ORDIN Nr. 42
din 16 octombrie 2007
privind aplicarea de catre
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" -
S.A. a procedurii operationale „Mecanismul de compensare a efectelor utilizarii
retelelor electrice de transport pentru tranzite de energie electrica intre
operatorii de transport si de sistem"
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 754 din 6 noiembrie 2007
In temeiul art. 9 alin. (2), (8) şi (9), al art. 11
alin. (1), alin. (2) lit. a), c) şi i) şi alin. (3) lit. a) din Legea energiei
electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al
art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii
Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410/2007,
având în vedere:
- Directiva 2003/54/CE privind regulile comune pentru
piaţa internă de energie, care abrogă Directiva 96/92/CE;
- Reglementarea nr. 1.228/2003/CE privind condiţiile de
acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică;
- Tratatul de constituire a Comunităţii Energiei, semnat
la Atena la 25 octombrie 2005, ratificat prin Legea nr. 231/2006;
- referatul de aprobare întocmit de Departamentul
preţuri şi tarife în domeniul energiei electrice,
în conformitate cu
Procesul-verbal al şedinţei Comitetului de reglementare al Autorităţii
Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 16 octombrie 2007,
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare
în Domeniul Energiei emite următorul ordin:
Art. 1. - (1) Se aprobă
aplicarea de către Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice
„Transelectrica" - S.A. a procedurii operaţionale „Mecanismul de
compensare a efectelor utilizării reţelelor electrice de transport pentru
tranzite de energie electrică între operatorii de transport şi de sistem",
prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Compania Naţională de Transport al Energiei
Electrice „Transelectrica" - S.A. transmite procedura spre aprobare
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei ori de câte ori
aceasta se modifică.
Art. 2. - Compania Naţională de Transport al Energiei
Electrice „Transelectrica" - S.A. percepe de la operatorii economici care
încheie contracte pentru prestarea serviciului de tranzit al energiei electrice
din/spre ţările perimetrice prin Sistemul electroenergetic naţional un tarif
reglementat de tranzit, exprimat în euro/MWh, exclusiv TVA, care se aprobă prin
ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Art. 3. - Compania Naţională de Transport al Energiei
Electrice „Transelectrica" - S.A. transmite Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei, lunar, până în data de 25 a lunii curente,
prin e-mail, în fişiere format MS Excel, date privind tranzitul de energie
electrică pentru luna anterioară, conform machetei prevăzute în anexa nr. 2,
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 5. - Departamentele de
specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 56/2005 pentru aprobarea aplicării Procedurii
operaţionale de implementare a mecanismului privind comerţul transfrontalier cu
energie electrică (CBT) în regiunea din sud-estul Europei, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4
ianuarie 2006.
p. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare
în Domeniul Energiei,
Nicolae Opriş
ANEXA Nr. 1
PROCEDURA OPERAŢIONALĂ
„Mecanismul de compensare a efectelor utilizării
reţelelor electrice de transport pentru tranzite de energie electrică între operatorii de transport şi
de sistem"
1. Introducere
Pe baza acordurilor încheiate la întâlnirea Comitetului
director de la Viena la 15 decembrie 2006 şi de la Ljubjiana la 16 martie 2007,
ETSO1 a propus mecanismul descris mai jos pentru compensarea efectelor
utilizării reţelelor electrice de transport pentru tranzite de energie electrică între operatorii de transport
şi de sistem, denumit în continuare Mecanismul
interimar ITC2. Acest nou mecanism este o îmbunătăţire a actualului mecanism CBT3, ca o etapă către viitorul mecanism
ITC.
1 ETSO - European
Transmission System Operators (TSO).
2 ITC - Inter TSO
Compensation.
3 CBT - Cross Border
Trade.
Lista ţărilor care au semnat Contractul ITC interimar de
decontare şi clearing (Contract ITC) este prezentată
la pct. 4.
2. Principiile Mecanismului interimar ITC
Pentru definirea mecanismului interimar ITC, s-au
urmărit 4 componente:
2.1. compensarea costurilor cu infrastructura;
2.2. compensarea costurilor cu
consumul propriu tehnologic în reţeaua electrică de transport;
2.3. finanţarea fondului de compensare;
2.4. decontarea diferenţelor dintre obligaţiile de
plată şi drepturile de încasat.
2.1. Compensarea costurilor cu infrastructura
Sistemul de compensare pentru
costurile cu infrastructura urmăreşte:
• măsura în care reţeaua electrică de transport a unei
ţări (parte ITC) semnatare
a Contractului ITC este folosită de către terţe părţi care fac schimburi
transfrontaliere de energie electrică între ele;
• repartizarea corespunzătoare a costurilor reţelei
unei părţi ITC, datorate de celelalte părţi.
In cadrul sistemului de compensare pentru costurile de
infrastructură se calculează:
• compensările pe clase de active;
• factorii de senzitivitate şi schimburile de referinţă
pe baza unui set de regimuri care descriu funcţionarea reală a reţelei
electrice în orele stabilite.
Definirea claselor de active
Conform Mecanismului interimar ITC, se consideră 6
clase de active pentru descrierea reţelei electrice de transport a fiecărei
ţări (parte ITC) semnatare a Contractului ITC:
• clasa A: linii de curent alternativ de peste 300 kV;
• clasa B: linii de curent alternativ de la 220 kV la
300 kV;
• clasa C: alte linii de curent alternativ;
• clasa D: linii de curent continuu pentru orice
tensiune;
• clasa E: transformatoare de putere între activele
din clasa B şi clasa A;
• clasa F: transformatoare de putere între activele
din clasa C şi clasa B şi transformatoare de putere între activele din clasa
Aşi clasa C.
Fiecare parte ITC furnizează o
repartizare a costurilor reglementate pentru infrastructura de reţea pe clasele
de active definite mai sus.
Alocarea costurilor staţiilor între linii şi
transformatoare poate să difere de la o parte ITC la alta. Această discrepanţă
este atenuată prin reducerea numărului de clase de active atunci când se
efectuează calculul compensărilor. Ca urmare, costurile transformatoarelor
(clasele de active E şi F) sunt adunate la costurile clasei de active ce
reprezintă nivelul lor secundar de tensiune (B şi C) astfel încât calculul
compensărilor să fie realizat luându-se în considerare numai 4 clase de active,
astfel:
A* = A; B* = B+E; C*= C+F şi D* = D.
Modelarea reţelei
Regimurile de funcţionare reală privind topologia
reţelei, caracteristicile tehnice, distribuţia consumurilor şi a producţiei se
consideră pentru un număr limitat de ore predefinite, deoarece colectarea unui
set de informaţii complet care să descrie situaţiile de funcţionare reală în
toate cele 8.760 de ore din an nu este posibilă. Fiecare oră h din an este simulată printr-un model
similar unuia dintre regimurile de funcţionare reală predefinite T
Pentru fiecare lună se utilizează 6 regimuri de
funcţionare reală la orele CEP4: 3,30 h, 11,30 h şi 19,30 h din cea de-a treia miercuri şi din
duminica precedentă.
Formatul convenit pentru transmiterea regimurilor de
funcţionare reală este:
• formatul UCTE pentru reţelele din ţările UCTE;
• formatul PSS/E 29 pentru reţelele din ţările nordice
(Nordel) şi ţările baltice.
Calculul factorilor de
senzitivitate absoluţi
Pentru fiecare regim de funcţionare predefinit T, se calculează factorii de
senzitivitate absoluţi τknet,.ij (T,K) pentru fiecare clasă de active k(A, B, C, D) a oricărei părţi ITC k prin simularea unui schimb de 100 MW între
ţara i şi ţara j, astfel:
• în ţara i se distribuie o putere generată de 100 MW în toate nodurile
producătoare;
• în ţara j se distribuie un consum de 100 MW în toate nodurile consumatoare.
Factorii de senzitivitate absoluţi reprezintă produsul
dintre:
• lungimea elementului de reţea I; şi
• diferenţa, în valoare absolută, dintre fluxurile de
putere P în regimul iniţial şi fluxurile de putere rezultate după simularea
schimbului de 100 MW între ţara i şi ţara j, corespunzătoare fiecărui element de reţea I.
Factorii de senzitivitate absoluţi se numesc şi
distanţe electrice.
Distanţa electrică dij(T)
/ dij(h) dintre ţările i şi j pentru regimul de funcţionare predefinit
7/pentru fiecare oră pentru care s-a definit regimul de funcţionare T este
determinată prin însumarea
factorilor de senzitivitate absoluţi ^L,,, (r) corespunzători elementelor de reţea din toate ţările k.
(3) şi dij{h)=dij{T)
(4)
unde: h = o oră în perioada similară regimului de
funcţionare predefinit T.
Factorii de senzitivitate
absoluţi T^abs,ij(T) sunt consideraţi în calculul cheilor de tranzit reprezentând utilizarea relativă a
clasei de active K (A,
B, C, D) din ţara k, respectiv
a compensării datorate ţării k de toate celelalte părţi ITC.
Calculul factorilor
de senzitivitate neţi
Pentru fiecare regim de funcţionare predefinit T se calculează factorii de
senzitivitate neţi t^(T,k) pentru fiecare clasă de active k (A, B, C, D) a oricărei părţi ITC k prin simularea unui schimb de 100 MW
între ţara i şi ţara j , în mod similar cu simularea
considerată în determinarea factorilor de senzitivitate absoluţi.
Factorii de senzitivitate neţi reprezintă produsul
dintre:
• lungimea elementului de reţea I; şi
• diferenţa dintre fluxurile de putere P în regimul
iniţial şi fluxurile de putere rezultate după simularea schimbului de 100 MW
între ţara i şi ţara j.
4 CET - Central
European Time.
Factorii de senzitivitate neţi τknet,.ij (T,K) sunt consideraţi în calculul
compensărillor datorate fiecărei părţi ITC pentru fiecare clasă de active.
Calculul schimburilor de referinţă
Schimburile de referinţă se calculează între fiecare
pereche de ţări net exportatoare şi net importatoare şi constituie baza pentru
calculul drepturilor de încasat (al compensărilor) pentru părţile ITC.
Schimburile de referinţă Xij(h)
pentru fiecare pereche constituită dintr-o ţară
net exportatoare i şi o
ţară net importatoare j pentru orice oră h vor fi definite astfel încât:
1. pentru o ţară net
exportatoare i , suma schimburilor de referinţă
dintre această ţară i
şi toate ţările net importatoare; este egală cu exportul său net la ora h:
SUM Xij (h)
= export net al ţării i(h) (6)
i
2. pentru o ţară net importatoare j, suma schimburilor de referinţă dintre toate ţările net exportatoare /şi această ţară este
egală cu importul său net la ora h:
SUM Xij
(h) = import net al ţării j(h) (7)
i
3. schimburile de referinţă Xij(h) respectând ecuaţiile
(5) şi (6) se determină astfel încât utilizarea reţelelor tranzitate să fie
minimă, reprezentată prin minimizarea următoarei funcţii-obiectiv:
min SUM (dij(h))xij(h)
(8)
i,j
unde dj(h) este distanţa
electrică pentru un schimb de 100 MW între ţările / şi j pentru ora h.
Calculul compensărilor
Compensarea cuvenită fiecărei
părţi ITC k va reflecta
utilizarea reţelei sale de către terţe părţi, care fac schimburi de putere
între ele în comparaţie cu utilizarea totală a acestei reţele. Calculul
compensărilor ţine seama de clasele de active definite.
Calculul utilizării
totale a reţelei fiecărei părţi ITC
Utilizarea totală a oricărei clase de active K(A,B, C,
D) din
ţara k este cantitatea cumulată lunar (Q) [ MWh. km] pe toate elementele
de reţea dintr-o clasă de active k.
Cantitatea (Q) corespunzătoare unui element de reţea
reprezintă produsul dintre:
• lungimea acestui element de reţea I; şi
• fluxul de putere P prin elementul de reţea rezultat
dintr-un calcul de regim permanent efectuat pe o bază de date (T) rezultată din
agregarea regimurilor de funcţionare predefinite T din toate ţările.
Cantitatea cumulată lunar (Q) pentru o ţară k şi o clasă de active k (A, B, C, D) este definită cu
formula:
(9)
unde:
nh (T) - este numărul de
ore în perioada similară regimului de funcţionare predefinit T.
Calculul cheilor de tranzit
Cheia de tranzit reprezintă utilizarea relativă a
clasei de active k (A,
B, C, D) din ţara k de
toate perechile de terţe părţi care fac schimburi de energie între ele şi este
definită după cum urmează:
(10)
Calculul compensărilor
Compensarea datorată ţării k
pentru fiecare clasă de active k* (A*, B*, C*, D*) este dată de
formula următoare:
compensare(k,k*) max[cheie tranzit (k,K)xACC(k,K*),0]x0,45
(11)
unde ACC(k,K*) este costul asociat clasei de
active k* .
Prin aplicarea funcţiei
„max" rezultă că pentru nicio parte ITC nu va rezulta compensare negativă
pentru infrastructură. Procentul de 45% reprezintă limitarea ce s-a convenit
pentru fondul de compensare. Această procedură de limitare îşi propune să aducă
nivelul fondului de compensare pentru costurile cu infrastructura la o sumă
apropiată de nivelul convenit.
Calculul fondului de compensare pentru
infrastructură
Fondul total de compensare pentru infrastructură este
suma tuturor compensărilor pentru infrastructură corespunzătoare părţilor ITC
şi claselor de active definite.
2.2. Compensarea
costurilor cu consumul propriu tehnologic în reţeaua electrică de transport
(CPT)
Metoda „cu şi fără tranzite" (WWT - With and
Without Transits) ia în considerare impactul tranzitelor asupra fiecărei părţi
ITC participante. Ea se bazează pe o comparaţie între fluxurile de reţea pentru
două situaţii: situaţia înregistrată (conţinând fluxurile reale) şi situaţia de
după înlăturarea tranzitelor.
In metoda WWT, compensările şi contribuţiile pentru CPT
sunt calculate pe baza: „situaţiilor înregistrate" descrise prin regimuri
de funcţionare, a costurilor ex-ante pentru pierderi şi a fluxurilor programate
dintre ţările participante şi ţările perimetrice.
Acestor rezultate nu li se va aplica nicio limitare.
Compensarea lunară pentru pierderi datorată fiecărei
părţi ITC k pentru luna m este:
(12)
Ppierdere-K - diferenţa între pierderile din reţea în situaţia reală din regimul
de funcţionare şi în situaţia în care s-au eliminat tranzitele de putere prin
ţara k.
Cpierderi = costul energiei electrice achiziţionate pentru acoperirea
pierderilor din reţeaua electrică de transport (RET);
Fondul de compensare lunară global pentru pierderi este
egal cu suma compensărilor tuturor părţilor ITC k:
(13)
2.3. Finanţarea
fondului de compensare
Contribuţiile operatorului de transport şi de sistem la
fondul de compensare sunt formate din două părţi, în mod similar cu Mecanismul
din 2006:
• prima parte a fondului ia în considerare contribuţia
din partea ţărilor perimetrice. Tariful de tranzit
(euro/MWh) este determinat ex-ante, aplicat
exporturilor (EPC) şi importurilor (IPC) programate din ţările perimetrice
în/din ţările participante la mecanismul de compensare;
• a doua parte a fondului denumită partea de „flux net
de energie electrică în direcţia export/import" bazată pe un „tarif pentru
fluxul net", care se aplică exporturilor şi importurilor nete. Tariful
pentru fluxurile nete se calculează lunar, astfel încât să fie asigurată acoperirea
fondului de compensare. Fluxurile nete în direcţia export (NEF) şi fluxurile
nete în direcţia import (NIF) se calculează în mod similar celor din contractele CBT anterioare,
incluzând regulile pentru ţările „de margine".
Tariful reglementat de tranzit, aplicat importurilor şi
exporturilor programate din ţările perimetrice, reprezintă suma dintre tariful
aplicat fluxului net pentru compensarea costurilor cu infrastructura (NFPeaI) şi tariful aplicat
fluxului net pentru compensarea costurilor cu pierderile (NFPeaL), determinate ex-ante
(ea).
Tariful aplicat fluxului net pentru compensarea
costurilor cu infrastructura, determinat ex-ante, este dat de raportul dintre fondul total de compensare pentru
infrastructură şi suma fluxurilor considerate în calculul contribuţiei la fond:
(14)
Tariful aplicat fluxului net pentru compensarea
costurilor cu pierderile, determinat ex-ante este
dat de următorul raport:
(15)
Pentru a asigura permanenta egalitate dintre
contribuţiile la fond şi compensările pentru infrastructură sau pierderi, lunar
(m) se calculează tariful aplicat fluxului net pentru compensarea costurilor cu
infrastructura NFPepI(m) şi compensarea costurilor cu pierderile NFPepL(m),
astfel:
(16)
(17)
- contribuţia la fond pentru compensarea costurilor cu
infrastructura pentru importurile şi exporturile programate din ţările
perimetrice;
- contribuţia la fond pentru compensarea costurilor cu
consumul propriu tehnologic în RET pentru importurile şi exporturile programate
din ţările perimetrice.
NOTĂ: La finele fiecărei luni (m) se recalculează
tariful pentru fluxul net, cumulat într-un „interval extins" (m) care
începe din luna (1) până în luna (m).
2.4. Decontarea diferenţelor dintre obligaţiile de
plată şi drepturile de încasat
Procedura de decontare lunară
In fiecare lună m sumele destinate obligaţiilor de
plată pentru orice parte ITC sunt determinate după calculul ex-post (ep) al compensărilor pentru
infrastructură şi pentru pierderi.
Rezultatele finale nete (NR°ep) datorate
în luna m fiecărei părţi ITC k sunt
calculate ca diferenţa dintre suma drepturilor de încasat (a compensărilor
costurilor) pentru infrastructură (CCepl)
şi pierderi (CCepL)
şi suma obligaţiilor de plată (a contribuţiilor)
pentru infrastructură (Ctepl) şi pierderi (CtepL).
Rezultatele finale nete lunare
se vor calcula luându-se în considerare diferenţa dintre rezultatele finale ale
lunii (m) şi rezultatele finale ale lunii precedente (m - 1).
Procedura de decontare finală
Avându-se în vedere că tariful aplicat fluxului net se
recalculează lunar pentru asigurarea egalităţii dintre contribuţiile la fond şi
compensaţiile pentru infrastructură şi pierderi, nu mai este necesară nicio
altă procedură de decontare finală după încheierea decontărilor lunare.
3. Administratorul de date pentru mecanismul
interimar ITC
RWE Transportnetz Strom şi Swissgrid AG (denumite
împreună administrator de date) îndeplinesc sarcinile de administrare a datelor prevăzute în
Contractul ITC.
4. Parametri geografici
4.1 Lista ţărilor/blocurilor de control (codurile
ISO din două litere)
Albania (AL) Croaţia
(HR)
Austria (AT) Ungaria
(HU)
Bosnia şi Herţegovina (BA) Italia (IT)
Belgia (BE) Muntenegru
(ME)
Bulgaria (BG)
Fosta Republică Iugoslavă
Elveţia (CH) Macedonia
(MK)
Germania (DE) Olanda (NL)
Danemarca de Est (DKE) Norvegia (NO)
Danemarca de Vest (DKW) Polonia (PL)
Estonia (EE) Portugalia
(PT)
Spania (ES) România
(RO)
Finlanda (FI) Serbia (RS)
Franţa (FR) Suedia
(SE)
Grecia (GR) Slovenia
(SI)
4.2 Lista ţărilor
perimetrice (codurile ISO din două litere)
Bielorusia (BY) Ucraina (UA)
Republica Cehă (CZ) Slovacia (SK)
Marea Britanie (GB)
Maroc (MA) Letonia (
LV)
Federaţia Rusă (RU) Irlanda (IR)
ANEXA Nr. 2
RAPORTARE LUNARĂ
a Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice
„Transelectrica"- S.A. privind tranzitul de energie electrică prin Sistemul electroenergetic
naţional
[MWh]
Data
|
|
Ora
|
1
|
2
|
3
|
4
|
.
|
.
|
.
|
.
|
.
|
.
|
.
|
21
|
22
|
23
|
24
|
|
Fluxul de energie electrică înregistrată în direcţia import
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fluxul de energie electrică înregistrată în direcţia export
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Energia electrică din/spre ţările perimetrice prin Sistemul
electroenergetic naţional
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|