Hotărârea Nr.50 din 22.10.2014

privind contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Kelemen Hunor, Zsolt Szilágyi, Klaus-Werner Iohannis, Teodor-Viorel Meleşcanu, Victor-Viorel Ponta şi Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, precum şi a doamnei Monica-Luisa Macovei la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 768 din 22 octombrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Simina Popescu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Sesizarea formulată şi depusă de domnul Gheorghe Funar cu privire la „încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 16, art. 31 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi art. 40 alin. (3) din Constituţie“ de către mai mulţi candidaţi la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014, printre care, posibil, domnii Kelemen Hunor, Zsolt Szilágyi, Klaus-Werner Iohannis, Teodor-Viorel Meleşcanu, Victor-Viorel Ponta şi Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, precum şi doamna Monica-Luisa Macovei, a fost înregistrată la Curtea Constituţională la data de 21 octombrie 2014.Sesizarea formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.002F/2014, la care au fost ataşate propunerile de candidatură a domnului Kelemen Hunor, împreună cu Decizia nr. 17D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.237 din 24 septembrie 2014, a domnului Zsolt Szilágyi, împreună cu Decizia nr. 25D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.240 din 24 septembrie 2014, a domnului Klaus-Werner Iohannis, împreună cu Decizia nr. 13D/22.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.192 din 23 septembrie 2014, a domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, împreună cu Decizia nr. 27D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.247 din 24 septembrie 2014, a domnului Victor-Viorel Ponta, împreună cu Decizia nr. 11D/18.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.140 din 18 septembrie 2014 şi a domnului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, împreună cu Decizia nr. 19D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.239 din 24 septembrie 2014, precum şi a doamnei Monica-Luisa Macovei, împreună cu Decizia nr. 15D/22.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.191 din 23 septembrie 2014.În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile se soluţionează fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.În sesizarea formulată, domnul Gheorghe Funar arată, în esenţă, că „se pare că (...) mai mulţi dintre cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României au încălcat prevederile art. 28 lit. b) din Legea nr. 80/1995 şi ale art. 15 din Legea nr. 1/1998, ei fiind ofiţeri activi ai Serviciilor Secrete“. Faţă de aceasta, în vederea respectării dreptului la informaţie, prevăzut de art. 31 din Constituţie, solicită Curţii Constituţionale să ceară „de la instituţiile statului român, informaţiile şi documentele pe care le deţin în legătură cu cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României, referitoare la apartenenţa lor la Serviciile secrete româneşti sau străine, precum şi cu privire la dubla cetăţenie“ şi „să adopte o decizie prin care să-i oblige pe cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României să dea, până cel târziu în data de 25 octombrie a.c., (...), o declaraţie pe propria răspundere în care să precizeze dacă sunt sau nu ofiţeri sub acoperire şi dacă au sau nu cetăţenia unui alt stat, al cărui stat şi dacă au jurat credinţă statului respectiv“.De asemenea precizează că „această sesizare nu constituie o contestaţie la adresa vreunui candidat la funcţia de Preşedinte al României, ci este impusă de respectarea prevederilor din Constituţie şi din Legile nr. 80/1995 şi nr. 1/1998“, iar „alegerea Preşedintelui României nu se poate face prin încălcarea Constituţiei şi a legilor“.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a contestaţiei formulate, învederând că aceasta excedează atribuţiilor Curţii Constituţionale prevăzute de Constituţie, Legea nr. 47/1992 şi Legea nr. 370/2004.CURTEA,examinând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum şi celor ale art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze contestaţiile privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii.Curtea observă că, prin contestaţia formulată, autorul susţine, de fapt, încălcarea, de către unii candidaţi, a unor condiţii constituţionale şi legale pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.În continuare, Curtea reţine că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie şi în Legea nr. 370/2004.De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 28 din Legea nr. 370/2004, „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese (...).“, dispoziţiile constituţionale menţionate stabilind că „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)“.În acelaşi timp, Curtea reţine că, potrivit art. 27 din Legea nr. 370/2004, propunerile de candidatură cuprind precizarea că, în cazul candidatului la funcţia de Preşedinte al României, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii scrisă, semnată şi datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care şi cea privind cetăţenia română, astfel cum rezultă din art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.“ şi cea privind respectarea impedimentului de asociere în partide politice, astfel cum rezultă din art. 40 alin. (3) din Legea fundamentală, care stabileşte că „nu pot face parte din partide politice (...), membri activi ai armatei“.Sub acest aspect, Curtea constată că alegaţiile formulate de autor vizează, în realitate, modificarea şi completarea legislaţiei privind atribuţiile Curţii Constituţionale şi alegerea Preşedintelui României, ceea ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, astfel cum este stabilită prin Constituţie, art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 şi Legea nr. 370/2004.Distinct de aceasta, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României, Biroul Electoral Central decide în sensul înregistrării sau respingerii înregistrării acestora. Prevederile art. 31 alin. (1) din aceeaşi lege dau dreptul candidaţilor, partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi alegătorilor de a contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestaţiile pot fi formulate în cel mult de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de art. 29 alin. (2) din aceeaşi lege.Biroul Electoral Central a decis înregistrarea candidaturii domnului Kelemen Hunor, pe data de 24.09.2014, a domnului Zsolt Szilágyi, pe data de 24.09.2014, a domnului Klaus-Werner Iohannis, pe data de 22.09.2014, a domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, pe data de 24.09.2014, a domnului Victor-Viorel Ponta, pe data de 18.09.2014, a domnului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, pe data de 24.09.2014, şi a doamnei Monica-Luisa Macovei, pe data de 22.09.2014, aceste candidaturi rămânând definitive.Sub acest aspect, Curtea constată că prezenta contestaţie, depusă şi înregistrată la Curtea Constituţională pe data de 21 octombrie 2014, a fost introdusă cu depăşirea termenului prevăzut de Legea nr. 370/2004.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge contestaţia formulată de domnul Gheorghe Funar privind înregistrarea candidaturilor domnilor Kelemen Hunor, Zsolt Szilágyi, Klaus-Werner Iohannis, Teodor-Viorel Meleşcanu, Victor-Viorel Ponta şi Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu şi a doamnei Monica-Luisa Macovei la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014.Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAugustin ZegreanMagistrat-asistent,Simina Popescu