HOTARARE Nr. 1854 din 22
decembrie 2005
pentru aprobarea Strategiei
nationale de management al riscului la inundatii
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 72 din 26 ianuarie 2006
In temeiul art. 108 din
Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei
adopta prezenta hotarare.
Articol unic. - Se
aproba Strategia nationala de management al riscului la inundatii, prevazuta in
anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul mediului si
gospodaririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul
administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Ministrul agriculturii,
padurilor si
dezvoltarii rurale,
Gheorghe Flutur
Ministrul economiei si
comertului,
Codrut Ioan Seres
p. Ministrul
transporturilor,
constructiilor si
turismului,
Alexandru Galiatatos,
secretar de stat
Ministrul finantelor
publice,
Sebastian Teodor
Gheorghe Vladescu
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa
in facsimil.
STRATEGIA NATIONALA DE
MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII
Prevenirea, protectia
si diminuarea efectelor inundatiilor
"Toti cei care ar
putea avea de suferit de pe urma inundatiilor trebuie sa isi asume
responsabilitatea de a nu se expune fara masuri de precautie riscului la
inundatii si nici sa contribuie la sporirea acestui risc."
1. INTRODUCERE
Inundatiile constituie
fenomene naturale si sunt o componenta a ciclului hidrologic natural al
Pamantului. Inundatiile si in special marile inundatii constituie unele dintre
fenomenele naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane,
ele fiind din punct de vedere geografic cele mai raspandite dezastre de pe glob
si totodata si cele mai mari producatoare de pagube si victime omenesti. In
acelasi timp, marile inundatii au constituit factorul declansator si
catalizatorul unor mari schimbari in modul de abordare a acestui fenomen, de la
acceptarea inundatiilor ca pe un capriciu al naturii, la incercarea omului de a
se opune naturii prin abordari de genul lupta impotriva inundatiilor, la cele
de aparare impotriva inundatiilor si pana nu cu mult timp in urma la prevenirea
inundatiilor.
Inundatiile produse in
numeroase tari in ultimii 5 - 10 ani si consecintele ce le-au urmat, au condus,
pe fondul unei cresteri a responsabilitatii sociale la o noua abordare, aceea
de management al riscului la inundatii, abordare in care constientizarea si
implicarea comunitatilor umane au un rol esential in evitarea pierderilor de
vieti omenesti si reducerea pagubelor. Aceasta abordare este astazi cvasi
generala si este aceea care a deschis calea spre a face fata provocarilor
viitoare prin introducerea unor noi concepte cum sunt mai mult spatiu pentru
rauri sau convietuirea cu viiturile si mai ales prin asimilarea conceptului
dezvoltarii durabile in managementul riscului la inundatii.
Practica mondiala a
demonstrat ca aparitia inundatiilor nu poate fi evitata, insa ele pot fi
gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care
conduce la un sir de masuri si actiuni menite sa contribuie la diminuarea
riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundatiilor este usurat de
faptul ca locul lor de manifestare este predictibil si adesea este posibila o
avertizare prealabila, iar in mod obisnuit este posibil sa se precizeze si cine
si ce va fi afectat de inundatii.
Managementul riscului
la inundatii inseamna aplicarea unor politici, proceduri si practici avand ca
obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea,
monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel
incat comunitatile umane, toti cetatenii, sa poata trai, munci si sa-si
satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si social durabil.
Riscul la inundatii
este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de
expunere al receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor),
susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora, rezultand
implicit ca pentru reducerea riscului trebuie actionat asupra acestor
caracteristici ale sale.
Problema esentiala in
managementul riscului la inundatii este aceea a riscului acceptat de populatie
si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva
inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista nici un consens asupra riscului
acceptabil. In consecinta, riscul acceptabil trebuie sa fie rezultatul unui
echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a
reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale.
Diminuarea pagubelor si
a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de
actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor, actiuni abordate
uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta.
Diminuarea consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii ample,
dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de
management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse post
inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii
fenomenului). Ca urmare, la nivel mondial se utilizeaza notiunea mai completa
de management al inundatiilor care include atat managementul riscului la
inundatii cat si managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii.
Pentru ca eforturile
guvernului, ale autoritatilor si agentiilor competente, ale comunitatii, sa fie
coordonate si sa aiba ca efect o comunitate pregatita sa faca fata fenomenului
de inundatii, gestionarea inundatiilor trebuie abordata intr-o maniera
integrata.
Intr-o abordare
comprehensiva, principalele activitati ale managementului inundatiilor constau
din:
a. Activitati
preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire).
Aceste actiuni sunt
concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de
inundatii prin:
- evitarea constructiei
de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele
potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor
privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la
conditiile de risc la inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare
a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;
- realizarea de masuri
structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;
- realizarea de masuri
nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor
bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri;
introducerea sistemelor de asigurari etc.);
- identificarea de
detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe
teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, inscrierea acestor zone in
planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele de urbanism a
masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii,
realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;
- implementarea
sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;
- intretinerea
infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor
cursurilor de apa;
- executia lucrarilor
de protectie impotriva afuierilor albiilor raurilor in zona podurilor si
podetelor existente;
- comunicarea cu
populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului ei de a
actiona in situatii de urgenta.
b. Activitati de
management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce se intreprind in
timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:
- detectarea
posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile;
- prognozarea evolutiei
si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa;
- avertizarea
autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de
aparitie al inundatiilor;
- organizarea si
actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de
urgenta;
- asigurarea de resurse
(materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa;
- activarea
institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.
c. Activitati ce se
intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:
- ajutorarea pentru
satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si
revenirea la viata normala;
- reconstructia
cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie
impotriva inundatiilor;
- revizuirea
activitatilor de management al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului
de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in
zona afectata, precum si in alte zone.
2. STRATEGIA NATIONALA
DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII
2.1. NECESITATEA
STRATEGIEI
Actiunile si masurile
pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti si a pagubelor produse de
inundatii se desfasoara pe teritoriul Romaniei de peste 200 de ani. In prezent
sunt in functiune numeroase sisteme de lucrari de protectie a populatiei si a
bunurilor, concretizate in principal prin:
- diguri, a caror
lungime desfasurata masoara 9920 km;
- regularizari de albii
insumand 6300 km;
- 217 lacuri de
acumulare nepermanente amplasate in toate bazinele si spatiile hidrografice si
dispunand de volume de atenuare a viiturilor de 893 mil. mc;
- 1232 lacuri de
acumulare permanente care pe langa volumele necesare satisfacerii cerintelor de
apa ale folosintelor dispun si de volume pentru atenuarea viiturilor insumand
2017 mil. mc.
Cu toate acestea,
viiturile repetate si intense si inundatiile asociate acestora au ramas o
caracteristica esentiala a cursurilor noastre de apa. Anual se inunda zeci de
mii de hectare de terenuri. Anual isi pierd viata datorita inundatiilor in
medie 8 locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundatii depasesc
100 mil. euro.
Desi cauzele acestor
consecinte sunt complexe si variate totusi unele sunt evidente:
- intensificarea
utilizarii terenurilor si cresterea valorii economice a zonelor periclitate;
- cresterea
vulnerabilitatii cladirilor si infrastructurilor;
- deficiente de
conceptie si de constructie ale unor masuri de protectie;
- un grad de protectie
asigurat apropiat de valoarea minima;
- neglijente in privinta
intretinerii si exploatarii unor lucrari de protectie si a albiilor cursurilor
de apa;
- variabilitatea
climatica tot mai accentuata manifestata prin cresterea frecventei fenomenelor
meteorologice extreme, posibile semnale ale unor schimbari climatice.
Inundatiile produse in
anul 2005 au scos in evidenta atat anumite slabiciuni ale tehnicilor utilizate
pentru protectia impotriva inundatiilor, cat si a capacitatii de raspuns pentru
gestionarea fenomenului.
Recentele inundatii au
scos, de asemenea, in evidenta, vulnerabilitatea comunitatilor umane expuse
riscului, manifestata prin slaba lor capacitate de a putea absorbi efectele
fenomenului si de a se reface dupa trecerea acestuia.
Toate acestea sunt
argumente pentru a schimba optica asupra modului de abordare a problemelor
inundatiilor si a trece de la conceptul de actiune de tip pasiv, la conceptul
de actiune activa in vederea reducerii pagubelor potentiale si a
vulnerabilitatii receptorilor de risc la inundatii.
Mai sunt si alte argumente
in favoarea elaborarii unei strategii de management al inundatiilor cum ar fi:
- cresterea riscului la
inundatii datorita modului de utilizare a terenurilor si a schimbarilor
climatice deja manifeste trebuie recunoscute si intelese pe deplin si luate in
considerare in schemele de management al riscului si in deciziile de
planificare;
- necesitatea adoptarii
unei abordari strategice privind managementul riscului la inundatii avand ca
obiectiv orientarea resurselor catre acele zone unde riscul la inundatii poate
fi efectiv redus;
- necesitatea adoptarii
unor masuri de protectie a mediului, in principal a vietilor umane si a
bunurilor de valoare prin intermediul unui minim de masuri structurale si
adoptarea cu preponderenta a masurilor nestructurale, preventive;
- necesitatea abordarii
holistice a fenomenului de inundatii la nivel de bazin hidrografic prin
promovarea unei dezvoltari coordonate si un management integrat al
activitatilor privind apa, terenurile si resursele adiacente: transporturile,
dezvoltarea urbana si conservarea naturii;
- riscul la inundatii
asupra vietii si activitatilor umane poate fi minimizat si printr-o dezvoltare
controlata a zonelor de inundabilitate cum ar fi: delimitarea zonelor
inundabile (hartile de risc), reglementarea utilizarii terenurilor, planuri de
amenajare a teritoriului, prezervarea unor spatii de mobilitate a cursurilor de
apa;
- necesitatea ca toti
cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundatiilor sa-si asume
responsabilitatea de a nu se expune fara masuri de precautie la riscul de
inundatii si de a nu contribui la agravarea acestui risc.
2.2. SCOPUL STRATEGIEI
Strategia Nationala de
management al riscului la inundatii are drept scop reducerea impactului produs
de inundatii asupra populatiei si a bunurilor printr-o planificare adecvata si
printr-o politica care sa corespunda standardelor si asteptarilor comunitatilor
umane, in conditiile protectiei mediului.
Strategia de management
al inundatiilor formeaza documentul cadru pentru pregatirea si adoptarea unor
masuri si actiuni specifice vizand:
- cunoasterea riscului
la inundatii;
- monitorizarea
fenomenului de inundatii;
- informarea
populatiei;
- considerarea riscului
la inundatii in toate activitatile de amenajare a teritoriului;
- adoptarea de masuri
preventive;
- pregatirea pentru
situatii de urgenta;
- reconstructia si
invatarea din experienta anterioara.
Ea constituie totodata
baza pentru ca administratia centrala si locala sa poata alege masurile
specifice de protectie impotriva inundatiilor si de dezvoltare regionala.
Strategia defineste, de
asemenea, responsabilitatile specifice in plan operational si de reglementare
ale autoritatilor administratiei centrale si locale, ale populatiei si
agentilor economici, ale indivizilor, precum si modul lor de cooperare care sa
permita un acord comun, concertat, asupra complexelor probleme asociate
inundatiilor si o implicare autentica a tuturor in cadrul responsabilitatilor
ce le revin.
2.3. PRINCIPIILE
STRATEGIEI
Prezenta strategie are
la baza urmatoarele principii:
- principiul
dezvoltarii durabile semnificand faptul ca trebuie adoptate astfel de actiuni
incat impactul inundatiilor sa fie suportabil din punct de vedere economic,
ecologic si social:
- acceptabilitatea
economica presupune eficienta, respectiv abordarea costurilor tinand cont de
riscul asumat ce trebuie definit de catre guvern si optimizarea actiunilor;
- acceptabilitatea
sociala presupune realizarea unei protectii corespunzatoare, respectarea legii,
echitate si prosperitate, aspecte ce asigura echilibrul si coeziunea sociala;
- acceptabilitatea
ecologica este masurata prin gradul de autoreglare, dinamica si diversitatea
ecosistemelor afectate de inundatii.
- abordarea strategica
pentru o perioada de timp, astfel incat sa poata fi luate in considerare
eventualele schimbari posibile in frecventa si vulnerabilitatea la inundatii,
precum si a altor aspecte posibile;
- simplitatea si
transparenta: strategia de management al riscului la inundatii va conduce la
diminuarea riscului producerii de victime omenesti si a pagubelor generate de
inundatii numai printr-o actiune comuna a administratiei centrale si locale, a
comunitatilor locale, printr-o mai buna intelegere a riscului la inundatii,
prin implicarea populatiei, a scolii, a bisericii, precum si a mass-media;
- abordarea bazinala a
problemei inundatiilor prin introducerea conceptului de planuri de gestionare a
riscului la inundatii la nivel de bazin hidrografic si a unor programe de
masuri elaborate in concordanta cu prevederile Directivei-cadru privind Apa;
- abordarea
interdisciplinara a problemei inundatiilor; toate aspectele relevante ale
gestionarii apelor, amenajarii teritoriului, utilizarii terenurilor,
agriculturii, transporturilor si dezvoltarii urbane, conservarea naturii,
trebuie abordate impreuna atat la nivel national, cat si la cel regional si
local;
- principiul
solidaritatii, potrivit caruia masurile de protectie impotriva inundatiilor
adoptate de unii nu trebuie sa compromita capacitatea altora situati in amonte
sau in aval de a-si adopta propriile masuri;
- mentinerea unui
echilibru intre masurile si actiunile preventive, cele de raspuns si cele de
reconstructie dupa trecerea fenomenului de inundatii prin utilizarea planurilor
de amenajare a teritoriului, a masurilor structurale si nestructurale, a
masurilor biologice ca si a planurilor de interventie pentru situatii de
urgenta;
- aplicarea celor mai
bune practici propuse de Uniunea Europeana si de Comisia Economica a Natiunilor
Unite pentru Europa privind masurile preventive impotriva inundatiilor, de
protectie si diminuare a efectelor lor avand ca principii:
- apa este parte a unui
intreg, sintagma care exprima faptul ca ea este parte a ciclului hidrologic
natural si ca circulatia apei pe suprafata scoartei terestre este la originea
unei mari diversitati a ecosistemelor si a utilizarii terenurilor si ca urmare
ea trebuie luata in considerare in toate politicile sectoriale;
- acumulati apa,
exprimand faptul ca apa trebuie stocata cat mai mult posibil in bazinele
hidrografice in care se formeaza si in lungul cursului de apa din bazin;
- mai mult spatiu
pentru rauri (lasati raurile sa curga) exprimand faptul ca raul trebuie lasat
sa curga astfel incat viiturile sa se poata scurge incet spre aval, fara a
prezenta nici un pericol;
- convietuirea cu
viiturile: locuirea intr-o zona inundabila prezinta anumite riscuri; in pofida
oricaror masuri de protectie impotriva inundatiilor, un anumit risc tot mai
ramane si ca urmare trebuie invatat a trai cu acest risc.
- actiuni concertate si
integrate pe intreaga suprafata a bazinului hidrografic constituie o conditie
prealabila pentru succesul oricarei strategii si al oricarui plan de reducere a
riscului la inundatii;
- cooperarea in
reducerea riscului la inundatii in conditiile reglementarilor internationale
privind raurile transfrontiera, in concordanta cu geomorfologia teritoriului
Romaniei si a pozitiei sale geografice.
2.4. OBIECTIVELE
STRATEGIEI
2.4.1. OBIECTIVE
GENERALE
Obiectivele Strategiei
Nationale de management al riscului la inundatii sunt obiective economice,
sociale si de mediu.
Obiectivele economice
urmaresc protectia impotriva inundatiilor a infrastructurii economice existente
si garantarea satisfacerii oportunitatilor economice ale generatiilor viitoare.
Obiectivele sociale au
in vedere protectia populatiei si a comunitatilor umane impotriva inundatiilor
prin asigurarea unui nivel acceptabil de protectie a populatiei.
Obiectivele de mediu
urmaresc ca prin realizarea strategiei de management al inundatiilor sa se
atinga obiectivele socio-economice cu pastrarea unui echilibru intre
dezvoltarea economico-sociala si obiectivele de mediu.
Sintetic, obiectivele
generale ale strategiei de management al inundatiilor sunt:
a) cresterea calitatii
vietii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a inundatiilor, dar fiind
pregatiti pentru producerea unor alte asemenea fenomene;
b) diminuarea
impactului masurilor de management al riscului (la scara temporala si spatiala)
asupra sistemelor ecologice;
c) utilizarea adecvata
a resurselor pentru realizarea, intretinerea si exploatarea infrastructurilor
si a masurilor de reducere a riscului la inundatii;
d) mentinerea unor
activitati economice corespunzatoare (agricole, industriale, comerciale, de
locuit si agrement) in zonele inundabile.
2.4.2. OBIECTIVE
SPECIFICE
Obiectivele economice
ale strategiei cuprind:
- prevenirea sau
minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii a
zonelor populate, a obiectivelor economice si a bunurilor;
- prevenirea sau
minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii a
infrastructurilor existente;
- prevenirea sau
minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii a
terenurilor agricole cultivate.
Obiectivele sociale ale
strategiei sunt:
- prevenirea si
minimizarea riscului la inundatii a populatiei si a comunitatilor umane;
- prevenirea si
minimizarea riscului la inundatii al bunurilor publice/comunitare (spitale,
policlinici, scoli etc.) si a zonelor recreationale;
- prevenirea aparitiei
de epidemii sau minimizarea deteriorarii starii de sanatate a populatiei ca
urmare a impactului fenomenului de inundatii si a poluarii asociate acestuia;
- asigurarea ca
infrastructurile critice (poduri, podete, punti, aeroporturi) raman accesibile
in timpul inundatiilor extreme.
Obiectivele de mediu
ale strategiei:
- satisfacerea
cerintelor Directivei-cadru privind Apa a Uniunii Europene;
- evitarea alterarii si
a influentei antropice in geomorfologia bazinelor hidrografice;
- prevenirea poluarii
cursurilor de apa si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor si a efectelor
asociate lor asupra calitatii ecologice a cursurilor de apa;
- protectia si
imbunatatirea calitatii terenurilor, iar acolo unde este posibil incurajarea
schimbarilor in practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea si
inundatiile asociate ei ca urmare a unor lucrari agricole intensive;
- protectia si
conservarea bunurilor istorice, a monumentelor, a ariilor protejate si a
ecosistemelor;
- protectia si
imbunatatirea specificului mediului inconjurator si a aspectului sau estetic;
- minimizarea sau
prevenirea impactului schimbarilor climatice asupra producerii fenomenului de
inundatii.
2.5. IMPLEMENTAREA
STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII
2.5.1. PLANURI SI
PROGRAME
Managementul
inundatiilor este o activitate intersectoriala, multidisciplinara si cuprinde
managementul resurselor de apa, amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana,
protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica, protectia infrastructurii
de transport, a constructiilor si a zonelor turistice, protectia individuala
etc. - fiecarui sector revenindu-i realizarea unor actiuni specifice. Adoptarea
unor politici comune in aceste domenii si planificate a fi realizate simultan
sau corelat vor conduce la rezultate mult mai favorabile decat eforturile
singulare.
Aceste politici trebuie
sa vizeze atat reducerea pagubelor, prin masuri si actiuni denumite masuri
pasive, care nu influenteaza in nici un fel desfasurarea fenomenului de
inundatii, dar reduc pagubele, cat si prin masuri de reducere a pericolului
(masuri active) cu efecte asupra derularii evenimentelor, influentand
probabilitatea lor de aparitie si in special intensitatea evenimentelor.
Activitatile de
management al inundatiilor se constituie intr-o problema de politica, de
planuri si programe de termen scurt, mediu si lung, avand ca scop protectia
vietii, a bunurilor si a mediului impotriva fenomenului de inundatii. Acestea
sunt:
- Planul de Management
al Riscului la Inundatii, ce se elaboreaza la nivel de bazin sau spatiu;
- Programul National de
Prevenire, Protectie si Diminuarea Efectelor Inundatiilor. Acest program se
elaboreaza la nivelul teritoriului national si are la baza planurile de
management al riscurilor la inundatii intocmite la nivel de bazin/spatiu
hidrografic;
- planuri bazinale,
judetene, municipale, orasenesti si comunale de aparare impotriva inundatiilor
elaborate in conformitate cu prevederile legislatiei existente in domeniul
managementului situatiilor de urgenta si care se vor integra in prezenta
strategie sub numele de planuri operative de interventie.
2.5.2. ATRIBUTII SI
RESPONSABILITATI
Un bun management al
riscului la inundatii este rezultatul unor activitati intersectoriale,
interdisciplinare care cuprind managementul apelor, amenajarea teritoriului si
dezvoltarea urbana, protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica,
protectia infrastructurii de transport, protectia constructiilor si protectia
zonelor turistice, protectia comunitara si individuala, fiecarui sector
revenindu-i atributii in realizarea unor activitati specifice. Actorii
implicati in managementul riscului la inundatii au atributii si responsabilitati
stabilite prin legi specifice sectorului de activitate. In consecinta, in
prezenta strategie sunt prezentate in cele ce urmeaza numai acele sarcini
destinate prevenirii, protectiei si diminuarii efectelor inundatiilor care
necesita realizarea corelata sau simultana a actiunilor si masurilor destinate
atingerii obiectivelor strategiei.
Se face remarca ca
atributiile ce le revin factorilor implicati in timpul producerii fenomenului
de inundatii sunt prezentate foarte succint, ele facand obiectul legislatiei
existente privind managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii.
A. MINISTERUL MEDIULUI
SI GOSPODARIRII APELOR
Masurile si
activitatile ce trebuie adoptate in sectorul de activitate al Ministerului
Mediului si Gospodaririi Apelor sunt de cea mai mare importanta in reducerea
riscului si a pagubelor produse de inundatii. Ele se diferentiaza in functie de
etapa in care se realizeaza: inainte, in timpul sau dupa producerea fenomenului
de inundatii.
Adaptarea actiunilor, masurilor
si solutiilor de prevenire, de protectie si de pregatire preconizate trebuie sa
fie adecvate conditiilor climatice actuale si viitoare, precum si a altor
schimbari ce s-ar putea produce.
a. Masuri si actiuni
preventive:
- elaborarea Strategiei
Nationale de management al riscului la inundatii;
- elaborarea planurilor
bazinale de management al riscului la inundatii ca parte componenta a
schemelor-cadru de amenajare si gospodarire a apelor, valabile pana cel mai
tarziu la data de 31 decembrie 2009, respectiv a schemelor directoare pe bazine
sau grupuri de bazine hidrografice ce se vor elabora pana cel tarziu la data de
31 decembrie 2009;
- asigurarea de resurse
(materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa;
- elaborarea
Programului National de Prevenire, Protectie si Diminuare a Efectelor Inundatiilor,
incluzand si actiunile si masurile pentru inlaturarea efectelor distructive
aparute in albiile cursurilor de apa in zonele critice (poduri, podete,
ingustari de albii);
- elaborarea
prognozelor meteorologice si hidrologice si a avertizarilor si diseminarea
acestora catre autoritati;
- implementarea de noi
sisteme informationale de colectare a datelor si de avertizare-alarmare pentru
cazuri de inundatii;
- introducerea unor
sisteme de alarmare-avertizare a autoritatilor si populatiei pentru cazuri de
incidente si accidente la baraje aflate in administrarea Administratiei
Nationale "Apele Romane";
- controlul si
reglementarea utilizarii albiilor si a malurilor cursurilor de apa;
- intretinerea
corespunzatoare a cursurilor de apa cadastrate;
- intretinerea
infrastructurilor hidrotehnice si asigurarea functionarii lor in conditii de
siguranta in exploatare;
- coordonarea
elaborarii hartilor de hazard si a hartilor de risc la inundatii la nivelul
bazinelor sau grupurilor de bazine hidrografice;
- participarea la
analiza si evaluarea permanenta a pagubelor potentiale ce le-ar putea produce
inundatiile infrastructurilor ingineresti de protectie, infrastructurilor de
transport, constructii, turistice;
- participarea la
elaborarea unui sistem de comunicare si educare a populatiei in vederea
cunoasterii riscului la inundatii, a consecintelor acestuia si a modului de
comportare inainte, in timpul si dupa trecerea fenomenului de inundatii;
- sprijinirea introducerii
unui sistem de asigurari de bunuri si persoane pentru cazuri de inundatii care
poate contribui activ la reducerea pagubelor potentiale prin excluderea sau
limitarea expunerii la riscuri excesive, constituind totodata un mijloc de a
face suportabila convietuirea cu inundatiile;
- elaborarea
regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta in caz de inundatii,
fenomene meteo periculoase si accidente la constructii hidrotehnice;
- participarea la
elaborarea planurilor operative de interventie in situatii de urgenta;
- elaborarea periodica
de analize privind gradul de protectie asigurat de sistemele de protectie
existente si sporirii acestuia;
- elaborarea de
propuneri de acte normative privind gradul de risc acceptabil la inundatii,
pentru populatie, obiective social-economice si de mediu;
- responsabilitatea
realizarii si implementarii in conformitate cu legislatia in vigoare a
studiilor de fezabilitate si a proiectelor de interes national pentru
infrastructurile ingineresti destinate reducerii varfurilor hidrografelor
undelor de viitura si a celorlalte proiecte de protectie a populatiei si a
bunurilor impotriva inundatiilor si de amenajare a cursurilor de apa;
- responsabilitatea
elaborarii unor metodologii si a continutului cadru al unor proiecte directive
privind amenajarea cursurilor de apa pe care se produc viituri rapide;
- reglementarea
extragerii materialelor de constructii din albiile cursurilor de apa prin
mentinerea unui echilibru dinamic in timp si spatiu al hidrosistemului cursului
de apa si prin delimitarea unor spatii de mobilitate ale albiilor cursurilor de
apa;
- introducerea de noi
concepte de amenajare a cursurilor de apa, de renaturare a raurilor si
reconstruire a unor zone inundabile;
- procurarea si
orientarea fondurilor necesare realizarii masurilor de gestionare a riscului la
inundatii prevazute in proiectele de interes national.
b. Masuri si actiuni
operationale pe timpul producerii fenomenului de inundatii:
- elaborarea prognozelor
meteorologice si hidrologice si identificarea posibilitatilor de formare a
viiturilor pe cursurile de apa;
- prognoza evolutiei
propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa;
- avertizarea
autoritatilor competente si a populatiei asupra intinderii, severitatii si
duratei inundatiilor;
- activarea in cadrul
institutiilor pentru interventia de urgenta in care este implicat in
conformitate cu legislatia existenta specifica;
- activarea
structurilor proprii implicate in gestionarea situatiilor de urgenta specifice;
- mentinerea
integritatii si functionalitatii infrastructurilor de protectie impotriva
inundatiilor si exercitarea controlului asupra starii acestora;
- asigurarea surselor
de aprovizionare cu apa a populatiei racordate la sistemul centralizat de
alimentare cu apa.
c. Responsabilitati
dupa trecerea fenomenului de inundatii:
- analiza starii fizice
si functionale a infrastructurilor hidrotehnice de protectie impotriva
inundatiilor si adoptarea de masuri pentru refacerea celor distruse sau
avariate;
- actiuni pentru
indepartarea obstacolelor din albiile minore ale cursurilor de apa si
asigurarea scurgerii normale a apelor;
- elaborarea de
tehnici, metode si metodologii pentru evaluarea impactului economic, social si
de mediu produs de inundatii;
- revizuirea planurilor
bazinale de management al riscului la inundatii si a celor operative de
interventie;
- participarea cu expertiza
calificata la activitatile de reconstructie si de inlaturare a efectelor
daunatoare mediului produse de inundatii;
- reconstructia si
regenerarea mediului inconjurator afectat de inundatii;
- revizuirea sistemelor
de avertizare-alarmare dupa trecerea fenomenului de inundatii.
B. MINISTERUL
AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
a. Masuri si actiuni
preventive:
- zonarea teritoriului
agricol si introducerea practicilor unei agriculturi durabile;
- analiza starii actuale
si functionalitatea lucrarilor de amenajare a torentilor in sectoarele agricole
si silvice si stabilirea necesarului de lucrari pentru reabilitarea sistemelor
existente de combatere a eroziunii solului si de amenajare a torentilor;
- mentinerea in stare
de functionare a infrastructurilor de protectie impotriva inundatiilor si a
celor de imbunatatiri funciare cu efecte asupra scurgerii sau evacuarii apelor
din teritoriile amenajate;
- identificarea zonelor
de risc la eroziune si degradare a solului si ierarhizarea lor in vederea
promovarii de noi lucrari antierozionale si de combatere a degradarii
terenurilor;
- amenajarea bazinelor
hidrografice torentiale si de reducere a eroziunii solului din patrimoniul
agricol si silvic pe baza unui plan de amenajare concordat cu planurile
bazinale de gestionare a riscului la inundatii;
- actiuni de impadurire
a zonelor de formare a viiturilor, a zonelor inundabile, a luncilor raurilor;
- exploatarea
judicioasa a padurilor existente si realizarea de noi suprafete impadurite
pentru reducerea debitelor maxime;
- planificarea corelata
cu planul bazinal de management al riscului la inundatii a realizarii unor zone
hidrologice speciale care sa produca atenuarea undelor de viitura prin deversarea
si inundarea dirijata a unor terenuri;
- realizarea de lucrari
de ameliorare a terenurilor degradate in bazinele hidrografice torentiale;
- elaborarea unor
ghiduri privind modul de utilizare a terenurilor din zonele agricole si silvice
pentru prevenirea producerii unor viituri rapide;
- elaborarea unui ghid
de utilizare si management al terenurilor din zonele inundabile;
- participarea la
implementarea unui sistem de asigurari de bunuri si persoane pentru cazuri de
inundatii.
- stimularea
detinatorilor de terenuri agricole pentru a practica o agricultura durabila;
- finantarea din
fonduri publice a lucrarilor cu rol de aparare impotriva inundatiilor;
b. Masuri in timpul
producerii fenomenului de inundatii:
- supravegherea si
asigurarea functionarii infrastructurilor de protectie impotriva inundatiilor
si a celor din bazinele hidrografice torentiale;
- asigurarea asistentei
sanitar-veterinare;
- participarea la
actiunile operative de interventie conform reglementarilor specifice existente
privind managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii.
c. Masuri dupa trecerea
inundatiilor:
- analiza modului de
comportare a infrastructurilor ingineresti de protectie impotriva inundatiilor,
a starii lor fizice si functionale si adoptarea de masuri de refacere,
reabilitare si reconstructie;
- analiza starii
tehnice si functionale a lucrarilor de amenajare a torentilor si de combatere a
eroziunii solului si adoptarea masurilor de reabilitare, refacere sau
reconstructie;
- reanalizarea si
amendarea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale si de
combatere a eroziunii solului.
- finantarea din
fonduri publice a refacerii lucrarilor cu rol de aparare impotriva inundatiilor
afectate de viituri.
C. MINISTERUL
TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
a. Masuri preventive:
- elaboreaza si supune
spre aprobare cadrul legislativ privind amenajarea teritoriului, urbanismul si
siguranta constructiilor;
- organizeaza
elaborarea, avizarea si aprobarea reglementarilor tehnice privind utilizarea
terenurilor, amplasarea si realizarea constructiilor in zonele inundabile in
vederea stabilirii prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de
urbanism a modalitatilor de reducere a vulnerabilitatii acestor zone;
- reanalizarea
sectiunii de scurgere a podurilor si podetelor aflate in administrarea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si adoptarea de
masuri adecvate pentru asigurarea scurgerii debitelor de viitura, evitarea
blocarii lor cu plutitori sau gheata, masuri de reducere a afuierilor albiilor
raurilor in zona podurilor, intretinerea albiilor minore in zona podurilor;
- reanalizarea starii
podurilor si podetelor aflate in administrarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului si masuri de reparare a infrastructurilor si
suprastructurilor acestora;
- avizarea studiilor si
hartilor de identificare a hazardurilor naturale, cutremure, alunecari de teren,
inundatii, conform competentelor conferite de lege;
- realizarea de studii
si proiecte privind inundabilitatea drumurilor nationale, a cailor ferate si a
zonelor turistice aglomerate in vederea adoptarii de actiuni si masuri de
reducere a riscului la inundatii si ierarhizarea acestora in functie de
gravitatea situatiei.
b. Masuri in timpul
producerii fenomenului de inundatii:
- adoptarea de actiuni
si masuri si mobilizarea resurselor pentru asigurarea circulatiei pe drumurile
nationale si pe calea ferata;
- alte actiuni si
masuri din sectorul sau de activitate ce-i revin din planurile operative de
interventie conform legislatiei existente privind managementul situatiilor de
urgenta generate de inundatii.
c. Masuri dupa
producerea fenomenului:
- analiza starii fizice
si functionale a infrastructurii de transport aflata in administrarea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si adoptarea de
masuri pentru repararea, reabilitarea si reconstructia acestora;
- verificarea
actualizarii in conformitate cu prevederile legale in vigoare de catre
autoritatile administratiei publice a planurilor de amenajare a teritoriului in
zonele afectate de inundatii;
- urmarirea
actualizarii hartilor de risc la inundatii de catre autoritatile administratiei
locale si avizarea acestora in conformitate cu prevederile legale;
- procurarea fondurilor
necesare pentru elaborarea de studii si proiecte privind inundabilitatea
infrastructurii de transport, a zonelor aglomerate si a zonelor turistice sau
pentru reconstructia acestora.
D. MINISTERUL
ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
a. Masuri si actiuni
preventive:
- monitorizarea
pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale
acestora;
- primirea si
diseminarea avertizarilor privind posibilitatea producerii inundatiilor catre
autoritatile locale, comunitati umane si cetateni;
- planificarea si
pregatirea resurselor si serviciilor pentru interventia operativa;
- participarea la
elaborarea unor ghiduri/manuale continand activitatile, responsabilitatile
autoritatilor locale in domeniul gestionarii inundatiilor si a modului de
actionare inainte, in timpul si dupa producerea inundatiilor;
- participarea la
elaborarea unui sistem de comunicare si de educare a populatiei asupra riscului
la inundatii, a modului de actionare inainte, in timpul si dupa trecerea
fenomenului de inundatii si asupra rolului protectiei individuale in caz de
inundatii;
- sprijinirea
autoritatilor locale in vederea elaborarii propriilor strategii de protectie
impotriva inundatiilor;
- editarea unor pliante
personalizate pentru zonele inundabile continand un minim de informatii privind
riscul la inundatii care sa fie difuzate locuitorilor din aceste zone, inclusiv
cu ocazia serviciilor curente asigurate de autoritatile locale si de politie;
- elaborarea unor
planuri prealabile de orientare si dirijare a circulatiei pe drumurile publice
in cazul producerii unor inundatii potentiale sau avariei unor structuri
(poduri);
b. Masuri in timpul
producerii inundatiilor:
Ministerului
Administratiei si Internelor ii revin in gestionarea situatiilor de urgenta
specifice la inundatii urmatoarele atributii conferite de legislatia in
vigoare:
- diseminarea catre
autoritatile administratiei publice locale a mesajelor de avertizare in caz de
inundatii si avertizarea populatiei prin sisteme si mijloace tehnice de
avertizare si alarmare publica;
- infiintarea unor centre
de informare in zona inundata pe durata situatiei de urgenta care sa
indeplineasca si functia de transmitere a avertizarii individuale a cetatenilor
in cazul in care sistemele de instiintare-alarmare nu sunt disponibile;
- cautarea,
descarcerarea, salvarea persoanelor;
- asigurarea impreuna
cu autoritatile administratiei publice locale a masurilor pentru evacuarea
persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor intocmite, evidenta
populatiei evacuate, asigurarea primirii si cazarii persoanelor evacuate,
instalarea taberelor de evacuati, receptia si depozitarea bunurilor evacuate,
securitatea si paza zonelor evacuate;
- participarea conform
legislatiei la asigurarea transportului fortelor si mijloacelor de interventie,
a persoanelor evacuate, asigurarea apei si a hranei;
- mentinerea si
restabilirea ordinii publice;
- asigurarea asistentei
medicale pentru structurile de interventie operativa.
c. Masuri dupa trecerea
inundatiilor:
- asigura securitatea
si paza perimetrelor de carantina;
- reabilitarea zonei
afectate pentru obiectivele din coordonarea/subordonarea sau de sub autoritatea
Ministerului Administratiei si Internelor;
- acordarea de ajutoare
umanitare de prima necesitate pentru populatia afectata;
- participarea la
elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social si de mediu ca
urmare a inundatiilor;
- participarea la
restaurarea functionarii serviciilor esentiale;
- solutionarea
cererilor si apelurilor populatiei privind pastrarea ordinii si apararea vietii
si a proprietatii.
E. MINISTERUL ECONOMIEI
SI COMERTULUI
a. Masuri preventive:
- asigurarea
functionarii in siguranta a infrastructurilor hidrotehnice aflate in
administrarea agentiilor din subordine;
- implementarea
sistemelor de avertizare-alarmare a autoritatilor si a populatiei din aval de
baraje pentru cazuri de accidente sau incidente la acestea de catre agentii
economici aflati in subordine;
- informarea populatiei
situate in avalul barajelor asupra modului de comportare in caz de incidente
sau accidente la barajele din administrarea agentiilor din subordine;
- responsabilitatea
elaborarii de studii privind capacitatea de transport a albiilor cursurilor de
apa din aval de barajele din administrare si adoptarea de actiuni si masuri
pentru corelarea acestor capacitati cu debitele evacuate din lacurile de
acumulare de catre agentii economici aflati in subordine;
- verificarea
permanenta a starii de functionare in siguranta in exploatare a barajelor si a
lacurilor de acumulare aflate in administrarea agentiilor din subordine si
implementarea masurilor de reparatii, reabilitare, reconstructie sau
abandonare.
b. Masuri in timpul
producerii fenomenului de inundatii:
- aplicarea
prevederilor regulamentelor de exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare
in conditii de viitura in conformitate cu regulamentele bazinale de exploatare
corelata a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic in diverse scenarii
de formare si aparitie a viiturilor de catre agentii economici aflati in
subordine;
- supravegherea
functionarii in siguranta a barajelor si lacurilor de acumulare aflate in
administrarea agentiilor din subordine si controlul respectarii regulamentelor
privind evacuarea debitelor maxime;
- aplicarea
prevederilor specifice din planurile operative de interventie prevazute in
legislatia existenta specifica privind gestionarea situatiilor de urgenta
provocate de inundatii.
c. Masuri dupa trecerea
fenomenului de inundatii:
- repunerea in
functiune a liniilor de transport a energiei electrice care au legatura directa
cu asigurarea energiei electrice in zonele inundate, avariate, sau partial
distruse in aceste zone; prioritatile in alimentarea cu energie electrica vor
fi in urmatoarea ordine:
- alimentarea agentilor
economici care au activitati pentru care lipsa energiei electrice poate provoca
accidente cu periclitarea vietilor omenesti sau pagube materiale importante;
- asigurarea
integritatii liniilor, statiilor si posturilor de transformare care sunt
implicate direct in alimentarea cu energie electrica a punctelor unde se pot
monta pompe pentru diminuarea efectelor inundatiilor (avarierea imobilelor,
infrastructurii, culturilor agricole etc.);
- asigurarea energiei
electrice institutiilor care au legatura directa cu mentinerea starii de
sanatate a populatiei (spitale, crese, gradinite, scoli, locuinte si spatii de
cazare provizorii cu asigurarea serviciilor adiacente: apa potabila, caldura,
hrana etc.).
- analiza modului de
comportare si a starii fizice si functionale a infrastructurilor hidrotehnice
aflate in administrarea agentiilor din subordine si adoptarea de masuri de
reparatii, reabilitare sau reconstructie.
F. MINISTERUL SANATATII
a. Actiuni preventive:
- elaborarea unui ghid
privind educarea si comportamentul populatiei din zonele cu risc pentru
inundatii (manevre de prim-ajutor ce se intreprind pana la sosirea echipajelor
de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale,
alimente si apa potabila pentru subzistenta in astfel de situatii, comportament
si deprinderi pentru pastrarea si mentinerea unei igiene individuale si
comunitare adecvate).
- responsabilitatea
elaborarii unor studii pentru cunoasterea starii de sanatate a populatiei si a
persoanelor vulnerabile din comunitatile situate in zone potential inundabile;
- constituirea
punctelor de prim-ajutor, unde persoanele sinistrate se pot adresa pentru
asistenta medicala calificata preventiva si curativa.
b. Actiuni in timpul
desfasurarii fenomenului de inundatii:
- atributiile ce revin
Ministerului Sanatatii privind managementul situatiilor de urgenta generate de
inundatii;
- adoptarea de masuri
antiepidemice;
- controlul calitatii
apei potabile;
- asigurarea asistentei
psihologice pentru persoanele traumatizate ca urmare a producerii fenomenului
de inundatii.
c. Masuri dupa trecerea
fenomenului:
- monitorizarea
calitatii apei, cu efectuarea de analize si consultanta de specialitate privind
dezinfectia fantanilor si altor surse de apa;
- acordarea de
asistenta medicala si asistenta psihologica persoanelor afectate de inundatii;
- evaluarea starii de
sanatate a colectivitatilor afectate si adoptarea de masuri de reabilitare si
refacere.
G. MINISTERUL EDUCATIEI
SI CERCETARII
a. Actiuni preventive:
- lansarea de programe
de cercetare-dezvoltare destinate managementului riscului la inundatii,
solutionarii unor aspecte privind influenta schimbarilor climatice asupra
ciclului hidrologic si a masurilor adecvate de adaptare la aceste schimbari;
- elaborarea unor
programe curriculare de educatie si formare in randul copiilor si tinerilor a
unei mentalitati de protectie a apei, de intelegere a fenomenelor de inundatii
si de invatare a modului de convietuire cu acestea;
- elaborarea unor carti
si jocuri pentru copii si tineret destinate intelegerii fenomenului de
inundatii, a riscului asociat acestora si a modului de comportare inainte, in
timpul si dupa trecerea fenomenului;
- lansarea unor
proiecte scolare cu premii, cu tema destinate perceperii corecte a cursului de
apa ca pe un ecohidrosistem complex de mare importanta pentru viata si
sanatatea omului.
H. MINISTERUL
FINANTELOR PUBLICE
- Avizarea
indicatorilor tehnico-economici ai studiilor de fezabilitate pentru
investitiile care se supun aprobarii Guvernului, avand ca obiect managementul
riscului la inundatii si care se realizeaza din fonduri publice, potrivit
competentei stabilite prin lege sau din creditele externe contractate sau
garantate de stat, indiferent de valoarea acestora.
I. CONSILIILE JUDETENE
a. Actiuni preventive:
- elaborarea si
implementarea planurilor de amenajare a teritoriului in corelare cu prevederile
prezentei strategii;
- identificarea zonelor
inundabile de pe raza judetului aflate in jurisdictia lor;
- elaborarea planurilor
judetene operative de aparare impotriva inundatiilor in conformitate cu
legislatia specifica existenta privind managementul situatiilor de urgenta;
- conducerea si
deciderea procedurilor de reglementare a utilizarii terenurilor din zonele
inundabile si aplicarea legislatiei nationale in domeniul utilizarii
terenurilor din zonele inundabile;
- elaborarea strategiei
de protectie impotriva inundatiilor la nivel judetean pe baza cunoasterii
vulnerabilitatii fizice, economice, culturale si a sistemului de valori;
- elaborarea unei carte
privind riscul la inundatii, destinata primariilor, comunitatilor umane si
instituirea la nivel judetean a unui serviciu permanent de monitorizare a
fenomenelor de inundatii si a consecintelor acestora;
- coordonarea
activitatilor de elaborare a hartilor de identificare a hazardurilor, a
hartilor de hazard si a hartilor de risc la inundatii la nivel de judet, precum
si coordonarea elaborarii acestor documentatii la nivelul unitatilor
administrativ-teritoriale componente;
- aproba organizarea
protectiei civile la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, analizeaza
anual si ori de cate ori este nevoie activitatea desfasurata si adopta masuri
pentru imbunatatirea acesteia;
- participa, potrivit
legii, la asigurarea finantarii masurilor si a actiunilor de protectie civila,
precum si a serviciilor de urgenta si a structurilor care au atributii legale
in acest domeniu;
- stabilesc, in
conditiile legii, taxe speciale pe linia protectiei civile;
- infiinteaza, in
conditiile legii si cu avizul Inspectoratului General pentru Situatii de
Urgenta, centre de formare si evaluare a personalului din serviciile voluntare
de urgenta;
- gestioneaza,
depoziteaza, intretin si asigura conservarea aparaturii si a materialelor de
protectie civila prin serviciile specializate din subordine;
- asigura spatiile necesare
functionarii inspectoratelor pentru situatii de urgenta corespunzatoare, paza
si securitatea acestora si a centrelor operationale, precum si spatiile pentru
depozitarea materialelor de interventie;
- elaborarea planurilor
de evacuare a persoanelor si a bunurilor si asigurarea utilitatilor necesare;
- organizarea
consultarii populatiei comunitatilor umane in ceea ce priveste strategia de
dezvoltare regionala tinand seama de strategia nationala de gestionare a
inundatiilor si a anchetelor corespunzatoare;
- consultarea, inainte
de adoptarea oricarei decizii a structurilor asociative ale autoritatilor
administratiei publice locale prevazute de lege, in toate problemele care le
privesc in mod direct potrivit legii si preluarea punctelor de vedere oportune
in continutul proiectelor actelor normative;
- aproba planurile
anuale si de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale si
financiare destinate prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta;
- intreprinderea de actiuni
pentru informarea, educarea si pregatirea populatiei privind modul de
comportare inainte, in timpul si dupa producerea fenomenului si a rolului
protectiei individuale.
b. Actiuni in timpul
producerii fenomenului de inundatii:
- actiuni prevazute de
legislatia in vigoare privind managementul situatiilor de urgenta generate de
inundatii;
- organizarea evacuarii
persoanelor din zona inundabila si asigurarea necesitatilor de hrana,
medicamente si asistenta sanitara;
- asigurarea ordinii
publice, protectia vietii si a proprietatii;
- coordonarea
actiunilor de ajutor a populatiei din zonele afectate;
- asigurarea fondurilor
necesare activitatilor ce se demareaza in aceasta etapa;
- aplicarea planurilor
proprii de aparare in cazul producerii unor situatii de urgenta datorate
inundatiilor, fenomenelor meteo periculoase sau accidentelor la constructiile
hidrotehnice.
c. Actiuni dupa
trecerea fenomenului:
- coordonarea
actiunilor pentru asigurarea hranei, imbracamintei si a locuirii temporare
pentru persoanele afectate de inundatii;
- supravegherea starii
de sanatate a populatiei afectate si a starii mediului afectat;
- restabilirea
serviciilor esentiale;
- implementarea
sistemului de acordare a ajutoarelor financiare;
- gestionarea
raspunsurilor la apelurile populatiei;
- revizuirea si
actualizarea planului de amenajare a teritoriului;
- coordonarea
activitatii de reconstructie si revenirea la viata normala;
- organizeaza
elaborarea de studii de evaluare a pagubelor economice, sociale si de mediu
produse de inundatii.
J. CONSILIILE LOCALE
(MUNICIPALE, ORASENESTI SI COMUNALE)
a. Actiuni preventive:
Protectia impotriva
inundatiilor constituie o responsabilitate comuna a autoritatilor centrale si
locale, a populatiei si a operatorilor economici.
Autoritatile locale si
populatia oricarei comunitati umane expusa riscului la inundatii trebuie sa fie
pregatite sa faca fata fenomenului de inundatii, ele fiind primele care iau
contact cu fenomenul si sa adopte propriile masuri pana la interventia
autoritatilor centrale.
- aproba organizarea
protectiei civile la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, analizeaza
anual si ori de cate ori este nevoie activitatea desfasurata si adopta masuri
pentru imbunatatirea acesteia;
- participa, potrivit
legii, la asigurarea finantarii masurilor si a actiunilor de protectie civila,
precum si a serviciilor de urgenta si a structurilor care au atributii legale
in acest domeniu;
- stabilesc, in
conditiile legii, taxe speciale pe linia protectiei civile;
- infiinteaza, in
conditiile legii si cu avizul Inspectoratului General pentru Situatii de
Urgenta, centre de formare si evaluare a personalului din serviciile voluntare
de urgenta;
- gestioneaza,
depoziteaza, intretin si asigura conservarea aparaturii si a materialelor de
protectie civila prin serviciile specializate din subordine;
- asigura spatiile
necesare functionarii inspectoratelor pentru situatii de urgenta
corespunzatoare, paza si securitatea acestora si a centrelor operationale,
precum si spatiile pentru depozitarea materialelor de interventie;
- consultarea, inainte
de adoptarea oricarei decizii a structurilor asociative ale autoritatilor
administratiei publice locale prevazute de lege, in toate problemele care le
privesc in mod direct potrivit legii si preluarea punctelor de vedere oportune
in continutul proiectelor actelor normative;
- aproba planurile
anuale si de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale si
financiare destinate prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta;
- autoritatile locale
trebuie sa se ingrijeasca sa aibe elaborate planurile urbanistice generale ale
localitatii, corelate cu prevederile hartilor de hazard si de risc natural si
sa asigure respectarea prevederilor acestor documentatii;
- autoritatile locale
trebuie sa se ingrijeasca de elaborarea hartilor de identificare a
hazardurilor, a hartilor de hazard si a hartilor de risc la inundatii la
nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
- stabilirea propriilor
obiective de protectie a populatiei impotriva inundatiilor si stabilirea
masurilor de prevenire si interventie in cazul producerii acestora;
- asigurarea resurselor
financiare, umane si materiale pentru prevenirea fenomenului de inundatie,
precum si a celor necesare interventiei operative in cazul producerii acestuia;
- determinarea
necesitatilor comunitatii locale privind resursele mobilizabile, contributii in
munca, materiale de constructii, mijloace de transport, contributii financiare
in caz de inundatii;
- autoritatile locale
sunt responsabile pentru mobilizarea populatiei la actiunile de aparare
impotriva inundatiilor si organizarea de exercitii/aplicatii, sub conducerea
organelor abilitate in vederea pregatirii interventiei operative, a evacuarii,
precum si pentru diseminarea avertizarilor pentru cazuri de inundatii,
mentinerea legii si a ordinei;
- controlul utilizarii
albiilor si malurilor cursurilor de apa necadastrate;
- intretinerea
corespunzatoare a infrastructurilor hidrotehnice aflate in administratia
autoritatilor locale si asigurarea functionarii lor in siguranta;
- autoritatilor locale
le revin responsabilitati in ceea ce priveste informarea si educarea populatiei
pentru situatii de inundatii, precum si in implicarea acesteia in realizarea de
proiecte de protectie impotriva inundatiilor, protectia naturii, gestionarea
resurselor de apa etc.;
- autoritatile locale
sunt responsabile pentru asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitatii
de pe micile cursuri de apa sau canale, santuri, de pe raza lor de actiune
administrativa si intretinerea si imbunatatirea capacitatilor de transport ale
albiilor micilor cursuri de apa ce traverseaza localitatile din jurisdictia
lor;
- autoritatile locale
trebuie sa-si asigure fondurile necesare pentru a-si promova propriile optiuni
de protectie locala impotriva inundatiilor;
- autoritatile locale
trebuie sa se implice in elaborarea planurilor de aparare impotriva
inundatiilor prevazute in legislatia existenta privind managementul situatiilor
de urgenta a comunitatilor pe care le conduc, sa stabileasca locurile de
refugiu si sa asigure prevenirea si minimizarea riscurilor la inundatii a
bunurilor publice/comunitare (spitale, policlinici, scoli);
- autoritatile locale
poarta responsabilitatea respectarii legislatiei in ceea ce priveste utilizarea
terenurilor in zonele inundabile;
- implementarea
prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului si decizii privind
utilizarea terenurilor din zonele inundabile;
- participarea la elaborarea
hartilor de risc la inundatii;
- organizarea
actiunilor de realizare a consensului intre cei responsabili cu activitatile de
protectie impotriva inundatiilor si populatie, realizarea unor grupuri de lucru
pentru desemnarea celor mai bune practici in domeniul agricol si silvic
destinate a reduce riscul la inundatii;
- elaborarea propriei
strategii si a propriilor planuri de protectie impotriva inundatiilor;
- organizarea unor
registre de monitorizare permanenta a inundatiilor si a efectelor acestora;
- reabilitarea
capacitatii de evacuare a podurilor si podetelor de pe caile de comunicatii
aflate in jurisdictia lor;
- controlul utilizarii
terenurilor in conformitate cu planul de amenajare al teritoriului;
- incheierea de
conventii de intrajutorare in caz de inundatii cu localitatile invecinate.
b. Actiuni in timpul
producerii fenomenului de inundatii:
- activitatile cuprinse
in legislatia in vigoare privind managementul situatiilor de urgenta;
- mentinerea in stare
de functionare a drumurilor judetene si a drumurilor de acces in zonele
inundate;
- asigurarea ordinei
publice si protectia vietii si a bunurilor;
- coordonarea
actiunilor de ajutor;
- asigurarea asistentei
medicale;
- evacuarea persoanelor
in locuri dinainte stabilite si asigurarea conditiilor de trai;
- coordonarea
actiunilor pentru asigurarea necesitatilor esentiale ale persoanelor sau
comunitatilor izolate;
- asigurarea sanatatii
animalelor afectate de inundatii;
- organizarea si
instruirea grupurilor de voluntari in vederea participarii la actiunile de
salvare-evacuare a populatiei afectate de inundatii.
c. Actiuni dupa
trecerea fenomenului:
- mobilizarea
comunitatii la actiunile privind activitatile de inlaturare a efectelor
inundatiilor, de refacere a locuintelor si gospodariilor afectate de inundatii;
- mobilizarea
comunitatii la actiunile de aprovizionare cu hrana, imbracaminte si
distribuirea acestora, precum si pentru cazarea in locuinte temporare;
- actiuni pentru
restabilirea serviciilor de baza si aprovizionarea cu hrana, imbracaminte,
asigurarea de locuinte temporare si a igienei;
- asigurarea
conditiilor pentru asistenta sanitara;
- coordonarea
activitatilor de reconstructie si restaurare a activitatii normale;
- organizarea
activitatii de ajutor financiar;
- gestionarea
raspunsurilor la apelurile populatiei;
- revizuirea planurilor
operative de aparare pentru situatii de urgenta;
- elaborarea unor
studii privind pagubele economice, sociale si de mediu provocate de inundatii.
K. COMUNITATILE LOCALE
- Stabilirea propriilor
obiective de aparare impotriva inundatiilor.
- Clarificarea
problemelor pe care inundatiile le ridica in fata comunitatii si organizarea de
dezbateri publice asupra solutiilor propuse.
- Elaborarea de studii
socio-economice privind conditiile economice, sociale, culturale si de mediu
ale comunitatii.
- Participarea la
actiunile de protectie si de aparare impotriva inundatiilor.
- Cunoasterea locurilor
de refugiu, a depozitelor de alimente pentru cazuri de urgenta.
- Realizarea de
locuinte in zonele de risc la inundatii dupa proiecte adecvate acestor zone
(structura, subsoluri, numar de nivele, accese pentru o evacuare usoara etc.).
L. CETATENII
- Acceptarea faptului
ca locuirea intr-o zona inundabila comporta riscuri.
- Adoptarea de masuri
proprii pentru reducerea riscului la inundatii la locuinte si anexe
gospodaresti cu respectarea cadrului legal privind construirea si locuirea.
- Respectarea,
cunoasterea si aplicarea deciziilor organelor cu atributii si responsabilitati
in gestionarea situatiilor de urgenta privind protectia, interventia, evacuarea
si refacerea in cazul producerii inundatiilor.
- Participarea ca
voluntari la actiunile de salvare-evacuare a populatiei afectate de inundatii,
precum si la actiunile de refacere.
- Incheierea de
asigurari pentru cazuri de inundatii.
- Cunoasterea modului
de comportare inainte, in timpul si dupa trecerea inundatiilor.
3. INFORMAREA SI
EDUCAREA POPULATIEI
In aceasta actiune
trebuie sa se implice toate autoritatile, societatea civila, cetatenii.
- In vederea informarii
si educarii populatiei in problemele inundatiilor, autoritatile cu atributii si
responsabilitati in gestionarea situatiilor de urgenta provocate de inundatii
vor elabora ghiduri, indrumare, pliante, afise ce vor cuprinde informatii
asupra cauzelor producerii inundatiilor, a modalitatilor de prevenire a
acestora, precum si a actiunilor de protectie si interventie individuala si de
grup.
- Distributia
materialelor informative referitoare la prevenirea si protectia populatiei in
caz de inundatii se face prin grija autoritatilor administratiei publice locale
cu participarea activa a institutiilor de cult si de invatamant.
- In zonele expuse
riscului la inundatii trebuie utilizate forme speciale de comunicare cu
populatia, de educare a acesteia in care trebuie sa se implice toate
institutiile statului si ale comunitatii.
- Populatia trebuie
invatata cum sa se comporte inainte de inundatii, in timpul acestora, in timpul
evacuarii si dupa trecerea fenomenului. Ideea de baza trebuie sa fie aceea ca
fiecare comunitate situata intr-o zona inundabila trebuie sa fie adaptata
inundatiilor, pornind de la ideea ca vietuirea intr-o zona inundabila atrage in
mod inevitabil consecinte.
- In vederea adaptarii
la inundatii a comunitatii trebuie realizate campanii de informare adaptate pe
nevoile comunitatii.
4. TRANSMITEREA SI
RECEPTIONAREA MESAJELOR DE AVERTIZARE PENTRU CAZURI DE INUNDATII
Un loc aparte in
managementul riscului la inundatii il joaca modul in care sunt transmise si
receptionate mesajele de avertizare. Experienta inundatiilor produse in Romania
in anul 2005, au dovedit cu prisosinta acest lucru. Mesajele trebuie sa
precizeze clar si concis ce se intampla si unde, ce semnificatie au ele pentru
populatia tinta si ce trebuie ea sa faca. Aceste mesaje constituie legatura
critica in informatia comunicata privind inundatiile asteptate. Ele constituie
semnalul pentru cei expusi riscului sa treaca la actiune inainte ca inundatiile
sa se produca, ori sa atinga niveluri critice.
Un mesaj de avertizare
converteste o informatie tehnica privind predictia asupra inundatiilor si o
traduce intr-un mesaj pentru cei expusi riscului. Pentru a avea succes si
populatia sa reactioneze pozitiv el trebuie sa provina de la o institutie
credibila (de exemplu Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a
Apelor), sa fie atat informativ cat si persuasiv si clar pentru receptori.
Eficacitatea mesajului depinde foarte mult de natura comunitatii si de
cunostintele acesteia privind fenomenul de inundatii. Populatia unei comunitati
nu constituie un grup uniform care crede si actioneaza in acelasi mod, cu
aceleasi valori, perceptii si asteptari. Exista foarte multe populatii, iar
organismele responsabile pentru diseminarea avertizarii trebuie sa inteleaga pe
deplin cerintele si caracteristicile populatiei specifice, sau a grupurilor din
raza lor de actiune.
Populatia difera foarte
mult din punct de vedere al experientei privind inundatiile, al starii
financiare sau emotionale ca si al factorilor sociali (varsta, structura
familiala etc.). Constructia unui mesaj de avertizare implica o adevarata arta
a comunicarii, iar specialistii in mass-media pot fi de mare ajutor. Ei pot ajuta
ca mesajul sa fie:
- scurt (spre exemplu
la radio nu trebuie sa depaseasca 30 secunde de citit);
- ordonat, astfel incat
sa constituie cea mai importanta stire pentru populatie;
- limbajul utilizat sa
fie clar si sa se evite jargonul.
Mesajul trebuie sa fie
persuasiv, adica sa nasca o anumita emotie sau sentimente; limbajul trebuie sa
fie retinut si sa nu fie agresiv in privinta cauzelor inundatiilor sau sa
creeze panica; tonul mesajului este deosebit de important. Mesajul trebuie sa
fie:
- pozitiv, mai mult
decat negativ, axat pe ce sa facem decat pe ce sa nu facem (spre exemplu: stai
in casa decat nu-ti parasi locuinta);
- sa sugereze actiunea
mai mult decat inactiunea;
- sa invite la
sociabilitate mai mult decat la izolare;
- sa fie viguros (spre
exemplu: aceste inundatii au capacitatea sa spulbere vehiculele de pe sosea iar
oamenii se pot ineca).
Caile de diseminare a
avertizarii la inundatii pot fi:
- mesaje radio;
- mesaje televizate
(prezentat cu scris in miscare, la stiri sau in pauza);
- ziare locale sau
regionale;
- telefon;
- fax;
- din usa in usa.
Mesajele radio au
numeroase dezavantaje mai ales in zonele metropolitane, desi exista numeroase
posturi de radio. Multi nu aud intregul mesaj; alte posturi asteapta anumite
ore pentru a face comunicatul. Mesajele radio sunt foarte eficace pentru
gospodine si mai ales transmise inainte de micul dejun si dimineata. Mai mult,
in cazul radioului, nu exista modalitatea de a afla cine a auzit mesajul, si
cine nu sau cine a auzit doar o parte din mesaj.
Din aceste motive, cel
mai eficace sistem de avertizare este cel specific, transmis personal, dar
persoana trebuie sa fie capabila sa relateze mesajul si sa fie credibila.
Un lucru deosebit de
important in transmiterea mesajelor de avertizare il constituie confirmarea.
Problema este dificila, iar cea mai buna solutie o constituie confirmarea
telefonica la Serviciul Special de Urgenta sau la centrul de informare
infiintat ad-hoc in zona.
5. ASPECTE LEGISLATIVE
- Elaborarea unui act
normativ privind managementul fenomenului de inundatii pentru protectia
populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor care sa concentreze toate prevederile
legale existente, precum si altele noi privind managementul fenomenului de
inundatii; se impune reglementarea ocuparii terenurilor din zonele hidrologice
destinate inundarii dirijate si a situatiei lucrarilor de amenajare a
torentilor din cadrul domeniului privat.
- Elaborarea unui act
normativ pentru definirea proiectelor de interes national si de interes local
si a modului lor de elaborare si de finantare.
- Elaborarea unui act
normativ pentru clasificarea obiectivelor din punct de vedere al gradului de
protectie la inundatii ce trebuie asigurat sau a riscului social acceptat.
- Elaborarea unui act
normativ privind organizarea si utilizarea terenurilor limitrofe albiilor
minore ale cursurilor de apa cadastrate.
- Actorii implicati in
procesul de management al inundatiilor sunt numerosi, cu multe institutii
implicate, adesea cu interese divergente. Ca urmare, pentru a putea implementa
prevederile strategiei apare ca necesara instituirea unei structuri
guvernamentale, interministeriale care sa asigure colaborarea
"actorilor" si coordonarea lor.
- Elaborarea unui act
normativ pentru reglementarea activitatilor de voluntariat pentru cazuri de
inundatii, dar si pentru alte evenimente.
- Revizuirea
legislatiei existente in domeniul managementului situatiilor de urgenta
generate de inundatii.
DICTIONAR DE TERMENI
Risc Probabilitatea aparitiei unor pierderi/pagube.
Riscul este
caracterizat prin probabilitate,
expunere si
vulnerabilitate. In practica,
expunerea este adeseori
incorporata in evaluarea
consecintelor, ca
urmare riscul se considera a
avea doua componente -
probabilitatea de a se
produce un eveniment si
consecintele (impactul).
Receptor de
risc Entitate care poate fi afectata de un fenomen si
poate suferi pagube
(populatie, bunuri, habitate
etc.).
Analiza
riscului Metodologie de determinare obiectiva a riscului
prin analiza si combinarea
probabilitatii de
aparitie cu
consecintele.
Evaluarea
riscului Cuprinde identificarea, evaluarea si
interpretarea
perceptiei riscului si comparatia
cu riscul social
acceptat in scopul orientarii
deciziilor si actiunilor
in procesul de
gestionare a riscului.
Reducerea
riscului Actiuni de reducere, fie a probabilitatii de
(diminuare) producere, fie a expunerii sau a vulnerabilitatii
receptorilor, fie a
tuturor acestor factori.
Vulnerabilitate Sensibilitatea unei comunitati in fata unui
fenomen,
susceptibilitate determinata de factori
fizici, sociali,
economici si de mediu.
Managementul
riscului Aplicarea unor politici, proceduri si practici
avand ca obiective
identificarea riscului,
analiza si evaluarea
lui, tratarea, monitorizarea
si reevaluarea
riscului.
Managementul
inundatiilor Include atat managementul riscului cat si
managementul
situatiilor de urgenta.
Managementul durabil
al Managementul riscului la inundatii in contextul
inundatiilor managementului integrat al resurselor de apa.
Expunere Cuantificarea receptorilor care pot fi
influentati de producerea
inundatiilor (exemplu:
numarul populatiei,
numarul si tipul de bunuri
etc.).
Consecinte Efectul direct al unui fenomen, eveniment,
incident sau accident
(pierderi de vieti
omenesti, raniti,
pierderi de bunuri, efecte de
mediu etc.).
Harti de
risc Procese de stabilire a extinderii spatiale a
riscului (combinatie a
probabilitatilor si a
consecintelor); harta
de risc este o combinatie
intre harta de hazard
si vulnerabilitate.
Masuri
preventive Masuri si actiuni adoptate inainte de a se
produce inundatiile (de
prevenire, protectie si
de pregatire).
Masuri post
inundatii Masuri si actiuni ce se adopta dupa trecerea
fenomenului de
inundatii in scopul remedierii
situatiei si a evitarii
altor pagube viitoare.
Raspuns Actiuni si masuri de reactie, de aparare, in
conditiile unei
provocari.