În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/436 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 7 noiembrie 2017, Camera Deputaţilor: 1. Salută interesul crescut al Comisiei Europene pentru construirea unei apărări puternice a UE şi susţine ideea conform căreia o Europă puternică în domeniul apărării are nevoie de o industrie de apărare puternică. 2. Subliniază poziţia României de susţinere a operaţionalizării Fondului european de apărare. 3. Consideră că este necesară menţinerea caracterului interguvernamental în sectorul apărării europene, inclusiv în implementarea proiectelor în comun, prin intermediul Fondului european de apărare. 4. Susţine poziţia Guvernului, conform căreia România sprijină corelarea proiectelor derulate prin Fondul european de apărare cu cele care se vor planifica prin cooperarea structurată permanentă (PESCO), rolul Agenţiei Europene de Apărare în ambele cazuri fiind major. 5. Apreciază că iniţiativa Comisiei de consolidare a segmentului industrial din Europa reprezintă un bun punct de plecare al procesului, răspunzând, totodată, obiectivelor asumate prin Strategia globală a Uniunii. 6. Solicită efectuarea unei actualizări a situaţiei Fondului european de apărare, pe măsura avansării negocierilor cu privire la viitorul Cadru financiar multianual. 7. Reiterează susţinerea faţă de Planul de acţiune european în domeniul apărării, însă reaminteşte necesitatea ca orice acţiune în acest domeniu să fie făcută cu deplina respectare a tratatelor şi în concordanţă cu politicile UE. 8. Susţine necesitatea respectării depline a principiului proporţionalităţii în raport cu implementarea Fondului european de apărare, însă, în egală măsură, consideră necesară tratarea de pe baze egale a statelor membre, cu respectarea şi reflectarea principiului solidarităţii. 9. Este de acord că Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze autonomia strategică, însă atrage atenţia că acest lucru trebuie făcut într-o manieră care să nu afecteze în vreun fel cooperarea cu NATO, ci complementar cu aceasta. 10. Subliniază necesitatea ca Fondul european de apărare să ţină cont inclusiv de priorităţile deja confirmate prin Strategia globală a UE, dintre care securitatea cibernetică reprezintă în primul rând un obiectiv de top. 11. Recomandă o abordare specifică în cazul ameninţărilor de securitate asimetrice sau emergente, subliniind necesitatea unei cercetări mai ample şi continue, în cazul acestora, pentru a putea asigura o actualizare în timp real a soluţiilor şi a avansului tehnologic necesar construirii unui răspuns adecvat. 12. Atrage atenţia asupra necesităţii unei concentrări pe ameninţările specifice categoriei războiului hibrid şi prioritizarea proiectelor care se adresează capacităţii de răspuns la acestea, cu precădere în ceea ce priveşte statele membre din estul Europei, apreciate ca fiind mai expuse la astfel de ameninţări decât restul statelor membre. 13. Consideră că, dincolo de consolidarea investiţiilor naţionale în domeniul apărării, Fondul european de apărare ar trebui să implice şi dimensiunea unui schimb de expertiză şi bune practici, inclusiv în ceea ce priveşte avansul tehnologic, la nivelul eforturilor întreprinse individual de către statele membre. 14. Apreciază că Fondul european de apărare va dezvolta în mod efectiv cooperarea dintre statele membre, inclusiv în domeniul cercetării, însă notează că acest lucru nu ar trebui să dăuneze formatelor de cooperare regionale deja existente, încurajând dezvoltarea în continuare, atât a acestora, cât şi a altor iniţiative similare. 15. Atrage atenţia că, datorită rolului limitat al bugetului UE în achiziţionarea capabilităţilor de apărare, există riscul unei dezvoltări disproporţionate a acestora în rândul statelor membre, în funcţie de alocarea bugetară specifică şi de produsul intern brut al fiecărui stat membru în parte. 16. Subliniază, conform poziţiei oficiale a Guvernului, susţinerea României faţă de acordarea unei atenţii speciale sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor nou-înfiinţate, fiind necesar ca toate statele membre să beneficieze de oportunităţi de implicare în aceste activităţi. 17. Susţine ideea implicării unei palete largi de actori la nivel de subcontractare, inclusiv în privinţa întreprinderile mici şi mijlocii, însă recomandă stabilirea unor modalităţi de control în ceea ce priveşte părţile subcontractate, care să evalueze competenţa şi istoricul acestora. Totodată, recomandă implicarea, în special în etapa de cercetare şi dezvoltare a prototipurilor, a mediului academic. 18. Apreciază în mod pozitiv ideea unor posibile mecanisme de recuperare a costurilor pentru statele membre aflate într-un proiect încă de la faza iniţială, printr-o compensare prilejuită inclusiv de alăturarea ulterioară a altor state membre, însă atrage atenţia asupra posibilităţii ca statele membre iniţiale să poată atrage anumite foloase în relaţia cu statele membre care se alătură ulterior, altele decât cele prevăzute prin aceste mecanisme. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE