LEGE   Nr. 26 din 12 mai 1994

privind organizarea si functionarea Politiei Romane

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 123 din 18 mai 1994

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Politia Romana face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului care exercita pe teritoriul tarii atributiile privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor, a avutului privat si public, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii.
    Art. 2
    Activitatea Politiei Romane se desfasoara exclusiv pe baza si executarea legii. Politistii nu pot face parte din partide sau formatiuni politice.
    Art. 3
    In indeplinirea misiunilor ce ii revin, Politia Romana colaboreaza cu celelalte institutii ale statului care au atributii privind asigurarea ordinii de drept si coopereaza in acest sens cu cetatenii, in limitele legii.
    Art. 4
    Politia se organizeaza corespunzator organizarii administrative a teritoriului tarii. De asemenea, se poate organiza si dupa specificul unor sectoare ale economiei nationale - transporturi feroviare, aeriene si navale - sau al unor obiective economice si sociale, in functie de numarul si importanta acestora.
    Unitatile de politie se infiinteaza prin ordin al ministrului de interne.

    CAP. 2
    Organizare si functionare

    SECTIUNEA I
    Structura organizatorica
    Art. 5
    Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica:
    a) Inspectoratul General al Politiei;
    b) Directia generala de politie a municipiului Bucuresti;
    c) inspectoratele de politie ale judetelor;
    d) inspectoratele de politie pentru transporturi feroviare, aeriene si navale;
    e) institutii de invatamant pentru pregatirea si specializarea politistilor.
    Art. 6
    Inspectoratul General al Politiei este unitatea centrala a politiei care conduce, indruma si controleaza activitatea tuturor celorlalte unitati de politie, desfasoara activitati operative in cauze de importanta deosebita si orice alta activitate data in competenta sa prin lege.
    Art. 7
    Inspectoratul General al Politiei este condus de un inspector general, numit prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului de interne. Inspectoratul general este ajutat de un numar de adjuncti, numiti, la propunerea sa, de catre ministrul de interne.
    In aplicarea legii, inspectoratul general al politiei poate emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine.
    Art. 8
    Inspectoratul General al Politiei are in structura sa organizatorica directii generale, directii, brigazi, servicii si birouri infiintate cu aprobarea ministrului de interne, in limita fondurilor la dispozitie.

    SECTIUNEA a II-a
    Unitatile teritoriale din subordinea
    Inspectoratului General al Politiei
    Art. 9
    In municipiul Bucuresti functioneaza Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, condusa de un director general, ajutat de adjuncti.
    In judete functioneaza inspectoratele de politie, conduse de un sef al inspectoratului, ajutat de adjuncti.
    Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, precum si sefii inspectoratelor de politie ale judetelor se numesc si se elibereaza din functie prin ordin de catre ministrul de interne, cu avizul prefectului.
    Art. 10
    In cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, corespunzator organizarii administrativ-teritoriale a acestuia.
    In fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Numarul acestora se stabileste prin ordin al ministrului de interne, in functie de intinderea teritoriului, de numarul populatiei, de numarul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice, precum si de sarcinile specifice de activitate.
    Art. 11
    In municipiile si orasele din judete functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie.
    In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu suprafata teritoriala mare, cu sate si catune dispersate, pot fi infiintate birouri de politie, potrivit criteriilor si in conditiile prevazute de art. 10 alin. 2.
    Art. 12
    In sectorul transporturilor feroviare, navale si aeriene se organizeaza si functioneaza, cu competenta specifica, inspectoratele de politie pentru transporturi.
    Numarul inspectoratelor de politie pentru transporturi si raza lor teritoriala de competenta se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
    Inspectoratele de politie pentru transporturi au in structura organizatorica servicii, birouri, compartimente, precum si posturi de politie pentru transporturi feroviare, navale si aeriene.
    Sefii inspectoratelor de politie pentru transporturi si adjunctii acestora se numesc prin ordin de catre ministrul de interne.
    Art. 13
    Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, inspectoratele de politie ale judetelor, inspectoratele de politie pentru transporturi, politiile municipale, orasenesti si sectiile din cadrul sectoarelor municipiului Bucuresti si din alte municipii mari se pot organiza pe brigazi, servicii, birouri si compartimente, potrivit ordinului ministrului de interne, si isi desfasoara activitatea pe baza regulamentului de organizare si functionare.
    Art. 14
    Prin ordin al ministrului de interne, la propunerea sefului Inspectoratului General al Politiei, in cadrul inspectoratelor de politie judetene si al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se pot infiinta unitati de politie in obiective si domenii de interes public, in raport cu nevoile concrete de munca si in limita efectivelor si fondurilor aprobate.

    CAP. 3
    Atributii

    Art. 15
    Politia Romana are urmatoarele atributii:
    a) apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, avutul privat si public, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale statului;
    b) asigura mentinerea ordinii si linistii publice si respectarea legii;
    c) asigura, impreuna cu trupele de jandarmi, direct sau in cooperare cu alte forte legitime ale statului, combaterea manifestarilor de violenta, neutralizarea unor actiuni de natura sa impiedice desfasurarea normala a activitatii pe caile publice, in piete, gari, in zonele de acces la punctele de control pentru trecerea frontierei si in alte obiective de importanta deosebita, restabilirea ordinii publice;
    d) stabileste masurile necesare, potrivit sarcinilor ce-i revin prin lege, cu privire la asigurarea desfasurarii normale a adunarilor si manifestarilor publice;
    e) indruma si coordoneaza organizarea si functionarea pazei bunurilor la institutiile publice si la agentii economici cu capital de stat si acorda, la cerere, sprijin de specialitate agentilor economici cu capital privat, precum si altor solicitanti in organizarea si functionarea pazei bunurilor;
    f) actioneaza pentru culegerea de informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si in situatiile in care exista date sau indicii ca se pregateste savarsirea de fapte ilicite;
    g) desfasoara, potrivit competentei stabilite prin lege, activitati pentru constatarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala si efectuarea cercetarilor in legatura cu aceste fapte;
    h) asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate in cadrul unitatilor de politie;
    i) desfasoara activitati specifice de politie in domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene;
    j) exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a detinerii si folosirii materiilor explozive, a modului in care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii si materii explozive, precum si asupra functionarii atelierelor de reparat arme;
    k) exercita controlul, potrivit legii, asupra respectarii normelor legale referitoare la produsele si substantele toxice, stupefiante si radioactive, precum si la alte obiective si materii supuse autorizarii, care prezinta pericol public ori care pot fi folosite la savarsirea de infractiuni;
    l) supravegheaza si controleaza circulatia rutiera, tine evidenta conducatorilor de autovehicule si a autovehiculelor, in afara cazurilor exceptate prin lege; colaboreaza cu alte autoritati publice pentru imbunatatirea organizarii si sistematizarii traficului, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si educarea rutiera a participantilor la circulatie;
    m) colaboreaza cu institutiile de invatamant si cadrele didactice la activitatea de educare a copiilor si tineretului scolar, in vederea circulatiei corecte pe drumurile publice;
    n) coordoneaza si indruma in mod unitar, impreuna cu Departamentul pentru Administratie Publica Locala, activitatea de stare civila din administratia publica si asigura registrele si certificatele necesare pentru aceasta activitate;
    o) tine evidenta populatiei, elibereaza acte de identitate si inregistreaza schimbarea domiciliului, precum si a resedintei cetatenilor romani, in conditiile prevazute de lege; la comune, tine evidenta nominala a cetatenilor romani cu obligatii militare;
    p) organizeaza, in conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal;
    r) constata si aplica sanctiuni pentru contraventiile la dispozitiile legale date in competenta politistilor;
    s) participa, impreuna cu unitatile de jandarmi si de pompieri, in cooperare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
    t) indeplineste orice alte atributii ce ii sunt date prin lege.
    Unitatile teritoriale sunt obligate sa sprijine prefectii, primarii si presedintii consiliilor judetene in exercitarea atributiilor lor de mentinere a ordinii si linistii publice.

    CAP. 4
    Drepturi si obligatii

    Art. 16
    In realizarea atributiilor ce ii revin potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii:
    a) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale ori sunt suspecte si sa ia masurile legale care se impun;
    b) sa conduca la sediul politiei, in vederea luarii masurilor legale, pe cei care prin actiunile lor pericliteaza ordinea publica, viata persoanelor sau alte valori sociale, precum si persoanelor suspecte a caror identitate nu a putut fi stabilita.
    Persoanele suspecte de actiuni prin care se pericliteaza ordinea publica, viata persoanelor sau alte valori sociale, care refuza sa-si decline identitatea ori aceasta nu poate fi stabilita, sunt conduse la sediul politiei pentru clarificarea situatiei si, dupa caz, prezentarea acestora, de indata, in fata organului de urmarire penala competent, activitati ce nu pot dura mai mult de 24 de ore;
    c) sa invite sediul la politiei persoanele a caror prezenta este necesara pentru indeplinirea atributiilor legale ale politiei, prin aducerea la cunostinta, in scris, a scopului si motivului invitatiei;
    d) sa ia masura retinerii, sa puna in executare mandatele de aducere, mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
    Organele de cercetare ale politiei au obligatia sa aduca de indata la cunostinta celui retinut sau arestat, in limba pe care o intelege, motivul retinerii sau arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen. Invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu;
    e) sa acorde sprijin persoanelor cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice, daca acestea intampina rezistenta fizica in executarea sarcinilor de serviciu;
    f) sa intre, pentru indeplinirea atributiilor legale, in orice incinta a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinator, de proprietar sau de destinatia acesteia, la bordul navelor si aeronavelor romane, cu respectarea dispozitiilor legale. Orice perchezitie sau act de urmarire penala trebuie sa se faca numai cu consimtamantul conducerii acestor unitati, institutii sau organizatii, al comandantilor navelor sau aeronavelor ori cu autorizatia magistratului, in conditiile prevazute de lege.
    In caz de infractiune flagranta, consimtamantul sau autorizatia nu este necesara;
    g) sa intre in locuinta persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimtamantul scris al acestora, ori cu autorizatia magistratului, in conditiile prevazute de lege.
    In caz de infractiune flagranta, consimtamantul sau autorizatia nu este necesara;
    h) sa controleze vehiculele aflate in circulatie rutiera, in cazul savarsirii unor infractiuni grave ori cand exista indicii temeinice ca savarsirea de infractiuni este iminenta, iar persoana sau bunurile cautate se afla in zona controlata;
    i) sa efectueze controale si razii cand exista indicii cu privire la savarsirea de infractiuni ori ascunderea unor infractori sau bunuri provenite din infractiuni;
    j) sa poarte asupra sa armamentul cu care este dotat si munitia necesara, indiferent daca este in uniforma sau civil, si sa foloseasca, pentru indeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare cu sau fara insemnele distinctive ale politiei;
    k) sa foloseasca orice mijloace de transport si telecomunicatii, indiferent de proprietar sau detinator - persoana fizica sau persoana juridica -, cu exceptia celor apartinand corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amanare si care nu pot fi aduse la indeplinire altfel. Cheltuielile ocazionale vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate, dupa caz, din fondurile organelor de politie sau de persoanele ce au determinat interventia;
    l) sa foloseasca, gratuit, mijloacele de transport in comun in timpul serviciului pentru executarea unor misiuni care nu pot fi indeplinite altfel; personalul din politia pentru transporturi are dreptul sa foloseasca, gratuit, mijloacele de transport feroviare si navale in executarea sarcinilor de serviciu. Folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
    m) sa solicite sprijinul cetatenilor pentru indeplinirea atributiilor legale referitoare la urmarirea, prinderea, imobilizarea si conducerea la unitatile de politie a infractorilor, a persoanelor care intreprind actiuni prin care pun in pericol integritatea corporala a altor persoane, a celor care tulbura prin acte violente ordinea si linistea publica ori care degradeaza sau distrug bunuri, precum si a persoanelor care intreprind actiuni de ultraj contra unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice;
    n) exercita orice alte drepturi si indeplineste orice alte indatoriri prevazute de lege.
    In exercitarea atributiilor, politistul este obligat sa isi faca cunoscuta, in prealabil, calitatea si sa prezinte legitimatia de serviciu. El este obligat sa actioneze cu impartialitate si demnitate, sa aiba o conduita politicoasa si civilizata fata de cetateni, ferma si intransigenta fata de cei ce incalca legile tarii.
    Art. 17
    Pentru combaterea crimei organizate si a infractiunilor grave, in interesul urmaririi penale, politia poate solicita parchetului competent interceptarea convorbirilor telefonice si deschiderea corespondentei de catre organele abilitate potrivit Legii nr. 51/1991.
    Art. 18
    Pentru impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura grav ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale, politistul poate folosi scutul de protectie, casti cu vizor, bastoane de cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare, care, de asemenea, nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava.
    Mijloacele prevazute la alin. 1 pot fi folosite impotriva persoanelor care:
    a) intreprind actiuni care pun in pericol integritatea corporala a altor persoane;
    b) incearca sa patrunda sau patrund fara drept in sediile organelor administratiei publice, ale partidelor politice sau ale altor institutii de interes public ori privat si pericliteaza in orice mod securitatea acestora si a personalului ori tulbura desfasurarea normala a activitatii;
    c) ultragiaza organele de ordine ori persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice, prin amenintare, lovire sau orice alte acte de violenta.
    Folosirea mijloacelor prevazute la alin. 1 impotriva participantilor la actiunile agresive se va face in mod gradat, dupa atentionarea prealabila repetata, asupra uzului unor asemenea mijloace si lasarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si parasirea zonei. Mijloacele folosite nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru impiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.
    Art. 19
    In caz de absoluta necesitate si cand folosirea altor mijloace de impiedicare sau constrangere nu este posibila, politistul poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc, in conditiile strict prevazute de lege pentru:
    a) apararea sa si a altor persoane impotriva atacurilor care le pun in pericol viata si sanatatea, precum si pentru eliberarea ostaticilor;
    b) respingerea atacurilor indreptate impotriva sediilor sau altor bunuri ale politiei ori asupra efectivelor fortelor de ordine, cand vietile acestora sunt in pericol iminent;
    c) apararea obiectivelor, a perimetrului terenului sau a persoanelor de care raspund;
    d) retinerea infractorilor prinsi in flagrant care incearca sa fuga si nu se supun somatiei de a ramane la locul faptei;
    e) retinerea infractorului care a ripostat cu arme albe sau de foc sau a celor evadati din locurile de detinere ori care fug de sub escorta.
    Art. 20
    Se interzice folosirea mijloacelor prevazute la art. 18 si 19 impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, a persoanelor cu semne vadite de invaliditate si a copiilor, cu exceptia in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a unor persoane.
    Art. 21
    In cazurile prevazute la art. 19 si 20 se va face uz de arma numai dupa ce s-a facut somatia legala. Somatia se face prin cuvantul: "Stai!". In caz de nesupunere, se someaza din nou prin cuvintele: "Stai, ca trag!". Daca cel (cei) in cauza nu se supune, nici de aceasta data, se someaza prin tragerea focului de arma in sus, in plan vertical. In cazul in care, dupa executarea somatiei legale, potrivit prevederilor din prezentul articol, persoana (persoanele) in cauza nu se supune, se poate face uz de arma impotriva acesteia. Uzul de arma se va face in asa fel incat sa duca la imobilizarea celor impotriva carora se foloseste arma, pentru a se evita cauzarea mortii acestora.
    Uzul de arma se poate face fara somatie in cazul atacului prin surprindere exercitat asupra politistului sau asupra altei persoane, precum si pentru retinerea infractorilor care riposteaza cu arme albe sau de foc, daca lipseste timpul necesar pentru somatie.
    Art. 22
    Politia intervine in forta pentru impiedicarea sau neutralizarea manifestarilor ce tulbura ordinea si linistea publica, care pun in pericol viata si integritatea corporala a persoanelor si organelor de ordine sau ameninta cu devastarea ori distrugerea de cladiri si bunuri de interes public si privat.
    Interventia in forta a politiei si a celorlalte organe de ordine, cu mijloace tehnice din dotare, va fi decisa, pentru fiecare caz in parte, de catre prefect, primar sau inlocuitorii acestora din localitatea in care au avut loc asemenea evenimente, la solicitarea sefului organului local de politie sau a inlocuitorului acestuia.
    Folosirea mijloacelor tehnice din dotare se face numai dupa avertizarea si somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participantilor la dezordine, asupra necesitatii respectarii legii si ordinii publice. Daca, dupa avertizare, se incalca in continuare ordinea publica si legile, politistul numit ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii ierarhici someaza pe participanti, folosind formula: Prima somatie: "Atentiune, va rugam sa parasiti... Vom folosi forta!", urmata de semnale sonore si luminoase. Daca, dupa trecerea perioadei de timp necesare dispersarii, cei somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: Ultima somatie: "Parasiti.... se va folosi forta!".
    Daca in astfel de situatii se impune si folosirea armelor de foc, in prealabil se va repeta ultima somatie.
    Folosirea mijloacelor de impiedicare si constrangere inceteaza de indata ce s-a restabilit ordinea publica.
    Aprobarea interventiei nu este necesara in cazul in care asupra organelor de ordine se exercita violenta ori acestea se afla intr-un pericol iminent.
    Art. 23
    Fiecare situatie in care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. Daca in urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica de indata procurorului competent.
    Art. 24
    Prin ordin al inspectorului general al politiei sunt desemnati politistii care au calitatea de organe de cercetare penala.
    In indeplinirea activitatilor specifice, politistul are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii de politie din care face parte.
    In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice, politistul poate actiona si in raza teritoriala a altor unitati de politie, comunicand despre aceasta unitatii competente.
    In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie, politistul are competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate. Politistul din Inspectoratul General al Politiei are competenta teritoriala generala.
    Art. 25
    Politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cand ia cunostinta de existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele competente.

    CAP. 5
    Personalul Politiei Romane

    Art. 26
    Personalul Politiei Romane se compune din politisti si salariati civili.
    Drepturile si indatoririle specifice de serviciu ale politistului se stabilesc prin statut.
    Art. 27
    Politistului ii este interzis sa provoace unei persoane suferinte fizice ori psihice, cu scopul de a obtine, de la aceasta persoana, sau de la o terta persoana, informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terte persoane.
    De asemenea, politistului ii este interzis sa comita acte de tortura, in orice imprejurare, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de exceptie.
    Politistul nu poate invoca ordinul superiorului sau al altei autoritati publice, pentru a justifica incalcarea legii, in vreuna din situatiile prevazute in alin. 1 si 2.
    Art. 28
    Politistul raspunde pentru faptele sale savarsite prin indeplinirea abuziva a atributiilor de serviciu sau neindeplinirea lor si poate fi tras la raspundere in conditiile prevazute de lege.
    Art. 29
    Personalul politiei este obligat sa vegheze ca sanatatea si integritatea corporala a persoanelor a caror paza o exercita sa fie pe deplin ocrotite si, in special, sa ia imediat masuri ca ingrijirile medicale sa le fie acordate de fiecare data cand acestea se impun.
    Art. 30
    Personalul politiei este obligat sa aiba o conduita corecta, sa fie integru si incoruptibil si sa actioneze cu hotarare pentru prevenirea si combaterea oricaror acte de natura sa stirbeasca autoritatea si prestigiul institutiei.
    Art. 31
    Personalul politiei este obligat sa respecte legea si sa actioneze pentru impiedicarea oricarei incalcari a acesteia. Personalul politiei care ia cunostinta de incalcarea normelor cu privire la conduita politistului este obligat sa o semnaleze superiorilor ierarhici si, la nevoie, altor autoritati competente.
    Art. 32
    Personalul politiei se bucura de stabilitate la unitatea de politie la care a fost numit. Avansarea in functie, mutarea, transferarea sau detasarea, precum si scoatere din politie se pot face in cazurile prevazute de statut si de regulamentul aprobat de ministrul de interne.
    Art. 33
    Salariatii civili sunt supusi prevederilor statutului functionarilor publici, dispozitiilor Codului muncii si celorlalte norme legale referitoare la drepturile si indatoririle acestora, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
    Art. 34
    Politistii provin din randul absolventilor institutiilor de invatamant de specialitate.
    Pentru satisfacerea nevoilor de specialisti se pot incadra in politie si absolventi ai institutiilor civile de invatamant.
    Inspectoratul General al Politiei organizeaza cursuri pentru pregatirea de specialitate a politistilor, perfectionarea pregatirii de specialitate a acestora si a salariatilor civili, in limita fondurilor aprobate in acest scop.
    Pentru anumite perioade de timp, in conditiile legii, pot fi rechemate in activitate cadre de politie din rezerva.
    Art. 35
    Politistii depun la angajare juramantul prevazut in statutul politistului.
    Salariatii civili, la incadrare, depun urmatorul juramant: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa pastrez secretul profesional si sa-mi indeplinesc cu buna-credinta sarcinile incredintate".
    Art. 36
    Drepturile banesti ce se cuvin persoanelor politiei sunt stabilite prin legi si hotarari ale Guvernului, in baza carora ministrul de interne poate emite ordine si instructiuni de aplicare.
    Art. 37
    Dreptul la pensie al personalului politiei se stabileste in conditiile legii.
    Personalului politiei, familiilor si urmasilor acestora li se asigura asistenta medicala sociala si, dupa caz, drepturile de asigurari sociale, in conditiile prevazute de lege.
    Art. 38
    In exercitarea atributiilor de serviciu, politistii se bucura de protectia deosebita, potrivit prevederilor legii penale.
    In cazul infractiunilor savarsite impotriva sotului sau a sotiei ori a copiilor politistului, in scop de intimidare sau razbunare pentru masuri legale luate de acesta in exercitarea atributiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevazute in Codul penal se majoreaza cu 2 ani.
    Omorul savarsit impotriva unui politist in exercitiul atributiilor sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea acestor atributii constituie infractiunea de omor deosebit de grav si se pedepseste conform art. 176 din Codul penal.
    Art. 39
    Politistii care si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca in urma savarsirii impotriva lor a unor infractiuni, in timpul sau in legatura cu serviciul, vor primi pensie pentru invaliditate permanenta, egala cu salariul avut in momentul respectiv, si vor beneficia, o singura data, de o gratificatie egala cu de cinci ori salariul din ultima luna de activitate.
    Politistii care au devenit partial incapabili de munca in conditiile alin. 1 si nu mai pot exercita in continuare profesia vor beneficia de o pensie egala cu cel putin 1/2 din salariul avut in ultima luna de activitate, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut in momentul respectiv, precum si de dreptul de a cumula pensia cu salariul pe care il pot primi pentru o alta activitate desfasurata.
    Art. 40
    Urmasilor politistilor decedati in timpul sau din cauza serviciului, ori in conditiile art. 38 alin. 3, li se acorda, conform legii, o pensie egala cu salariul integral pe care politistii respectivi l-au avut la data decesului.
    In cazul cand nu exista urmasi si nici sot supravietuitor, daca cel decedat era singurul sustinator al parintilor sai, acestia vor beneficia, in conditiile legii, de jumatate din pensia de urmas, stabilita potrivit prevederilor alin. 1.
    Art. 41
    De drepturile prevazute la art. 38, 39 si 40 beneficiaza orice militar care a participat la actiuni de cooperare in vederea indeplinirii unor misiuni.
    Art. 42
    In cazul persoanelor prevazute la art. 38, supuse unor amenintari sau rele tratamente, ca mijloc de intimidare sau razbunare, Ministerul de Interne are obligatia de a le acorda operativ tot sprijinul, in vederea inlaturarii pericolului, prinderii si tragerii la raspundere a vinovatilor.
    Art. 43
    Ministerul de Interne va avansa sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de politisti si membrii de familie ai acestora, in conditiile art. 38, urmand sa le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.
    Art. 44
    Componentele fortelor armate care coopereaza cu politia si vor avea cazuri ce intra sub incidenta art. 38 asigura sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de militari si familiile lor.
    Art. 45
    Personalului politiei i se pot conferi ordine, medalii si titluri de onoare, prevazute de lege, pentru indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce-i revin, de aparare a ordinii publice si a legilor tarii.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 46
    Unitatile Politiei Romane coopereaza cu:
    a) autoritatile publice centrale de specialitate si autoritatile administratiei publice locale;
    b) organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale;
    c) marile unitati, unitatile si institutiile Ministerului Apararii Nationale in indeplinirea unor atributii privind paza unor obiective, combaterea manifestarilor de violenta si restabilirea ordinii de drept, apararea civila, efectuarea obligatiilor militare, circulatia pe drumurile publice, precum si a altor atributii prevazute de lege ori stabilite de Guvern sau prin hotarare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
    d) celelalte unitati si organe ale Ministerului de Interne.
    Art. 47
    Sefii organelor locale ale politiei au obligatia sa informeze periodic sau la cerere pe prefecti si primari despre starea infractionala, masurile luate pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor, mentinerea ordinii si linistii publice, asigurarea pazei si solicita sprijinul administratiei publice in legatura cu masurile ce se impun in unitatea administrativ-teritoriala pentru aplicarea si respectarea legilor, decretelor, hotararilor si ordonantelor Guvernului.
    Art. 48
    Informatiile cu caracter confidential, care sunt detinute de personalul politiei, trebuie tinute secret, in afara cazului cand indatoririle functiei sau nevoile justitiei impun dezvaluirea lor.
    Art. 49
    Inspectoratul General al Politiei poate autoriza, la cerere, infiintarea societatilor de detectivi ori exercitarea activitatii de detectiv particular.
    Conditiile de autorizare, organizare si functionare a societatilor de detectivi ori de exercitare a activitatii de detectiv particular se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
    Art. 50
    Politia Romana coopereaza cu organele similare din alte state si cu organisme internationale de politie, in baza intelegerilor la care Romania este parte. In cadrul Organizatiei Internationale de Politie Criminala - INTERPOL - coopereaza cu politiile nationale ale celorlalte state membre ale acestei organizatii.
    Art. 51
    Politia Romana isi organizeaza banca de date privind infractiunile si criminalitatea.
    Art. 52
    Unitatile de politie utilizeaza un parc propriu de autovehicule si au in dotare tehnica de lupta, aparatura tehnico-stiintifica si alte mijloace necesare indeplinirii atributiilor de serviciu.
    Pe langa unitatile de politie se pot constitui unitati de asistenta sanitara, sectii sau asociatii sportive si gospodarii anexe.
    Art. 53
    Structura unitatilor de politie si posturile de personal pentru fiecare unitate se stabilesc de ministrul de interne, in raport cu efectivele aprobate prin hotarare a Guvernului.
    Art. 54
    In termen de 90 de zile de la adoptarea prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare proiectul de lege privind statutul politistului.
    Art. 55
    Legea nr. 21 din 18 noiembrie 1969 privind organizarea si functionarea militiei, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna din 19 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                        PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                               ADRIAN NASTASE

                            PRESEDINTELE SENATUI
                         prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN