Ordinul Nr.1993 din 30.05.2014

privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
ACT EMIS DE: Ministerul Justitiei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 670 din 12 septembrie 2014

Ţinând seama de dispoziţiile Inventarului măsurilor preventive anticorupţie, ale indicatorilor de evaluare şi ale Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015,având în vedere Standardul 11 „Managementul riscului“, prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare,în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul justiţiei emite următorul ordin: Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezentul ordin reglementează modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate. Articolul 2 (1) Prevenirea corupţiei constituie ansamblul măsurilor adoptate în scopul reducerii incidenţei faptelor de corupţie săvârşite de personalul sistemului administraţiei penitenciare, al adoptării unui comportament integru şi al creşterii încrederii angajaţilor şi cetăţenilor în instituţie.(2) Prevenirea corupţiei la nivelul sistemului administraţiei penitenciare se realizează prin:a)activităţi de informare şi instruire anticorupţie; b)managementul riscurilor de corupţie. Capitolul IIDesfăşurarea activităţilor de informare şi de instruire anticorupţie Articolul 3Activităţile de informare şi de instruire anticorupţie se realizează de către personalul specializat din cadrul Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului, denumită în continuare DPCT, din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, denumită în continuare ANP, şi unităţile subordonate, cu sprijinul altor instituţii cu atribuţii în domeniu, denumite în continuare instituţii partenere. Articolul 4 (1) Activităţile de informare anticorupţie se desfăşoară în scopul prezentării unor informaţii de noutate privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi legislaţia în domeniu.(2) Activităţile de informare anticorupţie se realizează în baza unui calendar stabilit de comun acord între ANP şi instituţiile partenere, fiecare sesiune de instruire având o durată de minimum 30 de minute. Articolul 5 (1) Activităţile de instruire anticorupţie se desfăşoară în vederea dezvoltării capacităţii personalului sistemului administraţiei penitenciare de a utiliza şi de a combina cunoştinţe teoretice, deprinderi practice şi atitudini specifice în domeniul prevenirii corupţiei.(2) Activităţile de instruire anticorupţie au în vedere, cu prioritate, personalul nou-încadrat în sistemul administraţiei penitenciare, cel care activează în domenii expuse în mod deosebit riscurilor de corupţie, precum şi personalul cu funcţii de conducere. Articolul 6Întregul personal al sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia de a participa la activităţile de instruire anticorupţie, cel puţin o dată la 3 ani. Articolul 7Structurile ANP, precum şi unităţile subordonate sunt obligate să asigure condiţiile corespunzătoare organizării activităţilor de informare şi de instruire anticorupţie prevăzute în calendarul stabilit. Articolul 8În vederea susţinerii activităţilor de informare şi de instruire anticorupţie, DPCT întocmeşte, semestrial, Buletinul documentar şi de informare privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei. Capitolul IIIManagementul riscurilor de corupţie Articolul 9Managementul riscurilor de corupţie reprezintă ansamblul proceselor ce vizează identificarea, descrierea, evaluarea şi ierarhizarea factorilor instituţionali şi individuali care favorizează ori determină săvârşirea faptelor de corupţie, elaborarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei şi limitarea efectelor acestora. Articolul 10Cadrul conceptual, metodologic şi organizatoric al managementului riscurilor de corupţie este stabilit prin Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate, denumită în continuare Metodologia, prevăzută în anexă. Articolul 11Conducătorii structurilor ANP şi unităţilor subordonate sunt obligaţi să asigure implementarea Metodologiei şi să aplice măsuri de prevenire/control care să limiteze expunerea la riscuri de corupţie a personalului. Articolul 12ANP, prin DPCT, cooperează la nivel central şi teritorial cu instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii riscurilor de corupţie, în vederea: a)planificării şi organizării de cursuri ori stagii de formare destinate dobândirii sau perfecţionării cunoştinţelor şi competenţelor/abilităţilor personalului ANP şi unităţilor subordonate pentru aplicarea Metodologiei; b)adaptării metodelor şi instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea şi evaluarea diverselor categorii de date şi informaţii privind riscurile de corupţie la particularităţile funcţionale sau operaţionale ale structurilor ANP şi unităţilor subordonate; c)furnizării de ghiduri, proceduri, aplicaţii informatice, destinate să asigure atingerea obiectivelor activităţilor şi sustenabilitatea rezultatelor. Articolul 13 (1) DPCT asigură monitorizarea, coordonarea şi evaluarea stadiului de implementare a Metodologiei şi a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie de către structurile ANP şi unităţile subordonate, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de acestea ori a rapoartelor de monitorizare şi reevaluare.(2) Structurile ANP şi unităţile subordonate au obligaţia de a furniza DPCT datele şi informaţiile solicitate, cu respectarea termenelor şi a cerinţelor generale ori specifice stabilite. Capitolul IVConsilierul pentru integritate Articolul 14Consilierul pentru integritate este persoana desemnată la nivelul aparatului central al ANP şi în fiecare unitate subordonată pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei, precum şi pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită. Articolul 15 (1) Consilierul pentru integritate se desemnează prin decizie a directorului general al ANP sau, după caz, a directorilor unităţilor subordonate, din rândul personalului care posedă cunoştinţe juridice, are abilităţi de comunicare şi se bucură de o bună reputaţie morală şi profesională.(2) Desemnarea consilierului pentru integritate se realizează în cadrul consiliilor de conducere, consultându-se în prealabil organizaţiile sindicale reprezentative. Articolul 16(1) Consilierul pentru integritate are următoarele atribuţii:a)acordă consultanţă şi asistenţă funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare cu privire la respectarea normelor deontologice; b)monitorizează aplicarea prevederilor codului deontologic în cadrul ANP şi al unităţilor subordonate; c)întocmeşte rapoarte trimestriale privind respectarea normelor deontologice de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare; d)prezintă personalului materialele transmise de către DPCT şi instituţiile partenere cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei din sistemul administraţiei penitenciare; e)ţine evidenţa nominală a personalului care participă la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate de către DPCT în colaborare cu alte instituţii; f)propune şefului structurii organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de instruire realizate de către personalul specializat al DPCT şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu; g)asigură secretariatul grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei; h)sprijină personalul DPCT în realizarea activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz. (2) Fişa postului persoanei desemnate consilier pentru integritate se actualizează cu atribuţiile prevăzute la alin. (1) în condiţiile legii. Articolul 17(1) Rapoartele prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. c), aprobate de directorul general al ANP sau, după caz, de către directorul de unitate, se comunică personalului ANP şi unităţilor subordonate şi se transmit semestrial către DPCT.(2) Rapoartele privind respectarea normelor deontologice vor fi centralizate într-o bază de date necesară pentru:a)identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor deontologice, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare; b)identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor deontologice; c)adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale. Articolul 18În vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice, DPCT, în colaborare cu reprezentanţii instituţiilor partenere, asigură instruirea consilierilor pentru integritate. Capitolul VResponsabilităţile personalului cu funcţii de conducere Articolul 19Personalul cu funcţii de conducere din cadrul structurilor ANP şi unităţilor subordonate are obligaţia de a asigura măsurile necesare pentru a evita implicarea personalului subordonat în fapte de corupţie. Articolul 20În vederea prevenirii faptelor de corupţie, personalul cu funcţii de conducere din cadrul ANP şi unităţilor subordonate are următoarele responsabilităţi: a)implementează Metodologia şi aplică măsurile de prevenire şi control al riscurilor de corupţie; b)solicită sprijinul DPCT cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupţie din domeniul de competenţă; c)asigură participarea personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate; d)asigură includerea unor subiecte din domeniul prevenirii corupţiei în planurile de pregătire profesională continuă, în tematica testelor de evaluare profesională, precum şi în cea a examenelor şi concursurilor desfăşurate la nivelul structurilor ANP şi unităţilor subordonate; e)sprijină personalul specializat al DPCT în realizarea studiilor de caz cu privire la faptele de corupţie săvârşite de personalul ANP; f)furnizează DPCT documente referitoare la organizarea şi funcţionarea structurilor pe care le coordonează, precum şi alte date necesare pentru pregătirea activităţilor de prevenire a faptelor de corupţie; g)asigură postarea mesajelor anticorupţie puse la dispoziţie de către DPCT pe prima pagină a site-ului penitenciarului sau a ANP şi pe intranet. Capitolul VIDispoziţii finale Articolul 21Directorul general al ANP şi directorii unităţilor subordonate dispun măsuri pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin. Articolul 22Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 23Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul justiţiei, Robert Marius Cazanciuc
ANEXĂMETODOLOGIE privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a)activitate - ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale realizate în scopul obţinerii unor rezultate; b)risc de corupţie - probabilitatea de apariţie a unui eveniment sau de realizare a unei acţiuni de corupţie vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate. Riscul de corupţie include evenimentul potenţial/ameninţarea, cauzele care determină apariţia acestuia şi impactul în cazul în care acesta se materializează; c)ameninţarea - acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie ce poate să apară în cadrul unei activităţi derulate în sistemul penitenciar; d)cauzele - slăbiciuni în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatate/speculate, stând la baza şi putând declanşa materializarea unui risc de corupţie. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială, cauzele există permanent în cadrul activităţii unei structuri; e)materializarea riscului - translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situaţiei potenţiale de corupţie, în cel al certitudinii, respectiv săvârşirea unei fapte de corupţie; f)incident de integritate - eveniment produs la nivelul unei structuri a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) sau într-o unitate subordonată, urmat de dispunerea faţă de personalul implicat a uneia dintre următoarele măsuri: începerea urmăririi penale, trimiterea în judecată, hotărârea definitivă de condamnare pentru fapte de corupţie, respectiv aplicarea unei sancţiuni disciplinare ca urmare a constatărilor rezultate în urma efectuării unui test de integritate ori a întocmirii unui raport de evaluare, rămas definitiv, de către Agenţia Naţională de Integritate; g)impact - efectele produse în cadrul activităţii unei structuri în cazul în care un risc de corupţie se materializează; h)unitate de muncă - formă de organizare structurală ce reuneşte un ansamblu de angajaţi care realizează acelaşi gen de activităţi, permiţând, în consecinţă, expunerea la riscuri similare. Unitatea de muncă poate fi regăsită în structura organizatorică a ANP sau în unităţile subordonate sub denumiri variate: direcţie, serviciu, birou, compartiment, dar şi funcţie unică, aşa cum sunt, de exemplu, funcţiile de ofiţer managementul situaţiilor de urgenţă, ofiţer informaţii clasificate sau consilier juridic; i)coordonator al unităţii de muncă - şeful ori responsabilul cu organizarea activităţilor din cadrul unei unităţi de muncă, căruia îi revine obligaţia furnizării informaţiilor solicitate de către grupul de lucru pentru prevenirea corupţiei, pe tot parcursul activităţilor de management al riscurilor de corupţie; j)responsabil de risc - personalul cu funcţii de conducere al structurilor din ANP şi directorii unităţilor subordonate, responsabilizaţi prin Registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire/control; k)aplicaţie informatică de monitorizare a riscurilor de corupţie - aplicaţie software, dezvoltată de către Direcţia tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (DTIC), în vederea prelucrării automate a datelor şi reprezentării statistice şi grafice a riscurilor de corupţie. Articolul 2 (1) Prezenta metodologie se aplică în scopul adoptării la nivelul tuturor structurilor din ANP şi unităţile subordonate a unor măsuri de control şi/sau prevenire, adaptate cauzelor care determină posibilitatea de apariţie a unor fapte de corupţie, astfel încât să fie menţinute la un nivel acceptabil atât probabilitatea de apariţie a acestora, cât şi impactul resimţit la nivelul activităţilor sistemului penitenciar.(2) Activităţile de management al riscurilor de corupţie vizează următoarele obiective:a)promovarea integrităţii, transparenţei instituţionale şi a bunei desfăşurări a activităţilor specifice; b)ameliorarea impactului şi asigurarea sustenabilităţii rezultatelor activităţilor de prevenire şi combatere, prin focalizarea lor prioritară asupra domeniilor de activitate vulnerabile la corupţie; c)promovarea integrităţii instituţionale, prin conştientizarea personalului cu funcţii de conducere asupra necesităţii participării nemijlocite la acest proces şi asumării responsabilităţii pentru implementarea acestuia. Articolul 3Managementul riscurilor de corupţie presupune parcurgerea următoarelor etape: a)pregătirea activităţilor; b)identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie; c)evaluarea riscurilor de corupţie; d)determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control; e)monitorizarea şi revizuirea periodică a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor; f)reevaluarea riscurilor. Articolul 4 (1) În vederea realizării activităţilor subsecvente managementului riscurilor de corupţie, directorul general al ANP şi directorii unităţilor subordonate dispun, prin decizie scrisă, constituirea de grupuri de lucru pentru prevenirea corupţiei, denumite în continuare Grupuri/Grupul.(2) Componenţa Grupurilor se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale unităţilor de muncă, avându-se în vedere următoarele categorii de funcţii:a)şeful Grupului, reprezentat de directorul general al ANP sau directorul unităţii subordonate ori un adjunct desemnat de către aceştia; b)membrii Grupului, reprezentaţi de personalul cu funcţii de conducere sau persoanele desemnate de acesta de la nivelul structurilor din ANP şi unităţile subordonate; c)secretarul Grupului, reprezentat de consilierul pentru integritate. (3) La solicitarea directorului general al ANP şi a directorilor unităţilor subordonate, personalul specializat din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii riscurilor de corupţie participă la activitatea Grupurilor, asigurând instruirea şi îndrumarea de specialitate. Articolul 5 (1) În desfăşurarea activităţilor subsecvente managementului riscurilor de corupţie, Grupul beneficiază de sprijinul coordonatorilor unităţilor de muncă, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele şi cu respectarea condiţiilor specifice, informaţiile sau documentele solicitate.(2) La stabilirea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor de corupţie se au în vedere categoriile de activităţi prevăzute la art. 11 alin. (2). Capitolul IIManagementul riscurilor de corupţie Secţiunea 1Pregătirea activităţilor Articolul 6 (1) Managementul riscurilor de corupţie debutează printr-o etapă de pregătire care vizează, în principal, următoarele aspecte:a)constituirea şi stabilirea componenţei Grupului; b)informarea personalului privind implementarea prezentei metodologii la nivelul sistemului penitenciar; c)instruirea membrilor Grupului cu privire la aspectele conceptuale şi metodologice specifice managementului riscurilor de corupţie; d)fixarea principalelor repere ale activităţilor: delimitarea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de analiză, rolul şi responsabilităţile fiecărui membru al Grupului, precum şi termenii de referinţă privind planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor. (2) Activităţile stabilite conform alin. (1) lit. d) se implementează în Fişa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 7Planificarea şi desfăşurarea instruirii membrilor Grupurilor se realizează în baza unui calendar stabilit de comun acord între ANP şi instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii riscurilor de corupţie sau, după caz, între unităţile subordonate şi structurile teritoriale ale acestora. Secţiunea a 2-aIdentificarea şi descrierea riscurilor de corupţie Articolul 8(1) Identificarea şi descrierea riscurilor constă în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a cauzelor prezente în cadrul activităţilor curente ale structurilor ANP şi ale unităţilor subordonate care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.(2) Pentru identificarea ameninţărilor de corupţie se desfăşoară următoarele activităţi:a)chestionarea conducerii structurilor din cadrul ANP şi al unităţilor subordonate; b)evaluarea activităţii şi a situaţiilor specifice de muncă ale angajaţilor; c)descrierea ameninţărilor de corupţie; d)determinarea cauzelor producerii riscurilor de corupţie. Articolul 9(1) Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de corupţie şi eficacitatea măsurilor de prevenire/control existente, membrii Grupului realizează chestionarea întregului personal cu funcţii de conducere din structurile ANP şi ale unităţilor subordonate, exclusiv a coordonatorilor unităţilor de muncă, utilizând întrebările prevăzute în anexa nr. 2.(2) După completare, chestionarele se utilizează în activităţile ulterioare corespunzătoare managementului riscurilor de corupţie. Articolul 10Membrii Grupului analizează obiectivele specifice ale structurilor din cadrul ANP şi unităţilor subordonate, completând, pe baza documentelor interne şi/sau, după caz, a consultării coordonatorilor unităţilor de muncă, Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie, prevăzută în anexa nr. 3. Articolul 11 (1) Potrivit prezentei metodologii, sunt considerate vulnerabile la corupţie toate activităţile care prezintă slăbiciuni în sistemul de control intern/managerial, de natură a fi exploatate de angajaţii structurii sau de terţi pentru comiterea unor fapte de corupţie.(2) Dacă la nivelul unei structuri din cadrul ANP sau al unei unităţi subordonate sunt realizate activităţi din categoriile enumerate în continuare, acestea se includ în mod obligatoriu în procesul de analiză:a)contacte frecvente cu exteriorul instituţiei; b)gestionarea fondurilor externe ori a programelor/ proiectelor; c)gestionarea informaţiei - deţinerea şi utilizarea informaţiei cu caracter operativ, accesul la informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate; d)gestionarea mijloacelor financiare; e)achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări; f)acordarea unor aprobări ori autorizaţii; g)activităţi de eliberare a unor documente; h)îndeplinirea funcţiilor de control, supraveghere, evaluare şi consiliere; i)competenţă decizională exclusivă; j)activităţi de recrutare şi selecţie a personalului; k)constatarea abaterilor disciplinare ori a unor fapte de natură penală, aplicarea de sancţiuni disciplinare şi acordarea de recompense; l)activităţi desfăşurate cu persoanele private de libertate sau referitoare la acestea, considerate vulnerabile la corupţie. Articolul 12Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc pentru fiecare activitate inclusă în Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie o sinteză a ameninţărilor de corupţie susceptibile să se manifeste în acel context profesional, având în vedere, cel puţin, următoarele elemente: a)sursele posibile de riscuri de corupţie la care personalul poate fi expus: persoane, grupuri interesate de serviciile oferite, avantajele sau dezavantajele potenţiale pentru terţi, materiale ori de altă natură, ce pot fi generate de activităţile serviciului; b)acţiunile ori demersurile care ar putea fi puse în practică pentru atingerea obiectivelor infracţionale; c)fapte de corupţie care au fost comise anterior în cadrul domeniului de activitate; d)cazuri de conduită necorespunzătoare sau încălcări ale procedurilor înregistrate la nivelul structurii. Articolul 13Pentru descrierea ameninţărilor de corupţie, membrii Grupului au în vedere enunţurile utilizate în cadrul Raportului privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie specifice structurilor ANP şi unităţilor subordonate, realizat şi difuzat în sistemul penitenciar de către Direcţia prevenirea criminalităţii şi terorismului (DPCT). Articolul 14 (1) Fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, se completează de către membrii Grupului şi/sau, după caz, de către coordonatorii unităţilor de muncă, pentru fiecare dintre ameninţările identificate conform art. 12.(2) Pentru completarea cauzelor aferente fiecărui risc se au în vedere informaţiile rezultate în urma derulării etapelor prevăzute de art. 16 şi 18, precum şi orice alte observaţii sau analize privind cultura organizaţională sau conduita angajaţilor. Articolul 15În vederea identificării cauzelor care determină expunerea la riscuri de corupţie, membrii Grupului parcurg următoarele etape: a)evaluarea cadrului normativ; b)analiza incidentelor de integritate; c)analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii. Articolul 16 (1) Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc, în formatul prevăzut în anexa nr. 5, un raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate analizat.(2) Obiectivele evaluării cadrului normativ sunt reprezentate de:a)identificarea prevederilor ce conţin factori potenţiali de manifestare a corupţiei; b)avansarea de propuneri pentru eliminarea normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia; c)propunerea unor măsuri de prevenire/de control pentru a reduce expunerea la riscuri de corupţie. Articolul 17Membrii Grupului, în colaborare cu personalul specializat din cadrul DPCT, realizează o analiză generală a incidentelor de integritate care s-au manifestat în cadrul structurilor ANP şi al unităţilor subordonate, ţinând cont de următoarele elemente: a)evoluţia probabilă a diferitelor fenomene infracţionale din sfera corupţiei, a nivelului de gravitate ori a impactului asociat acestora; b)activităţile expuse riscurilor de corupţie analizate şi gradul lor de vulnerabilitate; c)modurile de operare utilizate şi măsurile de disimulare a actelor infracţionale luate de făptuitori; d)măsurile de prevenire/de control adoptate în cadrul domeniilor de activitate unde s-au produs incidente de integritate şi gradul de eficacitate a acestora. Articolul 18Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă identifică şi consemnează în fişele întocmite conform art. 14 eventuale deficienţe în cadrul sistemului de control intern/managerial utilizat, având în vedere: a)constatări rezultate din activităţi de control ori sesizări anterioare, care au identificat deficienţe ori vulnerabilităţi ale sistemului de control intern/managerial, de natură a favoriza apariţia unor fapte de corupţie; b)eficacitatea implementării de către conducerea componentelor structurilor ANP şi unităţilor subordonate a concluziilor şi recomandărilor furnizate în urma activităţilor de control; c)vulnerabilităţi la corupţie pe care terţii le-ar putea exploata în planurile reglementării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii, al formării, instruirii şi experienţei personalului. Secţiunea a 3-aEvaluarea riscurilor de corupţie Articolul 19 (1) Evaluarea riscurilor de corupţie se realizează în scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a măsurilor de prevenire/de control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact asupra rezultatelor aşteptate şi a prestaţiei profesionale a personalului.(2) Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile înscrise în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie. Articolul 20Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape: a)estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie; b)determinarea impactului asupra obiectivelor şi activităţilor structurii; c)aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente pentru fiecare risc de corupţie; d)determinarea expunerii la riscuri şi a priorităţii de intervenţie; e)clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie. Articolul 21 (1) Estimarea nivelului de probabilitate se realizează prin aprecierea şanselor de materializare a riscurilor de corupţie în cadrul activităţilor structurii, prin prisma informaţiilor şi analizelor colectate în etapa de identificare şi descriere a riscurilor.(2) În scopul precizat la alin. (1), membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă determină şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul de probabilitate, utilizând o scală de evaluare în 5 trepte, corespunzătoare valorilor şi indicatorilor descriptivi asociaţi acestora, prevăzuţi în anexa nr. 6. Articolul 22Estimarea impactului global al unui risc de corupţie constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităţilor, sarcinilor sau rezultatelor aşteptate ale structurii, corespunzătoare următoarelor componente/dimensiuni: a)impact asupra nivelului de performanţă a activităţilor şi obţinerii rezultatelor aşteptate; b)impact asupra calendarului activităţilor ori întârzieri posibile în termenul de realizare a obiectivelor activităţii; c)consecinţe exprimate în termeni de buget; d)consecinţe în planul imaginii instituţiei. Articolul 23Pentru determinarea impactului riscurilor de corupţie, membrii Grupului au următoarele responsabilităţi: a)stabilirea tuturor dimensiunilor posibile ale impactului global pentru fiecare risc de corupţie identificat conform art. 14; b)stabilirea, sub formă procentuală, pentru dimensiunile identificate conform lit. a), a importanţei relative a fiecăreia în cadrul impactului global; c)estimarea şi consemnarea în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie a impactului global în cazul materializării, utilizând indicatorii descriptivi prevăzuţi în anexa nr. 7, asociaţi dimensiunilor prevăzute la art. 22. Articolul 24(1) Membrii Grupului şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, evaluează dacă măsurile de prevenire/de control care se adresează riscurilor de corupţie identificate au fost proiectate corespunzător şi puse în practică în mod eficient.(2) În scopul prevăzut la alin. (1), membrii Grupului şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, cuantifică şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, utilizând corespondenţa prevăzută în anexa nr. 8, nivelul perceput de eficacitate a fiecărei măsuri de prevenire/de control existente. Articolul 25 (1) Membrii Grupului calculează nivelul de expunere la riscuri de corupţie, constând în produsul dintre valorile probabilităţii şi impactului global, completând valoarea rezultată în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.(2) Utilizând scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie şi corespondenţa asociată intersecţiei valorilor impactului şi probabilităţii, prevăzute în anexa nr. 9, membrii Grupului stabilesc şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie prioritatea de intervenţie. Articolul 26Pe baza priorităţii de intervenţie, în ordinea valorii nivelului de expunere, membrii Grupului clasifică riscurile de corupţie în: a)riscuri minore, care pot fi tolerate şi vor fi considerate inerente activităţilor structurilor ANP şi unităţilor subordonate, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente; b)riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente sau, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control; c)riscuri înalte, caracterizate, simultan, de o mare probabilitate de apariţie şi de o gravitate foarte mare a impactului, care necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/de control adecvate. Secţiunea a 4-aDeterminarea şi implementarea măsurilor de prevenire/de control al riscurilor de corupţie Articolul 27În baza clasificării realizate conform art. 26 şi a rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, membrii Grupului propun măsuri pentru prevenirea/controlul acestora. Articolul 28 (1) Din punctul de vedere al momentului dispunerii şi al obiectivelor urmărite prin realizarea acestora, pot fi stabilite, în principal, următoarele categorii de măsuri de prevenire/de control:a)măsuri preventive - sunt cele care vizează cauzele identificate, au ca rezultat limitarea probabilităţii de comitere a unor fapte de corupţie de către un terţ/angajat interesat şi includ:a.1) măsuri de protecţie fizică şi monitorizare a accesului la informaţii, documente ori resurse; a.2) planificarea şi organizarea în mod transparent şi uşor de verificat a activităţilor şi a modalităţii de adoptare a deciziei: separarea responsabilităţilor, aprobarea activităţii, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare; a.3) supervizarea documentelor întocmite şi a performanţelor individuale ale personalului; a.4) separarea atribuţiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupţie; a.5) asigurarea comunicării adecvate către angajaţi a obligaţiilor de conduită; a.6) dezvoltarea, comunicarea şi monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă; a.7) promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupţie, asigurându-se informarea şi instruirea adecvată privind obligaţiile legale şi măsurile de prevenire/de control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupţie; a.8) promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupţie, precum şi a măsurilor de protecţie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii; a.9) implementarea Inventarului măsurilor preventive anticorupţie, prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015; b)măsuri realizate în scopul depistării unor eventuale nereguli, după ce riscurile de corupţie s-au materializat:b.1) realizarea/solicitarea realizării de către structurile competente a unor teste de integritate sau de verificare a respectării normelor legale; b.2) realizarea de verificări aleatorii ale documentelor şi activităţilor desfăşurate; b.2) realizarea unor activităţi de control/de verificare privind accesul sau implementarea de informaţii în bazele de date; b.3) activităţi de control de fond ori tematic, activităţi de inventar. (2) Măsurile suplimentare de prevenire/de control se propun în scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a minimiza impactul riscurilor de corupţie, vizează, cu prioritate, riscurile înalte şi cele moderate şi se înscriu în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie. Articolul 29 (1) Informaţiile rezultate în urma implementării prezentei metodologii se includ în Registrul riscurilor de corupţie, care se întocmeşte de către Grup, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, şi se aprobă de către conducătorul fiecărei structuri din cadrul ANP, precum şi de directorii unităţilor subordonate, cuprinzând responsabilităţi pentru toate nivelurile ierarhice ale acestora.(2) După aprobare, un exemplar al Registrului riscurilor de corupţie, câte un exemplar al Fişelor de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie, precum şi al raportului prevăzut la art. 16 alin. (1) se transmit DPCT. Articolul 30În baza documentelor transmise de către structurile ANP şi unităţile subordonate şi a altor informaţii privind manifestarea corupţiei în sistemul penitenciar, DPCT întocmeşte şi actualizează Raportul privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie în activitatea sistemului penitenciar. Secţiunea a 5-aMonitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie Articolul 31Activitatea de monitorizare şi cea de revizuire a riscurilor de corupţie se realizează anual de către structurile ANP şi unităţile subordonate, în scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupţie, respectiv pentru a formula recomandări pentru măsuri de prevenire/de control. Articolul 32 (1) Monitorizarea riscurilor de corupţie se realizează de către Grupurile constituite la nivelul structurilor ANP şi al unităţilor subordonate.(2) În vederea realizării activităţii de monitorizare, anual, până la 1 decembrie, responsabilii de risc stabiliţi în Registrul riscurilor de corupţie transmit consilierilor pentru integritate rapoarte de evaluare cantitative şi calitative privind implementarea măsurilor de prevenire/de control al riscurilor de corupţie, care conţin, cel puţin, următoarele informaţii:a)indicatori cantitativi aferenţi măsurilor propuse pentru prevenirea/controlul riscurilor de corupţie; b)modificările intervenite în privinţa valorilor de expunere la riscuri de corupţie, corespunzătoare nivelurilor de probabilitate şi impact; c)informaţii privind fapte de corupţie sesizate ori constatate în cadrul domeniului de activitate; d)propuneri de măsuri suplimentare de prevenire/de control al riscurilor de corupţie; e)modificări semnificative intervenite în privinţa reglementărilor specifice activităţilor desfăşurate, analize suplimentare privind eventuale noi riscuri de corupţie. (3) În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, respectiv a unor informaţii care pot să modifice nivelul de expunere ori să afecteze eficacitatea activităţii de prevenire/de control, membrii Grupului întocmesc în mod corespunzător Fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, reluând etapele aferente prevăzute în prezenta metodologie. Articolul 33 (1) Pe baza documentelor prevăzute la art. 32, Grupul şi un reprezentant al DPCT întocmesc Raportul de monitorizare a riscurilor de corupţie la nivelul sistemului penitenciar.(2) Activitatea de monitorizare se finalizează prin adoptarea unui registru revizuit, care se transmite către DPCT până la data de 1 februarie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia. Articolul 34 (1) În vederea evaluării impactului aplicării prezentei metodologii, a stadiului de implementare a măsurilor de prevenire/de control al riscurilor de corupţie ori a recomandărilor formulate, DPCT întocmeşte rapoarte anuale de monitorizare. (2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se întocmesc pe baza informaţiilor transmise de structurile ANP şi de unităţile subordonate, potrivit prezentei metodologii, precum şi prin implementarea unei aplicaţii informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie ce va fi pusă la dispoziţia structurilor ANP şi unităţilor subordonate, de către DTIC. Secţiunea a 6-aReevaluarea riscurilor de corupţie Articolul 35Atunci când la nivelul structurilor ANP şi al unităţilor subordonate se constată recurenţa unor forme de manifestare a corupţiei, DPCT, cu aprobarea ori din dispoziţia conducerii ANP, realizează misiuni de reevaluare. Articolul 36(1) Misiunile de reevaluare se realizează în scopul identificării eventualelor disfuncţionalităţi privind managementul riscurilor de corupţie şi al formulării unor recomandări de măsuri de prevenire/de control în domeniul de activitate evaluat.(2) DPCT planifică şi realizează activitatea de reevaluare, dezvoltând ori adaptând, în principal, următoarele instrumente de specialitate:a)interviuri realizate de personalul de specialitate din cadrul DPCT; b)realizarea unui sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ de angajaţi; c)focus-grup, realizat cu participarea personalului structurii supuse reevaluării ori a altor factori interesaţi; d)analiza documentelor realizate conform prezentei metodologii şi a eficacităţii activităţilor de prevenire/de control privind riscurile de corupţie. Articolul 37 (1) Misiunea de reevaluare se realizează cu sprijinul structurilor ANP, parcurgându-se următoarele etape:a)analiza şi evaluarea documentelor întocmite, conform prezentei metodologii, de către structurile ANP şi unităţile subordonate, în scopul cunoaşterii activităţilor, proceselor ori procedurilor ce urmează a fi evaluate; b)analiza cazuisticii de corupţie înregistrate în domeniul de activitate; c)stabilirea obiectivelor misiunii şi a instrumentelor ce urmează a fi utilizate pentru reevaluarea riscurilor de corupţie; d)planificarea activităţilor, întâlnirilor, discuţiilor sau a interviurilor cu personalul din cadrul domeniului evaluat ori a celorlalte metode ce urmează a fi utilizate; e)realizarea vizitelor de reevaluare; f)analiza şi prelucrarea informaţiilor rezultate în urma vizitelor de reevaluare; g)realizarea raportului de reevaluare. (2) Raportul de reevaluare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:a)scopul şi obiectivele misiunii de reevaluare; b)datele de identificare a misiunii: structura ANP sau unitatea penitenciară care face obiectul misiunii, echipa, durata misiunii de reevaluare; c)metodologia de realizare a reevaluării: documentarea, metodele, tehnicile şi instrumentele utilizate; d)documentele evaluate ori cele întocmite în cursul misiunii de reevaluare; e)constatările rezultate; f)raţionamentele şi deducţiile formulate; g)concluzii şi recomandări de măsuri de prevenire/de control al riscurilor de corupţie. Articolul 38Rapoartele de monitorizare şi rapoartele de reevaluare realizate de către DPCT se prezintă conducerii ANP, în vederea dispunerii măsurilor destinate să îmbunătăţească procesul de management al riscurilor de corupţie. Articolul 39DPCT poate solicita structurii ierarhic superioare celei care a făcut obiectul reevaluării, cu aprobarea directorului general al ANP, realizarea unor controale tematice pentru verificarea modului de implementare a recomandărilor formulate prin intermediul rapoartelor de monitorizare şi/sau a rapoartelor de reevaluare. Capitolul IIIDispoziţii finale Articolul 40Documentaţia privind implementarea prezentei metodologii se păstrează de către consilierul pentru integritate, pentru a fi disponibilă în situaţia evaluării activităţii de management al riscurilor de corupţie. Articolul 41Pentru implementarea aplicaţiei informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie, respectiv pentru realizarea studiilor de caz prevăzute de prezenta metodologie, DPCT întocmeşte proceduri de lucru, care se comunică structurilor ANP şi unităţilor subordonate. Articolul 42Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA Nr. 1la metodologie FIŞĂ pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei

Denumirea structurii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor/Penitenciarul........ ............:	Data începerii activităţii:
Domeniile de activitate evaluate: - -

Componenţa Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei
Nr. crt.	Grad, nume, prenume	Direcţia/serviciul/biroul/compartimentul	Funcţie	Categoria de membru1

¹ Se vor menţiona, după caz: conducătorul Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, consilier pentru integritate/etică, membru al Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, şef/coordonator al unităţii de muncă.

Sarcinile şi responsabilităţile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei
Nr. crt.	Grad, nume, prenume	Sarcini şi responsabilităţi	Documente consultate, redactate ori colectate	Termene

Planificarea activităţilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei
Nr. crt.	Data propusă	Locul desfăşurării	Obiectivele reuniunii	Membrii prezenţi	Documente redactate/activităţi finalizate

ANEXA Nr. 2la metodologie Chestionar pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de corupţie (ghid de interviu pentru conducerea structurii/componentelor, exclusiv coordonatorii unităţilor de muncă) ANEXA Nr. 3la metodologie Fişă de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie

Denumirea structurii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor/Penitenciarul ..............
Denumirea unităţii de muncă:
Data elaborării:	Responsabil cu elaborarea:		Data revizuirii:
Domenii de activitate	Activităţi vulnerabile, conform art. 11 din metodologie	Sarcini (zilnice, săptămânale sau ocazionale)

Nr. crt.	Documente întocmite frecvent în cadrul activităţilor	Conţinutul documentelor	Periodicitatea întocmirii acestora	către cine - ce structură - îl transmite/ de la cine - ce structură - îl primeşte

Nr. crt.	Unităţile/compartimentele (interne ori externe structurii) cu care se colaborează pentru realizarea sarcinilor	Natura relaţiilor de colaborare	Cadrul legal al cooperării

Nr. crt.	Materiale, instrumente, mijloace tehnice şi auto utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor

ANEXA Nr. 4la metodologie Fişă de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie

Măsuri de prevenire/de control suplimentare propuse pentru prevenirea/controlul riscului	Responsabil de risc
1.
2.
3.

N O T Ă: Metodologia furnizează instrumente-suport pentru stabilirea cauzelor unui risc de corupţie (analiza cadrului normativ, analiza incidentelor de integritate, analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii etc.), fiind necesar ca pentru fiecare ameninţare descrisă să fie surprins contextul de desfăşurare a acelei activităţi care ar putea permite manifestarea acesteia. Pentru a structura activitatea de descriere a cauzelor, grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei vor avea în vedere următoarele:

– cauze din domeniul reglementărilor (inclusiv procedurile) aplicabile activităţii: multe dintre riscuri îşi au cauza în lipsa procedurilor de multe ori invocată ca explicaţie pentru materializarea riscurilor de corupţie necunoaşterea sau ambiguitatea unor reguli. În acest context trebuie identificate toate normele şi procedurile aplicabile domeniului care prezintă elemente de vulnerabilitate şi care pot fi exploatate sau interpretate subiectiv, astfel încât riscurile descrise să se producă.

– vulnerabilităţi la nivelul capacităţii de prevenire/de control al riscului: sunt frecvente cazurile în care circumstanţele care favorizează apariţia unor riscuri ţin de un control defectuos al activităţii. Orice conducător al unei structuri din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau unitate penitenciară trebuie să se asigure că domeniul de care este responsabil funcţionează, iar personalul trebuie să aibă convingerea că activitatea acestuia este supravegheată. În procesul de analiză a riscurilor de corupţie este esenţial să fie identificate particularităţile care determină vulnerabilitatea sistemului de control intern/managerial, fie pentru că măsurile nu sunt bine cunoscute de către cei care ar trebui să le aplice, fie pentru că acestea nu sunt aplicate în mod consecvent, fie că ele nu pot răspunde în totalitate situaţiilor de risc (capacitate redusă de aplicare a măsurilor de prevenire/control);

– surse de ameninţare - persoane, de regulă, din exteriorul instituţiei care prezintă un interes ridicat pentru obţinerea unor avantaje prin presiuni la nivelul angajaţilor: presiuni politice, presiuni ierarhice, interes ridicat din partea unor grupuri infracţionale, contactul cu publicul interesat de un serviciu sau de a scăpa de aplicarea unei sancţiuni, interesul comercial ridicat al unui serviciu public (de exemplu, un contract de achiziţie), prezenţa permanentă a intermediarilor sau reprezentanţilor unor societăţi în interacţiunea cu angajaţii etc.;

– particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane: carenţe educaţionale ori de conştientizare (lipsa cunoştinţelor privind faptele de corupţie, toleranţa unor comportamente nonetice care nu sunt percepute a reprezenta o problemă), cauze sociale (lipsa unei locuinţe, nivel scăzut de salarizare), cunoştinţe insuficiente privind reglementările, procedurile ori regulile aplicabile etc., conştientizare insuficientă a măsurilor de control ce sunt aplicate etc. ANEXA Nr. 5la metodologie – Model -Raport de evaluare a cadrului normativ

Domeniu de activitate/ unitate de muncă
Nr. crt.	Denumirea, emitentul şi categoria actului normativ	Evaluarea şi obiecţiile de fond asupra conţinutului actului normativ				Recomandări şi concluzii
		Numărul articolului	Text (extras din actul normativ evaluat)	Elemente/factori potenţiali de manifestare a corupţiei	Ameninţări de corupţie (fapte posibile ce pot fi generate de actuala reglementare)

ANEXA Nr. 6la metodologie Scală de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie

Factor	Scor	Descriere	Indicatori
aproape sigur	5	cel mai probabil se va concretiza > 80%	• este de aşteptat să apară în marea majoritate a circumstanţelor profesionale; • se va întâmpla fără îndoială, eventual frecvent; • iminentă	riscul de corupţie este prezent în mod constant, datorită deficienţelor de organizare, planificare, control, supraveghere, instruire ori formare a personalului şi modului în care este conceput ori aplicat cadrul legal de desfăşurare a activităţii
probabil	4	şansă considerabilă de apariţie; nu este neobişnuit 61%-80%	• va apărea probabil în multe circumstanţe profesionale; • se va întâmpla probabil, dar nu va reprezenta o problemă persistentă pentru domeniul de activitate; • s-a mai întâmplat în trecut.
posibil	3	producerea sa poate fi avută în vedere 41%-60%	• ar putea apărea în anumite circumstanţe profesionale; • se poate întâmpla ocazional; • s-a întâmplat în altă parte, într-un domeniu de activitate similar.	riscul de corupţie poate apărea câteodată (cauzele putând fi reprezentate de deficienţe în desfăşurarea activităţii, erori în înţelegerea ori aplicarea procedurilor de lucru specifice etc.)
foarte puţin probabil	2	minimă, dar nu imposibilă; nu este cunoscut să se fi produs 21%-40%	• poate apărea doar în circumstanţe profesionale excepţionale; • nu este de aşteptat să se întâmple; • nu a fost semnalată în domeniul de activitate.	riscul de corupţie nu apare decât rar, în condiţii excepţionale de desfăşurare a activităţii
improbabil	1	practic imposibilă; nu a apărut niciodată 0%-20%	• este probabil să nu apară niciodată; • foarte puţin probabil să se întâmple vreodată.

ANEXA Nr. 7la metodologie Scală de estimare a impactului global al riscului

Factor	Scor	Indicatori
major/critic	5	• imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate; • deteriorarea pe termen lung a eficienţei activităţii, întârzieri majore în derularea activităţilor planificate (mai mult de 6 luni); • pierderi financiare severe pentru înlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea procedurilor de desfăşurare a activităţii, achiziţii neplanificate de mijloace tehnice etc., reprezentând 25% şi mai mult din bugetul anual alocat instituţiei; • publicitate negativă la nivel internaţional, implicarea factorilor politici de la nivel central ori instituţional pentru gestionarea situaţiei create.		riscul de corupţie contribuie direct la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie, la facilitarea ori determinarea personalului să comită asemenea fapte
ridicat	4	• impact semnificativ asupra obiectivelor domeniului afectat, afectarea eficienţei acesteia; • perturbarea pe termen mediu a activităţii, întârzieri semnificative privind desfăşurarea în condiţii normale a activităţii (între 3-6 luni); • pierderi financiare majore pentru instituţie; • publicitate negativă la nivel naţional.

Factor	Scor	Indicatori
moderat	3	• obiective profesionale atinse parţial, afectarea semnificativă a eficienţei acesteia; • perturbarea pe termen scurt a activităţii; • pierderi financiare semnificative pentru instituţie (cel puţin 10% din buget); • o anumită publicitate negativă la nivel local.		riscul de corupţie poate genera parametri favorizanţi pentru apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie
redus	2	• impact minor asupra atingerii obiectivelor profesionale; • întreruperea neglijabilă, nesemnificativă a desfăşurării activităţii; • pierderi financiare moderate pentru instituţie (5% sau mai mult din bugetul alocat); • unele şicane publice izolate, neînsoţite însă de pierderea încrederii.		riscul de corupţie contribuie puţin ori deloc la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie
foarte redus	1	• impact minimal sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor; • nicio perturbare în privinţa calendarului activităţii; • pierderi financiare nesemnificative ori minimale pentru structură; • susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativă.

ANEXA Nr. 8la metodologie Evaluarea măsurilor de control al riscurilor de corupţie ANEXA Nr. 9la metodologie Scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie Nivel de probabilitate ANEXA Nr. 10la metodologie Registrul riscurilor de corupţie Partea I - Identificarea, descrierea şi evaluarea riscurilor

Nr. crt.	Identificarea şi descrierea riscurilor		Evaluarea riscurilor
	Descrierea ameninţării de corupţie	Cauze	Parametrii riscului			Prioritate	Măsuri existente	Aprecierea măsurilor existente
			Probabilitate	Impact global	Expunere (col. 4 x col. 5)
1	2	3	4	5	6	7	8	9
1.
2.
3.
4.

Partea a II-a - Determinarea şi aplicarea măsurilor de prevenire/de control

Nr. crt.	Descrierea ameninţării de corupţie	Măsuri suplimentare	Termen/durată de implementare	Responsabil(i) de risc	Monitorizare şi revizuire
					Evaluarea măsurilor de control		Parametrii riscului revizuit
					Indicatori de evaluare1	Riscuri de corupţie materializate2	Probabilitate	Impact global	Expunere (col. 8 x col. 9)
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
1.
2.
3.
4.

¹ Pentru fiecare măsură în parte. ² Corespunzător riscului descris.