DECIZIE Nr. 295 din 8 iulie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din
Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 571 din 8 august 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 189 din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicata, exceptie ridicata de Victor Truta in Dosarul nr. 2.597/P/2002 al
Tribunalului Galati - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece, privitor la art. 189 din
Codul de procedura penala, accesul la justitie nu inseamna gratuitate, iar art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicata, nu limiteaza competenta de examinare a
constitutionalitatii textelor contestate, ci introduce numai anumite conditii
de admisibilitate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 19 decembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
2.597/P/2002, Tribunalul Galati - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189
din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.
Exceptia a fost ridicata in dosarul de mai sus de partea vatamata Victor
Truta.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca art. 189 din Codul de procedura penala incalca dispozitiile constitutionale
prevazute de art. 1 alin. (3), art. 11, 15, 20, 24 si 51, iar prevederile art.
23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicata, infrang dispozitiile art. 144 lit. c) din
Constitutie. In cererea adresata instantei de judecata Victor Truta nu si-a
motivat exceptia ridicata, limitandu-se doar la enumerarea textelor din Legea
fundamentala pe care se intemeiaza. Ulterior, prin notele scrise depuse la dosar,
a sustinut ca textele de lege criticate incalca, pe langa dispozitiile
constitutionale mentionate, si prevederile art. 4, 16 si 21 din Constitutie,
precum si dispozitiile art. 6, 13 si 14 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 1 - 7 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Astfel, in opinia autorului,
dispozitiile art. 189 din Codul de procedura penala "nu prevad
obligativitatea motivarii in concret si verificabil a cuantumului cheltuielilor
judiciare la care este obligat justitiabilul", ceea ce duce la
imposibilitatea partii interesate de a formula o aparare adecvata impotriva
cuantumului stabilit in mod "arbitrar si exagerat" de instanta de
judecata, cu consecinta directa a incalcarii principiului egalitatii in
drepturi si a incalcarii dreptului la un proces echitabil.
Autorul exceptiei a precizat, de asemenea, ca art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, incalca dispozitiile constitutionale privind competenta
Curtii Constitutionale, principiul egalitatii in drepturi, dreptul la aparare
si celelalte dispozitii enumerate mai sus, intrucat, pentru aceeasi exceptie de
neconstitutionalitate invocata de acelasi justitiabil sau de mai multi
justitiabili, instantele de judecata se pronunta diferit cu privire la
sesizarea Curtii Constitutionale.
Tribunalul Galati - Sectia penala a opinat in sensul ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, stabileste acele situatii in care instantele se pot
pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate, putand sa le respinga ca
inadmisibile, inadmisibilitate ce rezulta din aceea ca dispozitiile legale a
caror constitutionalitate se contesta nu au legatura cu solutionarea cauzei si
ca, atat timp cat acestea nu intereseaza cauza, nu se justifica sesizarea
Curtii, deoarece s-ar ajunge la o tergiversare a procesului.
Referitor la critica avand ca obiect prevederile art. 189 din Codul de
procedura penala, instanta a apreciat ca prin dispozitia de obligare la plata
cheltuielilor judiciare a partii care a determinat, in mod nejustificat,
efectuarea acestor cheltuieli nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale
invocate, intrucat Legea fundamentala permite oricarei persoane liberul acces
la justitie pentru apararea unui drept al sau sau a unui interes legitim, dar,
pe de alta parte, cetatenii nu beneficiaza doar de drepturile si libertatile
consacrate prin Constitutie si prin alte legi, ci au si obligatiile prevazute
de acestea.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat
punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, in virtutea art. 21 din
Constitutie, orice persoana se poate adresa in mod liber justitiei pentru
apararea oricarui drept sau interes legitim. Constitutia ofera suficiente
garantii cu privire la egalitatea cetatenilor in fata legii, la asigurarea
indeplinirii intocmai si cu buna-credinta a obligatiilor statului roman
referitoare la tratatele la care este parte, precum si la dreptul la aparare,
garantii ce rezulta din prevederile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (1) si ale
art. 24 din Constitutie.
Folosind exprimarea "interese legitime", textul constitutional
obliga justitia sa ocroteasca numai interesele intemeiate pe lege. Punerea in
sarcina partii care nu si-a dovedit caracterul legitim al pretentiilor sale a
cheltuielilor ocazionate de solutionarea cauzei nu poate fi apreciata, in
consecinta, ca o incalcare a dispozitiilor din tratatele la care Romania este
parte.
Referitor la neconstitutionalitatea art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, presedintele Camerei Deputatilor a opinat in sensul respingerii
exceptiei ridicate, deoarece motivarea invocata in sustinerea exceptiei de
neconstitutionalitate este nefondata si nu are legatura cu rezolvarea pricinii.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata,
intrucat cheltuielile judiciare ocazionate in procesul penal, avansate de stat,
trebuie suportate de partea vinovata pentru provocarea acelor cheltuieli.
Textul de lege criticat nu opreste partea interesata sa apeleze la justitie si
sa se prevaleze de toate garantiile procesuale specifice unei societati
democratice.
Cu privire la sustinerea potrivit careia art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, ar infrange prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie, Guvernul
arata ca legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili regulile de
desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, potrivit art. 125
alin. (3) si art. 128 din Constitutie.
Avocatul Poporului considera neindoielnica solutia ca pentru cheltuieli
facute de organele judiciare, in baza unei plangeri prealabile care s-a dovedit
a fi neintemeiata, sa raspunda partea vatamata, in baza unei culpe procesuale.
In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, in raport cu dispozitiile art. 144 lit. c) din Legea fundamentala,
Avocatul Poporului considera ca atat Constitutia, cat si Legea nr. 47/1992
recunosc instantelor judecatoresti numai dreptul de a sesiza Curtea
Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate invocate in fata lor, nu
si dreptul de a se pronunta asupra acestora. Imprejurarea ca instanta de
judecata poate sa respinga exceptia ca inadmisibila, fara a mai sesiza Curtea
Constitutionala, nu constituie o substituire a instantei in competenta Curtii
Constitutionale, cu atat mai mult cu cat impotriva incheierii instantei partea
interesata poate exercita caile de atac prevazute de lege.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
189 din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, al caror
continut este urmatorul:
- Art. 189 din Codul de procedura penala: "Cheltuielile necesare
pentru efectuarea actelor de procedura, administrarea probelor, conservarea
mijloacelor materiale de proba, retribuirea aparatorilor, precum si orice alte
cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal se acopera din sumele
avansate de stat sau platite de parti.";
- Art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata: "(1) Curtea
Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor
judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei
dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde
solutionarea cauzei.
(2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din
oficiu, de catre instanta de judecata.
(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a caror
constitutionalitate a fost stabilita potrivit art. 145 alin. (1) din
Constitutie sau prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o
decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata
careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care
va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei,
si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata
din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor,
precum si dovezile necesare.
(5) Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea
cauzei se suspenda.
(6) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1),
(2) sau (3), instanta o respinge printr-o incheiere motivata, fara a mai sesiza
Curtea Constitutionala."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale
mentionate incalca dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 11, 15, 20, 24, 51 si
ale art. 144 lit. c) din Constitutia Romaniei, al caror continut este
urmatorul:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme si sunt garantate.";
- Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu
buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din
dreptul intern.";
- Art. 15: "(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile
consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de
acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai
favorabile.";
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 51: "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor
este obligatorie.";
- Art. 144 lit. c): "Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
[...]
c) hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti
privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;"
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din
Codul de procedura penala, care reglementeaza modalitatea de acoperire a
cheltuielilor judiciare, Curtea Constitutionala constata ca motivele invocate
in sustinerea acestei exceptii sunt neintemeiate. Din continutul prevederilor
constitutionale citate de autorul exceptiei nu rezulta ca justitia este un serviciu
gratuit. Pe de alta parte, avand in vedere datoria cetatenilor de a respecta
legile, obligarea partilor in procesul penal de a suporta cheltuielile de
judecata - a inculpatului atunci cand prin savarsirea infractiunii sau prin
comportamentul sau procesual a determinat actiunea justitiei si implicit
efectuarea unor cheltuieli inerente judecatii, a celorlalte parti atunci cand
sunt responsabile civilmente alaturi de inculpat sau cand au formulat acuzatii
ori pretentii nejustificate - este legitima, caci se intemeiaza pe culpa
acestora, adica pe lipsa lor de respect fata de lege si de principiile
dreptului.
Prin plata cheltuielilor judiciare in conditiile prevazute de Codul de
procedura penala nu este impiedicat si nici restrans accesul la justitie, deoarece,
de regula, sumele necesare sunt avansate de stat, iar in cazurile in care se
solicita ca plata sa o faca partile chiar in cursul procesului - de exemplu in
cazul unor expertize solicitate de partile civile ori de partile responsabile
civilmente -, refuzul acestora nu impiedica desfasurarea procesului si nu
inlatura obligarea organului judiciar de a solutiona cazul in mod concret,
echitabil, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 din
Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila.
Potrivit dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 144 lit. c), Curtea
Constitutionala "hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor
judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor".
In aplicarea acestor dispozitii, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, prevede: "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor
ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei
legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in
vigoare, de care depinde solutionarea cauzei." Rezulta ca in cadrul
controlului constitutionalitatii legilor, prevazut de dispozitiile art. 144 lit.
c) din Constitutie, sesizarea instantei de contencios constitutional in vederea
declansarii controlului poate fi facuta numai pe calea ridicarii exceptiei de
neconstitutionalitate in fata instantei judecatoresti, cu conditia ca
solutionarea cauzei sa depinda de legea sau ordonanta ori dispozitia dintr-o
lege sau dintr-o ordonanta criticata ca neconstitutionala.
Curtea constata ca textul de lege criticat nu este determinant in judecarea
si solutionarea cauzei. In aceasta situatie, potrivit art. 23 alin. (6) din
Legea nr. 47/1992, republicata, instanta de judecata, printr-o incheiere
motivata, trebuia sa respinga exceptia ca inadmisibila, fara a mai sesiza
Curtea Constitutionala. Aceasta procedura nu determina incalcarea competentei
Curtii Constitutionale de catre instanta de judecata, asa cum fara temei
sustine autorul exceptiei, ci doar pronuntarea, in situatiile date, asupra
oportunitatii sesizarii Curtii Constitutionale. In consecinta, sub acest aspect
exceptia urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.
De altfel, prin Decizia nr. 316 din 19 noiembrie 2002, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 901 din 12 decembrie 2002, Curtea
Constitutionala, in considerarea acelorasi ratiuni, a respins ca fiind
inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate avand ca obiect prevederile art.
23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c), al art. 145
alin. (2), al art. 1 alin. (3), al art. 11, 15, 20, 24 si 51 din Constitutie,
al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din
Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Victor Truta in Dosarul nr.
2.597/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
2. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea
Curtii Constitutionale, republicata, exceptie ridicata de acelasi autor in
acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 iulie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru