul biologic al populaţiei în
expunerea la plumb
I. Etapa 1: Identificarea şi clasificarea oraşelor şi aglomerărilor
din România în care poluarea mediului cu plumb prezintă un risc semnificativ
pentru sănătatea populaţiei
1. După mărimea localităţii - numărul populaţiei:
a) oraşe/aglomerări mai mari de 500.000 de locuitori;
b) oraşe/aglomerări mai mari de 250.000 de locuitori;
c) oraşe/aglomerări mai mici de 250.000 de locuitori;
2. Identificarea surselor
semnificative de poluare cu plumb a mediului de viaţă al localităţilor:
a) traficul auto;
b) industriale (metalurgie neferoasă, topitorii,
exploatări miniere etc);
c) obiceiuri locale, mici meşteşugari;
d) altele.
3. Identificarea principalilor
factori de mediu afectaţi:
a) aer atmosferic;
b) sol;
c) apa potabilă;
d) alimente, altele.
4. Evaluarea preliminară a expunerii:
a) evaluarea datelor de mediu existente cu privire la
concentraţiile plumbului în mediile identificate la pct.
3;
b) date din ultimii 5 ani (pe cât posibil).
5. Identificarea grupelor critice populaţionale cu
expunere semnificativă la plumb:
a) identificarea numărului, procentului de populaţie
expusă, pentru fiecare situaţie;
b) identificarea de grupe populaţionale susceptibile -
grupe critice (nou-născuţi, copii cu vârsta cuprinsă între 0-6 ani în special,
femei gravide).
II. Etapa a 2-a: Identificarea loturilor populaţionale în vederea
screeningului biologic din cadrul oraşelor şi aglomerărilor selecţionate în etapa 1
Loturile:
1. număr total (cel puţin 100 în oraşele mai mari de
250.000 de locuitori), din care grupuri critice:
• nou-născuţi;
• copii cu vârsta cuprinsă între 0-6 ani;
• femei gravide.
2. Se vor investiga persoanele care se oferă voluntar
şi care şi-au dat consimţământul în scris pentru a putea fi recoltate probele
biologice. De asemenea, se va cere acordul scris pentru a folosi datele din
chestionar în conformitate cu prevederile legale în vigoare. In cazul copiilor
este nevoie de consimţământul scris al părinţilor.
3. Criterii de excludere din lot: expunerea
profesională la plumb la locul de muncă.
III. Etapa a 3-a:
Investigaţiile medicale
1. Chestionarul:
a) chestionarul de evaluare a condiţiilor de viaţă şi
muncă şi de evaluare a stării de sănătate preexistente, elaborat de către
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti (ISPB), prevăzut la anexa nr.4 la prezenta metodologie;
b) va fi completat pentru fiecare persoană investigată.
2. Screeningul
populaţional:
a) metoda de referinţă - plumbemia:
• metoda de laborator de referinţă - spectrofotometrie
de absorbţie atomică - din sânge venos;
• metoda alternativă - kituri de testare rapidă, sânge
venos sau capilar, de echivalat de către ISPB.
b) metode alternative şi/sau adiţionale de screening:
determinarea activităţii dehidratazei acidului delta-aminolevulinic -
delta-aminolevulinic dehidrataza (ALAD), conform anexelor nr. 1, 2 şi 3 la
prezenta metodologie;
c) toate recoltările de probe biologice vor fi
însoţite de fişe de identificare;
d) toate recoltările biologice
vor fi executate în condiţii de maximă siguranţă şi securitate sanitară, cu
respectarea eticii şi deontologiei profesionale, a confidenţialităţii datelor
şi cu respectarea normelor de siguranţă şi securitate sanitară în prelevarea probelor.
3. Posibile evaluări
suplimentare:
- măsurători somatometrice, tensiune arterială, teste
de dezvoltare neuropsihică (WISC - QI, Bender - Santuci, timpul de reacţie
auditiv şi vizual)
IV. Identificarea
laboratoarelor care vor efectua analizarea probelor şi
stabilirea programului de asigurarea calităţii:
a) indentificarea laboratoarelor din cadrul oraşelor
şi aglomerărilor identificate în etapa 1, care pot analiza în condiţii optime
plumbemia şi/sau ALAD;
b) în cazul în care nu se identifică laboratoare în
oraşele şi aglomerările identificate în etapa 1, se trece la identificarea de
laboratoare alternative în aşa fel încât să se poată asigura conservarea şi
transportarea probelor în condiţii optime;
c) la nivelul ISPB se va asigura controlul de calitate al probelor biologice, plumbemie şi ALAD şi exerciţii de
intercomparare între laboratoarele selecţionate.
V. Organizarea de campanii de screening de către autorităţile de
sănătate publică judeţene (ASPJ) în colaborare cu ISPB
VI. Prelucrarea şi centralizarea datelor din campanie, elaborarea
rapoartelor pentru fiecare campanie de către ASPJ în colaborare cu ISPB
VII. Transmiterea
datelor centralizate către ISPB pentru întocmirea raportului naţional şi
înaintarea acestuia către Ministerul Sănătăţii Publice
ANEXA Nr.1 la metodologie
RELAŢIA DOZA-EFECT
Procentele plumbemiei reţinute pentru evaluarea
rezultatelor supravegherii biologice rezultă din analizarea datelor ştiinţifice
privind diferitele efecte toxice ale plumbului. Această analiză, care ţine
seama de variaţiile normale ale valorilor biologice ale populaţiei, permite
stabilirea unor relaţii cvasicantitative între doză şi efect. Următoarele
relaţii doză-efect sunt reţinute ca bază de referinţă pentru aplicarea
metodologiei:
a) o descreştere a activităţii
ALAD în globulele roşii, ca urmare a unei expuneri la plumb, atât cât să nu
aibă loc o perturbare în hematopoieză, poate fi acceptată pentru populaţie.
Pentru plumbemiile mai mici de 15-20 ug/100 ml, se consideră în prezent că
descreşterea activităţii ALAD nu produce perturbări în hematopoieză;
b) creşterea protoporfirinelor eritrocitare (PPE) în sânge indică o interferenţă cu
utilizarea fierului, inhibând astfel sinteza hemului. Creşterea PPE intervine
pentru procentele de plumbemie mai mari de 20-30 ug/100ml. O creştere a PPE se
poate datora totuşi şi altor cauze;
c) interferenţa cu sinteza gluthationului nu poate fi
tolerată decât la un mic segment al populaţiei şi numai în măsura în care
aceasta este slabă şi nu produce alte manifestări subclinice. Această
interferenţă inacceptabilă cu sinteza gluthationului nu intervine atunci când
valorile plumbemiei sunt sub 30 ug/100 ml;
d) creşterea semnificativă în secreţiile urinare a
acidului delta-aminolevulinic (ALAU) este un semn al perturbării importante a
metabolismului porfirinelor şi constituie astfel un semn de sănătate
deficientă. Creşterea semnificativă din punct de vedere statistic a ALAU nu
intervine decât pentru valori ale plumbemiei mai mari de 35 ug/100 ml.
ANEXA Nr.2 la metodologie
CORESPONDENŢA
dintre procentele plumbemiei şi activitatea
enzimatică
Corespondenţa dintre procentele plumbemiei şi
activitatea enzimatică a ALAD, măsurată după metoda europeană standardizată,
conform anexei nr. 3 la metodologie, este următoarea:
Plumbemie ALAD
(µg/100 ml
sânge) (unităţi/litru)
35 20
30
25
20
35
Atât timp cât valorile măsurate ale ALAD sunt într-un
mod semnificativ superioare limitelor de mai sus pentru diferite segmente de
populaţie, nu este necesar să se efectueze noi măsurări ale procentelor de
plumbemie în vederea confirmării.
ANEXA Nr. 3 la metodologie
PRESCRIPŢII TEHNICE
privind determinarea
activităţii ALAD
Metoda europeană
standardizată pentru determinarea activităţii dehidratazei acidului
delta-aminolevulinic
Principiul metodei adoptate pentru determinarea
activităţii dehidratazei acidului delta-aminolevulinic este bine cunoscut. El
se bazează pe incubaţia enzimei cu un exces de substrat de acid
delta-aminolevulinic. Porfobilinogenul format după un timp determinat este
amestecat cu reactivul lui Ehrlich modificat şi culoarea obţinută este măsurată
cu ajutorul unui fotometru faţă de alb. Cantitatea de porfobilinogen produs
indică activitatea ALAD.
Metoda
Efectul luminii
Experienţele recente au arătat că porfobilinogenul mai
ales este foarte sensibil la lumină. Intreaga analiză ar trebui să fie
realizată în absenţa oricărei lumini solare directe în laborator (nu numai în
locul în care se efectuează analiza).
Prima fază - Prelevarea
probelor de sânge şi conservarea înaintea analizei:
- se ia o probă de sânge de 2 ml sânge venos cu
ajutorul unei seringi din plastic (nestabilizată la plumb) în prezenţa
heparinei uscate (< 5 mg);
- se prepară imediat 4 prelevări de 0,2 ml repartizate
în tuburi de plastic (nestabilizate la plumb) şi se răcesc la temperatura de
4°C. Pipetarea se efectuează cu pipete gradate de tip Marburg;
- dacă analiza se efectuează într-un interval de 3 ore,
nu este necesară răcirea probelor;
- durata maximă de păstrare a probelor la temperatura
de 4°C este de 24 de ore;
- chiar înainte de analiză, probele trebuie introduse
într-o baie de apă foarte rece timp de 10 minute.
Observaţie: Printre materialele plastice cităm polietilena, polistirenul şi
polipropilena. Durata păstrării de 24 de ore la temperatura de 4°C rezultă
dintr-o estimare prudentă. Acest interval de timp este suficient pentru a
permite transportul probei din locul în care s-a făcut prelevarea la un
laborator central, în vederea analizei. Dintre cele 4 prelevări de sânge 3
trebuie să fie folosite pentru determinarea ALAD şi una drept probă-martor. A
doua fază - Determinarea hematocritului: Această determinare trebuie să fie
efectuată:
- în acelaşi timp cu proba de sânge;
- printr-o metodă capilară folosind două probe.
Se centrifughează după închiderea unei extremităţi la o
viteză de cel puţin 30.000 de rotaţii pe minut (nu mai puţin de 5 minute).
Observaţie: Această
determinare trebuie, de preferinţă, să se realizeze pe loc, dar la mai puţin de
24 de ore de la prelevarea probei de sânge. Se utilizează, dacă este posibil, o
centrifugă microhematocrită.
A treia fază - Hemoliza:
- se hemolizează 3 probe de sânge dezgheţate în
prealabil cu 1,3 ml apă distilată (adusă în prealabil la temperatura de 37°C)
timp de 10 minute la temperatura de 37°C ± 0,2°C;
- se adaugă apă, de preferinţă cu ajutorul unei pipete
gradate de 2 ml, apoi se amestecă bine;
- în acest stadiu probele nu se
mai agită.
Observaţie: S-a decis
folosirea de apă şi nu de Triton X 100 pentru hemoliza. Experienţele de hemoliza cu Triton X 100
conduc la o frânare considerabilă a activităţii ALAD, care nu a putut fi încă
explicată şi care ar putea corespunde unui artefact.
A patra fază -Adăugarea
soluţiei de ALA la hemoliza:
- se prepară soluţia de ALA;
- ea nu trebuie preparată cu mai mult de 5 ore înainte;
- se aduce această soluţie la temperatura de 37°C timp
de 10 minute înaintea adăugării;
- se adaugă 1 ml din această soluţie hemolizatului, de
preferinţă cu ajutorul unei pipete cu bulă de 1 ml, apoi se amestecă.
Observaţie: A fost
stabilit un pH de 6,4, experienţele demonstrând că la această valoare a pH-ului
corespunde cea mai bună corelaţie dintre activităţile ALAD şi procentele
plumbemiei pentru populaţiile normale. Nu este vorba de a se obţine un maximum
de activitate (realizabil prin ridicarea pH-ului), deoarece activităţile de
determinat sunt suficient de importante.
A cincea fază -
Prepararea martorului:
- 0,2 ml de sânge tratat ca pentru determinarea ALAD
până în momentul adăugării soluţiei de ALA; în locul acesteia se adaugă 1 ml de
soluţie de HgCI2-TCA, apoi 1 ml de soluţie de ALA şi se procedează mai departe
la fel ca pentru determinarea ALAD (vezi mai jos);
- pentru adăugarea menţionată mai sus se folosesc
pipete pentru suflat.
Observaţie: Doar un
singur martor este comparat cu o serie de 3 încercări pentru fiecare eşantion
de sânge. Dacă densitatea optică obţinută pentru martor este prea mare, se va
repeta operaţia pentru control.
A şasea fază -
Incubaţia:
- 60 de minute la temperatura de 37°C ± 0,2°C în
bain-marie;
- timpul de incubaţie porneşte de la adăugarea soluţiei
de ALA.
Observaţie: Timpul de
incubaţie de 60 de minute a fost ales pentru a creşte în mod natural
activitatea ALAD, dat fiind că nicio altă fază nu a avut ca efect creşterea
artificială a activităţii. Experienţele au arătat că relaţia timp de
incubaţie-activitate este liniară pentru intervalele de timp care depăşesc două
ore.
Temperatura de incubaţie a fost
menţinută la temperatura de 37°C din motive practice.
A şaptea fază - Oprirea
reacţiei PBG:
- se adaugă 1 ml de soluţie de HgCl2-TCA la amestecul de incubaţie, de
preferinţă cu o pipetă de suflat cu bulă de 1 ml.
A opta fază - Centrifugarea şi filtrarea:
- 30.000 de rotaţii pe minut;
- filtrare cu hârtie Whatman nr. 54 sau echivalentă
(rezistentă la acid).
Observaţie:
Centrifugarea trebuie să dureze aproximativ 10 minute.
Faza de filtrare a fost introdusă în scopul de a evita
pipetarea particulelor mici pe suprafaţa lichidului de deasupra. Se pare că
aceste particule produc o reacţie colorată cu reactivul lui Ehrlich. Mai multe
încercări au arătat că introducerea fazei de filtrare îmbunătăţeşte reproductibilitatea.
La nevoie, faza de filtrare poate fi înlocuită de o a doua centrifugare.
A noua fază - Reacţia
cu reactivul lui Ehrlich:
- se amestecă 1 ml de lichid de deasupra cu 1 ml din
reactivul lui Ehrlich modificat, folosind pipete cu bulă;
- se amestecă cu ajutorul unui amestecător de tip Vortex pentru a asigura omogenitatea;
- se lasă să reacţioneze timp de 5 minute înainte de a
măsura extincţia.
Observaţie: Pentru a
asigura omogenitatea este important să se urmărească amestecarea intimă a lichidului
de deasupra cu reactivul lui Ehrlich.
A zecea fază -
Măsurarea extincţiei:
- se etalonează spectrofotometrul cu ajutorul unei
soluţii de fenolftaleină într-un tampon alcalin;
- măsurarea extincţiei probei în raport cu martorul de
555 nm într-o celulă de 1 cm (sau de 2 cm dacă absorbţia este foarte slabă).
A unsprezecea fază -
Calculul activităţii enzimatice:
- ecuaţia care permite calculul activităţii este
următoarea:
OD corr. x 35 x 2 x 100 x K = µ moli ALA/mn/ml RBC = U/ml,
Hct % x 60 x 62
în care:
OD - extincţia măsurată;
60 - timpul de incubaţie;
35 - factorul de diluţie;
62 - coeficientul molar al extincţiei în cm3/µmol;
K - coeficientul de corecţie
spectrofotometrică.
Observaţie: Unităţile
propuse sunt conforme cu recomandările referitoare la nomenclatorul enzimeloral
Uniunii Internaţionale de Biochimie.
SOLUŢII
1. Prepararea unei soluţii de ALA
Soluţia A:
- 1,78 g de Na2HP04-2H20 dizolvată în 100 ml de apă distilată (de preferinţă prin
deionizare
Soluţia B:
- 1,38 g de NaH2P04-1H20 dizolvată în 100 ml de apă distilată;
- 29 ml de soluţie A + 71 ml de soluţie B dau un tampon
de 0,1 M de fosfat de Na la pH 6,4.
Această forţă ionică a tamponului este necesară pentru
a împiedica orice variaţie a pH-ului în soluţia de reacţie;
- 167,6 mg de ALA-HCl sunt
dizolvate în soluţia B (aceasta fiind mereu acidă); pH-ul este ajustat la 6,4
cu ajutorul soluţiei A. Volumul este apoi adus la 100 ml cu soluţia tampon de
0,1 M fosfat de Na la pH 6,4. Această preparare dă o soluţie de 0,01 M de ALA.
2. Soluţia de HgCl2-TCA:
- 1,35 g de HgCl2 sunt dizolvate în 100 ml
de acid tricloracetic 10%.
3. Soluţia de reactiv al lui Ehrlich Reactivi:
- 2,5 g de dietilaminobenzaldehidă (pDMAB);
- 0,25 g de HgCl2 dizolvate în 10 ml de acid
acetic glacial;
- acid percloric cu masa specifică de 1,7;
- acid acetic glacial. Preparare:
Se dizolvă pDMAB în 50 ml de acid acetic glacial, se
adaugă 24,5 ml de acid percloric şi 4 ml de HgCl2. Se amestecă, se răceşte şi se aduce la 100 ml cu acid acetic
glacial într-un balon cotat1'. Se păstrează într-un flacon de culoare închisă.
1) Dacă în această
fază apare o culoare brună, reactivul trebuie aruncat.
ANEXA Nr. 4 la metodologie
ID......................................................................
JUDEŢUL.........................................................
LOCALITATEA................................................
Instrucţiuni de completare a chestionarului:
Acest chestionar cuprinde întrebări referitoare la
persoana examinată (anumite întrebări se referă cu precădere la copiii
investigaţi), caracteristicile locuinţei, traficului din zona rezidenţială. Vă
rugăm să completaţi în întregime chestionarul, iar în cazul copiilor este de
preferat să se completeze de către mama copilului.
La majoritatea întrebărilor se va răspunde prin
bifarea/încercuirea răspunsului corect sau prin scrierea pe o linie punctată.
Numele şi prenumele........................................................................................................................................................................ ..........................
Vârsta............ani
Sexul: masculin/feminin
Adresa: localitatea......................................................................................................................,
codul poştal...........................................................,
sectorul................................................................................,str......................................................................................nr.........................................
Număr de telefon de
contact.......................................................................................................................................................................................
A. ÎNTREBĂRI GENERALE
A1. Locul şi data naşterii:
Localitatea....................judeţul..................., ziua......., luna................., anul...........
A2. De cine este completat chestionarul (în cazul
copiilor):
1. mamă
2. tată
3. bunici
4. alţii
A3. Data completării chestionarului:
Ziua........................................luna..........................................anul.......................
A4. De cât timp locuiţi la
adresa din prezent?
1. mai puţin de 3 ani
2. peste 3 ani
3. de la naştere
A5. De cât timp locuiţi la prezenta adresă?
1. dinaintea sarcinii cu acest copil
2. după naşterea acestui copil
B. ÎNTREBĂRI REFERITOARE LA LOCUINŢĂ Şl LOCATARI
B1. Când a fost construită locuinţa dumneavoastră?
1. cu mai mult de 50 de ani în urmă
2. între 50-10 ani în urmă
3. cu mai puţin de 10 ani în urmă
B2. Pe ce tip de stradă este situată locuinţa
dumneavoastră? (bifaţi o variantă)
1. stradă laterală de cartier
2. stradă principală de cartier
3. arteră principală a oraşului/localităţii
4. drum regional
5. autostradă
B3. Ce tip de autovehicule circulă în zona
dumneavoastră rezidenţială? (bifaţi toate variantele)
1. autoturisme
2. autobuze
3. alte mijloace de transport în comun,specificaţi................................................
4. camioane, maşini mari
5. toate tipurile
B4. Cum apreciaţi intensitatea traficului pe strada pe
care locuiţi? (bifaţi o variantă)
1. foarte intens ziua
2. intensitate medie
3. intensitate moderată
4. intensitate redusă
B5. Cum este amplasată locuinţa în care locuiţi?
1. despărţită de stradă prin spaţiu verde
2. despărţită de stradă prin alt spaţiu (de exemplu,
teren viran)
3. la stradă
B6. Menţionaţi dacă se curăţă de praf/se spală strada
pe care locuiţi: DA/NU
B7. Câte camere de locuit are locuinţa
dumneavoastră?........................camere
B8. Câte persoane stau permanent în locuinţă?
.........................persoane
B9. In cazul copiilor, cu cine locuieşte copilul în
cameră?
1. singur
2. cu o persoană
3. cu mai multe persoane
B10. Unde este amplasată camera în care vă petreceti
cea mai mare parte a timpului?
1. spre curte/spaţiu verde
2. spre stradă/trafic
B11. Cât de des aerisiţi camera în care vă petreceti cea mai mare parte a timpului?
1. zilnic
2. săptămânal
3. mai rar
B12. Când obişnuiţi să aerisiţi camera?
1. dimineaţa
2. la prânz
3. după-amiază/seara
B13. Obişnuiţi să aspiraţi praful din locuinţă?
1. zilnic
2. săptămânal
3. lunar
4. mai rar
B14. Obişnuiţi să ştergeţi praful cu o cârpă udă?
1. zilnic
2. săptămânal
3. lunar
4. mai rar
B15. In cazul copiilor, cât timp petrece copilul la
joacă în faţa casei?
1. mai puţin de două ore
2. între două şi 4 ore
3. între 4 şi 6 ore
4. peste 6 ore
B16. In cazul copiilor, unde obişnuieşte să se joace
copilul?
1. în zone special amenajate
2. în zone cu spaţiu verde
3. în zone virane
4. în apropierea zonelor cu trafic intens
B17. Obişnuieşte copilul să se joace cu nisip/pământ,
în sezonul de primăvară/vară/toamnă? DA/NU
B18. Specificaţi dacă copilul îşi petrece o parte din
timp în următoarele condiţii:
a) pe timpul creşei/grădiniţei/şcolii, la bunici sau în
altă parte: DA/NU
b) pe timpul vacanţelor, la bunici sau în altă parte:
DA/NU
B19. Există în locuinţă persoane care lucrează în mediu
profesional cu expunere crescută la plumb?
B20. Cine sunt aceste persoane?
1. mama
2. tata
3. bunicii
4. alţii
B21. Sunt asigurate la locul de muncă şi folosite următoarele:
1. schimbarea hainelor la sfârşitul zilei de muncă
2. duşul la sfârşitul zilei de muncă
3. nu se practică aceste măsuri
B22. Există în locuinţă persoane care au lucrat sau
lucrează în mediu profesional cu expunere crescută la plumb? DA/NU
B23.Cine...............................................................................................................
In ce perioadă? De la data de...........................................până
la.....................................
B24. In cazul utilizării de legume si fructe, spălaţi
bine aceste produse înainte de consum? DA/NU
B25. Cultivaţi legume, fructe în propria gospodărie?
DA/NU
B26. Unde cultivaţi legume, fructe?
1. departe de zone de trafic
2. în vecinătatea unor zone de trafic
3. în apropierea unor zone industriale de metalurgie
neferoasă
B27. Obişnuiţi să creşteţi animale în propria
gospodărie? DA/NU
B28. Unde creşteţi animale?
1. departe de zonele de trafic
2. în vecinătatea unor zone de trafic
3. în apropierea unor zone industriale de metalurgie
neferoasă
B29. Vă spălaţi pe mâini ori de câte ori intraţi în
casă şi înainte de fiecare masă (mai ales în cazul copiilor? DA/NU
B30. Obişnuieşte copilul să ducă jucării murdare la
gură (jucării căzute pe jos si nespălate)? DA/NU
C. Intrebări despre starea de
sănătate a persoanei investigate/a copilului investigat
C1. In cazul copiilor, vi s-a
comunicat vreodată de un medic că dezvoltarea fizică a copilului este
deficitară? DA/NU
C2. Aţi fost diagnosticat vreodată (persoana
investigată sau copilul chestionat) de către medic cu:
a) anemie DA/NU
b) lipsă de calciu DA/NU
c) deficit proteic DA/NU
C3. Vi s-a comunicat vreodată de către
educatoarea/profesorul copilului că acesta ar fi prezentat:
a) iritabilitate, irascibilitate marcată DA/NU
b) performanţă intelectuală mai redusă DA/NU
c) tulburări de comportament
DA/NU
D. FACTORI EDUCAŢIONALI Şl SITUAŢIA SOCIOECONOMICĂ
D1. Ce pregătire şcolară are mama copilului sau
persoana de sex feminin cu care locuieşte copilul?
1. primară (clasele I-VIII)
2. şcoală profesională/tehnică
3. postliceală
4. liceu
5. superioară (universitate)
D2. Ce pregătire şcolară are tatăl copilului sau
persoana de sex masculin cu care locuieşte copilul?
1. primară (clasele I-VIII)
2. şcoală profesională/tehnică
3. postliceală
4. liceu
5. superioară (universitate)
D3. Ce profesie are mama copilului sau persoana de sex
feminin cu care locuieşte copilul?
1. muncitor agricol
2. muncitor necalificat
3. muncitor semicalificat
4. muncitor calificat
5. tehnician
6. funcţionar
7. administrator
8. specialist, funcţionar
superior
D4. Ce profesie are tatăl copilului sau persoana de sex
masculin cu care locuieşte copilul?
1. muncitor agricol
2. muncitor necalificat
3. muncitor semicalificat
4. muncitor calificat
5. tehnician
6. funcţionar
7. administrator
8. specialist, funcţionar superior
E. ÎNTREBĂRI REFERITOARE LACREŞĂ/GRĂDINIŢÂ/ŞCOALĂ
E1. De cât timp frecventează copilul creşa/grădiniţa
sau şcoala prezentă:
De...................ani........................luni
Vă mulţumim pentru colaborare.