Hotărârea Nr.853 din 07.10.2014

privind aprobarea stemelor comunelor Ocniţa, Odobeşti şi Răzvad, judeţul Dâmboviţa
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 787 din 29 octombrie 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Ocniţa, Odobeşti şi Răzvad, judeţul Dâmboviţa, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3.(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.3.(3) Anexele nr. 1.1-1.3 şi 2.1- 2.3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea
ANEXA Nr. 1.1*)*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Ocniţa, judeţul Dâmboviţa ANEXA Nr. 2.1DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ocniţa, judeţul Dâmboviţa Descrierea stemei Stema comunei Ocniţa, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află o sondă de foraj neagră. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o ghindă aşezată în bandă şi o frunză de stejar dispusă în bară, ambele de aur, orientate în sus şi îmbinate la extremităţile inferioare. În partea inferioară, în dreapta, pe câmp albastru, se află o prună, poziţionată în pal, dotată în partea de sus cu o codiţă, de la jumătatea căreia porneşte o frunză, totul de aur. În partea inferioară, în stânga, pe câmp argintiu, se află două ciocane negre dispuse în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Sonda face referire la activitatea specifică a zonei, extracţia de petrol. Frunza de stejar cu ghindă şi pruna simbolizează bogăţia silvică şi pomicolă a zonei. Ciocanele dau denumirea localităţii, care provine de la ocna de sare. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2*)*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Odobeşti, judeţul Dâmboviţa ANEXA Nr. 2.2DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Odobeşti, judeţul Dâmboviţa Descrierea stemei Stema comunei Odobeşti, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint şi despicat. În partea superioară, în dreapta, pe fond albastru, se află un pod cu doi piloni, de aur. În partea superioară, în stânga, pe fond roşu, se află o oală de argint, având două toarte poziţionate în partea superioară şi un ornament dantelat dispus în fascie ale cărui extremităţi pornesc de la extremităţile inferioare ale toartelor. În partea inferioară, în dreapta, pe fond roşu, se află un coş împletit din nuiele, de argint. În partea inferioară, în stânga, pe fond albastru, se află un mănunchi de şase spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Podul face legătura între localităţile Odobeşti şi Corbii Mari, fiind construit peste râul Argeş în anul 1902. Oala şi coşul de răchită simbolizează activităţile specifice zonei, respectiv olăritul şi împletitul răchitei. Brâul undat reprezintă râul Argeş. Mănunchiul de spice de grâu reprezintă culturile agricole specifice zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.3*)*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Răzvad, judeţul Dâmboviţa ANEXA Nr. 2.3DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Răzvad, judeţul Dâmboviţa Descrierea stemei Stema comunei Răzvad, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, pe fond albastru, se află silueta unei biserici de argint, văzută din faţă cu navă dreptunghiulară şi uşă neagră; acoperişul în două ape se termină cu o cruce treflată de argint. În partea superioară, în stânga, pe fond roşu, se află trei spice de grâu de aur. În partea inferioară, în dreapta, pe fond roşu, se află un ciorchine de strugure. În partea inferioară, în stânga, pe fond albastru, se află o coroană de aur cu trei fleuroane. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Biserica reprezintă biserica-mănăstire Gorgota, din satul cu acelaşi nume, care a fost zidită de Pătraşcu cel Bun. Spicele de grâu fac referire la ocupaţia locuitorilor, agricultura, iar ciorchinele de strugure aminteşte de bogăţia viticolă a zonei. Coroana cu fleuroane simbolizează că Răzvadul, cel mai vechi sat din judeţul Dâmboviţa, era satul domnesc al marilor voievozi Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu şi Matei Basarab. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.