DECIZIE Nr.
984 din 8 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a constructiilor
zootehnice dezafectate, destinate cresterii, îngrasarii si exploatarii
animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate si a
celor ale art. 10 din Hotararea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 168/2001
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 527 din 28 iulie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor
zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării
animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate şi a
celor ale art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
168/2001, excepţie ridicată de comuna Lăcusteni, prin primar, şi Consiliul
Local al Comunei Lăcusteni în Dosarul nr. 548/185/2008 al Judecătoriei
Bălceşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere
a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001. In acest sens, arată că
reglementarea criticată, prin privarea proprietarului de dreptul de dispoziţie
asupra bunului, contravine normelor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi
(3) şi celor ale art. 136 alin. (5).
In ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002, având în vedere
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, pune concluzii de respingere ca
inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 15 octombrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 548/185/2008, Judecătoria Bălceşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în
valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii,
îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri
combinate dezafectate şi a celor ale art. 10 din Hotărârea Guvernului nr.
216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, excepţie ridicată de
comuna Lăcusteni, prin primar, şi Consiliul Local al Comunei Lăcusteni într-o
cauză având ca obiect răspundere contractuală.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, ar fi obligaţi să vândă
bunurile ce au făcut obiect al contractului de atribuire în folosinţă gratuită,
încheiat în temeiul actului normativ mai sus menţionat, către persoana cu care
a fost încheiat acest contract. Din acest motiv, apreciază că nu îşi pot exercita
liber atributul dispoziţiei asupra bunurilor proprietate privată, ceea ce aduce
atingere principiilor constituţionale ale garantării proprietăţii private şi
inviolabilităţii acesteia.
Judecătoria Bălceşti apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele
invocate de autorii excepţiei vizează interpretarea personală pe care aceştia o
dau textelor de lege criticate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice
dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum
şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 20 decembrie 2001, şi prevederile
art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
168/2001, hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
178 din 14 martie 2002.
Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prevederile
art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 au fost
modificate prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 23/2010 pentru modificarea
şi completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001
privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate
creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de
nutreţuri combinate dezafectate, lege publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 143 din 4 martie 2010, având următorul conţinut:
„(1) La expirarea termenului de maximum 5 ani
prevăzut în contractul de atribuire în folosinţă gratuită, fabrica de nutreţuri
combinate, construcţia zootehnică, terenul de sub acestea şi incintele aferente
se vând persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c), care le-au avut în folosinţă
gratuită, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, la un preţ
echivalent cu 10% din valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în
folosinţă gratuită, stabilită potrivit normelor metodologice."
Autorii excepţiei susţin că textele de lege criticate
contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (3)
referitoare la dreptul de proprietate privată şi ale art. 136 alin. (5)
potrivit cărora proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii
organice.
1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 168/2001, înainte de modificarea acestora, instanţa de
contencios constituţional s-a mai pronunţat, de exemplu prin Decizia nr. 1.298
din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 788 din 19 noiembrie 2009, Decizia nr. 838 din 8 iulie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 29 iulie 2008, sau prin
Decizia nr. 817 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008.
Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textul de lege
criticat instituia posibilitatea consiliilor locale de a opta, la expirarea
termenului prevăzut în contractul de atribuire în folosinţă gratuită sau după
efectuarea investiţiilor prevăzute în acest contract, pentru vânzarea bunurilor
aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale către asociaţiile
de crescători de animale, cu sau fără personalitate juridică, sau către
crescătorii de animale, persoane fizice ori juridice. Astfel, Curtea a
constatat că prevederile legale criticate, în acea formă, nu îngrădeau
prerogativa dispoziţiei dreptului de proprietate, înstrăinarea bunurilor fiind
subsecventă manifestării neechivoce a intenţiei titularului dreptului de a le
vinde.
In prezent însă, ca urmare a modificării textului de
lege criticat, Curtea constată că legiuitorul privează proprietarul, în speţă
consiliul local, de dreptul de dispoziţie asupra bunului, instituind astfel
pentru unităţile administrativ-teritoriale obligaţia de a înstrăina către
persoanele prevăzute la art. 2 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 168/2001 imobilele pe care acestea le-au avut în folosinţă gratuită,
respectiv „fabrica de nutreţuri combinate, construcţia zootehnică, terenul de
sub acestea şi incintele aferente", la un preţ echivalent cu 10% din
valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în folosinţă gratuită,
stabilită potrivit normelor metodologice.
Curtea reţine că situaţii asemănătoare au mai fost
supuse analizei Curţii Constituţionale cu prilejul soluţionării excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale,
precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical
sau a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi
art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor
aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.
Astfel, prin Decizia nr. 870 din 9 octombrie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie
2007, şi Decizia nr. 570 din 29 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că, „prin
înlăturarea posibilităţii autorităţilor publice locale de a dispune în mod
liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unităţilor
administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora,
se încalcă în mod vădit dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de
exercitare a prerogativei dispoziţiei, ca atribut ce ţine de esenţa dreptului
de proprietate".
Ca urmare, prin aceste decizii Curtea a constatat că a
fost adusă atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1)
şi (3), precum şi dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Pentru identitate de raţiuni, cele statuate în
deciziile mai sus amintite sunt valabile şi în prezenta cauză şi, astfel,
Curtea constată că prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 168/2001 sunt neconstituţionale.
2. In ceea ce priveşte excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr.
216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, aceasta este inadmisibilă,
deoarece, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra
excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a
unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare", astfel
încât o hotărâre a Guvernului nu poate forma obiectul controlului de
constituţionalitate.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Admite excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate,
destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a
fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, excepţie ridicată de comuna
Lăcusteni, prin primar, şi Consiliul Local al Comunei Lăcusteni în Dosarul nr.
548/185/2008 al Judecătoriei Bălceşti.
2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr.
216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, excepţie ridicată de aceiaşi autori
în acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului
şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora