Ordinul Nr.2127 din 26.05.2020

Ţinând seama de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public, având în vedere standardele 1 „Etica şi integritatea" şi 8 „Managementul riscului", prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, ţinând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 599/2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate,în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul justiţiei emite următorul ordin: Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1
(1) Se aprobă modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, denumită în continuare ANP, şi al unităţilor subordonate, precum şi a activităţilor de educaţie pentru promovarea integrităţii.
(2) Prezentul ordin reglementează Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate, Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate produse la nivelul administraţiei penitenciare şi unităţilor penitenciare, precum şi modelul Planului de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate, prin anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2
(1) Prevenirea corupţiei constituie ansamblul măsurilor adoptate în scopul reducerii incidenţei faptelor de corupţie săvârşite de personalul sistemului administraţiei penitenciare, al adoptării unui comportament integru şi al creşterii încrederii angajaţilor şi cetăţenilor în instituţie.
(2) Prevenirea corupţiei la nivelul sistemului administraţiei penitenciare se realizează prin:a)managementul riscurilor de corupţie; b)activităţi de informare şi instruire în domeniul anticorupţie şi integrităţii; c)monitorizarea măsurilor prevăzute în Planul de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate. Capitolul IIDefiniţii Articolul 3În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)activitate - ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale realizate în scopul obţinerii unor rezultate; b)ameninţare de corupţie - acţiunea sau evenimentul de corupţie care se poate produce în cadrul unei activităţi derulate în sistemul administraţiei penitenciare; c)vulnerabilitate - slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatată, putând conduce la apariţia unei fapte de corupţie; d)comportament integru - acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală şi profesională; e)comportament lipsit de integritate - formă de subminare a misiunii instituţiei, conducând la un climat organizaţional toxic pentru angajaţi şi terţi şi afectând interesele legitime ale tuturor celor implicaţi, inclusiv interesul public; f)consilier de etică - angajat desemnat, în mod obligatoriu, de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi de directorii unităţilor subordonate pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită, etice şi deontologice, având următoarele atribuţii: acordarea de consultanţă şi asistenţă personalului din cadrul sistemului administraţiei penitenciare cu privire la respectarea normelor de conduită, etice şi deontologice; monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită, etic şi deontologic în cadrul instituţiei; întocmirea de rapoarte privind respectarea normelor de conduită de către personalul instituţiei; g)consilier pentru integritate - angajat desemnat de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi de directorii unităţilor subordonate pentru implementarea şi asigurarea cunoaşterii de către angajaţi a standardelor legale de integritate şi pentru evaluarea incidentelor de integritate; h)etică - comportamentul individual care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor şi regulilor etice explicite (coduri de etică şi deontologie, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizaţională), fie prin prisma consecinţelor acţiunilor înseşi; i)impact - dimensiunea efectelor materializării riscurilor de corupţie asupra exercitării atribuţiilor instituţiei; j)incident de integritate - unul dintre următoarele evenimente care vizează o persoană care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului administraţiei penitenciarelor, precum: încetarea disciplinară a raporturilor de muncă sau a contractului de muncă ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele etice, de conduită, deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice, inclusiv cele stabilite prin legislaţie secundară şi terţiară, pentru care este prevăzută această sancţiune; trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie; nerespectarea regimului interdicţiilor; rămânerea definitivă a unui raport de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese, precum şi a rapoartelor de evaluare prin care au fost constatate diferenţe semnificative, în sensul legii; k)materializarea riscului de corupţie - concretizarea unei ameninţări de corupţie, care conduce la săvârşirea unei fapte de corupţie; l)măsuri de prevenire şi control - ansamblul acţiunilor dispuse de conducerea instituţiei în scopul înlăturării sau menţinerii sub control a vulnerabilităţilor identificate ca urmare a producerii unui incident de integritate, respectiv al preîntâmpinării producerii unor incidente de integritate similare celor produse; m)plan de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituţiei ca remedii pentru riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie identificate, vizând prevenirea corupţiei, educaţia angajaţilor, precum şi combaterea corupţiei; n)probabilitate - eventualitatea materializării unui risc de corupţie; o)procesul de evaluare a riscurilor de corupţie - serie de acţiuni prin care sunt identificate, evaluate, prioritizate şi gestionate, prin măsuri de prevenire şi control specifice, vulnerabilităţile şi riscurile la corupţie din sistemul administraţiei penitenciare; p)registrul riscurilor de corupţie - document întocmit în cadrul activităţii de management al riscurilor de corupţie de către grupul de lucru pentru prevenirea corupţiei, cuprinzând descrierea riscurilor de corupţie identificate în cadrul instituţiei, domeniul de activitate în care se manifestă, probabilitatea, impactul şi expunerea, măsurile de prevenire şi control necesare, termenul de implementare şi responsabilul de risc; q)responsabil de risc de corupţie - personalul cu funcţii de conducere sau de coordonare responsabilizat prin registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire sau control din cadrul instituţiei; r)risc de corupţie - probabilitatea materializării unei ameninţări de corupţie care vizează un angajat, un colectiv profesional sau un domeniu de activitate, determinată de atribuţiile specifice şi de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/activităţilor sistemului administraţiei penitenciare; s)unitate de muncă - formă de organizare structurală ce reuneşte un ansamblu de angajaţi care realizează acelaşi gen de activităţi, permiţând, în consecinţă, expunerea la riscuri similare. Unitatea de muncă poate fi regăsită în structura organizatorică a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau în unităţile subordonate sub denumiri variate: direcţie, serviciu, birou, compartiment, dar şi funcţie unică, aşa cum sunt, de exemplu, funcţiile de ofiţer - Compartimentul management situaţii de urgenţă, ofiţer - Compartimentul informaţii clasificate sau consilier juridic etc.; t)coordonator al unităţii de muncă - şeful ori responsabilul cu organizarea activităţilor din cadrul unei unităţi de muncă, căruia îi revine obligaţia furnizării informaţiilor solicitate de către grupul de lucru pentru prevenirea corupţiei, pe tot parcursul activităţilor de management al riscurilor de corupţie; u)grup de lucru pentru prevenirea corupţiei - este grupul de lucru desemnat de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi de directorii unităţilor subordonate în scopul implementării, la nivelul instituţiei, a prevederilor Strategiei naţionale anticorupţie. Capitolul IIIManagementul riscurilor de corupţie Articolul 4Managementul riscurilor de corupţie reprezintă ansamblul proceselor ce vizează identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi evaluarea ex-post a incidentelor de integritate, în vederea stabilirii şi implementării măsurilor de prevenire şi control. Articolul 5
(1) Cadrul conceptual, metodologic şi organizatoric al managementului riscurilor de corupţie este stabilit prin Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate şi prin Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate produse la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
(2) Activităţile de management al riscurilor de corupţie pot fi realizate prin intermediul unei aplicaţii informatice utilizate în acest scop. Articolul 6Conducătorii structurilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi ai unităţilor subordonate instituţiei sunt obligaţi să asigure implementarea metodologiilor şi să aplice măsuri de prevenire şi control care să limiteze expunerea personalului la riscuri de corupţie. Capitolul IVDesfăşurarea activităţilor de informare şi de instruire în domeniul anticorupţiei şi integrităţii Articolul 7
(1) Activităţile de instruire şi informare a personalului sistemului administraţiei penitenciare în domeniul anticorupţiei şi integrităţii se realizează de către personalul Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului din centrala Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, denumită în continuare DPCT, şi de către consilierii pentru integritate ai unităţilor subordonate.
(2) Activităţile de instruire şi informare a personalului sistemului administraţiei penitenciare pot consta în:a)elaborarea şi diseminarea de teme/ghiduri/materiale de lucru informative/pliante/afişe/alte documente pe suport fizic sau electronic; b)organizarea de sesiuni de instruire individuale sau de grup; c)activităţi organizate în cadrul unor programe desfăşurate la nivel naţional, regional sau local, în parteneriat cu instituţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii cu atribuţii în domeniul anticorupţiei şi integrităţii; d)alte activităţi organizate pentru sau împreună cu personalul sistemului administraţiei penitenciare în scopul prevenirii faptelor de corupţie. Articolul 8
(1) Activităţile de informare anticorupţie se desfăşoară în scopul prezentării riscurilor de corupţie specifice unui domeniu de activitate, a informaţiilor de noutate privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei, a legislaţiei, a studiilor şi cercetărilor ce privesc acest domeniu.
(2) Activităţile de instruire anticorupţie se desfăşoară în vederea dezvoltării capacităţii personalului sistemului administraţiei penitenciare de a utiliza şi combina cunoştinţe teoretice, deprinderi practice şi atitudini specifice în domeniul prevenirii corupţiei.
(3) Activităţile de informare anticorupţie şi promovare a integrităţii se realizează din iniţiativa DPCT şi a consilierilor pentru integritate sau la solicitarea unităţilor de muncă din cadrul sistemului administraţiei penitenciare. Articolul 9
(1) Activităţile de instruire şi informare se realizează în baza unui plan tematic elaborat anual de către DPCT şi de către consilierul pentru integritate, avizat de structura de resurse umane şi aprobat de conducerea instituţiei.
(2) Personalul din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi din unităţile subordonate are obligaţia de a participa la activităţile de instruire şi informare organizate de DPCT şi de consilierii pentru integritate, cel puţin o dată la 3 ani.
(3) Instruirea persoanelor nou-încadrate, persoanelor cu funcţii de conducere şi a celor care desfăşoară activităţi în domeniile vulnerabile la corupţie se va asigura cu prioritate.
(4) Structura de resurse umane de la nivelul instituţiei va comunica DPCT şi consilierului pentru integritate, semestrial, situaţia persoanelor nou-încadrate şi a celor cu funcţii de conducere ce trebuie instruite cu prioritate.
(5) Anual sau ori de câte ori situaţia impune, personalul sistemului administraţiei penitenciare va fi testat pentru a se identifica gradul de cunoaştere a elementelor de integritate şi anticorupţie.
(6) DPCT şi consilierul pentru integritate, cu sprijinul Direcţiei management resurse umane de la nivelul centralei Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, asigură instruirea şi informarea în domeniul prevenirii corupţiei şi al promovării integrităţii a cursanţilor şcolarizaţi de instituţiile de învăţământ pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare. Capitolul VMonitorizarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate Articolul 10
(1) DPCT este structura desemnată să asigure monitorizarea, coordonarea şi evaluarea stadiului de implementare a Planului de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate.
(2) Structurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţile subordonate au obligaţia de a furniza DPCT datele şi informaţiile solicitate, semestrial, cu respectarea termenului şi a cerinţelor generale ori specifice stabilite.
(3) Şeful Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei va desemna o persoană din cadrul grupului care va întocmi raportările, în baza informaţiilor şi datelor transmise, în mod asumat, de structurile/persoanele cu responsabilităţi în cadrul planului de integritate.
(4) DPCT asigură transmiterea datelor centralizate de la consilierul pentru integritate şi de la grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei către Secretariatul tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei.
(5) Grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor elaborează, respectiv revizuiesc o dată la 2 ani Planul de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate, conform modelului cuprins în anexa nr. 3. Articolul 11
(1) La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - DPCT se constituie Grupul de lucru pentru monitorizarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate.
(2) Grupul de lucru pentru monitorizarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate are următoarele atribuţii:a)monitorizează modul în care sunt implementate măsurile cuprinse în Planul de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate; b)centralizează datele necesare elaborării documentelor ce trebuie transmise către Secretariatul tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justiţiei; c)solicită şi centralizează date necesare determinării stadiului diferitelor activităţi specifice Strategiei naţionale anticorupţie; d)elaborează teme de instruire sau informare pe linie anticorupţie; e)coordonează activitatea de instruire a personalului sistemului penitenciar în domeniul prevenirii corupţiei; f)asigură comunicarea cu Secretariatul tehnic al SNA din Ministerul Justiţiei; g)participă/acordă sprijin/expertiză în diferite grupuri de lucru organizate la nivelul Ministerului Justiţiei pe teme ce privesc prevenirea corupţiei. Articolul 12Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin DPCT, cooperează la nivel central şi teritorial cu instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii riscurilor de corupţie, în vederea: a)planificării şi organizării de cursuri ori stagii de formare destinate dobândirii sau perfecţionării cunoştinţelor şi competenţelor/abilităţilor personalului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate pentru aplicarea metodologiilor; b)adaptării metodelor şi instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea şi evaluarea diverselor categorii de date şi informaţii privind riscurile de corupţie la particularităţile funcţionale sau operaţionale ale structurilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate; c)furnizării de ghiduri, proceduri, aplicaţii informatice, destinate să asigure atingerea obiectivelor activităţilor şi sustenabilitatea rezultatelor. Capitolul VIResponsabilitatea personalului cu funcţii de conducere şi de coordonare Articolul 13În vederea prevenirii faptelor de corupţie, personalul cu funcţii de conducere şi coordonare din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate are următoarele responsabilităţi: a)asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Planul de integritate pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie; b)implementează Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate şi aplică măsurile de prevenire şi control al riscurilor de corupţie; c)sprijină consilierul pentru integritate în implementarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate; d)solicită sprijinul DPCT cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupţie din domeniul de competenţă; e)asigură participarea personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie şi de educaţie pentru promovarea integrităţii; f)sprijină personalul DPCT şi consilierul pentru integritate în organizarea şi implementarea acţiunilor de instruire şi informare în domeniul prevenirii corupţiei şi integrităţii şi pentru realizarea de analize cu privire la faptele de corupţie săvârşite de personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; g)furnizează DPCT şi consilierului pentru integritate documente referitoare la organizarea şi funcţionarea structurilor pe care le coordonează, precum şi alte date necesare pentru pregătirea activităţilor de prevenire a faptelor de corupţie şi de promovare a integrităţii; h)asigură includerea unor subiecte din domeniul anticorupţiei şi integrităţii etc. în planurile de pregătire profesională continuă, în tematica testelor de evaluare profesională, precum şi în cea a examenelor şi concursurilor desfăşurate la nivelul structurilor ANP şi unităţilor subordonate; i)asigură publicarea mesajelor anticorupţie şi de promovare a integrităţii puse la dispoziţie de către DPCT şi de consilierul pentru integritate la avizier, în locuri vizibile, precum şi pe prima pagină a site-urilor proprii de internet şi de intranet. Articolul 14
(1) Conducătorii instituţiilor din cadrul sistemului administraţiei penitenciare au obligaţia de a comunica către DPCT persoanele desemnate consilieri pentru integritate, cu datele de contact ale acestora (de exemplu, telefon, e-mail şi fax), în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, precum şi orice modificări cu privire la acestea, în termen de 15 zile de la momentul survenirii lor.
(2) Prelucrările de date cu caracter personal se efectuează cu respectarea reglementărilor legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal. Articolul 15Fişa postului pentru personalul de conducere şi de coordonare din cadrul sistemului administraţiei penitenciare se actualizează cu responsabilităţile prevăzute la art. 13 alin. (1), în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin. Capitolul VIIDispoziţii finale Articolul 16Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 17La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.993/C/2014 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 12 septembrie 2014, se abrogă. Articolul 18Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 19 Conducătorii instituţiilor din cadrul sistemului administraţiei penitenciare actualizează documentaţia aferentă în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin. Ministrul justiţiei, Marian Cătălin Predoiu Bucureşti, 26 mai 2020. Nr. 2.127/C. ANEXA Nr. 1METODOLOGIE de evaluare a riscurilor de corupţie de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1 Obiectul metodologiei Prezenta metodologie reglementează identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control al acestora, în conformitate cu obiectivul specific 2.1 din Strategia naţională anticorupţie 2016-2020 (SNA), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. Articolul 2Domeniul de aplicare Prezenta metodologie se aplică tuturor unităţilor din cadrul sistemului administraţiei penitenciare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite. Articolul 3Scopul şi obiectivele prezentei metodologii
(1) Prezenta metodologie are ca scop asumarea unor măsuri specifice pentru prevenirea şi controlul riscurilor de corupţie, pentru diminuarea probabilităţii de apariţie a riscurilor de corupţie, precum şi a impactului în cazul materializării acestora.
(2) Activităţile de management al riscurilor de corupţie vizează următoarele obiective:a)promovarea integrităţii, transparenţei instituţionale şi a bunei desfăşurări a activităţilor specifice; b)ameliorarea impactului şi asigurarea sustenabilităţii rezultatelor activităţilor de prevenire şi combatere, prin focalizarea lor prioritară asupra domeniilor de activitate vulnerabile la corupţie; c)promovarea integrităţii instituţionale, prin conştientizarea personalului cu funcţii de conducere asupra necesităţii participării nemijlocite la acest proces şi asumării responsabilităţii pentru implementarea acestuia. Articolul 4Etapele metodologiei Implementarea prezentei metodologii presupune parcurgerea următoarelor etape: a)constituirea Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, denumit în continuare Grup de lucru; b)identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie; c)evaluarea riscurilor de corupţie; d)stabilirea măsurilor de prevenire şi control; e)monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor de corupţie; f)actualizarea planurilor de integritate. Capitolul IIGrupul de lucru pentru prevenirea corupţiei Articolul 5 Constituirea Grupului de lucru
(1) În vederea realizării activităţilor prevăzute de prezenta metodologie, directorul general al ANP şi directorii unităţilor subordonate dispun, prin decizie scrisă, constituirea de grupuri de lucru pentru prevenirea corupţiei.
(2) Deciziile scrise se diseminează personalului instituţiei şi se păstrează la nivelul secretarului Grupului de lucru. Articolul 6Componenţa Grupului de lucru
(1) Componenţa Grupului de lucru se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale unităţilor de muncă.
(2) Din componenţa Grupului de lucru fac parte:a)o persoană din conducerea instituţiei - în calitate de şef al Grupului de lucru; b)conducătorii sau reprezentanţii unităţilor de muncă care se ocupă de următoarele activităţi: control intern, răspundere disciplinară, audit intern, resurse umane, control intern managerial, achiziţii publice, gestionarea mijloacelor financiare, prevenirea criminalităţii - în calitate de membri ai Grupului de lucru; c)consilierul de etică, în calitate de membru al Grupului de lucru; d)consilierul pentru integritate, în calitate de secretar al Grupului de lucru.
(3) Se recomandă ca la nivelul instituţiei atribuţiile de consilier de etică, respectiv de consilier pentru integritate să fie îndeplinite de persoane diferite.
(4) Conducătorul instituţiei poate extinde componenţa Grupului de lucru şi la alte funcţii pe care le consideră relevante pentru realizarea activităţilor Grupului de lucru.
(5) În desfăşurarea activităţilor sale, Grupul de lucru beneficiază de sprijinul conducătorilor unităţilor de muncă din instituţie, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele fixate, informaţiile sau documentele solicitate.
(6) Secretarul Grupului de lucru centralizează şi elaborează, după caz, următoarele documente:a)actul de constituire a Grupului de lucru; b)copii după fişele posturilor membrilor în care sunt consemnate atribuţiile ce decurg din această calitate; c)fişa de planificare a activităţilor Grupului de lucru; d)minute ale întâlnirilor Grupului de lucru; e)registrul riscurilor de corupţie; f)toate documentele care au stat la baza elaborării Registrului riscurilor de corupţie (cazuistica incidentelor de integritate care au avut loc la nivelul instituţiei, rapoarte ale Curţii de Conturi, rapoartele de audit intern, rapoarte ale autorităţilor şi structurilor de control, chestionare pentru identificarea riscurilor de corupţie, articole de presă, reclamaţii, petiţii adresate instituţiei, hotărâri judecătoreşti); g)planul de integritate; h)analize şi raportări; i)alte documente ce rezultă din activitatea Grupului de lucru. Articolul 7 Imposibilitatea constituirii Grupului de lucru În cazul unităţilor subordonate în cadrul cărora nu se poate constitui un grup de lucru din cauza numărului redus de personal, atribuţiile privind identificarea şi evaluarea riscurilor, precum şi stabilirea măsurilor de prevenire şi control se îndeplinesc de către Grupul de lucru constituit la nivelul instituţiei supraordonate, din care va face parte şi un reprezentant al unităţii respective. Articolul 8 Funcţionarea Grupului de lucru
(1) În cadrul fiecărei unităţi va fi stabilit, prin decizie scrisă, modul de convocare a Grupului de lucru, de luare a deciziilor în cadrul acestuia, precum şi alte aspecte procedurale privind funcţionarea Grupului de lucru.
(2) Cu ocazia primei întâlniri, Grupul de lucru fixează principalele repere ale activităţilor, respectiv: delimitarea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de analiză, rolul şi responsabilităţile fiecărui membru al grupului, precum şi termenii de referinţă privind planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor şi completează fişa de planificare a activităţilor, prevăzută în anexa nr. 1A.
(3) Grupul de lucru are obligaţia de a informa personalul unităţii cu privire la demersurile întreprinse în scopul prevenirii corupţiei. Articolul 9Atribuţiile şi activităţile Grupului de lucru
(1) Grupul de lucru are următoarele atribuţii:a)identifică şi descrie riscurile de corupţie; b)evaluează riscurile de corupţie; c)stabileşte măsurile de prevenire şi control; d)completează registrul riscurilor de corupţie; e)monitorizează şi revizuieşte riscurile de corupţie; f)actualizează planul de integritate.
(2) Organizarea activităţilor Grupului de lucru:a)şeful Grupului de lucru convoacă membrii în vederea instruirii acestora cu privire la rolul şi atribuţiile pe care aceştia le deţin; b)şeful Grupului de lucru convoacă membrii în scopul organizării activităţii, stabilirii sarcinilor şi completării fişei de planificare a activităţilor, conform anexei nr. 1A; c)şeful Grupului de lucru se asigură că fişele de post ale membrilor sunt completate cu atribuţiile specifice ce rezidă din calitatea pe care o deţin în grup, de către şefii ierarhici ai acestora. O copie a fişei de post completată cu atribuţiile ce decurg din calitatea de membru în Grupul de lucru va fi păstrată de secretarul Grupului de lucru; d)şeful Grupului de lucru convoacă membrii în vederea colectării şi centralizării tuturor datelor necesare etapei de identificare şi descriere a riscurilor, conform art. 10 alin. (2), (3) şi (5). Datele colectate sunt analizate în cadrul grupului şi sunt păstrate de secretarul acestuia; e)rezultatele analizei datelor sunt dezbătute în cadrul Grupului de lucru. Ulterior, acestea vor sta la baza elaborării Registrului riscurilor de corupţie, conform prezentei metodologii; f)Registrul riscurilor de corupţie va fi diseminat, spre luare la cunoştinţă, către întregul personal al instituţiei; g)responsabilii de risc desemnaţi pentru fiecare risc identificat se vor asigura de implementarea măsurilor de prevenire şi control prevăzute în Registrul riscurilor de corupţie; h)Grupul de lucru se întruneşte ori de câte ori este necesar, dar în mod obligatoriu, la finalul anului, pentru analiza şi interpretarea rezultatelor măsurilor de prevenire şi control propuse în Registrul riscurilor de corupţie. Acest demers se va materializa într-un raport de monitorizare, conform anexei nr. 1B.
(3) Secretarul Grupului de lucru desfăşoară următoarele activităţi:a)organizează şedinţele Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei la solicitarea şefului Grupului de lucru şi pregăteşte materialele de lucru necesare desfăşurării şedinţelor; b)întocmeşte minutele şedinţelor şi le transmite membrilor grupului pentru asumare; c)întocmeşte, centralizează, înregistrează şi diseminează documente necesare bunei desfăşurări a activităţii Grupului de lucru; d)centralizează toate documentele necesare pentru elaborarea raportului de monitorizare a Registrului riscurilor de corupţie; e)transmite către DPCT o copie a Registrului riscurilor de corupţie, semnat şi înregistrat la nivelul unităţii; f)păstrează documentaţia Grupului de lucru. Capitolul IIIIdentificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie. Stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control Articolul 10Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie
(1) Identificarea şi descrierea riscurilor constau în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor prezente în cadrul activităţilor curente derulate la nivelul instituţiilor din sistemul administraţiei penitenciare, care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.
(2) Pentru identificarea riscurilor de corupţie, Grupul de lucru are în vedere:a)cazuistica incidentelor de integritate care au avut loc la nivelul instituţiei; b)rapoartele de audit intern; c)rapoarte ale Curţii de Conturi; d)rapoarte ale autorităţilor şi structurilor de control; e)chestionare aplicate persoanelor cu funcţii de conducere sau coordonare din cadrul instituţiei.
(3) Dacă apreciază că este necesar, Grupul de lucru poate aplica chestionare şi angajaţilor din cadrul structurilor care desfăşoară activităţi considerate vulnerabile la corupţie.
(4) Forma chestionarului pentru identificarea riscurilor de corupţie este prezentată în anexa nr. 1C.
(5) Grupul de lucru poate avea în vedere şi alte surse, cum ar fi articole de presă, reclamaţii, petiţii adresate instituţiei, hotărâri judecătoreşti.
(6) În baza informaţiilor obţinute conform alin. (2), (3) şi (5), Grupul de lucru procedează la analizarea activităţilor vulnerabile la corupţie, precum şi a surselor posibile de riscuri, pentru consemnarea ulterioară în Registrul riscurilor de corupţie, prevăzut în anexa nr. 1D, coloanele de la 1 la 4. Articolul 11Evaluarea riscurilor
(1) Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile identificate, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact.
(2) Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:a)estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie; b)estimarea impactului; c)determinarea expunerii la risc; d)clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie; e)determinarea priorităţii de prevenire şi control. Articolul 12Estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie
(1) Estimarea nivelului de probabilitate constă în aprecierea posibilităţii de materializare a riscurilor de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 1E.
(2) Probabilitatea se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:a)1 reprezintă probabilitate scăzută de materializare; b)2 reprezintă probabilitate medie de materializare; c)3 reprezintă probabilitate ridicată de materializare. Articolul 13Estimarea impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie
(1) Estimarea impactului constă în măsurarea efectelor materializării unui risc de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 1F.
(2) Impactul se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:a)1 reprezintă impact scăzut; b)2 reprezintă impact mediu; c)3 reprezintă impact ridicat. Articolul 14Determinarea nivelului expunerii la riscuri
(1) Determinarea nivelului de expunere la un risc de corupţie constă în produsul dintre valoarea probabilităţii de materializare a acelui risc de corupţie şi valoarea impactului în situaţia materializării lui.
(2) Valorile încadrate în intervalul 1-3 reprezintă nivel scăzut de expunere, ceea ce nu necesită adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente.
(3) Valorile 4 şi 6 reprezintă nivel mediu de expunere, ceea ce necesită adoptarea unor măsuri de prevenire şi control.
(4) Valoarea 9 reprezintă nivel ridicat de expunere, ceea ce necesită intervenţie urgentă.
(5) După determinarea nivelului expunerii se realizează clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie şi se consemnează în Registrul riscurilor de corupţie, în ordine descrescătoare în funcţie de expunere. Articolul 15Stabilirea măsurilor de prevenire şi control
(1) Pe baza rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, Grupul de lucru propune măsuri specifice pentru prevenirea şi controlul acestora. Pentru fiecare măsură de prevenire şi control se stabilesc responsabilul de risc şi termenul de finalizare a implementării.
(2) Măsurile de prevenire şi control pot consta, printre altele, în:a)formularea de propuneri cu privire la modificarea legislaţiei; b)activităţi de instruire; c)dezvoltare de sisteme informatice; d)elaborare de proceduri de lucru; e)planificarea şi derularea periodică a unor activităţi de audit şi/sau control pentru activităţile considerate vulnerabile; f)rotaţia personalului.
(3) Responsabilul de risc se asigură de implementarea măsurii de prevenire şi control în termen şi pune la dispoziţia Grupului de lucru documente justificative care atestă îndeplinirea măsurii. Articolul 16Registrul riscurilor de corupţie
(1) Pe baza activităţilor reglementate la art. 11-16, Grupul de lucru completează Registrul riscurilor de corupţie.
(2) Registrul riscurilor de corupţie are următoarea structură:a)domeniul de activitate; b)descrierea riscului; c)probabilitatea, impactul şi expunerea la riscul de corupţie; d)măsurile de prevenire şi control; e)termenul de implementare; f)responsabilul de risc.
(3) Registrul riscurilor de corupţie stă la baza actualizării, o dată la 2 ani, a Planului de integritate al ANP şi al unităţilor subordonate.
(4) Planurile de integritate se transmit către DPCT, pentru a fi înaintate către secretariatul tehnic al SNA din Ministerul Justiţiei. Articolul 17Monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie
(1) Monitorizarea şi revizuirea se realizează de către Grupul de lucru şi persoanele responsabile de risc desemnate.
(2) Anual, până la 30 ianuarie a anului în curs pentru anul precedent, Grupul de lucru şi persoanele responsabile de risc desemnate monitorizează implementarea măsurilor stabilite în Registrul riscurilor de corupţie şi procedează la revizuirea acestuia, în conformitate cu starea de fapt existentă la nivelul instituţiei.
(3) În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, acestea vor fi evaluate conform etapelor prevăzute în prezenta metodologie şi introduse în Registrul riscurilor de corupţie revizuit.
(4) Ulterior, în termen de 15 zile de la data revizuirii, secretarul Grupului de lucru, respectiv consilierul pentru integritate transmit noul registru al riscurilor de corupţie de la nivelul unităţii către Direcţia prevenirea criminalităţii şi terorismului din cadrul ANP, pentru centralizare. Capitolul IVDispoziţii finale Articolul 18
(1) Documentaţia privind implementarea prezentei metodologii se păstrează de către consilierul pentru integritate, pentru a fi disponibilă în situaţia evaluării activităţii de management al riscurilor de corupţie.
(2) Anexele nr. 1A-1F fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA Nr. 1Ala metodologie FIŞA DE PLANIFICARE A ACTIVITĂŢILOR

ANEXA Nr. 1Bla metodologie RAPORT DE MONITORIZARE Document narativ, ce va cuprinde următoarele secţiuni: Secţiunea I - Riscuri identificate La nivelul instituţiei ........ ................ ................ ................ ........ ............., în perioada ........ ................ ............. (Se va menţiona.) Grupul de lucru pentru prevenirea corupţiei a identificat următoarele riscuri de corupţie: ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ..........., dintre care ........ ................ ........ .............. prezintă risc scăzut de expunere, ........ ................ ........ .............. risc mediu de expunere şi ........ ................ ........ .............. risc ridicat de expunere. Pe perioada ........ ................ ........ .............. următoarele riscuri şi-au modificat nivelul de expunere la risc: ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... Secţiunea a II-a - Măsuri dispuse şi implementate Pentru riscurile de corupţie identificate, Grupul de lucru a dispus următoarele măsuri: ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... Se va menţiona, pentru fiecare măsură propusă şi inserată în Registrul riscurilor de corupţie, gradul de implementare, precum şi indicatorii calitativi şi cantitativi, pentru care se anexează documente justificative. Secţiunea a III-a - Incidente de integritate În perioada ........ ................ ................ ............., la nivelul instituţiei ........ ................ ................ ........ ........... s-au produs ........ ................ ........ .............. incidente de integritate şi, în consecinţă, Grupul de lucru a dispus următoarele măsuri ........ ................ ........ .............. (revizuirea nivelului de expunere, stabilirea unor măsuri suplimentare de prevenire şi control sau apariţia unor noi riscuri de corupţie). ANEXA Nr. 1Cla metodologie CHESTIONAR PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR DE CORUPŢIE

ANEXA Nr. 1D la metodologie Formatul registrului riscurilor de corupţie

ANEXA Nr. 1Ela metodologie Indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie

ANEXA Nr. 1Fla metodologie Indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie

ANEXA Nr. 2METODOLOGIE de evaluare a incidentelor de integritate produse la nivelul administraţiei penitenciare şi unităţilor penitenciare Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1 Domeniul de aplicare Prezenta metodologie se aplică la nivelul tuturor unităţilor din cadrul sistemului administraţiei penitenciare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari şi terţiari de credite. Articolul 2Scopul metodologiei
(1) Prezenta metodologie are ca scop evaluarea ex-post a incidentelor de integritate din cadrul unităţilor sistemului administraţiei penitenciare prin obţinerea şi analiza informaţiilor relevante şi propunerea măsurilor de prevenire şi control.
(2) Evaluarea incidentelor de integritate reprezintă activitatea desfăşurată de către consilierul pentru integritate desemnat de conducătorul unităţii prin decizie scrisă, constând în obţinerea şi analiza de informaţii relevante privind incidentele de integritate şi propunerea măsurilor de prevenire şi/sau control. Articolul 3Protecţia datelor cu caracter personal Datele cu caracter personal se prelucrează exclusiv în îndeplinirea scopului acestei metodologii, în conformitate cu prevederile legale. Capitolul IIEvaluarea incidentelor de integritate Articolul 4Desemnarea consilierului de/pentru integritate
(1) Directorul general al ANP şi directorii unităţilor subordonate desemnează, prin decizie scrisă, responsabilul pentru implementarea metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în persoana consilierului pentru integritate.
(2) Consilierul pentru integritate are următoarele atribuţii:a)asigură implementarea metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate produse la nivelul instituţiei; b)asigură instruirea şi informarea personalului de la nivelul instituţiei în ceea ce priveşte componenta de integritate; c)elaborează teme/materiale de interes care vizează componenta de integritate; d)ţine evidenţa nominală a personalului care participă la activităţile de informare şi de instruire; e)asigură secretariatul Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei.
(3) Atribuţiile de la alin. (2) pot fi realizate de către consilierul pentru integritate împreună cu personalul Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului, consilierul de etică şi cu instituţii sau organizaţii cu atribuţii în domeniu.
(4) Fişa postului persoanei desemnate consilier pentru integritate se actualizează cu prevederile alin. (2) de către şeful structurii din care face parte.
(5) În cazul unităţilor în cadrul cărora nu se poate desemna un responsabil pentru implementarea metodologiei, atribuţiile privind metodologia de evaluare a incidentelor de integritate se îndeplinesc de către instituţia supraordonată în beneficiul acestora.
(6) Pentru implementarea metodologiei, consilierul pentru integritate desfăşoară următoarele activităţi:a)obţinerea de informaţii privind incidentul de integritate; b)analiza incidentului de integritate; c)propunerea de măsuri de prevenire şi/sau control. Articolul 5Obţinerea de informaţii privind incidentul de integritate
(1) Conducerea unităţii, compartimentul responsabil cu activitatea de resurse umane sau alte structuri din cadrul acesteia care deţin informaţii cu privire la dispunerea unor măsuri privind un incident de integritate sesizează consilierul de/pentru integritate şi transmit acestuia informaţiile sau documentele necesare derulării procedurii de evaluare a incidentului de integritate, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a incidentului de integritate respectiv.
(2) În măsura în care apreciază că este necesar, consilierul pentru integritate poate solicita informaţii Agenţiei Naţionale de Integritate, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi altor autorităţi sau instituţii publice care deţin informaţii privind incidentul de integritate. Articolul 6 Conţinutul analizei incidentelor de integritate
(1) Analiza are în vedere cu precădere următoarele aspecte:a)tipul de eveniment care constituie incidentul de integritate evaluat; b)sectorul de activitate în care a intervenit incidentul de integritate şi funcţia persoanei care l-a săvârşit; c)starea de fapt şi modul de operare; d)cadrul legislativ aplicabil şi procedurile interne din cadrul unităţii relevante pentru incidentul analizat; e)cauzele incidentului de integritate, prin raportare la ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în procesul de evaluare a riscurilor de corupţie, precum şi cele aferente incidentului de integritate evaluat; f)durata procedurii de cercetare a faptelor ce constituie abatere disciplinară; g)sancţiuni disciplinare, administrative sau, după caz, penale aplicate; h)efectele incidentului de integritate asupra raporturilor de muncă ale persoanei care a săvârşit incidentul de integritate; i)impactul incidentului de integritate asupra activităţii instituţiei sau asupra imaginii sistemului administraţiei penitenciare.
(2) Pe baza informaţiilor obţinute, consilierul pentru integritate întocmeşte, pentru fiecare incident de integritate produs, un raport de analiză a incidentului de integritate cuprinzând informaţiile prevăzute la alin. (1), propuneri de măsuri pentru prevenirea apariţiei unui incident similar, precum şi responsabilul şi termenul pentru implementarea măsurilor de prevenire şi/sau control propuse, prevăzut în anexa nr. 2A.
(3) Raportul menţionat la alin. (2) se transmite spre aprobare conducerii instituţiei.
(4) Ulterior, raportul de evaluare a incidentului de integritate se comunică structurii în care a avut loc incidentul de integritate, iar o copie a acestuia se înaintează către Direcţia prevenirea criminalităţii şi terorismului, pentru centralizare. Articolul 7Verificarea implementării recomandărilor Conducerea unităţii penitenciare dispune verificarea periodică a modului de realizare a măsurilor aprobate conform art. 9 alin. (3) şi informarea consilierului pentru integritate. Capitolul IIIDispoziţii finale Articolul 8 Valorificarea informaţiilor în procesul de evaluare a riscurilor de corupţie Datele cuprinse în raportul menţionat la art. 6 alin. (2) se utilizează pentru revizuirea anuală a registrului riscurilor de corupţie. Articolul 9Raportarea către Direcţia prevenirea criminalităţii şi terorismului
(1) Consilierul pentru integritate elaborează un raport anual privind evaluarea incidentelor de integritate, prevăzut în anexa nr. 2B, care se aprobă de către directorul instituţiei, se publică pe site-ul acesteia şi se transmite către Direcţia prevenirea criminalităţii şi terorismului din cadrul ANP, până la data de 1 martie a anului în curs, pentru anul precedent.
(2) Direcţia prevenirea criminalităţii şi terorismului centralizează toate rapoartele privind incidentele de integritate de la nivelul sistemului administraţiei penitenciare şi întocmeşte un raport cu datele centralizate pe care îl înaintează Secretariatului tehnic al Strategiei naţionale anticorupţie din Ministerul Justiţiei până la data de 31 martie a anului.
(3) Direcţia prevenirea criminalităţii şi terorismului publică anual pe portalul intern/site-ul ANP lista incidentelor de integritate şi a măsurilor de prevenire a reapariţiei acestora.
(4) Anexele nr. 2A şi 2B fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA Nr. 2Ala metodologie Raport de analiză a incidentului de integritate

ANEXA Nr. 2Bla metodologie Raport anual privind evaluarea incidentelor de integritate al consilierului pentru integritate I. Incidente de integritate

II. Măsuri de prevenire şi/sau control

ANEXA Nr. 3– model -Plan de integritate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate