HOTARARE Nr. 1535 din 18 decembrie 2003
privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 8 din 7 ianuarie 2004
In temeiul art. 108 din Constitutie, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie,
prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul economiei si comertului,
Dan Ioan Popescu
Ministrul agriculturii, padurilor,
apelor si mediului,
Ilie Sarbu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Ministrul integrarii europene,
Alexandru Farcas
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
STRATEGIA DE VALORIFICARE A SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
Introducere
Sursele regenerabile detin un potential energetic important si ofera
disponibilitati nelimitate de utilizare pe plan local si national.
Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza pe baza a trei
premise importante conferite de acestea, si anume accesibilitate,
disponibilitate si acceptabilitate.
Sursele regenerabile de energie asigura cresterea sigurantei in alimentarea
cu energie si limitarea importului de resurse energetice, in conditiile unei
dezvoltari economice durabile. Aceste cerinte se realizeaza in context
national, prin implementarea unor politici de conservarea energiei, cresterea
eficientei energetice si valorificarea superioara a surselor regenerabile.
Comisia Europeana a initiat, in iulie 2002, propunerea de promovare a
productiei combinate de energie electrica si termica pe baza de combustibili
fosili si de valorificare a surselor regenerabile de energie si a deseurilor.
Exploatarea surselor regenerabile de energie confera garantia unor premise
reale de realizare a obiectivelor strategice privind cresterea sigurantei in
alimentarea cu energie pe baza diversificarii surselor si diminuarii ponderii
importului de resurse energetice, respectiv de dezvoltare durabila a sectorului
energetic si de protejare a mediului inconjurator.
Sursele regenerabile de energie pot sa contribuie prioritar la satisfacerea
nevoilor curente de energie electrica si de incalzire in zonele rurale
defavorizate. Valorificarea surselor regenerabile de energie, in conditii
concurentiale pe piata de energie, devine oportuna prin adoptarea si punerea in
practica a unor politici si instrumente specifice sau emiterea de
"certificate verzi" ("certificate ecologice").
Oportunitatea implementarii strategiei de valorificare a surselor
regenerabile de energie pe termen mediu si lung in Romania ofera cadrul
corespunzator pentru adoptarea unor decizii privind alternativele energetice si
conformarea cu acquis-ul comunitar in domeniu. In conditiile meteogeografice
din Romania, in balanta energetica pe termen mediu si lung se iau in
considerare urmatoarele tipuri de surse regenerabile de energie: energia
solara, energia eoliana, hidroenergia, biomasa si energia geotermala. Programul
de utilizare a surselor regenerabile de energie se inscrie in cerintele de
mediu asumate prin Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite
asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat de
Romania prin Legea nr. 3/2001, respectiv de Uniunea Europeana in baza
Documentului 2002/358/CE.
Definitii, concepte si notiuni de specialitate
- surse regenerabile de energie - surse de energie din categoria nefosile,
cum sunt sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele
geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea
deseurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare a namolurilor in instalatii
de epurare a apelor uzate;
- energia solara provine din radiatia solara, din care se obtine energie
electrica pe baza tehnologiei fotovoltaice sau energie termica prin metode de
conversie termo-solara;
- energia eoliana provine din transformarea si livrarea in sistemul
energetic sau direct catre consumatorii locali a energiei electrice provenite
din potentialul energetic al vantului;
- energie hidro este energia furnizata de unitati hidroenergetice cu
puterea instalata mai mica sau egala cu 10 MW (categoria "hidroenergie
mica"), respectiv unitati hidroenergetice cu puterea instalata mai mare de
10 MW (categoria "hidroenergie mare");
- biomasa reprezinta fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si
reziduurilor din agricultura, silvicultura sau sectoare industriale conexe,
inclusiv a materiilor vegetale si animale, precum si a deseurilor industriale
si urbane;
- energia geotermala rezulta din energia inmagazinata in depozite si zacaminte
hidrogeotermale subterane, exploatabile in conditii de eficienta economica;
- energia electrica produsa din surse regenerabile de energie - energia
electrica furnizata exclusiv din surse regenerabile de energie, precum si cota
de energie electrica produsa din surse regenerabile in centrale hibride, care
utilizeaza si surse conventionale de energie, incluzand energia electrica
consumata de sistemele de stocare a purtatorilor de energie conventionala si
excluzand energia electrica obtinuta din aceste sisteme;
- consumul de energie electrica - cantitatea de energie utilizata,
rezultata din productia de energie electrica, inclusiv energia electrica
furnizata de autoproducatori, la care se adauga importurile din care se scad
exporturile.
CAP. 1
Potentialul surselor regenerabile de energie in Uniunea Europeana si in
Romania
1.1. Premise de valorificare a surselor regenerabile de energie in Uniunea
Europeana
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene are loc o
reconsiderare a prioritatilor privind cresterea sigurantei in alimentarea
consumatorilor si protectia mediului inconjurator, iar in cadrul acestui
proces, sursele regenerabile de energie ofera o solutie accesibila si garantata
pe termen mediu si lung.
Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale
Uniunii Europene este sustinuta, inclusiv, pe baza importurilor de resurse
energetice, in conditiile liberalizarii pietei de energie si in conformitate cu
cerinta imperativa de atenuare a impactului asupra mediului inconjurator al
planetei.
Obiectivul strategic propus in Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara
consta in dublarea, pana in anul 2010, a aportului surselor regenerabile de
energie al tarilor membre ale Uniunii Europene, care trebuie sa ajunga treptat,
de la 6% in anul 1995, la 12% in consumul total de resurse primare.
In Romania, ponderea surselor regenerabile de energie in consumul total de
resurse primare, in anul 2010, urmeaza sa ajunga la circa 11%, iar in anul 2015
la 11,2% (Tabelul 8).
Uniunea Europeana, in Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara si Planul
de actiune "Energie pentru viitor - sursele regenerabile", promoveaza
o strategie denumita "Campania de demarare a investitiilor", in care
se stabileste realizarea, pana la sfarsitul anului 2003, a urmatoarelor
capacitati energetice:
- 1 milion sisteme energetice de tip solar - fotovoltaic;
- 15 milioane mp colectoare solare pentru apa calda;
- 10.000 MW (putere instalata) in aerogeneratoare cu turbine eoliene;
- 10.000 MWt in instalatii energetice de cogenerare cu combustibil pe baza
de biomasa;
- 1 milion gospodarii individuale cu incalzire pe baza de biomasa;
- 1.000 MW (putere instalata) in instalatii energetice pentru producere de
biogaz;
- 5 milioane tone biocombustibil lichid;
- 100 comunitati umane izolate (asezari locale), cu consum energetic din
surse regenerabile.
In Cartea Verde "Spre o strategie europeana pentru siguranta in
alimentarea cu energie" se precizeaza ca sursele regenerabile de energie
pot sa contribuie efectiv la cresterea resurselor energetice interne, ceea ce
confera acestora o anumita prioritate in adoptarea politicii energetice
comunitare.
In Programul de actiune "Energie inteligenta pentru Europa" obiectivul
fundamental consta in cresterea ponderii surselor regenerabile in productia
totala de energie electrica. Implementarea masurilor inscrise in Cartea Verde
prin Programul "ALTENER" (cu un buget estimat la circa 86 milioane
euro) urmareste accelerarea procesului de valorificare a potentialului
energetic al surselor regenerabile.
Prioritatea programelor de utilizare a surselor regenerabile se
concentreaza pe cresterea eficientei energetice in baza unui management adecvat
al cererii de energie ("demand side management"). In tarile cu
economie in curs de dezvoltare, la propunerea Comisiei Europene, se urmareste
promovarea permanenta a surselor regenerabile si constientizarea rolului
eficientei energetice prin derularea unor programe specifice.
"Directiva 2001/77/EC", din 27 septembrie 2001, privind
"Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata
unica de energie" fixeaza tintele indicative care, daca sunt atinse,
ponderea energiei electrice din surse regenerabile va fi de 22% in anul 2010.
Principalele directii de actiune inscrise in "Directiva
2001/77/EC" constau in:
- cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in
productia de energie electrica si termica;
- stabilirea unei cote-tinta privind consumul de energie electrica produsa
din surse regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;
- adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in
sectorul surselor regenerabile de energie;
- simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a
proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
- accesul garantat si prioritar la retelele de transport si distributie de
energie;
- garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de
energie.
Tabelul 1
Valori de referinta pentru energia electrica produsa din surse regenerabile
_______________________________________________________________
| Tara/Anul | Anul 1997 | Anul 1997 | Anul 2010 |
| | SRE*1) (TWh) | SRE*1) (%) | SRE*1) (%) |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Belgia | 0,86 | 1,1 | 6,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Danemarca | 3,21 | 8,7 | 29,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Germania | 24,91 | 4,5 | 12,5 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Grecia | 3,94 | 8,6 | 20,1 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Spania | 37,15 | 19,9 | 29,4 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Franta | 66,00 | 15,0 | 21,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Irlanda | 0,84 | 3,6 | 13,2 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Italia | 46,46 | 16,0 | 25,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Luxemburg | 0,14 | 2,1 | 5,7 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Olanda | 3,45 | 3,5 | 9,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Austria | 39,05 | 70,0 | 78,1 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Portugalia | 14,30 | 38,5 | 39,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Finlanda | 19,03 | 24,7 | 31,5 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Suedia | 72,03 | 49,1 | 60,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Regatul Unit | 7,04 | 1,7 | 10,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Uniunea Europeana | 338,41 | 13,9 | 22,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
| Pentru comparatie se prezinta date privind Romania |
|_______________________________________________________________|
| Romania*2) | 17,51 | 29,0 | 30,0 |
|___________________|_______________|_____________|_____________|
NOTA:
*1) - SRE: Surse Regenerabile de Energie
*2) - Referinta de 30% pentru Romania este in conformitate cu prevederile
Hotararii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie
electrica din surse regenerabile de energie (inclusiv energia electrica produsa
in centrale hidroelectrice) [datele contin inclusiv energia electrica produsa
in centrale hidroelectrice de mare putere]
Sursa: Anexa la "Directiva 2001/77/EC" (exclusiv poz. Romania)
In statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse regenerabile
se asigura pe baza a doua scheme-suport distincte, si anume:
- pretul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale
administrativa, iar cantitatea produsa se stabileste pe piata energiei;
- cantitatea de energie produsa sau consumata din surse regenerabile
("energie verde") se determina pe cale administrativa, iar nivelul
pretului certificatelor de "energie verde" se stabileste pe piata
energiei.
1.2. Potentialul surselor regenerabile de energie din Romania
a) Energia solara
Potentialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie
provenita din radiatia solara incidenta in plan orizontal care, in Romania,
este de circa 1.100 kWh/mp-an.
Harta radiatiei solare din Romania s-a elaborat pe baza datelor medii
multianuale inregistrate de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie
(INMH), procesate si corelate cu observatii si masuratori fizice efectuate pe
teren de institutii specializate.
In Romania s-au identificat cinci zone geografice (0 - IV), diferentiate in
functie de nivelul fluxului energetic masurat. Distributia geografica a
potentialului energetic solar releva ca mai mult de jumatate din suprafata
Romaniei beneficiaza de un flux anual de energie cuprins intre 1000 kWh/mp-an
si 1300kWh/mp-an.
Tabelul 2
Distributia potentialului energetic solar din Romania
______________________________________________
| Zona | Potential energetic solar inregistrat |
|______|_______________________________________|
| 0 | peste 1.250 kWh/mp-an |
|______|_______________________________________|
| I | 1.250 kWh/mp-an - 1.150 kWh/mp-an |
|______|_______________________________________|
| II | 1.150 kWh/mp-an - 1.050 kWh/mp-an |
|______|_______________________________________|
| III | 1.050 kWh/mp-an - 950 kWh/mp-an |
|______|_______________________________________|
| IV | sub 950 kWh/mp-an |
|______|_______________________________________|
Sursa: Studii de cercetare-dezvoltare ICEMENERG
Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de caldura si
apa calda menajera din Romania este evaluat la circa 1.434 mii tep (60 PJ/an),
ceea ce ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera
sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta.
In conditiile meteo-solare din Romania, un captator solar-termic
functioneaza, in conditii normale de siguranta, pe perioada martie - octombrie,
cu un randament care variaza intre 40% si 90% . Utilitatea sistemelor
solar-termale se regaseste, in mod curent, la prepararea apei calde menajere
din locuintele individuale.
Captatoarele solare pot sa functioneze cu eficienta ridicata in regim
hibrid cu alte sisteme termice conventionale sau neconventionale. In
exploatare, radiatia solara nu trebuie sa aiba obligatoriu un nivel foarte
ridicat, intrucat sistemele solare pasive pot functiona eficient si in zone mai
putin atractive din punct de vedere al nivelului de intensitate solara (ex.:
zone de nord din Transilvania sau din Moldova).
Sistemele solare pasive sunt incorporate, de regula, in
"anvelopa" cladirii (partea exterioara a imobilului), iar cea mai
mare parte a materialelor de constructie sunt de tip conventional.
In conditii normale, costul mediu suplimentar (pentru materiale incorporate
in constructia noua) la reabilitarea termica a unei cladiri se majoreaza pana
la 20% (la cladiri renovate).
Conversia radiatiei solare in energie electrica se realizeaza cu instalatii
fotovoltaice alcatuite din module solare cu configuratii si dimensiuni
diferite. Potentialul exploatabil al producerii de energie electrica prin
sisteme fotovoltaice este de aproximativ 1.200 GWh/an.
Costul investitiei pentru realizarea de sisteme fotovoltaice in retea de module
solare a inregistrat o evolutie favorabila in ultimele decenii, pretul unui
modul solar s-a diminuat sistematic ajungand, in prezent, la circa 6 $/1
Winstalat.
Pretul energiei electrice produsa din surse solare fotovoltaice variaza
intre 25 centi/kWh si 50 centi/kWh. Pentru alimentarea unor consumatori izolati
si consumuri mici de energie, sistemele fotovoltaice ofera o alternativa
economica atractiva, daca se tine seama de costul ridicat pentru racordarea
consumatorilor la reteaua electrica aferenta sistemului energetic national. De
exemplu, pentru un sistem solar cu puterea instalata de 1 MW este necesar un
modul fotovoltaic cu suprafata de circa 30.000 mp.
In Romania s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate si in regim
de functionare diferentiat in cadrul unor programe de
cercetare-dezvoltare-demonstrare, astfel:
- sisteme autonome - pentru alimentarea unor consumatori izolati
(gospodarii individuale, centre socio-culturale in Muntii Apuseni, litoralul
Marii Negre, Delta Dunarii s.a.), statii de radio-telecomunicatii, instalatii
de pompare a apei, iluminat public sau semnalizare trafic, inscrise ca
obiective in programul de electrificare rurala;
- sisteme conectate la reteaua electrica (statii-pilot fotovoltaice cu
panouri mobile, sisteme integrate in imobile s.a.).
b) Energia eoliana
In Romania s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I - V) in functie
de potentialul energetic existent, de conditiile de mediu si topogeografice.
Harta eoliana a Romaniei s-a elaborat luand in considerare potentialul
energetic al surselor eoliene la inaltimea medie de 50 metri, pe baza datelor
si informatiilor meteogeografice colectate incepand din anul 1990, pana in
prezent.
Din rezultatele inregistrate a rezultat ca Romania se afla intr-un climat
temperat continental, cu un potential energetic eolian ridicat in zona
litoralului Marii Negre, podisurile din Moldova si Dobrogea ("climat
bland") sau in zonele montane ("climat sever"). In regiuni cu
potential eolian relativ bun s-au localizat amplasamente favorabile, daca se
urmareste "exploatarea energetica a efectului de curgere peste varf de
deal" sau "a efectului de canalizare al curentilor de aer".
Pe baza evaluarii si interpretarii datelor inregistrate rezulta ca in Romania
se pot amplasa instalatii eoliene cu o putere totala de pana la 14.000 MW, ceea
ce inseamna un aport de energie electrica de aproape 23.000 GWh/an.
Pe baza evaluarilor preliminare in zona litoralului, inclusiv mediul
off-shore, pe termen scurt si mediu, potentialul energetic eolian amenajabil
este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrica de 4.500
GWh/an.
Tabelul 3
Elemente tehnico-economice de exploatare a potentialului energetic al
zonelor eoliene din Romania
______________________________________________________________________________
|Zona | Montana | Mare | Zona | Terenuri | Dealuri
|
|topogeo/| inalta | deschisa | litorala | plate |si
podisuri|
|viteza, | (m/s; W/mp) | (m/s; W/mp) | (m/s; W/mp) | (m/s; W/mp) |(m/s;
W/mp)|
|energie | | | | |
|
|________|_______________|_____________|_____________|_____________|___________|
| I | > 11,0; > 1800| > 9,0; > 800| > 8,5; > 700| >
7,5; > 500| > 6,0; |
| | | | | | >
250 |
|________|_______________|_____________|_____________|_____________|___________|
| II | 10,0 - 11,5; | 8,0 - 9,0; | 7,0 - 8; | 6,5 - 7,5; | 5,0 -
6,0;|
| | 1200 - 1800 | 300 - 800 | 400 - 700 | 300 - 500 | 150 - 250
|
|________|_______________|_____________|_____________|_____________|___________|
| III | 8,5 - 10,0; | 7,0 - 8,0; | 6,0 - 7,0; | 5,5 - 8,5; | 4,5 -
5,0;|
| | 700 - 1200 | 400 - 600 | 250 - 400 | 200 - 300 | 100 - 150
|
|________|_______________|_____________|_____________|_____________|___________|
| IV | 7,0 - 8,5; | 5,5 - 7,0; | 5,0 - 6,0; | 4,5 - 5,5; | 3,5 -
4,5;|
| | 400 - 700 | 200 - 400 | 150 - 250 | 100 - 200 | 50 - 100
|
|________|_______________|_____________|_____________|_____________|___________|
| V | < 7,0; < 400 | < 5,5; < 200| < 5,0; < 150| <
4,5; < 100| < 3,5; |
| | | | | | <
50 |
|________|_______________|_____________|_____________|_____________|___________|
(Sursa: ICEMENERG)
Valorificarea potentialului energetic eolian, in conditii de eficienta
economica, impune folosirea unor tehnologii si echipamente adecvate (grupuri
aerogeneratoare cu putere nominala de la 750 kW pana la 2.000 kW).
Pe plan mondial, "energetica vantului" se gaseste intr-o etapa de
"maturitate tehnologica" insa, in Romania, ponderea energiei
electrice din surse eoliene in balanta energetica ramane deocamdata sub
posibilitatile reale de valorificare eficienta a acestora.
c) Energia produsa in unitati hidroelectrice (grupuri de mica si mare
putere)
In Romania, potentialul hidroenergetic al raurilor principale este de circa
40.000 GWh/an, care se poate obtine in amenajari hidroenergetice de mare putere
(> 10 MW/unitate hidro) sau de mica putere (< 10 MW/unitate hidro), dupa
urmatoarea repartizare:
- amenajari hidroenergetice de mare putere (34.000 GWh/an);
- amenajari hidroenergetice de mica putere (6.000 GWh/an).
d) Biomasa
In conditiile mediului topogeografic existent, se apreciaza ca Romania are
un potential energetic ridicat de biomasa, evaluat la circa 7.594 mii tep*/an
(318 x 10^9 MJ/an), ceea ce reprezinta aproape 19% din consumul total de
resurse primare la nivelul anului 2000, impartit pe urmatoarele categorii de
combustibil:
- reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc [1.175 mii tep (49,8 x
10^9 MJ/an)];
- deseuri de lemn - rumegus si alte resturi de lemn [487 mii tep (20,4 x
10^9 MJ/an)];
- deseuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi
vegetale de vita de vie s.a. [4.799 mii tep* (200,9 x 10^9 MJ/an)];
- biogaz [588 mii tep* (24,6 x 10^9 MJ/an)];
- deseuri si reziduuri menajere urbane [545 mii tep* (22,8 x 10^9 MJ/an)].
---------
[* tep - tone echivalent petrol]
Cantitatea de caldura rezultata din valorificarea energetica a biomasei
detine ponderi diferite in balanta resurselor primare, in functie de tipul de
deseuri utilizat sau dupa destinatia consumului final.
Astfel, 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de
reziduuri forestiere sau 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si
prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si
deseuri vegetale.
Tabelul 4
Consumul de biomasa in balanta resurselor energetice primare
______________________________________________________________________________
| Specificatie | u.m./an | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000
|
|______________|_________|_________|_________|_________|_________|_____________|
| Consum total | PJ | 2.341 | 2.146 | 1.934 | 1.666 | 40.390,0
|
| resurse | (MJ) | (2341 x | (2146 x | (1934 x | (1666 x | mii tep
|
| primare | | 10^9) | 10^9) | 10^9) | 10^9) |(1689 x
10^9)|
|______________|_________|_________|_________|_________|_________|_____________|
| Consum de | PJ | 205 | 141 | 127 | 118 | 2.772,5
|
| biomasa | (MJ) | (205 x | (141 x | (127 x | (118 x | mii tep
|
| | | 10^9) | 10^9) | 10^9) | 10^9) |(116 x 10^9)
|
|______________|_________|_________|_________|_________|_________|_____________|
| Pondere | | | | | |
|
| biomasa | % | 8,76 | 6,57 | 6,56 | 7,10 | 6,87
|
|______________|_________|_________|_________|_________|_________|_____________|
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei - anul 2001; Institutul National al
Lemnului (INL)
In consumul curent de biomasa din Romania, in regim de exploatare
energetica, se folosesc diferite tipuri de combustibili, cu urmatoarea
destinatie:
- circa 550 cazane industriale de abur si apa fierbinte pentru incalzire
industriala (combustibil pe baza de lemn);
- circa 10 cazane de apa calda, cu puteri instalate intre 0,7 MW si 7,0 MW,
pentru incalzire urbana (Pi total = 45 MW) [combustibil pe baza de deseuri din
lemn];
- aproximativ 14 milioane sobe sau cuptoare de lemne si/sau deseuri
agricole pentru incalzirea locuintelor individuale sau prepararea hranei s.a.
Intre anii 1998 - 1999 s-a implementat un proiect demonstrativ, denumit
"Asistenta pentru implementarea surselor regenerabile de energie", cu
finantare asigurata prin Programul PHARE - UE. Caracterul demonstrativ al
proiectului consta in punerea in evidenta a valorii de inlocuire a biomasei in
raport cu combustibilii fosili la producerea de agent termic.
Proiectul realizat in localitatea Campeni functioneaza pe baza de biomasa
(deseuri de lemn), cu furnizare de energie, in conditii de eficienta economica
si cu respectarea normelor de protectie a mediului inconjurator.
Punerea in practica a proiectului a necesitat pregatirea unor operatori la
nivel local in vederea exploatarii unor tehnologii specifice si a avut un efect
de sensibilizare a autoritatilor locale ca urmare a realizarii unei eficiente
energetice superioare a instalatiei si a nivelului redus de poluare a mediului.
Conform Acordului dintre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului din
Romania si Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei, in prezent se afla in
curs de implementare Programul "Rumegus 2000" ("Sawdust
2000"), finantat de autoritatile locale, Programul PHARE - Fondul de
Coeziune Economica si Sociala al Comunitatii Europene, Fondul Special pentru
Dezvoltare Energetica si Guvernul Regatului Danemarcei.
Programul "Rumegus 2000" se deruleaza in spiritul procedurii art.
6 din Protocolul de la Kyoto, in cinci localitati din Romania si vizeaza
reducerea nivelului de depozitare necontrolata de rumegus si alte reziduuri pe
baza de lemn si conduce la diminuarea impactului asupra mediului determinat de
procesarea bruta a lemnului in arii geografice de mare intindere.
In general, valorificarea biomasei prin proiecte specifice de investitii
energetice confera atractivitate intrucat energia termica obtinuta are costuri
mai mici in raport cu combustibilii fosili.
In Romania, consumul de biomasa a inregistrat o diminuare lenta in ultimul
deceniu datorita, intre altele, extinderii retelei de distributie si a
consumului individual de gaze naturale sau GPL.
e) Energia geotermala
In Romania, temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin
foraj-extractie) in geotermie de "joasa entalpie", are temperaturi
cuprinse intre 25 grade C si 60 grade C (in ape de adancime), iar la geotermia
de temperatura medie temperaturile variaza de la 60 grade C pana la 125 grade C
("ape mezotermale").
Resursele geotermale de "joasa entalpie" se utilizeaza la
incalzirea si prepararea apei calde menajere in locuinte individuale, servicii
sociale (birouri, invatamant, spatii comerciale si sociale etc.), sectorul
industrial sau spatii agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea
animalelor s.a.).
Limita economica de foraj si extractie pentru ape geotermale s-a convenit
pentru adancimea de 3.300 m si a fost atinsa in unele zone din Romania, precum
bazinul geotermal Bucuresti Nord - Otopeni, anumite perimetre din aria
localitatilor Snagov si Balotesti s.a.
In anul 1990, in Romania, se aflau in exploatare 64 sonde cu utilizari
locale pentru asigurarea nevoilor de incalzire si apa calda menajera la
ansambluri de locuinte, cladiri cu destinatie publica sau industriale, incinte
agrozootehnice etc.
In prezent se afla in functiune 70 sonde pentru apa calda (cu temperatura
peste 60 grade C) in diferite zone geografice.
Rezerva de energie geotermala cu posibilitati de exploatare curenta in
Romania este de circa 167 mii tep (7.000 x 10^6 GJ/an).
Cantitatea de energie echivalenta produsa si livrata la capul de exploatare
al sondei este de circa 30,171 mii tep (1.326 x 10^6 GJ/an), cu un grad mediu
de folosire anuala de 22,3% .
In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva 45 sonde cu potential
energetic atestat.
In Romania, durata de exploatare a instalatiilor in functiune este, in
prezent, mai mare de 20 ani, iar materialele si echipamentele utilizate
"in situ" au o uzura fizica si morala avansata (ex.: schimbatoare de
caldura neperformante, grad ridicat de coroziune, infundari si depuneri,
conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).
Gestiunea consumului energetic geotermal (facturarea energiei
livrate/utilizate) se asigura in regim pausal, prin citirea periodica a
parametrilor la gura sondei cu aparatura de tip industrial (din lipsa de
contoare sau echipamente si aparatura de precizie scazuta).
In Romania, gradul de valorificare al surselor geotermale de energie este
redus ca urmare a lipsei unui suport financiar corespunzator, care sa
favorizeze dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economice superioare.
Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de
energie din Romania este prezentat sintetic in tabelul 5.
Tabelul 5
Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania
_____________________________________________________________________________
| Sursa de energie | Potentialul | Echivalent | Aplicatie |
| regenerabila | energetic anual | economie energie | |
| | | (mii tep) | |
|____________________|_________________|__________________|___________________|
| Energie solara: | 60 x 10^6 GJ | 1.433,0 | Energie termica |
| - termica | | | |
| - fotovoltaica | 1.200 GWh | 103,2 | Energie electrica |
|____________________|_________________|__________________|___________________|
| Energie eoliana | 23.000 GWh | 1.978,0 | Energie electrica |
|____________________|_________________|__________________|___________________|
| Energie hidro, | 40.000 GWh | | Energie electrica |
| din care: | 6.000 GWh | 516,0 | |
| sub 10 MW | | | |
|____________________|_________________|__________________|___________________|
| Biomasa | 318 x 10^6 GJ | 7.597,0 | Energie termica |
|____________________|_________________|__________________|___________________|
| Energie geotermala | 7 x 10^6 GJ | 167,0 | Energie termica |
|____________________|_________________|__________________|___________________|
Sursa: Studii de specialitate - ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO
Accelerarea ritmului de exploatare al surselor regenerabile de energie din
Romania se justifica prin cresterea securitatii in alimentarea cu energie,
promovarea dezvoltarii regionale, asigurarea normelor de protectie a mediului
si diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera.
CAP. 2
Obiectivele strategice privind valorificarea surselor regenerabile de
energie, in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana
2.1. Obiective generale
Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a surselor regenerabile
de energie constau in:
- integrarea surselor regenerabile de energie in structura sistemului
energetic national;
- diminuarea barierelor tehnico-functionale si psiho-sociale in procesul de
valorificare a surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea
elementelor de cost si de eficienta economica;
- promovarea investitiilor private si crearea conditiilor pentru facilitarea
accesului capitalului strain pe piata surselor regenerabile de energie;
- asigurarea independentei consumului de energie al economiei nationale;
- asigurarea, dupa caz, a alimentarii cu energie a comunitatilor izolate
prin valorificarea potentialului surselor regenerabile locale;
- crearea conditiilor de participare a Romaniei la piata europeana de
"Certificate verzi" pentru energie din surse regenerabile.
2.2. Obiective specifice
Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza in
conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 443/2003 privind
promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si
cu obiectivele specifice din programele ce urmeaza sa se elaboreze pe fiecare
categorie de sursa regenerabila de energie (solara, eoliana, hidroenergia,
biomasa si geotermala).
a) Energia solara - pentru evaluarea potentialului energetic din zone
geografice izolate sau cu acces limitat la reteaua energetica se vor implementa
proiecte demonstrative de sisteme solare fotovoltaice. Cresterea gradului de
atractivitate al investitiilor pentru sisteme energetice solar-fotovoltaice sau
solar-termice cu sau fara conectare la reteaua energetica este favorizata de
premisa ca, pe termen mediu si lung, costurile specifice vor cunoaste o
diminuare treptata.
Aplicatiile solar-termale se realizeaza cu instalatii de captatori solari
(inclusiv componente auxiliare), ce vor insuma o suprafata totala de circa
150.000 mp.
Sistemele solar-fotovoltaice isi gasesc utilitatea in aplicatii din zone
geografice izolate sau cu posibilitati limitate de acces la reteaua electrica.
In aplicatiile fotovoltaice s-au identificat mai multe tipuri de proiecte,
astfel:
- sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rurala, cu aplicatii
in Muntii Apuseni sau alte zone montane, in nordul Moldovei, parcuri naturale
(ex.: Delta Dunarii) etc.;
- sisteme fotovoltaice conectate la reteaua de transport si distributie a
energiei electrice:
- minicentrale solar-fotovoltaice (cateva sute de kW - 1 MW), in zona
litoralului Marii Negre, cu un potential solar atractiv si pe suprafete
potential utilizabile (pe principiul compensarii consumului suplimentar
sezonier sau pentru compensarea liniilor electrice cap de retea in zona Deltei
Dunarii);
- sisteme fotovoltaice (7 kW - 5 kW) conectate la retea (in orase mari,
litoral, case de vacanta etc.).
Realizarea de module fotovoltaice conectate la retea poate reprezenta o
solutie viabila in aplicatii distincte, ca urmare a diminuarii costurilor
specifice (ex.: sisteme de irigatii in agricultura).
b) Energia eoliana: studii si analize de specialitate privind sursele
energetice eoliene exploatabile demonstreaza ca potentialul eolian al Romaniei
este de circa 14.000 MW (putere instalata), care poate furniza o cantitate de
energie de aproximativ 23.000 GWh/an.
Analiza datelor meteoclimatice si investigatiile pe teren au condus la
identificarea de amplasamente cu potential energetic eolian favorabil pentru realizarea
de centrale eoliene cu performante tehnico-economice ridicate.
In zona platoului continental al Marii Negre ("off-shore"),
studiile intreprinse evidentiaza un potential energetic eolian de circa 2.000
MW.
Amplasamentele off-shore, de la 3 km pana la 5 km pe platoul continental al
litoralului (pana la adancimea apei de 5 m), sunt considerate eficiente pe
termen lung (peste 20 ani).
Aplicatii cu potential energetic de un nivel mai redus (sub 50 kW)
destinate, in principal, electrificarii zonelor rurale izolate, ofera
oportunitati reale pentru punerea in practica a unor proiecte de valorificare a
surselor eoliene.
c) Hidroenergie
Studiul privind valorificarea potentialului hidroenergetic din Romania
confera posibilitati de realizare a unui numar de 780 unitati hidroenergetice
(cu puterea instalata de max. 10 MW/unitate), cu o putere totala de 2.150 MW,
care pot furniza circa 6.000 GWh/an.
Pe termen lung, se estimeaza ca puterea instalata totala, in unitati
hidroenergetice noi, va avea un nivel de circa 840 MW, din care 240 MW in
centrale hidroenergetice de mica putere.
Programele de valorificare a potentialului energetic din surse hidro pentru
investitii, finalizari de lucrari si retehnologizari se vor materializa cu
resurse financiare proprii si atrase, folosind experienta profesionala
autohtona si pe baza transferului de tehnologie de la companii si societati
comerciale cu realizari performante in domeniu.
Cresterea gradului de atractivitate pentru investitorii din sectorul public
sau privat se asigura prin acordarea de facilitati privind accesul in zonele
geografice alocate investitiei si scutiri sau reduceri de taxe si impozite, in
conditiile finalizarii lucrarilor la termenul planificat de punere in
functiune.
d) Biomasa
Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea
acesteia in sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ
70% din angajamentele Romaniei referitoare la aportul surselor regenerabile in
energia totala consumata.
Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei consta in asumarea unui
consum echivalent de circa 3.347,3 tep pana in anul 2010, cu o productie medie
anuala de energie de 97,5 tep (1.134 GWh).
Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacitati noi sau
unitati in cogenerare pe baza de biomasa.
Pe termen mediu si lung, cresterea cantitatii de biomasa se poate asigura
din plantatii (arbori si arbusti cu perioada redusa de crestere) pe suprafete
degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol.
Pentru realizarea obiectivelor specifice de exploatare energetica a
biomasei se va acorda prioritate urmatoarelor activitati:
- cresterea cantitatii disponibile de biomasa pentru producerea de energie;
- diversificarea formelor de biomasa, cu potential energetic atestat in
unitati pilot, prin ardere/gazeificare etc.;
- promovarea de solutii tehnice prin arderea combinata de carbune/biomasa,
adoptarea de solutii adecvate conditiilor locale si de retehnologizare a
capacitatilor existente;
- organizarea de campanii promotionale referitoare la avantajele producerii
de energie din biomasa, cu consecinte directe asupra mediului inconjurator sau
in restructurarea economiei rurale/locale;
e) Energia geotermala
Obiectivele programului de valorificare eficienta a potentialului
hidrogeotermal din Romania constau in:
- elaborarea de studii de fezabilitate si consultanta, cu solutii de
implementare si asimilarea de tehnologii si echipamente performante;
- diseminarea si valorificarea datelor si informatiilor aferente
programelor de tehnologizare si implementare curenta;
- definitivarea proiectelor (aplicatii) demonstrative de valorificare
complexa a potentialului hidrogeotermal din Romania;
- elaborarea unui cadru legislativ de norme si reglementari pentru
valorificarea surselor geotermale, in conditii de eficienta economica ridicata.
CAP. 3
Cai de valorificare a surselor regenerabile de energie din Romania
Principalele optiuni pe termen mediu si lung trebuie orientate in
urmatoarele directii principale:
- transferul de tehnologii neconventionale de la firme cu traditie si
experienta in domeniu, cu norme de aplicare, atestare si certificare conform
standardelor internationale in vigoare;
- elaborarea si implementarea cadrului legislativ, institutional si
organizatoric adecvat;
- atragerea sectorului privat si public la finantarea, managementul si
exploatarea in conditii de eficienta a tehnologiilor energetice moderne;
- identificarea de surse de finantare pentru sustinerea si dezvoltarea
aplicatiilor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
- stimularea constituirii de societati tip joint-venture, specializate in
valorificarea surselor regenerabile de energie;
- elaborarea de programe de cercetare-dezvoltare orientate in directia
accelerarii procesului de integrare a surselor regenerabile de energie in
sistemul energetic national.
Principalele elemente componente care se iau in considerare la acordarea de
asistenta tehnica de specialitate constau in:
- implicarea beneficiarului la elaborarea documentatiei solicitate de banca
creditoare si pentru analiza economico-financiara a investitiei;
- pregatirea profesionala a partenerilor si specialistilor din Romania
pentru urmarirea si controlul investitiei;
- sprijinul acordat de beneficiar pe perioada finantarii externe;
- recomandari in favoarea beneficiarului la negocierile cu bancile
comerciale finantatoare din Romania;
- identificarea, evaluarea si selectarea de proiecte de investitii
realizabile in conditii de eficienta economica superioara.
3.1. Masuri institutionale
Crearea cadrului institutional, legislativ, financiar si informational se
realizeaza cu luarea in considerare a urmatoarelor activitati:
- asigurarea cadrului organizatoric si functional adecvat pentru realizarea
investitiilor in conditii de eficienta economica ridicata;
- identificarea surselor de finantare pentru implementarea proiectelor de
investitii aprobate;
- promovarea surselor regenerabile de energie cu asigurarea masurilor de
diminuare a perioadei de recuperare a investitiei specifice;
- respectarea normelor si standardelor tehnice de constructii-montaj,
exploatare, obtinerea atestatului de certificare si a managementului calitatii;
- dezvoltarea de programe de cooperare internationala, transfer de
tehnologie, schimb de experienta si cooperare bilaterala pentru proiecte de
cercetare-dezvoltare si demonstrative;
- promovarea de acte normative pentru asigurarea protectiei mediului (ex.:
reducerea emisiilor de noxe, oxizi de carbon si alte medii poluante) in
producerea de energie din surse regenerabile.
3.2. Implementarea de proiecte pilot si demonstrative
Programele de masuri trebuie sa promoveze proiecte investitionale si
demonstrative in vederea asigurarii conditiilor optime pentru dezvoltarea de
aplicatii pe termen mediu si lung.
a) Energia solara
Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termica din surse
solare se realizeaza cu sisteme solar-termale cu performante superioare (ex.:
producerea de agent termic si apa calda menajera in gospodarii individuale), cu
posibilitatea functionarii in paralel cu sistemele clasice de incalzire.
La elaborarea programului demonstrativ, pe termen mediu si lung, se va
urmari realizarea de aplicatii solare cu puteri relativ reduse (de la 500 W
pana la 5.000 W), iar pe baza studiului de fezabilitate se vor pune in practica
proiecte destinate electrificarii rurale pe baza de surse regenerabile, cu
prioritate, surse solare de energie.
b) Energia eoliana
Pentru valorificarea potentialului energiei eoliene se propune o serie de
proiecte de investitii, prin care sa se asigure:
- valorificarea potentialului eolian, in conditii de eficienta energetica
ridicata;
- relevarea performantelor tehnico-functionale ale turbinelor eoliene
conectate la sistemul energetic national;
- crearea premiselor pentru transferul de tehnologii si echipamente
neconventionale din statele membre ale UE si din tari cu experienta avansata in
domeniu;
- implementarea de programe de management aplicativ si transfer de
tehnologie pentru instalatii aerogeneratoare, cu atragerea si implicarea
economica si financiara a sectorului privat;
- reabilitarea centralelor existente si realizarea de unitati eoliene noi
destinate alimentarii zonelor rurale neelectrificate, pe termen mediu si lung.
c) Microhidroenergie
In sectorul hidroenergetic se vor implementa programe de valorificare a
potentialului energetic din sursele hidro in unitati cu putere instalata mica,
prin transfer de tehnologie din state avansate pentru realizarea de lucrari
noi, amenajari hidroenergetice nefinalizate, reabilitari si retehnologizari
curente.
Pentru realizarea de proiecte cu investitii private se recomanda acordarea
unor facilitati constand in accesul in zone geografice alocate investitiei,
scutiri sau reduceri de taxe in conditiile respectarii termenelor planificate
de punere in functiune.
d) Biomasa
Realizarea obiectivelor specifice de valorificare energetica a biomasei se
materializeaza in:
- studii de fezabilitate privind oportunitatile de substituire a
combustibilului lichid sau de gaze naturale din 110 localitati din zone montane
si submontane, cu combustibil pe baza de lemn (deseuri forestiere, lemn de foc,
deseuri urbane etc.);
- studii si rapoarte de valorificare a resturilor vegetale din exploatatii
agricole in centrale termice din zone de deal sau de campie;
- reorientarea activitatii de cercetare aplicativa privind combustia
carbunelui, implementarea de tehnologii de gazeificare a biomasei, amenajarea
de bazine ecologice pentru valorificarea gazului din fermentare si producerea
de energie electrica cu turbine cu gaze.
e) Energia geotermala
Valorificarea potentialului de energie geotermala cu aplicatii economice
directe se va realiza in urmatoarele etape:
- efectuarea de studii de fezabilitate pentru reevaluarea economica a
potentialului geotermal, identificarea si promovarea de tehnologii performante
pentru foraj si extractii de ape geotermale si reinjectie in strat, diminuarea
procesului de coroziune etc.;
- valorificarea documentatiei si informatiilor obtinute din exploatarea unor
aplicatii pilot cu privire la potentialul hidrogeotermal, in vederea asigurarii
necesarului de caldura la consumatorii individuali din mediul rural, sectorul
agroindustrial sau servicii publice si de sanatate;
- aplicatii de valorificare completa a potentialului hidrogeotermal prin
integrare in sistemul termoenergetic din mediul urban, cu utilitati diverse
(agenti economici, servicii publice, tratamente balneo-terapeutice s.a.);
- diseminarea si valorificarea informatiilor privind valorificarea resurselor
geotermale cu avantaje directe pentru comunitatea locala, pe baza de tehnologii
si echipamente performante.
CAP. 4
Obiective si actiuni de promovare a surselor regenerabile de energie
4.1. Structura productiei de energie electrica si termica din surse
regenerabile de energie pe termen mediu si termen lung
(Scenariu de baza)
Pentru valorificarea potentialului energetic al surselor regenerabile se
impune indeplinirea unor obiective concrete care se desfasoara pe termen mediu
si lung, in concordanta cu prevederile Legii energiei electrice nr. 318/2003.
I. Punerea in functiune de capacitati noi de producere de energie din surse
regenerabile cu o putere instalata totala de circa 441,5 MW (energie
electrica), respectiv 3.274,64 mii tep (energie termica), in perioada 2003 -
2010; pentru perioada 2011 - 2015 se prevede instalarea unei puteri totale de
789,0 MW (energie electrica), respectiv 3.527,7 mii tep (energie termica).
In tabelul 6 se mentioneaza capacitatile energetice noi, pe tipuri de
resurse regenerabile si costuri de investitii:
a) perioada 2003 - 2010: costul total va fi de 887,50 milioane euro; b)
perioada 2011 - 2015: costul total va fi de 1.153,00 milioane euro).
Tabelul 6
Capacitati energetice noi si efortul investitional total, in perioada 2003
- 2010, respectiv 2011 - 2015
______________________________________________________________________________
| Surse regenerabile | Perioada: 2003 - 2010 | Perioada: 2011 - 2015
|
| de energie
|________________________|________________________|
| |Capacitati|Efort |Capacitati|Efort
|
| |noi |investitional|noi
|investitional|
| | |total | |total
|
| | |(mil. Euro) | |(mil. Euro)
|
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
| Solar - termal | 7,34 mii | 75,0 | 16,0 mii | 93,0
|
| | tep | | tep |
|
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
| Solar - electric | 1,5 MW | 7,5 | 9,5 MW | 48,0
|
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
| Eoliana | 120,0 MW | 120,0 | 280,0 MW | 280,0
|
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
| Hidro (</= 10 MW) | 120,0 MW | 150,0 | 120,0 MW |
120,0 |
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
| Biomasa - termal | 3.249,8 | 240,0 | 3.487,8 | 200,0 |
| | mii tep | | mii tep |
|
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
| Biomasa - electric | 190,0 MW | 280,0 | 379,5 MW | 400,0
|
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
| Energie geotermala | 17,50 mii| 15,0 | 23,9 mii | 12,0
|
| | tep | | tep |
|
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
| Total*1) | 431,5 MW | 887,5 | 789,0 MW | 1.153,0
|
|____________________________|__________|_____________|__________|_____________|
Total*1) se refera la puterea instalata, exclusiv pentru producerea de
energie electrica.
II. Valorificarea surselor regenerabile va asigura, pana in anul 2010,
reducerea importurilor de resurse energetice primare cu un echivalent de 19,65
TWh (energie electrica), respectiv cu 3.274,64 mii tep (energie termica).
Pana in anul 2015 se estimeaza obtinerea unei cantitati totale de energie
de circa 23,37 TWh (energie electrica), respectiv 3.527,7 mii tep (energie
termica).
Considerand ca valoare de referinta consumul brut actualizat estimat pentru
anul 2010, rezulta ca ponderea surselor regenerabile de energie in productia de
energie electrica va fi de circa 30,0% in anul 2010, respectiv de 30,4% in anul
2015.
III. Pana in anul 2010 se vor construi capacitati noi de exploatare a
surselor regenerabile, cu o putere electrica totala de 441,5 MW, respectiv de
789,0 MW pana la sfarsitul anului 2015.
Tabelul 7
Productia prognozata de energie electrica din surse regenerabile de energie
pe termen mediu si lung
______________________________________________________________________________
| Surse regenerabile de energie | 2010 | 2015
|
| | (MWh) | (MWh)
|
|____________________________________________________|____________|____________|
| Energie solara | 1.860 | 11.600
|
|____________________________________________________|____________|____________|
| Energie eoliana | 314.000 | 1.001.000
|
|____________________________________________________|____________|____________|
| Energie hidro - total, | 18.200.000 | 18.700.000
|
| din care: hidroenergie mica putere (max. 10 MW) | 1.100.000 | 1.600.000
|
|____________________________________________________|____________|____________|
| Biomasa | 1.134.000 | 3.654.000
|
|____________________________________________________|____________|____________|
| Energie geotermala | - | -
|
|____________________________________________________|____________|____________|
| Total | 19.650.000 | 23.367.000
|
|____________________________________________________|____________|____________|
| Pondere energie electrica din SRE in consumul de | 30,00% | 30,40%
|
| energie electrica | |
|
|____________________________________________________|____________|____________|
Sursa: Studii ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO
IV. La nivelul anului 2010, contributia resurselor regenerabile va conduce
la diminuarea importului de resurse energetice primare cu un echivalent de
4.964,50 mii tep (pondere 11,00%), iar pentru anul 2015 se prognozeaza o
economie de circa 5.537,20 mii tep (pondere 11,20%).
Ponderea surselor regenerabile de energie, pe tipuri de surse in consumul
total de resurse primare din Romania este prezentata in tabelul 8.
Tabelul 8
Ponderea surselor regenerabile de energie in consumul total din resurse
primare in Romania
______________________________________________________________________________
| Surse regenerabile de energie | Anul 2000 | Anul 2010 | Anul 2015
|
| | (mii tep) | (mii tep) | (mii tep)
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| Energie solara | - | 7,50 | 17,00
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| - solar - termic | - | 7,34 | 16,00
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| - solar - electric | - | 0,16 | 1,00
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| Energie eoliana | - | 27,00 | 86,10
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| Energie hidro, din care: | 1.272 | 1.565,20 | 1.608,20
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| - hidroenergie mare | 1.185 | 1.470,60 | 1.470,60
|
| - hidroenergie mica | 87 | 94,60 | 137,60
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| Energie din biomasa: | 2.772 | 3.347,30 | 3.802,00
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| - biomasa - termal | 2.772 | 3.249,80 | 3.487,80
|
| - biomasa - electric | - | 97,50 | 314,20
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| Energie geotermala | - | 17,50 | 23,90
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| TOTAL (inclusiv hidro mare) | 4.044 | 4.946,00 | 5.537,20
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
| Pondere SRE*) in consum total | 10,01 | 11,00 | 11,20
|
| de resurse primare de energie (%) | | |
|
|__________________________________________|___________|___________|___________|
[*) SRE - Surse regenerabile de energie]
V. Deschiderea unor obiective noi de investitii in diferite zone ale tarii
va conduce la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, simultan cu
diversificarea ofertei pe piata muncii.
VI. In activitatile de dezvoltare durabila pe termen mediu si lung se va
asigura o diversificare a mediului de afaceri, prin atragerea de societati
comerciale cu capital privat (autohtone si straine), respectiv autoritatile
publice centrale si locale.
VII. Implementarea proiectelor de investitii va oferi posibilitatea
introducerii in fabricatie, transferul si comercializarea de produse si
tehnologii moderne in domeniul surselor regenerabile.
VIII. Punerea in valoare a surselor energetice regenerabile locale va
conduce la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al
resurselor fosile si conservarea unui nivel de calitate superioara a mediului
inconjurator.
4.2. Costurile estimate pentru realizarea proiectelor de investitii
Capacitatile noi de productie aferente obiectivelor propuse se realizeaza
cu costuri investitionale importante si cheltuieli suplimentare pentru
activitati conexe (ex.: studii de oportunitate/fezabilitate, dezvoltari
tehnologice in instalatii demonstrative sau statii pilot, elaborarea de
produse-program specifice aplicatiilor etc.).
Efortul financiar necesar se estimeaza sa ajunga la circa 1.300 milioane
euro pentru perioada 2003 - 2010 si de aproape 1.400 milioane euro pentru
perioada 2011 - 2015, dupa urmatoarea repartizare:
- perioada 2003 - 2010: 1.300 milioane euro, din care:
- efort investitional: 887,50 milioane euro;
- activitati conexe: circa 412,50 milioane euro;
- perioada 2011 - 2015: 1.400 milioane euro, din care:
- efort investitional: 1.153 milioane euro;
- activitati conexe: circa 247 milioane euro.
Pentru asigurarea resurselor financiare se vor realiza parteneriate bi- si
multilaterale, cu urmatoarele tipuri de structuri economice si sociale:
- societati private autohtone si straine;
- autoritatea centrala si autoritatile publice locale;
- institutii specializate de investitii interne si internationale;
- institutii de cercetare si centre universitare de profil;
- organizatii neguvernamentale.
Sustinerea financiara a proiectelor de investitii pentru sursele
regenerabile de energie se asigura, in general, din surse atrase si/sau
programe speciale ale Uniunii Europene sau din alte zone economice interesate.
Exploatarea surselor regenerabile de energie cu facilitati de cooperare
internationala (ex.: implementarea de proiecte comune in sectorul energetic cu
transfer de emisii de CO2) permite realizarea obiectivelor inscrise in
Protocolul de la Kyoto, pe baza unor proceduri si mecanisme specifice de
finantare a investitiilor.
4.3. Elemente de corelare a legislatiei romanesti cu legislatia europeana
Punerea in practica a programelor de valorificare a surselor regenerabile
de energie contribuie la protectia mediului, cu diminuarea emisiei de noxe, iar
pentru sustinerea proiectelor de investitii in domeniu sunt necesare resurse de
finantare, care pot fi atrase dupa parcurgerea urmatoarelor etape:
- asigurarea cadrului organizatoric de urmarire si control al activitatilor
din domeniul surselor regenerabile de energie;
- participarea la proiectul european ENER-IURE, cu un colectiv de
specialisti in domeniu, simultan cu asimilarea de proceduri si norme europene
in domeniul surselor regenerabile de energie;
- facilitarea accesului la baza de date si informatii aferente structurilor
specializate din Uniunea Europeana in domeniul resurselor regenerabile;
- punerea in practica a programelor de valorificare a potentialului
energetic al surselor regenerabile sub coordonarea unor structuri de stat sau
private;
- asigurarea unor cooperari directe la nivel institutional;
- initierea de actiuni legislative comune;
- identificarea de resurse financiare disponibile pentru sustinerea
proiectelor in domeniul surselor regenerabile de energie, cu determinarea unor
cote-parti de plata aferente consumatorilor de energie din surse regenerabile.
Sustinerea proiectelor de investitii si identificarea surselor de finantare
in domeniul surselor regenerabile de energie se vor realiza prin urmatoarele
actiuni:
- initierea unor actiuni legislative si instituirea cooperarii
institutionale directe intre autoritatea centrala si autoritatile executive
locale;
- atragerea de fonduri directe pentru exploatarea surselor regenerabile de
energie, inclusiv prin mecanisme aplicate conform Protocolului de la Kyoto;
- sustinerea implementarii proiectelor in domeniul gestiunii si
valorificarii deseurilor (producere de biogaz, utilizare de deseuri forestiere
la producerea de energie termica, incinerare de deseuri urbane cu recuperare de
caldura etc.);
- valorificarea potentialului energetic al raurilor interioare cu centrale
hidroelectrice de mica putere (max. 10 MW).
CAP. 5
Mecanisme de finantare a investitiilor pentru promovarea surselor
regenerabile de energie
5.1. Finantarea de programe si proiecte de investitii destinate
valorificarii surselor regenerabile de energie se asigura inclusiv prin resurse
directe sau indirecte, in forme diversificate, astfel:
- fonduri proprii ale furnizorilor de capital;
- fonduri cu destinatie speciala;
- finantare de catre terti;
- finantare prin mecanisme specifice de tip BOT, BOO sau F-BOOT;
- garantii si instrumente financiare specifice sistemului bancar.
Furnizorii pot constitui, din surse proprii, fonduri financiare necesare
implementarii proiectelor de investitii pentru realizarea, modernizarea,
extinderea si/sau dezvoltarea sistemelor de producere a energiei din surse
regenerabile.
Fonduri cu destinatie speciala ce se constituie pe baza de taxe aplicate la
anumite categorii de produse din activitatea economica curenta. Din aceste
fonduri se asigura resurse financiare pentru implementarea proiectelor
reprezentative, aprobate la nivel guvernamental, prin finantare de la bugetul
de stat (Capitolul Energie), transferul de la bugetul de stat catre bugetele
locale pentru dezvoltarea sistemului energetic si investitii finantate de
regiile autonome, companiile nationale sau cu capital majoritar de stat.
Finantarea de catre terti se realizeaza prin participarea unui furnizor si
a unui beneficiar pentru finantarea unor proiecte specifice de catre a treia
parte, ce pune la dispozitie resursele financiare necesare. Finantarea de catre
terti se realizeaza dupa urmatoarele proceduri specifice:
- finantare de tipul "primul iesit din afacere", in care
economiile realizate in urma implementarii proiectului (programului), pe o
perioada determinata de timp, se folosesc pentru acoperirea costului
proiectului;
- impartirea economiilor - finantare prin care se stabileste ca fiecare
parte implicata primeste un procent predeterminat din profitul obtinut prin
vanzarea energiei produse, pe o perioada stabilita initial prin contract;
- garantarea economiilor/profitului obtinut - societatea garanteaza
beneficiarului reducerea, cu un anumit procent, a costului energiei.
Finantarea prin mecanisme tip BOT, BOOT sau F-BOOT se realizeaza prin
preluarea de catre o societate privata a unei investitii noi (inclusiv
patrimoniale) si urmarirea derularii afacerii, pana la recuperarea resurselor
financiare alocate. Procedura se aplica in situatii in care proprietarul nu
dispune de sursele financiare necesare finalizarii investitiei dupa una din
procedurile de tip BOO, BOOT sau F-BOOT.
Finantarea pe baza de grant se realizeaza prin alocarea de resurse
financiare de catre organisme financiare internationale, pentru finantarea de
proiecte prioritare, in statele in care sunt dirijate fondurile de investitii
respective. Procedura se aplica pentru investitii considerate necesare, in
situatii ce prezinta anumite reticente, intarzieri la nivel national sau la
actiuni concertate de solutionare a unor aspecte de interes mondial.
Stimulentele financiare speciale se acorda pentru investitii interne si
externe in scopul valorificarii surselor regenerabile de energie si constau in
urmatoarele proceduri de finantare:
- cofinantarea de investitii specifice;
- finantare de programe de cercetare-dezvoltare-implementare;
- finantare pentru audit energetic in vederea adoptarii de decizii pentru
implementarea programelor de valorificare a surselor regenerabile;
- asigurarea de mijloace financiare privind cresterea gradului de utilizare
a acestor surse de energie.
Instrumentele economice (de tarifare sau impozitare) pentru sustinerea
programelor si proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie
asigura evidentierea unor costuri externe privind pretul energiei generate din
combustibili fosili (ex. taxa de CO2, SO2, noxe etc.), cu referire la costurile
generate de recuperarea investitiei, tratarea deseurilor radioactive s.a.
Instrumentele financiare specifice sistemului bancar in vederea sustinerii
unor proiecte de investitii energetice se refera la:
- imprumuturi (cu sau fara garantii bancare) de pe piata de capital, obligatiuni
emise de societati interesate sau imprumuturi contractate de la institutii
financiar-bancare interne sau externe;
- credite bancare (linii de credit) destinate finantarii investitiei;
- actiuni sau titluri de proprietate pentru participarea persoanelor fizice
si/sau juridice la capitalul social al societatii interesate, cu finantare
partiala sau majoritara la implementarea proiectului.
Garantiile bancare si alte facilitati de natura financiara acordate de
autoritatile centrale/locale reprezinta modalitati atractive pentru asigurarea
finantatorului asupra destinatiei creditului acordat societatilor comerciale in
vederea implementarii proiectelor de resurse regenerabile.
5.2. Mecanisme de finantare a surselor regenerabile de energie agreate in
cadrul Comunitatii Europene
In etapa actuala, la nivelul Comunitatii Europene nu functioneaza un
mecanism fiscal comun pentru promovarea surselor regenerabile de energie, insa
se aplica metodologii si instrumente specifice, care pot fi implementate
relativ usor, in Romania, astfel:
- sprijin direct prin preturile practicate la fiecare tip de energie
regenerabila;
- ajutor acordat pentru investitii de capital;
- adoptarea de masuri fiscale de promovare;
- sprijin pentru activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D);
- ajutor indirect pentru dezvoltarea diferentiata pe fiecare tip de sursa
de energie.
Alte surse provin din fondurile de dezvoltare regionala, programul
"Energie inteligenta", respectiv programul "ALTENER".
Conform Protocolului de la Kyoto (articolul 6), un mecanism specific de
finantare a investitiilor pentru promovarea surselor regenerabile de energie
recomanda aplicarea cadrului Joint Implementation.
Prin schemele de sprijin direct prin preturi, producatorul de energie
primeste, in baza unei reglementari nationale, un ajutor financiar direct sau
indirect (la energia produsa si incasata).
Mecanismele de ajutor direct prin preturi sunt de doua feluri, si anume:
sistemul cotelor si sistemul de preturi fixe.
In sistemul cotelor, pretul energiei din surse regenerabile se stabileste
astfel incat sa asigure concurenta reala intre producatorii de energie din
surse regenerabile. In acest scop se practica doua mecanisme:
- certificate verzi;
- cererea de oferta.
La certificatele verzi, mecanismul ofera posibilitatea vanzarii energiei la
un pret determinat de piata. Pentru finantarea costurilor suplimentare si
garantarea producerii cotei stabilite, fiecare consumator trebuie sa cumpere un
anumit numar de certificate verzi de la producatorii de energie din surse
regenerabile, pe baza unui procent sau a unei cote din productia/consumul total
al acestora de energie. Interesul consumatorului de a cumpara certificate verzi
la un pret convenabil dezvolta o piata secundara pe care intra in concurenta
producatorii de energie regenerabila.
Prin utilizarea mecanismului Cerere de oferta, statul lanseaza cereri de
oferte pentru furnizarea de energie, care se livreaza societatii de distributie
pe baza de contract, la pretul din oferta. Costul suplimentar rezultat din
cumpararea de energie se suporta de consumatorul final, prin intermediul unei
redevente speciale.
Sistemul de preturi fixe are un pret specific de cumparare a energiei, pe
care distribuitorul il plateste producatorului de energie. Statul nu fixeaza
plafoane sau cote intrucat acestea se determina indirect pe baza nivelului de
pret fixat. Mecanismul "primelor fixe" poate fi asimilat
"sistemului de preturi fixe".
Statul fixeaza o prima (bonus) al carui plafon este superior pretului
normal platit producatorilor de energie regenerabila. Daca pretul fix este
corelat cu pretul pietei de energie nu se creaza diferente mari intre regimul
pretului fix si al primei fixe. Pretul sau prima fixa se pot revizui, dupa caz,
pentru a influenta scaderea preturilor.
Ajutorul in favoarea investitiilor de capital consta in acordarea de
subventii pentru investitii de capital sau credite pentru echipamente. Plafonul
subventiei poate fi mai mare pentru tehnologii cu eficienta economica pe piata
(ex. sisteme de module fotovoltaice). Pentru tehnologii integrate pe piata (ex.
energia eoliana), subventiile se utilizeaza cu regularitate, insa plafonul
acestora este mai redus.
Masurile fiscale reprezinta un ajutor ce se poate acorda in mai multe
forme:
- exceptarea sau rambursarea taxelor pentru energie;
- reducerea cotei TVA la anumite tipuri de energie din surse regenerabile;
- exceptari fiscale la investitii in microcentrale energetice pentru valorificarea
surselor regenerabile;
- instituirea de taxe asupra emisiilor de SO2 si NO2 destinate, cu
prioritate, dezvoltarii energiei eoliene sau hidroelectrice.
Ajutorul pentru sectorul cercetare-dezvoltare este menit sa promoveze, in
exclusivitate, sursele regenerabile de energie.
Ajutorul indirect in favoarea producerii de energie din surse regenerabile
se acorda pentru punerea in aplicare de programe de reimpaduriri, plantatii cu
crestere rapida, utilizarea de biocarburanti pentru promovarea obtinerii de
biomasa, reciclarea deseurilor etc.
Directiva 2003/30/CE privind promovarea utilizarii biocarburantilor sau a
altor tipuri de carburanti din surse regenerabile ofera posibilitatea
substituirii combustibililor fosili in transportul rutier.
In cadrul Uniunii Europene se afla intr-un stadiu avansat propunerea de
elaborare a unei directive privind taxarea produselor energetice care prevede,
intre altele, aplicarea exceptarilor fiscale pentru sursele regenerabile de
energie.
Utilizarea surselor regenerabile de energie reprezinta o prioritate a
politicii energetice nationale si se realizeaza printr-un mecanism de sprijin
prin preturi, pe baza unui mediu legislativ stabil, de atragere a
investitorilor si accesul pe piata al producatorilor cu profituri rezonabile.
Sursele regenerabile se pot asimila unui "flux energetic
natural", fie ca se au in vedere sursele solare, eoliene, hidroenergie,
biomasa sau energia geotermala. Pe termen lung, implementarea Strategiei de
valorificare a surselor regenerabile de energie asigura oportunitati reale
pentru largirea bazei de productie si furnizare de energie, sursele
regenerabile fiind considerate energii curate, sustenabile si cu potential de
exploatare ridicat.
In cadrul Consiliului Mondial al Energiei se apreciaza ca participarea
semnificativa a surselor regenerabile la balanta energetica poate sa contribuie
la diversificarea ofertei pe o piata largita a energiei, reducerea emisiilor de
noxe si dezvoltarea durabila a unui sistem energetic national.
La Summit-ul Mondial de Dezvoltare Durabila de la Johannesburg, din august
2002, s-a propus participarea cu o cota globala a surselor regenerabile,
diversificarea surselor energetice primare si implementarea de tehnologii
energetice avansate, accesibile in toate statele pe baze contractuale reciproc
avantajoase, inclusiv pentru Romania.
PROGRAM ORIENTATIV DE VALORIFICARE A SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE IN
ROMANIA
______________________________________________________________________________
|N| Obiective | Resurse | Surse | Surse | Raspunde | Termene
|
|r| |financiare,|financiare|financiare| | estimative
|
| | | din care: | interne | externe | | de
|
|c| | | | |
|implementare|
|r| | | | | |
|
|t| | | | | |
|
|_|_______________|___________|__________|__________|_____________|____________|
|0| 1 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7
|
|_|_______________|___________|__________|__________|_____________|____________|
| Actiuni
|
|______________________________________________________________________________|
| 2
|
|______________________________________________________________________________|
|1|Programul de | | | |Ministerul |
|
| |masuri privind | | | |Economiei si |
|
| |valorificarea | | | |Comertului, |
|
| |surselor | | | |ICEMENERG, |
|
| |energetice | | | |autoritatile |
|
| |solare: | | | |locale, | |
| |- solar- | | | |rezidenti |
|
| |termal: | | | | |
|
| |7,34 mii tep; | 75 mil. | 25 mil. | 50 mil. | |- perioada
|
| | | Euro; | Euro; | Euro; | |2003 -
2010;|
| |16,00 mii tep; | 93 mil. | 33 mil. | 60 mil. | |- perioada
|
| | | Euro; | Euro; | Euro; | |2011 -
2015;|
| |- solar- | | | | |
|
| |fotovoltaic: | | | | |
|
| |1,5 MW; | 7,5 mil. | 2,5 mil. | 5 mil. | |- perioada
|
| | | Euro; | Euro; | Euro; | |2003 -
2010;|
| |9,5 MW; | 48 mil. | 18 mil. | 30 mil. | |- perioada
|
| | | Euro; | Euro; | Euro; | |2011 -
2015;|
|_|_______________|___________|__________|__________|_____________|____________|
| Studii de fezabilitate, instalatii pilot si demonstrative, proiecte de
|
| investitii solar-termal si solar-fotovoltaic;
|
|______________________________________________________________________________|
|2|Captatori | 15 mil. | 5 mil. | |Ministerul |- perioada
|
| |solari si | Euro | Euro; | |Economiei si |2003 -
2010;|
| |componente | | 10 mil. | |Comertului, |- perioada
|
| |auxiliare | | Euro; | |ANRE, ARCE, |2011 -
2015;|
| |(suprafata | | | |ICEMENERG |
|
| |totala: | | | | |
|
| |150.000 mp) | | | | |
|
|_|_______________|___________|__________|__________|_____________|____________|
| Instalarea de module solare pe baza de tehnologii fotovoltaice si
|
| termo-solare; |
|______________________________________________________________________________|
|3|Programul de | | | |Ministerul |
|
| |masuri privind | | | |Economiei si |
|
| |valorificarea | | | |Comertului, |
|
| |surselor | | | |autoritatile |
|
| |energetice | | | |locale, |
|
| |eoliene: | | | |societati |
|
| |- realizarea de|- circa 120| 40 mil. | 80 mil. |private, |- perioada
|
| |instalatii |mil. Euro; | Euro; | Euro; |societati |2003 -
2010;|
| |eoliene cu o | | | |mixte, |
|
| |capacitate | | | |rezidenti |
|
| |totala de circa| | | | | |
| |120 MW (putere | | | | |
|
| |instalata); | | | | |
|
| |- realizarea de|- circa 280| 80 mil. | 200 mil. | |- perioada
|
| |instalatii |mil. Euro; | Euro; | Euro; | |2011 -
2015;|
| |eoliene cu o | | | | |
|
| |capacitate | | | | |
|
| |totala de circa| | | | |
|
| |280 MW (putere | | | | |
|
| |instalata); | | | | |
|
|_|_______________|___________|__________|__________|_____________|____________|
| Studii de fezabilitate, instalatii pilot si demonstrative, proiecte de
|
| investitii eoliene;
|
|______________________________________________________________________________|
|4|Programul de | | | |Ministerul |
|
| |masuri privind | | | |Economiei si |
|
| |valorificarea | | | |Comertului, |
|
| |surselor | | | |HIDRO- |
|
| |hidroenergetice| | | |ELECTRICA, |
|
| |(< 10 MW - put.| | | |ISPH Apele | |
| |instalata) | | | |Romane, |
|
| |pentru | | | | |
|
| |furnizarea a | | | | |
|
| |6000 GWh/an: | | | | |
|
| |- unitati hidro|- circa | 75 mil. | 75 mil. | |- perioada
|
| |(120 MW - |150 mil. | Euro; | Euro; | |2003 -
2010;|
| |putere totala);|Euro; | | | |
|
| |- unitati hidro|- circa | 60 mil. | 60 mil. | |- perioada
|
| |(120 MW - |120 mil. | Euro; | Euro; | |2011 -
2015;|
| |putere totala);|Euro; | | | |
|
|_|_______________|___________|__________|__________|_____________|____________|
| Studii de fezabilitate, proiecte de executie, investitii directe in
|
| amenajari hidroenergetice de mica putere
|
|______________________________________________________________________________|
|5|Programul de | | | |Ministerul |
|
| |masuri privind | | | |Economiei si |
|
| |valorificarea | | | |Comertului, |
|
| |surselor | | | |Institutul |
|
| |energetice pe | | | |National al |
|
| |baza de biomasa| | | |Lemnului |
|
| |(biomasa- | | | |(INL), |
|
| |termal): | | | |Departamentul| |
| |- circa |- circa | 100 mil. | 140 mil. |de Mediu |- perioada
|
| |3.250 mii tep; |240 mil. | Euro; | Euro; | |2003 -
2010;|
| | |Euro; | | | |
|
| |- circa |- circa | 80 mil. | 120 mil. | |- perioada
|
| |3.490 mii tep; |200 mil. | Euro; | Euro; | |2011 -
2015;|
| | |Euro; | | | |
|
|_|_______________|___________|__________|__________|_____________|____________|
| Studii de fezabilitate, statii pilot si de demonstrare, proiecte de
|
| executie de valorificare energetica a biomasei
|
|______________________________________________________________________________|
|6|Programul de | | | |Ministerul |
|
| |masuri privind | | | |Economiei si |
|
| |valorificarea | | | |Comertului, |
|
| |surselor | | | |Ministerul |
|
| |energetice | | | |Sanatatii, |
|
| |geotermale: | | | |autoritatile |
|
| |- 17,5 mii tep;|- circa | 7,5 mil. | 7,5 mil. |locale |- perioada
|
| | |15 mil. | Euro; | Euro; |FORADEX |2003 -
2010;|
| | |Euro; | | | | |
| |- 23,9 mii tep.|- circa | 6 mil. | 6 mil. | |- perioada
|
| | |12 mil. | Euro; | Euro; | |2011 -
2015;|
| | |Euro. | | | |
|
|_|_______________|___________|__________|__________|_____________|____________|
| Studii de fezabilitate, explorari geotermale, statii pilot si
|
| experimentale, proiecte de investitii hidrogeotermale
|
|______________________________________________________________________________|