HOTARARE Nr.
1314 din 24 octombrie 2007
pentru aprobarea Strategiei
nationale privind aderarea la spatiul Schengen
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 756 din 7 noiembrie 2007
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Strategia
naţională privind aderarea la spaţiul Schengen, denumită în continuare Strategia
naţională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. 2. - Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale au obligaţia de a duce la îndeplinire
obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategia
naţională, în raport cu etapele de realizare a acesteia şi resursele disponibile în bugetele proprii.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul internelor şi reformei administrative,
Cristian David
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXĂ
STRATEGIA NAŢIONALĂ
privind aderarea la spaţiul Schengen
LISTA DE ABREVIERI
|
Abrevierea
|
Numele complet
|
|
UE
|
Uniunea Europeană
|
|
PAS
|
Planul de acţiune Schengen
|
|
SIS
|
Sistemul informatic Schengen
|
|
CS-SIS II
|
Sistemul central SIS de generaţia a II-a
|
|
SINS
|
Sistemul informatic naţional de semnalări
|
|
VIS
|
Sistemul informatic privind vizele
|
|
MIRA
|
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
|
|
DGAERI
|
Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale din
cadrul MIRA
|
|
GIRMIFS
|
Grupul interministerial român pentru managementul integrat al
frontierei de stat
|
|
SIRENE
|
Supplementary Information Request at the National Entries
|
|
PKI
|
Autentificare prin chei publice
|
PREFAŢĂ
Integrarea europeană a reprezentat în decursul
ultimilor ani preocuparea primordială a tuturor ministerelor şi celorlalte
instituţii ale administraţiei din România.
La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform al
Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană
a avut loc la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Conform
calendarului stabilit, România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007.
Odată cu dobândirea calităţii de membru cu drepturi
depline al UE, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă, care
presupune pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la
frontierele interne, în vederea aderării ulterioare la spaţiul Schengen.
România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la
spaţiul Schengen în paralel cu derularea activităţilor care au vizat integrarea
în UE. Acţiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de PAS, document
revizuit anual şi aprobat de Guvernul României.
Incepând cu 1 ianuarie 2007, data aderării la UE,
România aplică prevederile acquis-ului Schengen din categoria I. Categoria a II-a a acquis-ului Schengen
va fi implementată din momentul eliminării controalelor la frontierele interne,
pe baza unei decizii a Consiliului UE.
In acest context se impune stabilirea unor coordonate
clare cu privire la obiectivele şi măsurile avute în vedere de ţara noastră
pentru îndeplinirea acestui deziderat.
Strategia naţională privind aderarea la spaţiul
Schengen, denumită în continuare Strategia naţională, conţine direcţiile
de acţiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor specifice
instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderării
la spaţiul Schengen, în calendarul propus.
Scopul prezentului document este realizarea cadrului
general necesar abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor la
aderarea la spaţiul Schengen, precum şi conjugarea eforturilor instituţiilor cu
atribuţii în domeniu.
Strategia naţională urmăreşte identificarea,
programarea şi realizarea corelată a acţiunilor la nivel naţional, pentru
asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spaţiul Schengen, precum şi
crearea premiselor unei armonizări consecvente şi coerente prin utilizarea
unitară a resurselor avute la dispoziţie pentru acest demers.
Strategia naţională prezintă, într-o primă etapă,
elementele procedurale şi mecanismele care stau la baza procesului de evaluare
Schengen, proces care are ca finalitate decizia Consiliului UE privind
eliminarea controalelor la frontierele interne. In continuare sunt prezentaţi
paşii făcuţi de România pentru pregătirea aderării la spaţiul Schengen şi
etapele pe care trebuie să le parcurgă România pentru aderarea la spaţiul
Schengen (anexa nr.1).
Un alt capitol al Strategiei naţionale este dedicat
măsurilor avute în vedere de România pentru aderarea la spaţiul Schengen.
Obiectivele circumscrise fiecărui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt
detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezintă instrumentul de
implementare a Strategiei naţionale.
Resursele financiare disponibile pentru îndeplinirea
obiectivelor stabilite sunt de asemenea evidenţiate.
Coordonarea acţiunilor întreprinse pentru realizarea
obiectivelor Strategiei naţionale se realizează de către Comisia naţională de
autoevaluare Schengen, denumită în continuare Comisia naţională, organism care are rolul de a coordona, a promova şi a reprezenta politicile şi acţiunile de analiză, dezvoltare în
domeniul implementării acquis-ului Schengen.
Evaluarea şi monitorizarea stadiului îndeplinirii
măsurilor asumate de autorităţile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor
la aderarea la spaţiul Schengen se realizează de către DGAERI din cadrul MIRA
şi implică evaluarea şi monitorizarea implementării acquis-ului Schengen, a
obiectivelor asumate în PAS, precum şi îndeplinirea recomandărilor şi a celor
mai bune practici din Catalogul Schengen.
DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul
îndeplinirii obiectivelor asumate, care vor fi prezentate spre analiză şi
decizie Comisiei naţionale.
Schema relaţională a instituţiilor implicate în
procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind
aderarea la spaţiul Schengen este prezentată în anexa nr. 2.
In ceea ce priveşte perioada de implementare a
Strategiei naţionale, autorităţile române au în vedere termenele stabilite în
PAS. Conform angajamentelor asumate de autorităţile responsabile prin PAS,
implementarea măsurilor tehnice, administrative şi legislative necesare
îndeplinirii complete a acquis-ului Schengen se va realiza până în anul 2010.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Obiectivul Strategiei naţionale
(1) Obiectivul Strategiei naţionale este stabilirea
direcţiilor de acţiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor
specifice instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului român în vederea
aderării la spaţiul Schengen.
(2) Strategia naţională
conţine direcţiile de acţiune şi programele generale pentru ducerea la
îndeplinire a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi
organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderării la spaţiul
Schengen, în calendarul propus.
(3) Scopul prezentului document este realizarea
cadrului general necesar abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor
la aderarea la spaţiul Schengen, precum şi conjugarea eforturilor instituţiilor
cu atribuţii în domeniu. Strategia naţională urmăreşte identificarea,
programarea şi realizarea corelată a acţiunilor avute în vedere la nivel
naţional, pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spaţiul
Schengen, precum şi crearea premiselor unei armonizări consecvente şi coerenţe
sporite în utilizarea unitară a resurselor avute la dispoziţie pentru acest
demers.
(4) Strategia naţională creează cadrul general necesar
abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor la aderarea la spaţiul Schengen
şi identifică acţiunile avute în vedere la nivel naţional pentru asigurarea
măsurilor premergătoare aderării la spaţiul Schengen.
(5) Pregătirile pentru aderarea la spaţiul Schengen
reprezintă un complex de măsuri care trebuie să fie adoptate şi implementate în
mod coordonat, unitar şi planificat de către instituţiile/structurile cu
responsabilităţi în domeniu.
SECŢIUNEA A 2-A
Contextul actual
2.1. Procesul de evaluare Schengen
(6) Potrivit art. 8 din Protocolul privind integrarea
acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene,
anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a
Comunităţii Europene, denumit în continuare Protocolul
Schengen, România trebuie să accepte în totalitate
acquis-ul Schengen.
(7) Există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:
1. prevederi care nu sunt legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa
Preaderare la spaţiul Schengen;
2. prevederi direct legate de ridicarea controalelor
la frontierele interne - categoria a II-a, etapa
postaderare la spaţiul Schengen.
(8) Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie
implementate şi aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele
interne şi sunt supuse procesului de evaluare Schengen. In acest context
România trebuie să îşi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinţele
relevante din acquis-ul Schengen într-o manieră corectă, uniformă şi eficientă,
fiind supusă apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.
2.2. Implementarea şi
aplicarea prevederilor din categoria I
(9) România implementează prevederile din prima
categorie începând cu data aderării la UE, în procesul de Preaderare la spaţiul
Schengen. Implementarea şi monitorizarea prevederilor din această categorie au
făcut parte din procesul de pregătire pentru aderarea
la UE.
2.3. Procesul de evaluare
anterior implementării şi aplicării prevederilor din categoria a II-a
(10) Implementarea şi aplicarea prevederilor din
categoria a II-a presupun ca toate precondiţiile legislative, operative şi
tehnice să fie îndeplinite, în special cerinţele referitoare la accesul la
Sistemul informatic Schengen de generaţia a II-a şi la un control eficient la
frontierele externe. In acest context România trebuie să ţină cont inclusiv de
recomandările şi de cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluărilor
Schengen care se derulează în alte state membre ale UE.
(11) Procesul de evaluare constă în verificarea
îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementării depline a acquis-ului
Schengen. Acest lucru presupune că România trebuie să-şi demonstreze
capacitatea de a îndeplini cerinţele acquis-ului Schengen într-o manieră
uniformă, corectă, consistentă şi eficientă. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea
Grupului de evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.
(12) Prima parte a procesului
de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, care va fi remis
României. Acest chestionar va conţine întrebări detaliate despre toate
aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor categoriei a
II-a. Răspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de către echipa
de evaluare, pentru a permite Consiliului UE să analizeze capacitatea României
de a aplica prevederile categoriei a II-a.
(13) In momentul în care au fost obţinute suficiente
informaţii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea în teren a
pregătirilor.
(14) După finalizarea acestor vizite va fi redactat un
raport care va analiza stadiul de pregătire a României pentru aplicarea
prevederilor categoriei a II-a. Acest raport poate include recomandări pentru
corectarea sau îmbunătăţirea aspectelor mai puţin satisfăcătoare. De asemenea,
pot fi efectuate vizite suplimentare, după trecerea unei perioade de timp,
pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.
(15) Raportul final al
Grupului de evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului UE, care va adopta
decizia necesară prin care va autoriza aplicarea prevederilor categoriei a II-a
la data/datele pe care o/le consideră adecvată/adecvate.
2.4. Dispoziţiile tratatului de aderare
(16) Art. 4 alin. (1)şi (2) din Actul privind
condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările
tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte
integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea
nr. 157/2005, face distincţia dintre prevederile care nu sunt legate de
ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, aplicabile
în România de la data aderării, şi prevederile direct legate de ridicarea
controalelor la frontierele interne ale statelor membre, care se aplică numai
în temeiul unei decizii adoptate de Consiliul UE în acest sens.
(17) De asemenea, Actul privind condiţiile de aderare
a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se
întemeiază Uniunea Europeană face referire la procesul de evaluare Schengen,
care va verifica, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen
aplicabile în materie, îndeplinirea condiţiilor necesare aplicării tuturor
părţilor în cauză din acquis:
„(1) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost
integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind
Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene [...] şi
actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate
în anexa II, precum şi orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi
adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii şi se aplică în Bulgaria şi
România de la data aderării.
(2) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost
integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea
sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alin. (1), deşi sunt obligatorii pentru România de la
data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre
numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după
verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în
materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare
aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis."
CAPITOLUL II
Pregătirile României pentru aderarea la spaţiul
Schengen
(18) Pregătirile pentru atingerea acestui deziderat
au demarat, sub coordonarea MIRA, în paralel cu lansarea procesului de
negociere pe Capitolul 24 - „Justiţie şi afaceri interne" şi au inclus
activităţi de redactare a unor documente strategice, de construcţie
instituţională, de implementare a prevederilor din categoria I şi de monitorizare a angajamentelor
asumate.
SECŢIUNEA 1
Documente strategice
(19) In contextul negocierilor privind Capitolul 24 -
„Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale UE au solicitat ţărilor
candidate, inclusiv România, prezentarea unui plan de acţiune pentru aplicarea
criteriilor preliminare participării la spaţiul Schengen.
(20) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a
transmis Conferinţei pentru aderare „România - Uniunea Europeană"
Documentul de poziţie pe Capitolul 24 - Justiţie şi afaceri interne, care a
avut ca anexă PAS. Documentul de poziţie a prezentat stadiul la acea dată şi
măsurile avute în vedere a fi adoptate, precum şi poziţia faţă de acquis-ul
comunitar, în următoarele domenii: supravegherea şi controlul frontierelor
externe, politica de vize, cooperarea poliţienească, droguri, cooperarea
judiciară în materie penală, extrădare, arme de foc şi muniţii, SIS, protecţia
datelor cu caracter personal. Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate
şi nu au fost solicitate perioade de tranziţie sau derogări.
(21) Scopul PAS este identificarea
şi prioritizarea acţiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea
precondiţiilor pentru implementarea completă a acquis-ului Schengen, cât de
curând posibil, precum şi implementarea graduală a acestuia, în funcţie de
calendarul de aderare la spaţiul Schengen. PAS va fi monitorizat şi actualizat
anual, astfel încât România să îndeplinească criteriile pentru aplicarea
Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre
guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi
Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele
comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continuare Convenţia
Schengen.
(22) Structura PAS urmăreşte modelul recomandat de
Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant, descrie
situaţia actuală, precum şi măsurile legislative, instituţionale,
administrative şi tehnice prevăzute pentru adoptarea şi implementarea
acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru
măsurile avute în vedere. De asemenea, sunt indicate instituţii responsabile
pentru implementarea acestor măsuri.
(23) PAS marchează distincţia clară dintre momentul
aderării României la UE şi momentul aderării la Convenţia Schengen.
Planificarea procesului de implementare a Convenţiei Schengen este realizată
printr-o abordare în două etape, care acoperă atât perioada de Preaderare la
UE, cât şi perioada care urmează aderării la UE şi se situează înaintea
momentului ridicării controalelor la frontierele
interne, de la care România va avea calitatea de membru Schengen.
(24) Anual se prezintă Guvernului României şi Comisiei
Europene un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în
PAS.
SECŢIUNEA A 2-A
Instituţii
(25) Coordonarea chestiunilor legate de cooperarea în
context Schengen se realizează de Comisia naţională, organism înfiinţat prin
Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de
autoevaluare Schengen.
(26) Acest organism creează
condiţii manageriale şi de execuţie pentru ca instituţiile româneşti cu
responsabilităţi în domeniul Schengen să definească şi să fundamenteze o
acţiune proactivă în raport cu cerinţele aderării la Acordul Schengen şi la
Convenţia Schengen şi, ulterior, în activitatea de susţinere a intereselor
României la adoptarea deciziilor politice, legislative şi financiare în cadrul
UE.
(27) Comisia naţională informează periodic Guvernul şi
Consiliul interministerial pentru afaceri interne şi justiţie asupra
activităţii desfăşurate şi a măsurilor dispuse.
(28) Schema relaţională a instituţiilor implicate în
procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind
aderarea la spaţiul Schengen este prevăzută în anexa nr. 2.
CAPITOLUL III
Măsurile avute în vedere pentru ducerea la
îndeplinire a obiectivelor stabilite
(29) Indeplinirea obiectivului legat de eliminarea
controalelor la frontierele interne şi de aderarea la spaţiul Schengen
presupune implementarea unui complex de măsuri care vizează:
a) adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen;
b) construcţia instituţională;
c) componenta de investiţii, achiziţii de mijloace
tehnice, echipamente şi sisteme specializate, precum şi pregătirea adecvată a
personalului care va fi implicat în acest demers.
(30) De asemenea, se va avea în vedere asigurarea
implementării bunelor practici şi recomandărilor elaborate la nivel european,
aşa cum sunt acestea prevăzute în cataloagele Schengen.
(31) Măsurile avute în vedere pentru îndeplinirea
obiectivelor circumscrise fiecărui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt
detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezintă planul de
implementare a Strategiei naţionale.
SECŢIUNEA 1
Adoptarea şi implementarea acquis-ului Schengen
(32) Acquis-ul Schengen a fost
acceptat în totalitate şi nu au fost solicitate perioade de tranziţie sau
derogări.
(33) Documentele de referinţă privind adoptarea şi
implementarea acquis-ului Schengen de către autorităţile române au avut în
permanenţă în vedere şi au marcat clar distincţia dintre momentul aderării
României la UE şi momentul aderării la Convenţia Schengen.
(34) Planificarea procesului de implementare a
prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizată printr-o abordare în două
etape, în funcţie de prevederile acquis-ului Schengen care aparţin categoriei I şi cele care aparţin categoriei a II-a.
In continuare, eforturile autorităţilor române din punctul de vedere al
adoptării şi implementării acquis-ului Schengen se vor axa pe aceeaşi abordare
duală.
(35) Principalele măsuri avute în vedere, în funcţie de
fiecare domeniu al cooperării Schengen, sunt:
A. Politica de vize
1. Modificarea legislaţiei în sensul introducerii
formatului uniform pe care se aplică viza emisă persoanelor deţinătoare de
documente de călătorie nerecunoscute de către România
2. Amendarea legislaţiei cu privire la regimul
străinilor, în sensul introducerii conceptului de viză uniformă care este
valabil pe teritoriul Schengen (aplicabil după aderarea la spaţiul Schengen)
3. Implementarea deplină a
prevederilor Instrucţiunilor consulare comune
4. Modificarea adecvată a legislaţiei privind regimul
străinilor în România, în vederea instituirii obligativităţii ca la solicitarea
vizei străinii să posede o asigurare medicală care să acopere orice costuri
legate de repatriere din motive medicale, asistenţă medicală ori de urgenţă
şi/sau tratament de urgenţă în spital (Decizia Consiliului 2004/17/CE)
5. Introducerea în legislaţia română privind regimul
străinilor a noţiunii de viză uniformă cu valabilitate teritorială limitată
6. Modificarea legislaţiei privind regimul străinilor,
în sensul în care România să poată emite vize pentru un stat Schengen şi, de
asemenea, să fie introduse prevederi care să permită unui stat Schengen să
emită vize în numele României, în condiţiile prevăzute de acquis
7. Introducerea taxelor de viză conforme cu acquis-ul
Schengen
8. Modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/1992
privind stabilirea serviciilor consulare şi a taxelor percepute pentru
prestarea acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu
modificările şi completările ulterioare
9. Amendarea acordurilor cu o serie de state de pe
Lista negativă a UE, în care se prevede eliberarea de vize în condiţii de
gratuitate
B. Migraţia
1. Modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în
România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea
armonizării sale cu art. 21 din Convenţia Schengen şi cu art. 5 din
Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din
15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a
frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)
2. Modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în
vederea introducerii prevederilor referitoare la consultarea părţii
contractante care a semnalat un străin ca inadmisibil, în situaţia în care se
intenţionează eliberarea unui permis de şedere acestuia, potrivit art. 25 din
Convenţia Schengen
C. Cooperarea poliţienească
Elaborarea normelor metodologice de aplicare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2006 privind unele măsuri pentru
facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale, aprobată prin Legea nr.
104/2007, pe componenta de cooperare în context Schengen
D. Lupta împotriva drogurilor
Adoptarea măsurilor necesare pentru a permite
participarea experţilor români la Grupul de lucru permanent, stabilit conform
prevederilor art. 70 din Convenţia Schengen
E. SIS
1. Elaborarea procedurilor naţionale şi internaţionale
pentru operaţiunile efectuate în SIS, în conformitate cu procedurile prevăzute
de Manualul SIRENE
2. Semnarea protocoalelor de colaborare cu Ministerul
Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii în vederea colaborării
operative cu aceste instituţii
3. Demersuri privind semnarea de noi acorduri
bilaterale privind cooperarea poliţienească internaţională
F. Protecţia datelor cu caracter personal
Armonizarea legislaţiei, a reglementărilor şi
practicilor cu acquis-ul Schengen din domeniul protecţiei datelor cu caracter
personal
SECŢIUNEA A 2-A
Construcţia instituţională şi investiţii,
achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate
(36) Principalele măsuri avute în vedere, în funcţie de
fiecare domeniu al cooperării Schengen, sunt:
A. Controlul frontierelor
1. Implementarea procedurilor de control al traficului
în vederea asigurării fluidităţii traficului la
viitoarea frontieră internă şi eliminării obstacolelor care restricţionează
traficul rutier în punctele de trecere la viitoarea frontieră internă
2. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a stadiului
acţiunilor prevăzute în documentele de implementare a Strategiei naţionale de
management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.324/2007, Planul de acţiune şi Planul
unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei
3. Implementarea Sistemului integrat de supraveghere şi
control la Marea Neagră
4. Realizarea condiţiilor tehnice necesare funcţionării
sistemului de informaţii despre pasageri în aeroporturi
5. Separarea eficientă a fluxurilor de pasageri intra
şi extra Schengen în porturile şi aeroporturile internaţionale
B. Politica de vize
1. Punerea în circulaţie a colantului uniform de viză
2. Punerea în circulaţie a colantului Schengen
3. Dotarea tuturor consulatelor clasificate de risc
înalt cu echipamente de detectare a documentelor false
şi falsificate, corespunzătoare diferitelor niveluri de risc, în conformitate
cu acquis-ul în materie
4. Implementarea componentei naţionale a VIS.
C. Migraţia
1. Implementarea totală a Sistemului informatic
integrat privind managementul migraţiei, azilului şi vizelor
2. Realizarea şi integrarea în sistemul informatic al
Oficiului Român pentru Imigrări a unei biblioteci virtuale care să cuprindă
specimene ale documentelor de identitate, călătorie şi stare civilă folosite de
străini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a elementelor de
siguranţă ale acestora
3. Implementarea unui proiect-pilot al sistemului
pentru emiterea şi gestionarea noilor paşapoarte cu date biometrice
4. Extinderea sistemului pentru
emiterea şi gestionarea paşapoartelor cu date biometrice, pentru întreaga ţară
5. Realizarea suportului tehnic pentru producerea,
eliberarea şi utilizarea cărţii electronice de identitate
D. Azilul
1. Introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie eliberate beneficiarilor unei forme de protecţie
2. Finalizarea modulelor de aplicaţie ale Oficiului
Român pentru Imigrări
E. Cooperarea poliţienească
1. Infiinţarea şi dezvoltarea componentei de cooperare
poliţienească internaţională, în contextul prevederilor art. 39-46 din
Convenţia Schengen, în cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească
Internaţională
F. Cooperare judiciară
1. Achiziţionarea aparaturii necesare pentru Curtea de
Apel Bucureşti, precum şi dotarea celorlalte curţi de apel cu aparatura
necesară pentru aplicarea dispoziţiilor referitoare la efectuarea audierilor
prin videoconferinţă, cuprinse în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi completările
ulterioare
2. Pregătirea magistraţilor în cadrul seminariilor şi
cursurilor. Programa de pregătire continuă pentru magistraţii implicaţi în
programul de pregătire indicat în secţiunea privind cooperare judiciară
G. Lupta împotriva drogurilor
1. Infiinţarea unui registru central de investigaţii şi
cercetare în domeniul drogurilor şi al infracţiunilor conexe, în care vor fi
incluse toate operaţiunile derulate de orice instituţie cu atribuţii de
aplicare a legii şi care să permită evidenţierea operaţiunilor aflate în
derulare astfel încât să se stabilească corect priorităţile şi să se asigure
coerenţă şi eficienţă în aplicarea legii
2. Modernizarea şi/sau relocarea echipamentului
operativ de control al birourilor vamale de la frontiera externă a UE, în
conformitate cu evoluţiile fenomenului traficului de
droguri în termeni de calitate/cantitate/rute
3. Infiinţarea laboratorului teritorial de analiză a
drogurilor la Constanţa
H. Arme de foc şi muniţii
1. Dezvoltarea instituţională a Registrului Naţional al
Armelor conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al
muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului
ministrului administraţiei şi internelor nr. 389/2004 privind organizarea şi
funcţionarea Registrului Naţional al Armelor, în vederea implementării
sistemului de monitorizare a operaţiunilor cu arme conform exigenţelor
Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul
achiziţiei şi deţinerii de arme
2. Dezvoltarea unui sistem informatic şi de
comunicaţii necesar funcţionării Registrului Naţional al Armelor
I. SIS
1. Infiinţarea Centrului Naţional SIS
2. Operaţionalizarea biroului SIRENE
3. Activităţile legate de realizarea din punct de
vedere tehnic şi administrativ a Biroului SIRENE - România
4. Infiinţarea Centrului multifuncţional de pregătire
Schengen
5. Modernizarea sistemelor informatice existente în
cadrul MIRA
6. Implementarea fazei-pilot a SINS compatibil cu
Sistemul informatic Schengen de generaţia a II-a
7. Extinderea pilotului la nivel naţional
8. Interconectarea SINS la
CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS-SIS II; realizarea
soluţiei de „Disaster Recovery" aferente SINS şi a componentei naţionale NS-SIS
II
9. Infiinţarea bazelor de date privind obiectele
căutate pentru a fi confiscate sau utilizate ca probe în materie penală (art.
100 din Convenţia Schengen), dacă nu există în sistemele informatice,
compatibilizarea cu formatul Schengen şi interconectarea acestora, precum şi a
celor referitoare la persoane şi autovehicule, în vederea supravegherii
discrete sau a controalelor specifice (art. 99 din Convenţia Schengen).
Conversia tuturor datelor care vor fi translatate în SINS
10. Dezvoltarea infrastructurii tehnice şi de
comunicaţii pentru accesul autorităţilor competente la bazele de date mai sus
menţionate (art. 101 din Convenţia Schengen)
11. Extinderea implementării sistemului „TETRA"
la nivelul întregului teritoriu.
12. Modernizarea sistemului informatic al Oficiului
Român pentru Imigrări corelat cu Sistemul informatic Schengen de generaţia a
II-a şi VIS
13. Extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice
sectoriale din cadrul MIRA
J. VIS
1. Elaborarea şi aprobarea cadrului juridic pentru crearea
şi funcţionarea sistemului naţional de informare privind vizele
2. Elaborarea şi adoptarea
proiectului tehnic pentru componenta naţională a VIS
3. Realizarea aplicaţiei informatice pentru componenta
naţională a VIS, care să permită conectarea, stocarea şi transmiterea
identificatorilor biometrici stabiliţi prin normele europene (amprente
digitale, imagine facială)
4. Dotarea Centrului Naţional de Vize şi a Oficiului
Român pentru Imigrări cu echipamentele hardware şi aplicaţiile informatice
necesare stocării, prelucrării şi transmiterii de date în cadrul componentei
naţionale a VIS
5. Amenajarea şi dotarea
oficiilor consulare cu echipamentele necesare pentru funcţionarea în bune
condiţii a componentei naţionale a VIS
6. Conectarea la sistem şi dotarea cu echipamente
corespunzătoare a punctelor de frontieră de pe viitoarea frontieră externă
7. Conectarea la sistem şi dotarea altor agenţii cu
echipamente, în funcţie de normele europene ce urmează a fi adoptate
8. Interconectarea componentei naţionale a VIS cu
reţeaua VIS a Comunităţii Europene
SECŢIUNEA A3-A
Pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în procesul de aderare
(37) In cadrul măsurilor de pregătire a aderării la
spaţiul Schengen, soluţionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor
umane necesare şi la formarea profesională corespunzătoare a acestora
reprezintă una dintre condiţiile esenţiale pentru succesul întregului proces.
Mai mult decât atât, recomandările şi cele mai bune practici existente la nivel
european impun elaborarea şi adoptarea unui concept clar şi integrat al
pregătirii în domeniul Schengen.
(38) Instituţiile/structurile cu responsabilităţi
Schengen posedă în prezent sisteme proprii de formare profesională, ceea ce
rezolvă însă numai în parte problematica pregătirii personalului.
(39) Necesitatea unui efort comun, la nivel naţional,
privind pregătirea personalului, precum şi posibilităţile
instituţiilor/structurilor implicate în activităţile de integrare în spaţiul
Schengen de a funcţiona în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin
pun problema constituirii unui sistem integrat de formare profesională.
(40) In vederea realizării acestui deziderat şi având
în vedere recomandările şi cele mai bune practici existente la nivel european,
Comisia naţională a aprobat, în şedinţa din data de 24 octombrie 2006,
Concepţia integrată de pregătire a personalului instituţiilor/structurilor
implicate în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen.
(41) Scopul elaborării Concepţiei integrate de
pregătire a personalului instituţiilor/structurilor implicate în procesul de
aderare a României la spaţiul Schengen îl reprezintă realizarea cadrului
general comun pentru formarea profesională iniţială şi continuă a personalului
care îşi desfăşoară activitatea în domeniul Schengen. Obiectivele comune ale
formării profesionale integrate în domeniul Schengen sunt următoarele:
a) cunoaşterea conţinutului documentelor strategice
privind cooperarea Schengen;
b) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
necesare pentru dezvoltarea capacităţii personalului de cooperare în domeniul
Schengen;
c) transmiterea informaţiilor
privitoare la acquis-ul Schengen;
d) cunoaşterea procesului de evaluare Schengen;
e) pregătirea personalului pentru aplicarea
procedurilor de lucru specifice;
f) asigurarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
de operare a tehnicii şi a materialelor destinate îndeplinirii atribuţiilor şi
misiunilor în domeniul Schengen.
(42) Grupurile-ţintă pentru pregătirea privind
problematica Schengen includ personalul cu atribuţii în acest domeniu.
Pregătirea trebuie să includă atât demnitarii şi personalul care ocupă funcţii
de conducere, cât şi personalul care ocupă funcţii de execuţie.
(43) Domeniile avute în vedere pentru pregătirea în
domeniul Schengen sunt cele care formează acquis-ul Schengen:
1. controlul frontierelor;
2. politica de vize;
3. migraţie;
4. azil;
5. cooperare poliţienească;
6. cooperare judiciară;
7. lupta împotriva drogurilor;
8. arme de foc şi muniţii;
9. SIS;
10. protecţia datelor.
CAPITOLUL IV
Resurse financiare
(44) Resursele financiare necesare pentru realizarea acţiunilor necesare îndeplinirii măsurilor legate de
aderarea la spaţiul Schengen se regăsesc în Planul unic multianual de
investiţii, denumit în continuare Planul unic, document aprobat de GIRMIFS.
(45) Planul unic se actualizează anual şi permite
autorităţilor române să monitorizeze progresele înregistrate până la integrarea
în spaţiul Schengen.
(46) Alte surse financiare disponibile se referă la
Facilitatea Schengen şi Programul general „Gestionarea fluxurilor
migratorii".
SECŢIUNEA 1
Facilitatea Schengen
(47) Facilitatea Schengen este un instrument
provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în perioada dintre data
aderării şi sfârşitul anului 2009, în vederea finanţării acţiunilor la noile
frontiere externe ale UE, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi
a controlului la frontiere.
(48) In perioada 2007-2009, România va beneficia de o
sumă de 559,8 milioane euro pentru Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de
numerar.
(49) Alocările pentru România pentru Facilitatea
Schengen sunt defalcate pe ani după cum urmează:
a) 297,2 milioane euro în 2007;
b) 131,8 milioane euro în 2008;
c) 130,8 milioane euro în 2009.
(50) Conform Actului privind condiţiile de aderare a
Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se
întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului de
aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, cel puţin 50%
din sumele menţionate sunt destinate finanţării de acţiuni la noile frontiere
externe ale UE pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a
controlului la frontiera externă.
(51) A douăsprezecea parte din fiecare sumă anuală se
plăteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul
respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de 3 ani de la efectuarea
primei plăţi. România prezintă, în cel mult 6 luni de la data expirării acestui
termen de 3 ani, un raport cuprinzător privind utilizarea finală a sumelor
globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilităţii Schengen şi pentru
fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile.
Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către
Comisie.
A. Cerinţe minime privind managementul şi controlul
Facilităţii Schengen
(52) Pentru a fi eligibile
acţiunile trebuie să derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul
Schengen şi să aibă ca obiectiv îmbunătăţirea şi întărirea viitoare a
controlului la frontierele externe şi trebuie:
a) să fie localizate fizic la frontiera externă; sau
b) să aibă o legătură cu protecţia viitoarei frontiere
externe în cazurile în care acţiunile nu sunt fizic localizate la frontiera
externă.
(53) Acţiunile eligibile pot include stabilirea de
diverse sisteme IT necesare implementării acquis-ului
Schengen.
(54) Totodată, următoarele condiţii sunt obligatorii:
a) un Plan indicativ anual trebuie transmis la
Comisia Europeană până la sfârşitul primăverii fiecărui an; Comisia naţională
şi ulterior Comisia Europeană pot să aprobe sau să respingă acest Plan
indicativ, caz în care acesta va trebui refăcut;
b) un sistem clar definit pentru gestionarea şi
controlul fondului cu proceduri interne care să evidenţieze o clară definire a
responsabilităţilor;
c) respectarea principiilor separării
responsabilităţilor, astfel încât să nu existe niciun risc de conflict de
interes în realizarea achiziţiilor şi plăţilor;
d) existenţa unor controale interne efective, inclusiv
a funcţiei de audit independent, precum şi a unui sistem contabil efectiv şi de
raportare financiară care să răspundă standardelor internaţionale acceptate;
e) regulile de achiziţie în conformitate cu
reglementările comunitare privind achiziţiile;
f) prevederi antifraudă şi mecanisme de corecţie
financiară;
g) raportare intermediară însoţită de o declaraţie
anuală de gestiune a ofiţerului responsabil din cadrul autorităţii competente
cu coordonarea implementării asistenţei comunitare prin Facilitatea Schengen.
B. Sistemul propus de România pentru gestionarea şi
implementarea Facilităţii Schengen
(55) In cadrul sistemului de gestionare şi control
pentru implementarea asistenţei financiare acordate prin Facilitatea Schengen
sunt desemnate următoarele instituţii:
1. MIRA - autoritate competentă pentru coordonarea
implementării asistenţei financiare acordate prin
Facilitatea Schengen;
2. Ministerul Economiei şi Finanţelor:
a) prin Oficiul pentru Plăti şi Contractare PHARE -
autoritate de contractare şi plată pentru asistenţa financiară acordată prin
Facilitatea Schengen;
b) prin Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor
structurale - autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen;
3. Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi -
autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare
de UE pentru Facilitatea Schengen.
(56) In realizarea atribuţiilor ce le revin,
autorităţile implicate în gestionarea şi implementarea Facilităţii Schengen pot
să încheie acorduri interinstituţionale de colaborare.
(57) Principalii beneficiari ai Facilităţii Schengen
sunt MIRA, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(58) Decizia Comisiei Europene nr. C(2007)1417 din 4
aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul părţii consacrate acquisului
Schengen din cadrul Facilităţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar pentru
perioada 2007-2009, denumită în continuare Decizia financiară, cuprinde prevederi referitoare la:
1. acţiuni şi cheltuieli eligibile;
2. coordonarea şi compatibilitatea cu politicile comunitare;
3. documentaţia necesară a fi întocmită şi prezentată
Comisiei Europene;
4. cadrul de monitorizare şi control în domeniul
raportării, contractării şi plăţilor;
5. norme de bună practică administrativă şi de bună
gestiune financiară.
SECŢIUNEA A 2-A
Programul general „Solidaritatea şi gestionarea
fluxurilor migratorii"
(59) Programul general „Solidaritatea şi gestionarea
fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la
nivel european, stabileşte mecanisme care acoperă 4 domenii:
1. controlul şi supravegherea frontierelor externe -
managementul integrat al frontierei - politica de vize;
2. returnarea cetăţenilor statelor terţe care se află
ilegal pe teritoriul UE;
3. integrarea cetăţenilor statelor terţe care se află
legal pe teritoriul UE;
4. azilul.
(60) Suma propusă prin Programul general „Solidaritatea
şi gestionarea fluxurilor migratorii" este de 5.866 milioane euro, din
care 1.184 milioane euro pentru azil, 759 milioane euro pentru fondul pentru
returnare, 1.771 milioane euro pentru integrarea cetăţenilor statelor terţe şi
2.152 milioane euro pentru managementul frontierelor externe.
(61) România nu poate beneficia de finanţare din
aceste fonduri atât timp cât beneficiază de altă finanţare pentru frontiera
externă. Odată cu terminarea finanţării acordate prin Facilitatea Schengen,
respectiv în anul 2009, România va deveni eligibilă pentru aceste fonduri,
adică în anul 2010.
CAPITOLUL V
Coordonare, implementare şi monitorizare
(62) Coordonarea acţiunilor întreprinse pentru
realizarea obiectivului Strategiei naţionale se realizează de Comisia
naţională. Sarcina implementării Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre
instituţiile cu atribuţii în domeniu, în părţile ce le privesc. Conducătorii
instituţiilor au obligaţia de a întreprinde măsurile ce se impun şi răspund de
îndeplinirea obiectivelor ce le revin din Strategia naţională. La nivelul
acestor instituţii pot fi create şi operaţionalizate structuri proprii de
autoevaluare. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale pot participa
şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care
cooperează potrivit competenţelor şi în condiţiile legii.
(63) Evaluarea şi monitorizarea stadiului îndeplinirii
măsurilor asumate de autorităţile române în vederea îndeplinirii obiectivului
referitor la aderarea la spaţiul Schengen se realizează permanent, prin
intermediul DGAERI - MIRA.
(64) DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul
îndeplinirii obiectivelor şi va asigura transmiterea acestora către
autorităţile abilitate pentru îndeplinirea tuturor deciziilor şi măsurilor
adoptate în acest sens în cadrul reuniunilor Comisiei naţionale.
(65) Scopul evaluării îl reprezintă evitarea
suprapunerilor şi paralelismelor între instituţiile cu atribuţii la frontieră
şi eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în procesul de implementare a
Strategiei naţionale.
(66) Evaluarea şi monitorizarea îndeplinirii măsurilor
stabilite se fac şi prin organizarea unor vizite în teren de către echipe
mixte, formate din reprezentanţi ai MIRA şi ai instituţiilor evaluate, pentru
verificarea informaţiilor furnizate în documentele prezentate de
instituţiile/ministerele implicate. Aceste misiuni se vor organiza ori de câte
ori este nevoie. In urma acestor activităţi, în cazul constatării unor neconformităţi,
se vor solicita unităţii auditate planuri de acţiuni corective.
CAPITOLUL VI
Riscuri
(67) Riscurile identificate pentru îndeplinirea
măsurilor stabilite prin Strategia naţională se referă în primul rând la
stabilirea unui calendar privind demararea şi desfăşurarea procesului de
evaluare Schengen pentru România. Acest lucru depinde în mare măsură de
propriul calendar al UE în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen şi de
continuarea procesului de evaluare Schengen după încheierea acestui proces cu
cele 10 state care au aderat la 1 mai 2004.
(68) De asemenea, riscurile identificate pentru
Strategia naţională se referă la eventuala indisponibilitate a fondurilor
necesare finanţării investiţiilor, la termenele stabilite. De asemenea, un potenţial
risc se referă la respectarea termenelor şi sincronizarea proiectelor aflate în
derulare, în vederea realizării măsurilor conţinute în PAS.
(69) Insuficienta cooperare între instituţiile
participante la implementarea Strategiei naţionale este un alt risc care
trebuie luat în considerare de autorităţile responsabile.
CAPITOLUL VII
Concluzii
(70) Implementarea măsurilor stabilite prin
Strategia naţională va permite realizarea obiectivului de eliminare a
controalelor la frontierele interne odată cu aderarea ulterioară la spaţiul
Schengen.
(71) Acest demers se poate materializa numai printr-un
efort interinstituţional care să exprime capacitatea tuturor celor implicaţi de
a gestiona coerent acest proces complex.
(72) Pregătirea pentru aderarea la spaţiul Schengen
trebuie să aibă o asemenea calitate încât să permită o evoluţie pozitivă a
României pe parcursul procesului de evaluare Schengen şi crearea condiţiilor
pentru o decizie favorabilă a Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne.
(73) Strategia naţională se revizuieşte anual, odată cu
PAS.
LISTA ANEXELOR
1. Etapele privind aderarea României la spaţiul
Schengen
2. Schema relaţională a instituţiilor implicate în
procesul de coordonare, implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind
aderarea la spaţiul Schengen
ANEXA Nr. 1 la Strategia naţională
ETAPELE
privind aderarea României la spaţiul Schengen
|
Nr.
|
Etapă
|
|
1.
|
Aderarea la Uniunea Europeană
|
|
2.
|
Transmiterea de către România a unei declaraţii de pregătire - Declaration ofi readiness - privind
pregătirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen (România trebuie
să propună o dată privind începerea procesului de evaluare)
|
|
3.
|
Transmiterea de către Secretariatul general al Consiliului UE a
unui chestionar extins care va conţine întrebări detaliate despre toate
aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen
din categoria a II-a
|
|
4.
|
Completarea de către România a chestionarului şi transmiterea
acestuia către Consiliul UE
|
|
5.
|
Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de întrebări
suplimentare, chestionare etc.
|
ANEXA Nr. 2 la Strategia naţională
SCHEMA RELAŢIONALĂ
a instituţiilor implicate în procesul de coordonare,
implementare şi evaluare a Strategiei naţionale privind aderarea la spaţiul
Schengen
