Prin art. I pct. 7 din Legea nr. 202/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 16 septembrie 2020, au fost modificate prevederile art. 15 alin. (5) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, având în prezent următorul cuprins: „(5) În cel mult două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (2), partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia care participă la alegeri comunică biroului electoral de circumscripţie, respectiv oficiului electoral, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail."Astfel, din art. 15 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a fost eliminată ultima teză, care anterior Legii nr. 202/2020 avea următoarea formulare: „un partid politic, o alianţă politică, o alianţă electorală sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri nu poate avea, într-un birou electoral al unei secţii de votare, mai mult de 3 reprezentanţi".Această modificare legislativă elimină argumentul de text potrivit căruia o formaţiune politică ar fi putut avea 2 sau 3 reprezentanţi într-un birou electoral al secţiei de votare.Deşi art. 30 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 4 din Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora constituie norme speciale pentru alegerile locale din anul 2020, acestea se completează în mod corespunzător cu normele generale din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, privind componenţa birourilor electorale. În acest sens a fost adoptată şi Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 47/2020 privind interpretarea unitară a prevederilor art. 26 alin. (1)-(4) şi (18) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.Potrivit prevederilor art. 15 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, „Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu care se face completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele biroului electoral de circumscripţie,.., cu respectarea ordinii de completare prevăzute la art. 13 alin. (7) şi (8)".Art. 13 alin. (8) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, face trimitere la alin. (6) din aceeaşi lege, care în urma modificării aduse prin Legea nr. 202/2020 are următoarea formulare: „... partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin. (5), trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care vor face parte din acestea."De asemenea, potrivit art. 13 alin. (14) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, „Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot desemna câte un singur reprezentant în Biroul Electoral Central, într-un birou electoral de circumscripţie sau într-un oficiu electoral". În condiţiile eliminării prevederilor tezei finale a art. 15 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie admis că, din moment ce art. 15 alin. (6) din aceeaşi lege trimite expres la ordinea şi regulile de completare de la birourile electorale de circumscripţie, prevederile art. 13 alin. (14) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, devin aplicabile şi pentru birourile electorale ale secţiilor de votare. Acest argument este întărit şi de exprimarea din art. 30 alin. (5) fraza a II-a din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare: „..., partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri care au depus liste de candidaţi ori propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectivă sunt obligate să comunice preşedintelui biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală ori de sector, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului lor." Eliminarea ultimei fraze a art. 15 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi interpretată în sensul că ar permite unei formaţiuni politice să aibă mai mult de 3 reprezentanţi într-un birou electoral al secţiei de votare, pentru următoarele considerente: – prin parcurgerea celor patru etape de completare prevăzute de art. 4 din Legea nr. 135/2020, o formaţiune politică nu poate avea 4 reprezentanţi, deoarece în etapa a patra birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice decât cele din primele trei etape; – nu se poate ajunge la reluarea etapelor de completare, întrucât nu există o prevedere legală în acest sens, dimpotrivă, potrivit art. 1 din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 77 din 4 septembrie 2020*), birourile electorale ale secţiilor de votare pot funcţiona valabil cu numărul de membri rezultaţi din aplicarea prevederilor art. 4 din Legea nr. 135/2020, dar nu mai puţin de 5 membri, fără a fi necesară completarea până la numărul maxim de 9, respectiv 11 membri.*) Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 77/2020 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. în temeiul art. 39 alin. (1) lit. c) şi alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul Electoral Central h o t ă r ă ş t e: Articolul 1În interpretarea unitară a prevederilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 4 din Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora, un partid politic, o alianţă politică, o alianţă electorală sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri nu poate avea, într-un birou electoral al unei secţii de votare, mai mult de un reprezentant. Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Biroului Electoral Central, George Bogdan Florescu