HOTARARE   Nr. 647 din 12 iulie 2001

privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu - 2001 - 2004

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 444 din  7 august 2001

    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 68 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrica si termica, cu modificarile ulterioare,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia nationala de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu - 2001 - 2004.
    Art. 2
    Sinteza Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei este prevazuta in anexa care face parte din prezenta hotarare.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         Ministrul industriei si resurselor,
                         Dan Ioan Popescu

                         Ministrul finantelor publice,
                         Mihai Nicolae Tanasescu

    ANEXA 1

                                SINTEZA
Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu - 2001 - 2004

    CAP. 1
    Introducere

    Data fiind importanta strategica a sectorului energetic in dezvoltarea pe baze durabile a economiei nationale, evolutia acestuia trebuie conturata prin prognoze si strategii pe diferite orizonturi de timp, astfel incat perspectivele de dezvoltare si necesitatile legate de asigurarea cu energie sa fie cat mai corect estimate.
    Aceasta necesitate este evidentiata in Programul de guvernare al actualului cabinet, care ia in considerare Strategia economica a Romaniei pe termen mediu, precum si Planul de actiune al Programului de guvernare in perioada 2001 - 2004, convenite cu Comisia Europeana.
    In aplicarea Programului de guvernare Ministerul Industriei si Resurselor a apreciat ca oportuna elaborarea acestei strategii care sa examineze conditionalitatile, optiunile, politicile si impactul acestora, in vederea luarii deciziilor si stabilirii directiilor de actiune pentru implementarea lor.
    Lucrarea, care are ca punct de plecare imperativul legat de dezvoltarea durabila a Romaniei in contextul integrarii in Uniunea Europeana, ia in considerare principalele obiective si prioritati ale strategiei energetice nationale pe termen lung. Principiile general valabile de care s-a tinut seama sunt urmatoarele:
    - integrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu poate avea loc fara realizarea unei cresteri economice accelerate, cu ritmuri superioare mediei comunitare;
    - cresterea economica este o necesitate primordiala;
    - integrarea industriei energetice in structurile europene impune dezvoltarea durabila a sectorului energetic;
    - remodelarea si restructurarea industriei energetice constituie un obiectiv major al procesului de reforma a economiei nationale;
    - accelerarea privatizarii in sectorul energetic va conduce la aparitia unor structuri cu capacitate concurentiala sporita;
    - intensificarea efortului investitional reprezinta o necesitate vitala pentru industria romaneasca;
    - efectele implementarii masurilor pentru atingerea reperelor comunitare depind si de potentialul concurential in conditiile unei piete libere.

    CAP. 2
    Evolutii semnificative pe plan european si tendinte rezultate din Cartea verde a Comisiei Uniunii Europene "Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentarea cu energie"

    Activitatea din sectorul energetic european a fost puternic influentata de curentul de opinie initiat impotriva energeticii nucleare. S-a readus astfel in discutie problema producerii de energie electrica pe baza de carbune in centrale termoelectrice de mare putere, in conditiile dezvoltarii unor tehnologii moderne de ardere si a unor instalatii de depoluare extrem de eficiente.
    Cresterea sigurantei in alimentarea cu energie electrica, in contextul cresterii dependentei de importuri, a fost realizata prin utilizarea eficienta a energiei si diversificarea surselor de purtatori de energie.
    Printr-o sustinuta politica de conservare a energiei tarile Uniunii Europene au demonstrat posibilitatea decuplarii ritmului de crestere a produsului intern brut (PIB) de ritmul de crestere a consumului total de energie, luandu-se ca indicator de baza intensitatea energetica a PIB (definita ca raportul dintre consumul de energie primara/finala si produsul intern brut).
    O alta schimbare majora a constat in initierea si dezvoltarea, conform Directivei CE 96/92, a procesului de demonopolizare prin deschiderea pietei de energie si in introducerea concurentei. Pe ansamblu gradul de deschidere a pietei Uniunii Europene depaseste deja 60% . Tarile Uniunii Europene au optat predominant pentru un model reglementat de acces la retea (RTPA), unele dintre acestea introducand modele proprii de piata, inclusiv prin dezvoltarea burselor de energie electrica. In prezent au loc dezbateri privind dezvoltarea retelelor internationale de transport de energie si a unei institutii internationale de reglementare.
    A fost adoptata Directiva UE 98/30 privind regulile pietei unice a gazelor naturale. In domeniul petrolului exista o piata globalizata cu deschidere totala in care mecanismele concurentiale sunt puternic dezvoltate. De asemenea, a fost adoptata Directiva UE 93/76 privind limitarea emisiilor poluante prin cresterea eficientei energetice (Directiva SAVE).
    Restructurarea companiilor de producere si distributie a energiei electrice din Uniunea Europeana este marcata de procesul constituirii pietei unice europene, de diviziuni, achizitii si fuziuni, de formare de holdinguri care vor domina aceasta piata.
    Actualele evolutii de pe piata europeana tin seama de concluziile sintetizate in Cartea verde a Comisiei Uniunii Europene, concluzii care converg in esenta spre opinia clara ca la orizontul luat in calcul Uniunea Europeana ar putea deveni dependenta in proportie de aproape 70% de energia din import.
    La nivelul tarilor cele mai avansate in cursa pentru aderare (de exemplu: Cehia, Polonia, Ungaria) sectorul energetic este constituit in companii distincte in cadrul activitatilor (dezintegrare verticala) si in privatizare. In Ungaria, spre exemplu, accentul a fost pus pe atragerea capitalului strain si mai putin pe competitie. Modelul de piata corespunzator optiunii initiale de cumparator unic, utilizat in cateva tari din zona, este in curs de evolutie spre modele mai liberale.

    Concluzii:
    - Sectorul energetic european a cunoscut schimbari majore.
    - S-a conturat necesitatea readucerii in discutie a producerii de energie electrica pe baza de carbune in centrale termoelectrice de mare putere, de ultima generatie (in scopul reducerii dependentei de importul de resurse energetice).
    - Cresterea sigurantei in alimentarea cu energie electrica a fost realizata prin diversificarea surselor de purtatori de energie.
    - S-a realizat procesul de demonopolizare prin deschiderea pietei de energie, gradul de deschidere depasind pe ansamblul Uniunii Europene circa 60% .
    - Tarile Uniunii Europene au optat pentru un model reglementat de acces la retea. In unele cazuri s-au dezvoltat bursele de energie electrica.
    - Se impune dezvoltarea retelelor internationale de transport de energie si a unei institutii internationale de reglementare.
    - Restructurarea companiilor de producere si distributie a energiei electrice din Uniunea Europeana este marcata de procesul constituirii pietei unice europene.
    - Uniunea Europeana ar putea deveni la nivelul anului 2020 dependenta in proportie de aproape 70% de energia din import.

    CAP. 3
    Starea actuala a sectorului energetic al Romaniei. Evolutia consumului de energie

    3.1. Situatia actuala a resurselor energetice
    In momentul de fata din resursele energetice interne se pot asigura:
    - o productie in crestere de titei, prin exploatarea de catre Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. a zacamintelor interne, in concordanta cu indeplinirea programelor de investitii;
    - o productie anuala constanta de gaze naturale realizata de cei 3 producatori interni: Societatea Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A.*), Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A.*) si Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A., prin exploatarea zacamintelor interne;
    - o productie anuala de huila in usoara crestere, realizata de Compania Nationala a Huilei - S.A. prin exploatarea zacamintelor de huila (aflate in proportie de peste 95% in Valea Jiului);
    - o productie anuala de lignit la un nivel de 25 - 30 milioane tone, realizata de Compania Nationala a Lignitului Oltenia - S.A. prin exploatarea zacamintelor de lignit (aflate in proportie de peste 80% in bazinul carbonifer Oltenia);
    - o productie anuala constanta de carbune brun, realizata de cei 2 producatori, Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti - S.A. si Societatea Comerciala "Banat" Anina - S.A., prin exploatarea zacamintelor aflate in subteran si cariere; continua reducerea subventiilor in acest sector;
    - o productie anuala de uraniu prin exploatarea zacamintelor existente de uraniu si prin deschiderea, dezvoltarea si exploatarea unor noi zacaminte;
    - un potential hidroenergetic amenajat pentru o productie anuala de energie electrica de peste 40% din potentialul total amenajabil din Romania.

    Figura 1 - Consumul intern de titei:
    - 54% import
    - 46% productia interna

    Figura 2 - Consumul intern de gaze naturale:
    - 30% import
    - 70% productia interna

    Acoperirea integrala a consumului intern de resurse energetice se realizeaza prin importul de resurse, in principal pacura si gaze naturale. In cazuri limitate se importa huila si energie electrica.
------------
    *) Prin Hotararea Guvernului nr. 575/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 343 din 27 iunie 2001, Societatea Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A. a fuzionat cu Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A., infiintandu-se Societatea Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A.

    3.2. Structura productiei de energie electrica
    Capacitatea totala instalata la dispozitia Sistemului energetic national este structurata, in functie de producatori, ca in fig. 3.

    Figura 3 - Capacitatea instalata in Sistemul energetic national:
    - 54% S.C. TERMOELECTRICA -  S.A.
    - 36% S.C. HIDROELECTRICA - S.A.
    - 4% S.C. NUCLEARELECTRICA -  S.A.
    - 6% ALTI PRODUCATORI

    Puterea disponibila reprezinta in prezent circa 88% din capacitatea instalata, structura productiei de energie electrica, in functie de producatori, fiind redata in fig. 4.

    Figura 4 - Structura pe producatori a energiei electrice produse la nivelul SEN in anul 2000:
    - 57% S.C. TERMOELECTRICA - S.A.
    - 28% S.C. HIDROELECTRICA - S.A.
    - 11% S.C. NUCLEARELECTRICA - S.A.
    - 4% ALTI PRODUCATORI

    Principalii producatori de energie electrica:
    - Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice "Termoelectrica" - S.A. este principalul producator de energie electrica care are in administrare 20 de sucursale. Producerea energiei electrice se face in centrale termoelectrice cu grupuri pe carbune si hidrocarburi si in centrale de cogenerare care produc in plus si energie termica.
    Al doilea mare producator din Sistemul energetic national este Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. care are in administrare 10 sucursale; producerea energiei electrice se face in centrale hidroelectrice cu acumulare si pe firul apei.
    - Al treilea producator important din Sistemul energetic national este Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A., care dispune de o singura unitate de tip CANDU (Canada) cu puterea instalata de 705 MW, functionand pe baza de uraniu natural si apa grea.

    3.3. Starea infrastructurii si a nivelului tehnologic
    In cadrul sectorului energetic majoritatea capacitatilor de productie si infrastructurile de transport si distributie necesita masuri urgente de modernizare vizand cresterea eficientei si reducerea impactului asupra mediului. Capacitatea productiva a fost limitata de disponibilitatea scazuta a instalatiilor si de calitatea slaba a unor echipamente, gradul de utilizare a capacitatii totale fiind de 41,53% .

    Sectorul purtatorilor de energie
    Aducerea industriei carbonifere romanesti la nivelul standardelor moderne a condus la necesitatea inchiderii unitatilor ineficiente, din totalul de 230 de mine si cariere aprobate pentru inchidere intre 1998 si 2000 executandu-se lucrari de inchidere la 22 de mine. In perioada 2001 - 2004 se vor executa inchideri la circa 190 de mine si cariere. In sectorul gazelor naturale au fost realizate investitii insemnate pentru extinderea retelelor de distributie. S-au realizat investitii pentru cresterea capacitatii de import de gaze naturale, precum si pentru inmagazinarea subterana.

    Sectorul energiei electrice
    Puterea totala instalata a capacitatilor existente fizic in centrale electrice a fost la inceputul anului 2000 de 22.589 MW. Nivelul tehnologic al capacitatilor este relativ scazut. Gradul de poluare, desi s-a redus ca urmare a scaderii productiei si a ponderii crescute a productiei de energie hidro si de energie nucleara, continua sa prezinte posibilitati de reducere, in special la emisiile de SO2 si de pulberi.
    O serie de investitii lansate inainte de 1990 in termocentrale si mai ales in hidrocentrale se afla in diverse stadii de executie. Unele dintre acestea, considerate viabile economic, vor primi sprijin financiar din partea statului in vederea finalizarii.
    Sistemul de transport al energiei electrice cuprinde totalitatea retelelor electrice de 750 kV, 400 kV si 220 kV. Aceste elemente ale sistemului de transport prezinta o uzura medie de 56% pentru statii si de 67% pentru linii. Se resimte lipsa contorizarii, a informaticii de gestiune a consumurilor de energie, a echipamentelor de telecomunicatii si a echipamentelor EMS/SCADA.
    Infrastructura sectorului de distributie a energiei electrice pe intregul teritoriu al Romaniei este constituita din totalitatea retelelor electrice de distributie care asigura vehicularea energiei electrice de la nodurile retelei electrice de transport (220 kV si 400 kV) si din centralele electrice care debiteaza pana la tensiuni de 110 kV. Retelele de distributie functioneaza la tensiuni intre 0,4 kV si 110 kV.
    In sinteza se poate afirma ca viitoarele actiuni de modernizare a infrastructurii existente in Sistemul electroenergetic national vor avea drept scop realizarea pe termen scurt a tuturor cerintelor tehnice impuse prin licentele si standardele de performanta emise de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE, in conformitate cu directivele Uniunii Europene.

    Sectorul energiei termice
    Cererea de energie termica este acoperita in circa 45 de localitati prin sisteme centralizate de alimentare cu caldura. Retelele de transport si mai ales cele de distributie a energiei termice prezinta un grad avansat de uzura, care provoaca pierderi mari, cu consecinte importante asupra consumatorilor.
    Rezulta cu pregnanta necesitatea reconsiderarii problematicii asigurarii energiei termice pe ansamblul tarii si al localitatilor, a cerintei de reabilitare a grupurilor si retelelor de termoficare, a introducerii cogenerarii de mica putere, a promovarii unor echipamente performante, intr-un context legislativ si institutional modern, coroborat cu norme privind cresterea izolatiei termice a cladirilor.

    3.4. Evolutia consumului de energie (in ultimii 11 ani)
    In linii mari evolutia consumului de energie a urmat evolutia economiei nationale, respectiv a activitatii industriale, cu scaderi accentuate urmate de cresteri. Intre anii 1997 - 1999 consumul de resurse energetice si de energie electrica si termica s-a diminuat corespunzator contractiei economiei nationale (fig. 5); in raport cu anul 1999, in anul 2000 consumul a inregistrat o crestere de 2,7% ca urmare a relansarii activitatilor din economie. Scaderea consumului de energie a indus fenomene de criza in sectorul energetic, manifestate prin deteriorarea suplimentara a situatiei financiare a marilor agenti economici din sector, prin incetinirea programelor de investitii si reparatii, precum si prin disponibilizari de personal.
 ________________________________________________________________________
|    Fig. 5. - Evolutia consumului de energie (1992 - 2000)              |
|                                                                        |
|          70  _______________________________________________________   |
| Consumul    |        |           |       |           |      |       |  |
|(miliarde 65 |        |     .67.3 |       |           |      |       |  |
|  (kWh)      |________|____/\_____|_______|___________|______|_______|  |
|             |        |   /  \    |       |62.2       |      |       |  |
|             |        |  /    \   |59.6  /|\          |      |       |  |
|          60 |________|_/______\__|___./__|__\________|______|_______|  |
|             |        |/58.4    \ |  /    |    \.57.4 |      |       |  |
|             |        |          \|/      |      \    |      |       |  |
|          55 |________|___________|_______|________\__|______|_______|  |
|             |        |           |55.9   |          \|      |       |  |
|             |        |           |       |        54 .\    /|51     |  |
|          50 |________|___________|_______|___________|__\/__|_______|  |
|             |        |           |       |           | 49.9 |       |  |
|             |        |           |       |           |      |       |  |
|          45 |________|___________|_______|___________|______|_______|  |
|             |        |           |       |           |      |       |  |
|             |        |           |       |           |      |       |  |
|          40 |________|___________|_______|___________|______|_______|  |
|           1990    1992        1994      1996     1998    2000    2002  |
|                                       Anul                             |
|________________________________________________________________________|

    3.5. Situatia cadrului legislativ si institutional
    A fost promovata legislatia primara pentru sectoarele petrolier si minier si a fost creata Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.
    Pentru sectorul energiei electrice si termice s-au emis: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrica si termica, precum si Legea nr. 99/2000 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 300/2000, referitoare la Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE, infiintata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 29/1998. Pentru sectorul gazelor naturale a fost infiintata Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) prin Ordonanta Guvernului nr. 41/2000, stabilindu-se prin Ordonanta Guvernului nr. 60/2000 si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2000 si o serie de reguli de functionare a sectorului.
    In anul 2000 a fost realizata reforma in sectorul gazelor naturale prin adoptarea Hotararii Guvernului nr. 334/2000 privind reorganizarea Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A. si a continuat reforma in sectorul energetic, initiata prin Hotararea Guvernului nr. 365/2000, prin adoptarea Hotararii Guvernului nr. 627/2000 privind reorganizarea Companiei Nationale de Electricitate - S.A.
    Prin Hotararea Guvernului nr. 22/2000 piata de energie electrica din Romania a fost deschisa in proportie de 10%, ulterior prin Hotararea Guvernului nr. 982/2000 majorandu-se gradul de deschidere la 15% .
    A fost adoptata Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei.
    In prezent la Ministerul Industriei si Resurselor exista proiectele de modificare a Legii petrolului si a Legii minelor, precum si proiectul legii privind energia electrica si termica. Aceste proiecte legislative vor fi inaintate in curand Parlamentului Romaniei spre analiza si adoptare.

    3.6. Situatia la zi a principalilor agenti economici din sectorul energetic
    Dupa parcurgerea celor doua etape de restructurare mentionate anterior si finalizate cu adoptarea Hotararii Guvernului nr. 627/2000 sectorul de producere a energiei electrice este reprezentat de Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice "Termoelectrica" - S.A. si Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A., care produc si energie termica, precum si de Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. asigura functionarea si administrarea Sistemului national de transport, iar Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. este distribuitorul de energie electrica. Tranzactiile comerciale dintre producatorii de energie si distribuitorul acesteia sunt realizate in cadru organizat de catre operatorul comercial Societatea Comerciala "Opcom" - S.A., in prezent filiala a Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. In sector mai exista si Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, unicul producator si furnizor de apa grea pentru Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavoda.
    Dupa initierea reformei sectoriale pe piata gazelor naturale au aparut Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale - "Transgaz" - S.A., administratorul Sistemului national de transport al gazelor naturale, si Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale - "Depogaz" - S.A., respectiv Societatea Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A., care exploreaza si exploateaza zacaminte de gaze naturale si administreaza capacitatile de inmagazinare subterana. Distribuitorii de gaze naturale sunt reprezentati de Societatea Comerciala "Distrigaz Nord" - S.A. si de Societatea Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A.
    Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A., principalul actor de pe piata interna a petrolului, exploateaza si zacamintele de gaze naturale aflate in administrarea sa.
    Principalii agenti economici din sectorul minier sunt Compania Nationala a Lignitului Oltenia - S.A. (CNLO), Compania Nationala a Huilei - S.A. (CNH), Societatea Comerciala "Banat" Anina - S.A. si Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti - S.A. (SNCP).
    Proiectele de modificare a Legii petrolului si a Legii minelor, precum si noua Lege a energiei electrice si termice vor clarifica pe deplin situatia juridica a patrimoniului si delimitarea, in baza Legii nr. 213/1998, dintre proprietatea privata si, respectiv, publica a statului. Aceste noi acte juridice vor permite incheierea, in baza Legii nr. 219/1998, a contractelor de concesiune pentru proprietatea publica intre companii si Ministerul Industriei si Resurselor. Pentru exploatarea zacamintelor de carbune a inceput din anul 1999, in baza prevederilor Legii minelor nr. 61/1996, acordarea de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a licentelor de exploatare pentru companiile nationale.
    Situatia economica si financiara a fost permanent incordata. In principal unitatile din fostul CONEL, CNLO, CNH, PETROM si ROMGAZ au functionat, practic, ca "banci" pentru diverse categorii de consumatori, acumuland importante creante care au generat restante la plata furnizorilor de combustibili.
    Blocajul financiar a afectat toti agentii economici din lantul energetic, impiedicand plata obligatiilor catre stat, finantarea investitiilor din surse proprii si mai ales platile catre furnizorii interni si externi de resurse energetice pentru perioada de iarna, luand forma unor crize energetice grave.
    Siguranta energetica a Romaniei a fost si este direct afectata de lipsa capabilitatii financiare a agentilor economici din sectorul energetic. Masuri urgente au fost deja initiate pentru stoparea deteriorarii infrastructurii energetice si pentru realizarea la timp a programelor de investitii si reparatii strict necesare.

    3.7. Sistemul de preturi, tarife, taxe, impozite si fonduri speciale
    Preturile au fost stabilite prin reglementare directa, fiind insa destul de putin corelate cu costurile reale de productie. Cresterea preturilor a fost de regula intarziata fata de evolutia inflatiei. Acest fapt a facut ca marile societati din domeniul producerii energiei electrice sa inregistreze importante pierderi. Un proces important, angajat fata de B.I.R.D. in anul 1995, a fost eliminarea subventiilor incrucisate (realizat cu precadere in 1998 si 1999 - de exemplu, diminuarea tarifului la energia electrica la consumul industrial si cresterea la cel casnic).
    Sistemul de taxe si impozite, cu specificitati pentru fiecare sector, va trebui corelat in vederea eliminarii distorsiunilor. In cazul gazelor naturale si al petrolului este avuta in vedere problema eliminarii triplei impozitari (impozitul pe gaze, respectiv pe petrol, redeventa si taxa de exploatare).
    Interventia noilor autoritati de reglementare, inclusiv in domeniul preturilor, se dezvolta continuu, masurile de ordin legislativ si functional care vor fi initiate urmand sa le consolideze independenta si eficienta.

    Concluzii:
    - Capacitatile de productie si infrastructurile de transport si distributie necesita masuri urgente de modernizare.
    - Modernizarea infrastructurii existente la nivelul Sistemului electroenergetic national va permite realizarea pe termen scurt a cerintelor tehnice si a standardelor de performanta, conform directivelor Uniunii Europene.
    - Se impun reabilitarea grupurilor si a retelelor de termoficare, introducerea cogenerarii de mica putere si promovarea unor echipamente performante.
    - A fost emisa legislatia primara pentru sectorul energetic. Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat versiuni modificate ale Legii petrolului si Legii minelor, precum si proiectul unei noi Legi a energiei electrice si termice.
    - Siguranta energetica a Romaniei a fost direct afectata de lipsa capabilitatii financiare a agentilor economici din sector.
    - Tariful mediu la energia electrica a fluctuat intre 40 si 52,8 dolari S.U.A./MWh, atingand un prag minim de 19 dolari S.U.A./MWh; subventiile incrucisate la energia electrica au fost eliminate.
    - Fondul special de dezvoltare a sectorului energetic sustine investitiile din sector.
    - Autoritatile de reglementare sunt structuri ale caror independenta si eficienta vor fi consolidate.

    CAP. 4
    Principalele obiective si prioritati ale Strategiei energetice, corelate cu Strategia de dezvoltare economica a Romaniei, in contextul integrarii in Uniunea Europeana

    4.1. Principalele obiective ale Strategiei energetice nationale
    Dezvoltarea durabila a sectorului energetic inseamna in mod esential satisfacerea necesarului de energie la un pret competitiv, in conditii de calitate, de siguranta in alimentare si de utilizare eficienta a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului. Conform estimarilor, tinandu-se seama de ritmul de crestere de 1,6% al produsului intern brut (PIB) in anul 2000, ritmurile medii anuale prognozate pentru dezvoltarea economica a Romaniei pe termen mediu pentru scenariul de restructurare sunt in medie de 5,6% pe perioada 2001 - 2004, urmand o dinamica identica celei prezentate in fig. 6. Diferentierea dinamicilor PIB/locuitor in structura releva un devans substantial pentru sectorul tertiar catre anul 2004, ceea ce este posibil indeosebi ca urmare a procesului de globalizare in domeniul serviciilor.
 ________________________________________________________________________
|  Fig. 6 - Evolutia produsului intern brut                              |
|                _____________________________________________________   |
|             7 |        |        |        |        |  ______|6.5     |  |
|               |        |        |        |        | /      |        |  |
|               |________|________|________|________./_______|________|  |
|             6 |        |        |        | ___/   | 6      |        |  |
|               |        |        |       _./       |        |        |  |
|               |________|________|______/_|________|________|________|  |
|  Cresterea  5 |        |        |   _/   | 5.5    |        |        |  |
|     (%)       |        |        .__/     |        |        |        |  |
|               |________|_______/|________|________|________|________|  |
|             4 |        |     /  | 4.5    |        |        |        |  |
|               |        |    /   |        |        |        |        |  |
|               |________|___/____|________|________|________|________|  |
|             3 |        |  /     |        |        |        |        |  |
|               |        | /      |        |        |        |        |  |
|               |________|/_______|________|________|________|________|  |
|             2 |        / 1.6    |        |        |        |        |  |
|               |        |        |        |        |        |        |  |
|               |________|________|________|________|________|________|  |
|             1 |        |        |        |        |        |        |  |
|               |        |        |        |        |        |        |  |
|             0 |________|________|________|________|________|________|  |
|              1999     2000     2001     2002     2003     2004     2005|
|                                         Anul                           |
|________________________________________________________________________|

    Obiectivul principal al Strategiei nationale de dezvoltare energetica pe termen mediu il constituie crearea unor piete eficiente de energie, a caror dezvoltare sa fie realizata in mod durabil, in conditii de inalta calitate si siguranta a alimentarii cu energie, cu respectarea standardelor Uniunii Europene referitoare la utilizarea eficienta a energiei si la protectia mediului.
    Din obiectivul principal decurg urmatoarele obiective derivate:
    a) incadrarea evolutiei sectorului energetic in dezvoltarea durabila a economiei Romaniei, folosirea coerenta si optim directionata a mecanismelor specifice economiei de piata in curs de structurare si consolidare;
    b) interconectarea Sistemului electroenergetic national cu Sistemul Uniunii Europene pentru coordonarea transportatorilor de electricitate (UCTE);
    c) asigurarea unor surse stabile si diversificate de aprovizionare cu resurse energetice si formarea stocurilor necesare pentru functionarea in deplina securitate a sistemului energetic;
    d) diminuarea influentei negative a proceselor energetice asupra mediului;
    e) corelarea (prin legi, reglementari si masuri administrative) a sectorului hidroenergetic cu cel al gospodaririi apelor si apararii impotriva inundatiilor;
    f) dezvoltarea tehnologica a intregului lant energetic: resurse naturale - productie - transport - distributie - consum;
    g) completarea si perfectionarea cadrului institutional, inclusiv legislativ;
    h) promovarea neechivoca a mecanismelor concurentiale pe piata energiei.
    Strategia energetica este conceputa in 3 directii:
    a) deblocarea financiara a sectorului energetic;
    b) demararea privatizarii in subsectorul de distributie si apoi de producere a energiei electrice;
    c) asigurarea functionarii si dezvoltarii stabile pe termen mediu a sectorului energetic, prin stimularea investitiilor noi.
    Introducerea graduala a mecanismelor de piata in sector va fi corelata cu reforma generala a sistemului institutional si cu restructurarea economiei nationale in ansamblu.

    4.2. Conditionalitati, optiuni posibile si decizii necesare pentru identificarea, evaluarea si minimizarea riscurilor strategiei energetice
    4.2.1. Conditionalitati
    Exista o interconditionalitate fundamentala intre strategia energetica a tarii si Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei. In acest sens ar putea fi date ca exemple nivelul de crestere economica, care asigura in mare masura resursele financiare necesare in vederea dezvoltarii energetice nationale, precum si atingerea unui nivel de trai care sa permita acceptabilitatea sociala a preturilor si a tarifelor la purtatorii de energie. Reciproc, gradul de succes in realizarea obiectivelor de integrare europeana si euroatlantica, in mod evident, conditioneaza atat strategia macroeconomica, cat si cea energetica.
    Lucrarea ia in considerare, in conformitate cu obiectivele stabilite in Programul de guvernare pentru integrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene.
    Desfasurarea, in corelare cu programele preconizate, a proceselor de restructurare si privatizare din economia nationala, inclusiv din sectorul energetic, conditioneaza acoperirea necesarului de fonduri de investitii si costuri sociale pentru asigurarea dezvoltarii durabile atat la nivel national, cat si la nivelul sectorului energetic. Metoda majorarii capitalului de catre un investitor strategic, printre diferite alte metode posibile, poate fi de dorit in comparatie cu simpla vanzare de active.
    Un cadru de reglementare stabil, transparent si echitabil asigura credibilitate si reprezinta o conditionalitate pentru asigurarea resurselor financiare necesare in vederea dezvoltarii durabile a Romaniei. Viabilitatea agentilor economici din sectorul energetic va fi determinata in mod esential de reducerea arieratelor inregistrate in raport cu furnizorii de purtatori de energie.
    Strategia energetica a Romaniei depinde de nivelul international al preturilor la resursele energetice si in primul rand de cel al titeiului, a carui estimare se bazeaza pe cotatiile internationale.
    Dimensionarea corecta a consumurilor energetice atat la agentii economici, cat si la populatie este determinata de perfectionarea tehnologiilor, precum si de imbunatatirea sistemelor de masurare si de gestiune a consumurilor energetice.
    4.2.2. Optiuni si decizii
    In cadrul strategiei energetice o optiune importanta se refera la gradul de liberalizare a pietei purtatorilor de energie. Integrarea in Uniunea Europeana impune cresterea gradului de liberalizare a acestor piete, dar o liberalizare a lor fara o consolidare suficienta a agentilor economici interni ar putea conduce la o reducere a pietei acestora, precum si la aparitia unor investitii esuate.
    Gradul de liberalizare a pietei interne nu este strans legat de realizarea securitatii energetice a tarii. Aceasta depinde de gradul acceptabil politic privind dependenta de importul de resurse care ar trebui sa se mentina la 30 - 40% .
    Energetica nucleara reprezinta, prin caracteristicile tehnologice ale solutiei de echipare adoptate (centrala nucleara de tip CANDU) si prin indicatorii de performanta tehnico-economica, o solutie optima pentru indeplinirea cerintelor dezvoltarii economice durabile si pentru satisfacerea cererii de energie electrica. Directiile strategice de dezvoltare a sectorului nuclear se inscriu in politica generala de dezvoltare a sistemului energetic cu costuri minime si raspund cerintelor de protectie a mediului si a populatiei.
    La nivelul strategiei globale a sectorului energetic romanesc o optiune fundamentala consta in dirijarea eforturilor in dezvoltarea resurselor energetice sau in programe de conservare a energiei. Cel putin in urmatorii 2 ani politica de conservare a energiei va fi o prioritate.
    Starea actuala a instalatiilor din sectorul energetic impune fie aducerea acestora la nivelul tehnologic actual pe plan mondial, fie realizarea unor capacitati noi atat in sectoarele de extractie si productie, cat si in cele de transport si distributie. O optiune importanta va fi adoptata in privinta finalizarii unor hidrocentrale aflate in stadii apropiate de punerea in functiune.
    Daca in ceea ce priveste necesitatea unor tarife locale pentru energia termica opiniile sunt unanime, existenta unor tarife uniforme pe tara pentru energia electrica, din considerente de coeziune sociala, reprezinta o decizie politica care poate fi discutata la momentul potrivit.
    Statul va continua sa aiba un rol important in problematica conservarii energiei, a realizarii stocurilor strategice de petrol si/sau de produse petroliere, impuse de adoptarea acquisului comunitar. La nivel national, respectiv local va trebui sa creasca implicarea statului in implementarea politicii energetice adoptate, cu luarea in considerare a principiului de subsidiaritate si in concordanta cu obiectivul strategic de integrare a Romaniei in structurile euroatlantice.

    4.3 Prioritati ale strategiei pe baza evolutiei macroeconomice si decizii de risc minim in alegerea optiunilor
    In concordanta cu evolutia macroeconomica definita in strategia nationala cererea de energie finala va evolua intr-un ritm mediu anual de circa 2,5% in perioada 2001 - 2004, iar energointensitatea economiei nationale se va reduce anual cu circa 3% . In aceste conditii consumul final de energie electrica (cererea de energie electrica la consumatori) va creste anual in medie cu circa 4% .
    Totalul resurselor energetice primare necesare pentru acoperirea cererii de energie se estimeaza sa fie cuprins in perioada 2001 - 2004 intre 64,7 si 71,5 milioane tcc. Consumul final va atinge 45,6 miliarde kWh/an in 2004, iar productia bruta de energie electrica, 56,6 miliarde kWh/an.
    4.3.1. Asigurarea cu resurse primare
    Conform unui scenariu realist de dezvoltare productia interna de titei va fi de circa 6,6 milioane tone in 2004, iar cea de gaze naturale, de circa 14 miliarde mc.
    Limita economica justificata a productiei/consumului de lignit este de 27 - 29 milioane tone/an, pe termen mediu neintrevazandu-se o crestere fata de acest nivel. Utilizarea huilei energetice din Valea Jiului in centralele electrice este limitata de capacitatile existente si de costul ridicat de exploatare (inca subventionat) la maximum 3,5 milioane tone/an.
    Potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil reprezinta circa 40 miliarde kWh/an, in prezent fiind amenajat peste 40% . Sunt incepute si se afla in diferite stadii de realizare capacitati hidroenergetice insumand un necesar de investitii pentru finalizare de circa 1,6 miliarde dolari S.U.A., din care circa 0,7 miliarde dolari S.U.A. reprezinta cota folosintelor complexe.
    Finalizarea Unitatii 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavoda, prevazuta pentru anul 2005, va majora plafonul de utilizare a resurselor interne de combustibil nuclear pentru asigurarea integrala a consumului pe durata de viata a celor doua unitati.
    Pentru acoperirea consumului intern de resurse energetice importurile vor ajunge in 2004 la 6 miliarde mc gaze naturale si la 1,4 milioane tone pacura pentru termocentrale.
    4.3.2. Producerea de energie electrica si termica
    In domeniul producerii de energie electrica si termica este necesara finalizarea investitiilor privind punerea in functiune a unor capacitati noi de peste 800 MW si reabilitarea si retehnologizarea unor capacitati insumand peste 6.500 MW. In perioada 2001 - 2004 se vor realiza urmatoarele proiecte:
    - Finalizarea si punerea in functiune pana in anul 2005 a Unitatii 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda (700 MW, cu o investitie ramasa de executat de 700 milioane dolari S.U.A.); corelat cu finalizarea Unitatii 2, se va executa lucrarea privind reversibilitatea cascadei Slatina - Dunare si a navigatiei pe acest sector prin racordarea cu fluviul Dunarea, prin Centrala Hidroelectrica Izlaz.
    - Reabilitarea unor grupuri in termo- si hidrocentrale prin care se asigura cresterea eficientei si prelungirea duratei de viata a capacitatilor respective:
      - in termocentrale va fi realizata pana in 2004 reabilitarea a 6 grupuri insumand o putere de peste 1.280 MW (Deva, Braila, Turceni, Bucuresti-Sud); investitia ramasa de executat este de circa 240,0 milioane dolari S.U.A.;
      - se va finaliza contractarea a 3 noi reabilitari cu atragere de fonduri externe de peste 250,0 milioane dolari S.U.A.: un grup in cogenerare de 150 MW, un grup de 210 MW si alte doua grupuri in cogenerare de 50 MW;
      - se vor retehnologiza grupurile si va fi reabilitata ecluza de la Centrala Hidroelectrica "Portile de Fier I", se va reabilita Centrala Hidroelectrica Lotru si va incepe retehnologizarea centralelor "Portile de Fier II", Slatina - Dunare si Bicaz. Aceste lucrari insumeaza peste 2.200 MW, respectiv circa 350 milioane dolari S.U.A., executia lor depasind etapa 2001 - 2004;
      - vor continua lucrarile la centralele hidroelectrice aflate in constructie pentru o putere instalata de 183 MW cu o investitie ramasa de executat de peste 110 milioane dolari S.U.A.; va fi reevaluata situatia celorlalte capacitati nefinalizate insumand circa 900 MW, care necesita o investitie suplimentara de executat de aproximativ 1,6 miliarde dolari S.U.A., executia lor depasind etapa 2004.
    4.3.3. Transportul energiei electrice
    In domeniul transportului energiei electrice, in perioada 2001 - 2004 se vor realiza urmatoarele proiecte insumand peste 400 milioane dolari S.U.A. Reabilitarea si modernizarea sistemului de transport - dispecer vor viza reabilitarea a circa 3.500 km linii electrice aeriene de 220 kV si 400 kV, dezvoltarea si modernizarea sistemului EMS/SCADA, realizarea sistemului de masurare a energiei electrice si modernizarea sistemului de telecomunicatii. Costul total al proiectului este de peste 230 milioane dolari S.U.A., din care peste 150 milioane dolari S.U.A. vor fi asigurati prin credite furnizate de B.E.R.D., B.E.I. si prin Programul E.C. PHARE. Alte proiecte considerate prioritare sunt realizarea liniei de 400 kV Arad - Oradea si a statiei de 400 kV Oradea, intarirea interconexiunii cu UCTE prin realizarea unei noi LEA de 400 kV Oradea - Bekescsaba si reabilitarea unor statii de 400 kV si 220 kV, deosebit de importante pentru functionarea sistemului.
    4.3.4. Distributia energiei electrice
    In domeniul furnizarii si distributiei energiei electrice se au in vedere pentru perioada 2001 - 2004 proiecte de dezvoltare, reabilitare si modernizare insumand circa 340 milioane dolari S.U.A. In domeniul lucrarilor de electrificari rurale, care prevad ca energia electrica trebuie sa patrunda in toate locuintele din Romania, fondurile aferente programului insumeaza peste 150 milioane dolari S.U.A.
    4.3.5. Asigurarea cu resurse financiare
    Din totalul resurselor financiare necesare in vederea sustinerii productiei circa 55% vor fi alocate in sectorul petrol si gaze naturale, circa 41% in sectorul energetic, iar restul de 4% in sectorul carbune. La nivel de sector circa 70% din resursele necesare in sectorul energetic vor fi acoperite din credite bancare, in timp ce in sectorul de petrol si gaze naturale circa 93% din resurse vor fi acoperite din surse proprii. Resursele pentru sustinerea productiei in sectorul carbune vor fi acoperite in proportie de 25% prin alocatii de la bugetul de stat.
    Din totalul resurselor financiare necesare in vederea realizarii programelor de investitii circa 75% vor fi alocate in sectorul energiei electrice si termice, in timp ce in sectorul petrol si gaze naturale vor fi alocate circa 20% . La nivel de sector circa 60% din resursele necesare in sectorul energetic vor fi acoperite din credite bancare externe, in timp ce in sectorul petrol si gaze naturale se remarca faptul ca circa 58% din resursele necesare vor fi acoperite din credite bancare externe, iar 42% din surse proprii. In sectorul carbune resursele necesare in vederea realizarii programelor de investitii vor fi, in principal, acoperite in proportie de 59% prin alocatii de la bugetul de stat si in proportie de 24% din credite bancare externe.
    Din totalul resurselor financiare necesare in vederea sustinerii productiei si realizarii programelor de investitii circa 48% vor fi acoperite din credite bancare externe, circa 8,6% din credite bancare interne si circa 33% din surse proprii. Se mai remarca faptul ca in acoperirea necesarului de resurse numai 4,6% reprezinta cota-parte ce se va constitui prin alocari din Fondul special de dezvoltare a sectorului energetic si numai 5,8% prin alocari de la bugetul de stat.
    4.3.6. Decizii majore privind dezvoltarea pe termen lung
    Deciziile majore privind dezvoltarea pe termen lung a sectorului energetic vor fi corelate cu evolutiile pe piata combustibililor, cu evolutia tehnologica si capabilitatea economiei romanesti.
    Cresterea productiei de energie electrica si termica pe gaze naturale va fi corelata cu evolutiile productiilor aferente perimetrelor din Marea Nordului, Rusia, zona Marii Caspice si Orientul Mijlociu si realizarea gazoductului din zona Marii Caspice catre Europa Centrala si de Vest. Utilizarea carbunelui energetic impune, in scopul dezvoltarii capacitatilor de productie, atragerea in sectorul minier a unor investitii de peste 250 milioane dolari S.U.A., iar pentru modernizarea si retehnologizarea capacitatilor de extractie din subteran, de peste 100 milioane dolari S.U.A.

    Domeniul gazelor naturale
    Principalele directii pe termen mediu in domeniul gazelor naturale sunt:
    - alocarea de resurse financiare pentru activitatea de cercetare-explorare in vederea descoperirii de noi rezerve de titei si gaze naturale si pentru asigurarea productiei la nivelurile prognozate;
    - siguranta alimentarii cu gaze naturale prin reabilitarea si optimizarea sistemului de transport si a retelelor de distributie a gazelor naturale, prin dezvoltarea capacitatii de inmagazinare subterana de la 1,4 miliarde mc in anul 2000 la 3,5 miliarde mc in anul 2004 si prin realizarea unor racorduri de interconectare regionala, cum ar fi, spre exemplu, conexiunea Arad - Szeged.

    Domeniul petrolului
    In domeniul petrolului sunt importante o serie de actiuni vizand:
    - reabilitarea si dezvoltarea sistemului national de transport si depozitare a titeiului si produselor petroliere (inclusiv promovarea unor reglementari specifice);
    - initierea de contacte in vederea stabilirii unor acorduri care sa sustina realizarea oleoductului Constanta - Trieste.

    Domeniul utilizarii eficiente a energiei
    In domeniul utilizarii eficiente a energiei si folosirii resurselor regenerabile vor fi lansate o serie de proiecte, cum ar fi:
    - realizarea Observatorului Energetic National (O.E.N.), avand drept scop sinteza datelor privind productia si consumul de energie, calcularea indicatorilor energetici, pornindu-se de la o baza de date unica, veridica si performanta, si corelarea datelor nationale si internationale privind productia si consumul de energie;
    - imbunatatirea managementului energetic vizand crearea conditiilor necesare pentru formarea si asigurarea autoritatii persoanelor calificate pentru gestiunea energiei la consumatorii industriali;
    - utilizarea rationala a energiei electrice si a gazelor naturale in industrie;
    - realizarea zonelor demonstrative de eficienta energetica la Ploiesti si Craiova printr-o finantare sustinuta de Guvern, Uniunea Europeana si Global Environment Fund (GEF);
    - infaptuirea programului national de reglare si contorizare a energiei termice pentru consumatorii racordati la sistemele de termoficare urbana, prin cooperare cu Uniunea Europeana;
    - realizarea Fondului Roman pentru Eficienta Energetica, pentru sustinerea proiectelor de investitii, prin cooperare cu GEF si Banca Mondiala; promovarea programului de reducere a costului energiei termice pentru populatia din zonele montane, prin inlocuirea combustibilului lichid cu biomasa;
    - extinderea programului de investitii inceput prin cooperarea cu B.E.R.D. si vizand extinderea reabilitarii retelelor de termoficare si in alte orase;
    - aplicarea directivelor Uniunii Europene pentru echipamente electrocasnice si cazane de capacitate mica.

    Concluzii:

    Obiectivul principal:
    - crearea unor piete eficiente de energie, a caror dezvoltare durabila sa fie realizata in conditii de inalta calitate si siguranta a alimentarii cu energie, de utilizare eficienta a energiei si de protectie a mediului.

    Obiectivele derivate:
    - incadrarea evolutiei sectorului energetic in dezvoltarea durabila a economiei Romaniei;
    - interconectarea SEN cu sistemul UCTE;
    - asigurarea unor surse diversificate de resurse energetice si formarea stocurilor pentru functionarea sigura a SEN;
    - corelarea legislativa a sectorului hidroenergetic cu cel al gospodaririi apelor si al apararii impotriva inundatiilor;
    - dezvoltarea tehnologica a intregului lant energetic;
    - completarea si perfectionarea cadrului institutional si legislativ;
    - promovarea neechivoca a mecanismelor concurentiale pe piata de energie.

    Directiile fundamentale de actiune:
    - deblocarea financiara a sectorului energetic;
    - asigurarea functionarii si dezvoltarii stabile pe termen mediu;
    - demararea privatizarii.

    Conditionalitati:
    - Desfasurarea restructurarii si privatizarii in sectorul energetic conditioneaza acoperirea necesarului de fonduri de investitii si costuri sociale.
    - In anumite situatii majorarea substantiala a capitalului de catre un investitor strategic este de dorit in comparatie cu simpla vanzare de active.
    - Un cadru de reglementare stabil, transparent si echitabil asigura credibilitate.
    - Viabilitatea agentilor economici din sectorul energetic este determinata de reducerea arieratelor.
    - Strategia energetica a Romaniei depinde de cotatiile internationale ale resurselor energetice.

    Optiuni posibile:
    - Gradul de liberalizare a             Mult           Putin
      pietei purtatorilor de energie
    - Dezvoltarea pe scara larga            Da             Nu
      a sectorului energetic nuclear:
    - Programul de investitii             Carbune         Gaze
      pentru sustinerea                   (intern)       naturale
      sectorului                                         (import)
    - Cresterea eficientei              Reabilitare     Capacitati
      instalatiilor din sectorul            si             noi
      energetic                        retehnologizare

    Prioritati pe termen mediu privind asigurarea cu resurse financiare
    Din totalul resurselor financiare necesare in vederea sustinerii productiei circa 55% vor fi utilizate in sectorul de petrol si gaze naturale. Pentru sustinerea productiei in sectorul energiei electrice si termice, inclusiv pentru acoperirea importurilor de pacura si gaze naturale de catre Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A., vor fi utilizate circa 41% din totalul de resurse financiare. Restul de 4% din resurse vor fi folosite pentru sustinerea productiei interne de carbune energetic. La nivel sectorial circa 70% din resursele necesare sectorului energiei electrice si termice vor fi asigurate prin credite bancare, iar in sectorul de petrol si gaze naturale circa 93% din resurse vor fi acoperite din surse proprii. In sectorul minier 25% din resurse vor fi acoperite prin alocatii de la bugetul de stat, iar restul din surse proprii.
    Din totalul resurselor financiare necesare in vederea realizarii programelor de investitii circa 75% vor fi utilizate in sectorul energiei electrice si termice, in timp ce in sectorul de petrol si gaze naturale vor fi folosite circa 20% . La nivel de sector circa 60% din resursele necesare sectorului energiei electrice si termice vor fi acoperite prin credite bancare externe, in timp ce in sectorul de petrol si gaze naturale resursele necesare vor fi acoperite in proportie de 42% din surse proprii si 58% din credite bancare externe. In sectorul minier circa 59% din resursele pentru investitii vor fi acoperite prin alocatii bugetare, iar circa 24% din credite bancare externe.

    Decizii privind dezvoltarea pe termen lung:
    - cresterea productiei de resurse energetice primare;
    - cresterea capacitatilor de stocare;
    - dezvoltarea comertului transfrontalier;
    - utilizarea eficienta a energiei si folosirea resurselor regenerabile.

    CAP. 5
    Politici, instrumente si resurse necesare pentru realizarea principalelor obiective ale Strategiei energetice nationale

    5.1. Mecanismele de creare, functionare si dezvoltare a pietelor deschise de energie
    5.1.1. Piata resurselor de energie primara
    - Petrol - consolidarea mecanismelor concurentiale in zonele de extractie, rafinare, distributie si import
    - Gaze naturale - crearea si dezvoltarea mecanismelor concurentiale de extractie, stocare, distributie si import
    - Carbune - consolidarea capacitatilor viabile si de perspectiva, precum si reducerea costului carbunelui pentru a fi competitiv pe piata
    - Combustibil nuclear - sustinerea dezvoltarii si eficientizarii capacitatilor in vederea cresterii competitivitatii fata de import
    5.1.2. Pietele energiei electrice si termice
    Piata energiei electrice va evolua spre o piata deschisa transnationala si integrata cu piata energetica a Uniunii Europene in principal. Piata energiei termice ramane intrinsec o piata locala ce va evolua in sensul demonopolizarii locale. Formarea si consolidarea pietelor de energie electrica si termica sunt sustinute de continuarea procesului de restructurare si inceperea privatizarii companiilor de producere si distributie.
    Piata angro de energie electrica functioneaza prin aranjamente comerciale intre participanti privind energia electrica si serviciile asociate, fiecare participant fiind in drept sa fie platit strict pentru activitatea prestata.
    La nivelul producatorilor si furnizorilor piata devine treptat concurentiala, iar pentru activitatile de transport si distributie ea ramane pe deplin reglementata. Accesul pe piata se face prin acordarea de autorizatii si licente. Piata contractelor, cu preturi si cantitati reglementate, functioneaza in paralel cu piata concurentiala a contractelor bilaterale negociate si a vanzarilor si cumpararilor de pe piata spot. Orice participant la piata, detinator de licenta, este indreptatit sa aiba acces reglementat (RTPA) la retelele de transport si de distributie. Consumatorii eligibili isi pot alege furnizorul de energie electrica, cu care incheie contracte bilaterale negociate (cantitati si preturi).
    Pentru anul 2000 gradul initial de deschidere a pietei de energie electrica a fost stabilit la 10%, ulterior fiind sporit la 15% . Se preconizeaza cresterea gradului de deschidere la cel putin 30% pana in anul 2004.
    Va fi dezvoltata piata concurentiala a serviciilor de sistem electroenergetic, cu impact semnificativ asupra sigurantei SEN si asupra calitatii serviciului de alimentare cu energie.
    Piata de energie termica (abur si/sau apa fierbinte) se constituie la nivelul localitatilor si al zonelor industriale adiacente. Activitatile de transport si de distributie a energiei termice vor ramane reglementate.
    5.1.3. Crearea pietei de servicii energetice si cresterea rolului Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei
    Se vor lua masuri pentru crearea unei piete de servicii energetice, in special in zona consumatorilor, avand ca scop reducerea intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei, simultan cu reducerea emisiilor poluante si a impactului negativ asupra mediului. Recent a intrat in vigoare Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, care sporeste rolul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei in activitatile mentionate anterior.

    5.2. Privatizarea sectorului energetic
    Marile cerinte de finantare a sectorului energetic si realizarea capabilitatii concurentiale fac necesara accelerarea privatizarii activitatilor de distributie si producere a energiei. Distributia poate fi privatizata integral, in timp ce productia in termocentrale va putea fi privatizata in proportie de 25 - 40% . In acest interval investitorii privati pot desfasura si un numar semnificativ de proiecte hidro- noi. Ritmul si metodele de privatizare trebuie sa asigure realizarea unor venituri acceptabile pentru obiectivele energetice alese, consolidarea sigurantei energetice si indeplinirea obiectivelor postprivatizare (competitivitatea, modernizarea infrastructurii, intarirea viabilitatii financiare si a capabilitatii concurentiale pe piata a agentilor economici) si de protectie sociala.
    Privatizarea va putea rezolva probleme de finantare a investitiilor, consolidarea guvernantei corporative si a unui management performant, intrarea pe terte piete. Necesitatea recuperarii capitalului privat investit va putea duce insa intr-o prima etapa la cresterea tarifelor si la nevoia garantarii de catre stat a recuperarii investitiilor de capital.
    In domeniul producerii de energie electrica si termica, pe baza unor analize financiare ale rezultatelor centrelor de cost, se vor externaliza acele activitati care induc pierderi si care nu prezinta perspectiva unei viitoare redresari. Investitori romani si straini vor fi atrasi in realizarea in comun cu producatorii de energie electrica in termo- si hidrocentrale de societati mixte in care partile sa participe cu actiuni. Unele centrale electrice de termoficare sau termice vor fi transferate la administratia locala sau vor fi transformate in societati comerciale la care Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. sa poata detine actiuni. Se are in vedere privatizarea a doua societati de producere pe an. O parte dintre hidrocentralele in curs de executie pot fi concesionate in sistem BOT (Built-Operate-Transfer) si cu costuri ingropate.
    Privatizarea sectorului de distributie a energiei electrice va putea demara in anul 2002, dupa o pregatire prealabila corespunzatoare, cu privatizarea a doua companii regionale de distributie, separate din actuala societate de distributie. Modalitatile de atragere a capitalului privat vor tine seama de concluziile studiului PHARE referitor la aceasta problema. In mod similar se va proceda si in domeniul distributiei gazelor naturale, pana in anul 2004 dorindu-se initierea privatizarii a doua dintre societatile de distributie.
    Pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. au fost reluate discutiile cu consultantul desemnat pentru derularea acestui proces. Sunt vizate identificarea celor mai bune metode de privatizare, precum si stabilirea momentului propice pentru derularea efectiva a procesului de privatizare.

    5.3. Cooperarea internationala
    Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic au nevoie in mod esential de suportul proceselor de cooperare internationala. La nivelul institutiilor sunt fundamentale asistenta tehnica si transferul de know-how pentru crearea, perfectionarea si armonizarea legislatiei primare si secundare cu cea a Uniunii Europene. La nivelul agentilor economici este necesara coordonarea dintre institutiile statului si companii, pentru sustinerea intereselor economice ale sectorului prin mecanismele cooperarii regionale si bilaterale.
    Ca prioritati vor fi sustinute proiecte vizand interconectarea la retelele electroenergetice internationale, interconectarea la UCTE, proiectele pentru dezvoltarea sectoarelor petrol si gaze naturale, precum si crearea unei piete regionale a energiei electrice. O alta directie prioritara o constituie reducerea poluarii mediului, inclusiv a poluarii transfrontaliere, si de aici promovarea conceptului de implementare in comun (joint implementation) si valorificarea potentialului existent in Romania, relativ la comertul cu emisii.
    Directiile principale de cooperare internationala sunt strans legate de procesul de integrare in Uniunea Europeana. In acest context vor fi dezvoltate cu prioritate proiectele comune cu Ungaria si vor fi intensificate actiunile de cooperare cu Bulgaria, Ucraina si Iugoslavia. Cooperarea internationala in plan comercial va trebui sa aiba in vedere si interesele economice de export de energie electrica din Romania in terte tari.

    5.4. Cercetare, dezvoltare si diseminare tehnologica (R, D&D)
    Directiile esentiale in care trebuie orientate eforturile care vor fi sustinute in acest domeniu, precum si cele mai importante dintre temele aferente sunt, in principal, urmatoarele:
    - sisteme de energie mai curate;
    - energie eficienta si sigura - conservarea energiei in procesul de productie, transport, distributie si utilizare;
    - formarea si dezvoltarea pietei de energie - sisteme informatice avansate de monitorizare, de automatizare si protectie, de proces si de gestiune;
    - eficienta energiei si resurse regenerabile de energie;
    - utilizarea eficienta si sigura a energiei nucleare in dezvoltarea durabila;
    - asigurarea protectiei mediului si a populatiei contra radiatiilor ionizante.
    Strategia in R, D&D in domeniul energetic va permite diferentierea subsectoarelor de traditie si cu rezultate deosebite, unde se pot aplica "strategii tari" sau chiar "de strapungere", de acele subsectoare in care se recomanda promovarea unor "strategii de contact" cu R, D&D din tarile dezvoltate.

    5.5. Restructurare. Perfectionarea guvernantei corporative
    Restructurarea sectoriala va cuprinde restructurarea companiilor si societatilor nationale sau a societatilor comerciale din sector. Restructurarea se va incheia pe termen scurt/mediu, dupa care evolutia agentilor economici va fi consecinta mecanismelor economice, a privatizarii si proceselor de achizitii si fuziuni. Procesul de restructurare va succede definirii si implementarii mecanismelor de piata si aranjamentelor comerciale aferente, intr-un cadru juridic stabil si clar, nivelului de concurenta dorit, fara a exercita presiuni suplimentare asupra tarifului sau asupra garantiilor guvernamentale si bugetului de stat. Restructurarea va conduce la consolidarea companiilor respective si nu va afecta siguranta energetica a tarii si nici nu va determina aparitia unor investitii esuate in proportie insemnata. In acest context, in domeniul producerii de energie electrica si termica va fi avuta in vedere reorganizarea Societatii Comerciale "Termoelectrica" - S.A. ca societate cu doua entitati distincte. La orizontul anului 2002 Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. va disparea, iar cele doua entitati vor deveni societati independente. Concomitent va continua trecerea graduala a unor centrale de cogenerare in obiectul de activitate al unor societati municipale, corelat cu aplicarea unor tarife la energia termica diferentiate local. In domeniul distributiei de energie electrica va avea loc reorganizarea Societatii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. in 8 sucursale regionale si o sucursala rezultata din externalizarea activitatilor suport. In sectorul de gaze naturale reorganizarea va duce, din necesitatea eliminarii suprapunerilor existente in domeniile de activitate aferente, la transformarea societatilor comerciale "Depogaz" - S.A. si "Exprogaz" - S.A. intr-o singura societate.
    Indiferent de forma efectiva juridica de organizare, delimitarea costurilor pe centre de cost si de profit, eliminarea subventiilor mascate prin ingradiri de piata ("ring-fencing") adecvate sunt necesare.
    Guvernanta corporativa eficienta va fi realizata definitiv prin privatizare si aportul de management performant, cu precadere in domeniul comercial si financiar. Deoarece statul va continua sa exercite rolul de proprietar, temporar, in cazul proprietatii private a statului si de lunga durata in cazul proprietatii publice, guvernanta corporativa trebuie perfectionata si in cazul unitatilor din proprietatea statului. Vor fi intarite autonomia efectiva de gestiune a conducerii executive si stabilitatea acesteia si vor fi eliminate ingerintele politicului in activitatea curenta de gestiune economica.

    5.6. Resursele umane
    In perspectiva cresterii investitiilor si deci a productivitatii tendinta generala va consta in reducerea numarului de personal si apropierea de indicatorii de performanta din Uniunea Europeana. Acest proces ridica trei aspecte:
    - necesitatea de sustinere a perfectionarii profesionale.
    Un accent deosebit trebuie pus pe cresterea valorii manageriale a cadrelor de conducere;
    - sustinerea unui proces de protectie activa si un adecvat acompaniament social pentru cei care vor fi disponibilizati;
    - motivarea personalului cu pregatire specifica (calificat) si autorizat (licentiat).
    Pentru sustinerea deciziilor de schimbare in sectorul energetic se va asigura un dialog permanent cu salariatii si cu organizatiile sindicale reprezentative, in vederea informarii acestora asupra obiectivelor planificate si rezultatelor obtinute.

    5.7. Sistemul de preturi, tarife, taxe si impozite
    In politica tarifara se va trece de la administrarea preturilor si tarifelor de catre stat la sistemul autoritatilor de reglementare autonome. Metodologiile pentru stabilirea tarifelor reglementate atat pentru energia electrica, cat si pentru cea termica se vor baza in viitor pe costurile marginale corect fundamentate ale activitatilor de producere, transport, distributie si furnizare. Alinierea la legislatia europeana impune viitoarea amendare a tarifelor cu costurile externe, care reflecta in principal impactul asupra mediului natural si economic si introducerea unor optiuni stimulative pentru dezvoltarea de proiecte de eficienta energetica sau de utilizare a surselor regenerabile.
    Tariful la energia electrica pentru populatie va continua sa fie uniform la nivel national, in primul rand din considerente de coeziune sociala. Dupa anul 2004 trecerea la mecanisme perfectionate de piata ar putea face necesara revederea acestui principiu si introducerea de tarife diferentiate pentru consumatorii finali.
    Se vor generaliza tarifele locale la energia termica, diferentiate pe durate de utilizare a puterii termice maxime pentru agentii economici, astfel incat la schimbari de comportament datorate procesului tehnologic sa nu se produca abateri mari ale pretului mediu de revenire.
    Pentru domeniul hidrocarburilor vor fi analizate reducerea subventiilor incrucisate industrie - populatie, in "cos" mai echilibrat, gaze din tara - gaze din import, si stabilirea unor tarife mai ridicate pentru transport si distributie, care sa permita reabilitarea in mai mare masura a retelelor.

    5.8. Protectia mediului
    Actuala lucrare incearca sa alinieze Romania pe termen mediu si lung cu tarile Uniunii Europene in privinta principalelor prevederi referitoare la impactul energeticii asupra mediului. Reducerea impactului proceselor energetice asupra mediului si apropierea Romaniei de normele prevazute in acest domeniu de reglementarile Uniunii Europene urmeaza sa se realizeze prin lucrarile de reabilitare si modernizare mentionate, ecologizarea haldelor de zgura si cenusa, monitorizarea continua a calitatii mediului in zona marilor obiective energetice, reabilitarea solurilor poluate si redarea terenurilor in circuitul agricol, reducerea emisiilor de noxe la rafinarii si minimizarea pierderilor, refacerea ecologica a unor zone petrolifere si prin reducerea riscului in operare. Finalizarea si punerea in functiune a Unitatii 2 de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda vor contribui semnificativ la procesul de reducere a impactului sectorului energetic asupra mediului. De asemenea, in domeniul petrolier urmeaza sa se produca benzine si motorine ecologice si sa se continue elaborarea de norme si reglementari pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata a unor produse petroliere in conformitate cu standardele Uniunii Europene. In sectorul extractiv se vor urmari monitorizarea, prevenirea si reducerea impactului asupra mediului, precum si reabilitarea zonelor miniere dezafectate.
    Sectorul energetic poate si trebuie sa beneficieze de oportunitatea creata de potentialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, prin mecanismele flexibile promovate de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, ratificat de Romania prin Legea nr. 3/2001. Valorificarea acestui potential prin proiecte "implementate in comun" sau "comert cu emisii" este o importanta sursa de finantare a procesului de eficientizare si dezvoltare durabila a sectorului energetic. Compatibilitatea cu mediul pentru produsele si tehnologiile energetice este parte integranta a competitivitatii acestora.

    Concluzii:
    - Dezvoltarea pietelor concurentiale de purtatori de energie se va face treptat. Consolidarea acestora va fi sustinuta de continuarea restructurarii si de inceperea privatizarii companiilor de producere si distributie.
    - Deschiderea pietei trebuie sa conduca la cresterea competitivitatii economiei nationale fara afectarea in mod negativ a consumatorilor captivi.
    - Va fi creata piata de servicii energetice in scopul reducerii intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei.
    - Marile cerinte de finantare a sectorului energetic si realizarea capabilitatii concurentiale intr-o piata la nivelul Uniunii Europene impun accelerarea privatizarii.
    - Privatizarea va putea rezolva probleme de finantare a investitiilor, consolidarea guvernantei corporative si a unui management performant, precum si intrarea pe terte piete.
    - Continuarea si amplificarea cooperarii energetice depind de exigentele comerciale si, respectiv, de cele ale functionarii interconectate cu UCTE.
    - Consolidarea componentei de protectie a mediului in eficientizarea si dezvoltarea durabila a sectorului energetic.

    CAP. 6
    Cadrul institutional si legislativ

    Cadrul legislativ al sectorului energetic, care a fost creat pana in prezent, va fi completat si perfectionat prin aprobarea prin lege a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrica si termica.
    In decurs de 3 luni, in cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE si al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) se vor reglementa suprapunerile legislative si se va actiona, urmarindu-se autonomia si independenta acestora.
    Vor fi elaborate si promovate o lege care sa permita valorificarea serviciilor implicite ale amenajarilor complexe in sistemul gospodaririi apelor si protectiei impotriva inundatiilor, precum si o lege privind stocurile de siguranta de titei si/sau produse petroliere.
    Vor fi promovate proiectele de modificare a Legii petrolului si Legii minelor, precum si o noua lege a energiei electrice si termice. Va fi definitivata punerea in aplicare a hotararilor Guvernului nr. 138/2000 si nr. 627/2000 privind continuarea procesului de restructurare in sectorul energetic si elaborarea celorlalte hotarari ale Guvernului referitoare la viitoarele structuri organizatorice in domeniul energetic.
    Dezvoltarea institutionala va actiona in directia intaririi capacitatii institutionale a Ministerului Industriei si Resurselor in domeniul energiei, pe linia elaborarii de strategii, politici, legislatie primara, controlului, a dezvoltarii Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), a consolidarii sistemului independent de reglementare si a guvernantei echilibrate a Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare si Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei si a asigurarii unei structuri institutionale pentru gestionarea stocurilor strategice de titei si/sau produse petroliere, conform cerintelor Uniunii Europene.
    Cadrul legislativ va clarifica pe deplin regimul proprietatii. Vor fi eliminate neconcordantele dintre Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, astfel incat sa fie inlaturate dificultatile de finantare a activitatilor operationale si de dezvoltare aferente proprietatii publice.

    Concluzii:
    - Cadrul legislativ al sectorului energetic existent in prezent va fi completat si perfectionat prin promovarea de catre Ministerul Industriei si Resurselor a unor proiecte de acte normative adecvate. Acestea vor clarifica pe deplin si regimul proprietatii.
    - Politica energetica si legislatia aferenta vor intra mai accentuat in procesul de racordare la politicile comunitare si de armonizare cu acquisul comunitar.
    - Dezvoltarea institutionala va urmari crearea si perfectionarea functionarii eficiente a institutiilor care asigura realizarea rolului statului.

    CAP. 7
    Concluzii finale

    Necesitatea elaborarii acestei lucrari a aparut ca urmare a corectivelor din Programul de guvernare al noului Cabinet in "Strategia economica a Romaniei pe termen mediu" si Planul de actiune guvernamental pe perioada pana in anul 2004, convenite cu Comisia Uniunii Europene.
    In contextul evolutiilor semnificative pe plan european si al tendintelor conturate de Cartea verde a Comisiei Uniunii Europene "Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentare cu energie" au fost identificate urmatoarele principii general valabile:
    - Integrarea in Uniunea Europeana nu poate avea loc fara realizarea unei cresteri economice accelerate, stabila si de durata, cu ritmuri superioare mediei comunitare.
    - Cresterea economica nu este un deziderat, ci o necesitate primordiala.
    - Integrarea industriei energetice in structurile europene impune dezvoltarea durabila a sectorului energetic.
    - Remodelarea si restructurarea industriei energetice in special constituie un obiectiv major al procesului de reforma a economiei nationale.
    - Se impun accelerarea privatizarii in sectorul energetic si crearea unor structuri cu capacitate concurentiala sporita.
    - Intensificarea efortului investitional reprezinta o necesitate vitala.
    Prezenta lucrare se incadreaza in "Strategia de dezvoltare energetica de perspectiva a Romaniei" si urmareste sa pregateasca luarea unor decizii in alternativele pe care le are la dispozitie tara noastra.
    Definitivarea strategiei si politicilor energetice necesita in esenta decizii privind:
    - acceptarea unui import maxim de 40% pe ansamblul purtatorilor de energie, din considerente de siguranta in alimentare;
    - pornindu-se de la decizia precedenta, stabilirea evolutiei gradului de liberalizare a pietei de energie electrica, respectiv de gaze naturale;
    - precizarea solutiei optime de restructurare in domeniul productiei de energie electrica si termica, al gazelor naturale si carbunelui;
    - alegerea optiunii de privatizare specifice fiecaruia dintre subsectoarele energetice;
    - stabilirea raportului optim dintre optiunea gaze naturale din import si optiunea carbuni si pacura, cu considerarea inaspririi reglementarilor de protectie a mediului;
    - mentinerea unor tarife uniforme pe tara pentru energia electrica, din considerente de coeziune sociala;
    - intensificarea efortului investitional atat la purtatorii de energie, cat si pe intregul lant productie - transport - distributie.
    In vederea aducerii la indeplinire a strategiei energetice pe urmatorii 4 ani si a planului de actiune elaborat se desprind concluziile prezentate in continuare:
    - Siguranta in alimentarea cu energie electrica si termica a tarii este conditionata de realizarea unui import de maximum 40% pe ansamblul purtatorilor de energie (gaze naturale, pacura si carbune superior).
    - Finalizarea Unitatii 2 de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda se inscrie ca prioritate in politica generala de dezvoltare a sistemului energetic cu costuri minime si raspunde, prin solutia tehnologica adoptata, cerintelor de protectie a mediului.
    - Finalizarea de investitii de punere in functiune a unor capacitati hidroenergetice insumand peste 900 MW. Fondurile necesare insumeaza circa 1,0 miliarde dolari S.U.A.
    - Realizarea programelor de investitii din sectorul de producere a energiei electrice si termice reprezinta un efort financiar de peste 2,8 miliarde dolari S.U.A.
    - Reabilitarea si modernizarea Sistemului national de transport al energiei electrice si realizarea conexiunilor in vederea interconectarii la UCTE insumeaza circa 450 milioane dolari S.U.A.
    - Proiectele de dezvoltare si modernizare a sectorului de distributie a energiei electrice insumeaza circa 335 milioane dolari S.U.A. Fondurile aferente sustinerii programului de electrificari rurale insumeaza circa 150 milioane dolari S.U.A.
    - Realizarea programului de utilizare eficienta a energiei vizand proiecte de dezvoltare institutionala, tehnice aplicative si de preluare a reglementarilor Uniunii Europene in acest domeniu reprezinta un efort financiar de circa 1.250 milioane lei si 3 milioane dolari S.U.A.
    - Se impune demararea de urgenta a procesului de privatizare in sectoarele de producere si distributie a energiei electrice.
    - Privatizarea va permite finantarea investitiilor, consolidarea guvernantei corporative si a unui management performant, intrarea pe terte piete.
    - Dezvoltarea pietelor concurentiale de purtatori de energie se va face treptat. Va fi creata piata de servicii energetice in scopul reducerii intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei.
    - Continuarea si amplificarea cooperarii internationale in domeniul energetic depind de exigentele comerciale si, respectiv, de cele ale functionarii interconectate cu UCTE.
    - Consolidarea componentei de protectie a mediului in eficientizarea si dezvoltarea durabila a sectorului energetic.
    - Pe baza unor analize financiare, a rezultatelor centrelor de cost va continua externalizarea activitatilor care induc pierderi si care nu prezinta perspective de redresare viitoare, in vederea consolidarii procesului de restructurare a societatilor din sectorul energetic. Cadrul legislativ al sectorului energetic va clarifica pe deplin regimul proprietatii.
      Politica energetica si legislatia aferenta vor intra mai accentuat in procesul de racordare la politicile comunitare si, respectiv, de armonizare cu acquisul comunitar.
      Dezvoltarea institutionala va urmari crearea si perfectionarea functionarii eficiente a institutiilor care asigura realizarea rolului statului.