HOTARARE   Nr. 248 din 27 mai 1994

pentru adoptarea unor masuri in vederea aplicarii Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunarii"

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 168 din  4 iulie 1994

    Guvernul Romaniei hotaraste:

    Art. 1
    Se aproba delimitarea zonelor functionale cu regim diferentiat de protectie de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", potrivit anexei nr. 1.
    Art. 2
    Se aproba Statutul de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", prevazut in anexa nr. 2.
    Art. 3
    Se numesc Consiliul stiintific si Colegiul executiv ale Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", in componenta prevazuta in anexa nr. 3.
    Art. 4
    Anexele nr. 1, 2 si 3 fac parte integranta din prezenta hotarare.

                PRIM-MINISTRU
              NICOLAE VACAROIU

                        Contrasemneaza:
                        Ministrul apelor, padurilor si
                        protectiei mediului,
                        Aurel Constantin Ilie

                        p. Ministru de stat,
                        ministrul finantelor,
                        Dan Mogos,
                        secretar de stat


    ANEXA 1
                 DELIMITAREA
zonelor functionale cu regim diferentiat de protectie de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

    1. Introducere
    1.1. In conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", zona de importanta ecologica nationala si internationala, cuprinde Delta Dunarii, saraturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la bratul Chilia pana la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentala a rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre.
    1.2. Teritoriul rezervatiei este delimitat in trei categorii de zone: zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.
    1.3. Zonele cu regim de protectie integrala sunt protejate, in mod obligatoriu, de zone tampon.
    2. Zone de regim de protectie integrala
    2.1. Rosca - Buhaiova (9.625 ha)
    a) Delimitare
    Zona Rosca-Buhaiova este situata in nordul depresiunii Matita-Merhei si este constituita dintr-un complex de lacuri, girle, japse, delimitat la nord  de bratul Cernovca intre confluenta cu canalul ocolitor al amenajarii piscicole Chilia si confluenta cu canalul Sulimanca; la est, de canalul Sulimanca intre bratul Cernovca si intrarea in lacul Merhei; la sud, de limita nordica a lacurilor Merhei si Merheiul Mic, canalul Rosca, canalul de legatura cu Lacul Dracului, limita nordica a lacurilor Dracului si Babina; la vest, de canalul Radacinoasele, canalul ocolitor al amenajarii piscicole Chilia pana la confluenta cu bratul Cernovca.
    b) Caracterizare ecologica
    Zona Rosca-Buhaiova figureaza pe lista rezervatiilor naturale din Romania inca din anul 1970, iar incepand din anul 1979 a fost declarata rezervatie a biosferei (impreuna cu Padurea Letea). Include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori si fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, marginea vestica a grindului marin Letea, marginea estica a grindului continental Chilia, girle naturale, terenuri inundabile, zaloage de salcii etc.). Nucleul acestei zone de regim de protectie integrala il constituie lacurile Rosca si Buhaiova. In mod corespunzator, si fauna acestei zone protejate prezinta o remarcabila diversitate reprezentata de mamifere: vidra, nurca, hermelina, bizam, caine enot, vulpe, mistret etc., de fauna ornitologica : prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, aproape majoritatea speciilor de anatidae si paseriforme caracteristice deltei, precum si a faunei de nevertebrate.
    Aceeasi bogata diversitate este prezenta si sub aspectul lumii vegetale, in ciuda aparentei de monotonie conferita de specia dominanta: stuful. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb si galben), piciorul cocosului, Hydrocharis, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes raloides. In apele sarace in nitrati, din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri, apar plantele carnivore Utricularia si Aldrovanda. Flora submersa este alcatuita din majoritatea speciilor cunoscute si din alte ape continentale. In stufarisurile compacte se concentreaza aproape toata flora europeana de plante amfibii, reprezentative fiind, printre altele: Dyroperis thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex Denanthe etc., dar si specii rare ca: Acorus calanus sau Calla palustris.
    2.2. Padurea Letea (2.825 ha)
    a) Delimitare
    Zona de regim de protectie integrala Letea este asezata pe grindul cu acelasi nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitata la nord de limita sudica a lacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, pana la circa 1,5 km nord de localitatea C.A. Rosetti, la sud, de la drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, pe o linie dreapta nord-est - sud-vest, pe distanta de circa 2 km si apoi spre vest, pe o distanta de circa 2 km pana la limita sudica a Hasmacului Ivancea, la vest, de limita vestica a formatiunilor forestiere ale grindurilor Letea.
    b) Caracterizare ecologica Zona forestiera naturala  Letea a fost pusa sub ocrotire inca din anul 1930, devenind rezervatie naturala in anul 1938. Ocupa un relief putin inalt fata de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu Litoralul, care gazduiesc padurea cu acelasi nume ce reprezinta un tip particular de vegetatie. Padurea care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fisii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisae), parul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) si altele. O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor, cataratoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. Padurea se extinde in mod natural prin speciile de avangarda Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (catina osie) si Hippophae ramnoides (catina alba) care in unele portiuni, catre Litoral, se dezvolta luxuriant, alcatuind adevarate baraje impenetrabile. In covorul vegetal se intilnesc, de asemenea, si alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya si Merendera sobolifera (brindusa de nisip).
    Fauna este reprezentata de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus, Milvus migrans, Bubo bubo, de cateva raritati herpatologice: Eremuias arguta, Vipera ursini renardi, precum si de circa 1.600 specii de entomofauna identificate pana in prezent.
    2.3. Lacul Raducu (2.500 ha)
    a) Delimitare
    Zona cu regim de protectie integrala Lacul Raducu este situata in partea centrala a deltei maritime si in sudul formatiunilor de grinduri Letea, fiind delimitata, la sud, de Dunarea Veche, de la Canalul Magearu pinal al grindul Hudac, la vest, de grindul Hudac pana la intalnirea cu grindul Raducu si, in continuare, pana la garla fara nume, la nord, de garla temporara dintre grindul Raducului si grindul Parului, la nord-est, de grindul Parului pana la canalul Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindul Parului pana la Dunarea Veche.
    b) Caracterizare ecologica
    Zona cuprinde lacuri cu apa dulce alimentate din ultimul brat al marelui "M", situate intr-o zona tipica de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia si Sulina. Bazinele acvatice sunt anturate de grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica si Agropyrum elongatum, pajisti stepice cu Salix repens si Euphorbia secueriana, sau arii de depresionare cu apa temporara caracterizata de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Raducu si Raduculet gazduiesc o ihtiofauna specifica zonei, bine reprezentata si protejata prin izolarea bazinelor respective.
    2.4. Lacul Nebunu (115 ha)
    a) Delimitare
    Zona este situata in complexul lacustru Sontea-Furtuna, cuprinzand lacul Nebunu si zona adiacenta, delimitata de garla Sontea la sud si de limitele lacului Nebunu, la vest, nord si est.
    b) Caracterizare ecologica
    Lacul Nebunu si imprejurimile sale constituie o zona lacustra de mica intindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate in aceasta zona conditii bune de cuibarit pentru anatidae si pentru hrana limicolelor, in lunile de vara. Datorita izolarii sale, lacul asigura conditii optime de reproducere si crestere pentru ihtiofauna specifica lacurilor de intindere redusa si adancime mica.
    2.5. Vatafu-Lungulet (1.625 ha)
    a) Delimitare
    Zona este situata in complexul lacustru Rosu-Puiu cuprinzand bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculet etc. Este delimitata, la nord, de canalul Vatafu-Imputita, la est si sud-est, de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de japsa Vatafu, de la canalul Vatafu-Imputita la lacul Lumina.
    b) Caracterizare ecologica
    Zona a fost selectionata pe considerentul ca aceasta cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japse, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori si fixati, pajisti halofile si este caracterizata, in principal, prin existenta biocenozelor adaptate la conditiile de viata eurihaline. Complexul de lacuri si grinduri fluvio-marine reprezinta, de asemenea, prin formatiunile de plauri, flora si fauna specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important loc de cuibarit pentru stircul pitic si cormoranul mic in colonii mixte de ardeidae, precum si pentru conservarea pajistilor halofile.
    2.6. Padurea Caraorman (2.250 ha)
    a) Delimitare
    Zona forestiera Caraorman ocupa partea centrala a grindului cu acelasi nume, grind de origine marina, fiind delimitata la est de grindul Hrusca, la sud, de o limita situata a circa 1 km distanta de lacul Erenciuc, la vest, de limita estica a dunelor mobile de nisip, limita situata la distanta de circa 750 m de linia de inalta tensiune, la nord, de canalul Litcov.
    b) Caracterizare ecologica
    Zona cu regim de protectie integrala Caraorman cuprinde cele mai dezvoltate si reprezentative dune denudate din delta si padurea Caraorman dezvoltata, indeosebi in partea sudica a grindului. Nucleul valoros, in suprafata de circa 700 ha cuprinde, alaturi de un variat arboret de lunca format din plop, frasin si stejar, subarboret de zalog, Salix, Tamarix etc. Extremitatea sudica a padurii pastreaza exemplare monumentale de stejari, cu diametre intre 4,20 - 4,70 m. Ca si in padurea Letea, asociatiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate, indeosebi insecte si vertebrate-mamifere. Ca avifauna, padurea gazduieste indeosebi vulturul codalb (Haliacetus albicilia) si corbul (Corvus corax).
    2.7. Saraturi Murighiol (87 ha)
    a) Delimitare
    Zona Saraturi este situata intre localitatile Murighiol si Plopu, fiind delimitata la est de localitatea Murighiol, la sud, de soseaua Plopu-Murighiol si la vest si nord, de dealurile Murighiolului.
    b) Caracterizare ecologica
    Lacul Saraturi Murighiol este situat in terasa Dunarii, are o lungime de circa 2 km si o latime maxima de 500 m. Apele  lacului sunt puternic salinizate de tip cloro-sulfatic, caracterizate prin marea bogatie de zoo- si fitoplancton. Complexul salmastru gazduieste colonii de sternide unde cuibareste abundent piciorongul (Himantopus himantopus), ciocintorsul (Recurvirostra avosetta), podiceps nigricolis, rata (Netta rufina) si unde mai cuibareste inca Charadrius alexandrinus. In timpul iernii, inghetul tardiv al luciului de apa (datorat caracterului salmastru) determina o mare concentrare a limicolelor care gasesc aici adapost si hrana abundenta.
    2.8. Arinisul Erenciuc (50 ha)
    a) Delimitare
    Zona Erenciuc cuprinde arinisul situat de o parte si de alta a canalului de acces in lacul Erenciuc, fiind delimitata la sud, de bratul Sfantu Gheorghe, la nord, de lacul Erenciuc, limitele estica si vestica fiind limitele suprafetei forestiere.
    b) Caracterizare ecologica
    Aceasta zona este singura zona forestiera din delta in care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvolta compact. In arinis cuibareste vulturul codalb (Haliaetus alibicilla) care gaseste conditii optime de adapost.
    2.9. Insula Popina (98 ha)
    a) Delimitare
    Insula Popina este situata in nordul lacului Razim, in apropierea amenajarilor piscicole Iazurile si Sarinasuf si a localitatii Iazurile.
    b) Caracterizare ecologica
    Insula Popina reprezinta un rest de grind continental stincos care constituie un loc important de popas al pasarilor migratoare si de cuibarit pentru califarul alb (Tadorna tadorna). Primavara, in aceasta zona cu vegetatie saraca si pitica se pot intalni pasari de mlastina (codobaturi venite din Congo), pasari de padure: privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocarlia de Baragan (Melanocorhypha colandro) etc. Izvoarele termale care picheteaza bordul nordic al insulei (inca nestudiate) confera insulei un plus de interes stiintific. Fauna de nevertebrate (de asemenea, insuficient studiata) cuprinde  raritati ca paianjenul veninos "vaduva neagra" (Lactrodextra) si miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).
    2.10. Sacalin - Zatoane (21.410 ha)
    a) Delimitare
    Zona Sacalin-Zatoane cuprinde complexul de lacuri, girle si grinduri, fiind situata in partea de sud a insulei Dranov, in suprafata totala de circa 19.340 ha, si zona de melea cuprinsa intre insulele Sacalinul Mare, Sacalinul Mic si limita continentala a Deltei Dunarii, in suprafata de circa 2.070 ha. Zona este delimitata la nord-est de bratul Sfantu Gheorghe, de la km 5 pana la insulele Sacalin, ocolind prin est si sud insulele Sacalin, pana la extremitatea lor sud-vestica, la sud-vest, de o linie conventionala intre extremitatea sud-vestica a insulelor Sacalin pana la zona Mocirla si in continuare de tarimul marin, pana la cherhanaua Perisor, la vest de canalul Perisor, de la cherhanaua Perisor pana la confluenta cu canalul Tarita. Limita nord-vestica este reprezentata de canalul Tarita, pana la confluenta cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol pana la confluenta cu canalul Palade, de canalul Palade pana la confluenta cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz pana la confluenta cu canalul Buhaz-Zaton si de canalul Buhaz-Zaton pana la confluenta cu bratul Sfantu Gheorghe, ocolind pe la est platforma cherhanalei.
    b) Caracterizare ecologica
    Situata in estul depresiunii Dranov, zona Sacalin-Zatoane este una dintre cele mai vechi parti ale deltei fluvio-marine, caracterizata printr-o succesiune de grinduri marine tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternind cu lacuri putin adanci sau izolate si de o interpatrundere a apelor marine (pe girle cu deschidere directa in mare) cu cele fluviale (prin canale si girle). Cele doua lacuri principale, Zatonul Mic si Zatonul Mare, din cauza abraziunii marine isi largesc continuu legatura cu Marea Neagra. Lacurile ofera conditii ideale pentru cuibaritul lebedei mute si pentru hrana speciilor limicole, abundente, de asemenea, si pe insula Sacalin, unde se afla si cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atat luciile de apa cat si grindurile si plaja litorala sunt locuri de maxima concentrare a ornitofaunei in timpul migratiei de primavara - toamna. Insula Sacalin, in forma de semiluna, alcatuita din nisip amestecat cu cochilii, saraca in vegetale de saratura, reprezinta zona cea mai importanta de nidificare, premigratie si migratie, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa 100, si care 14 specii cuibaresc aici.
    2.11. Periteasca - Leahova (4.125 ha)
    a) Delimitare
    Zona Periteasca-Leahova este situata in zona sudica a rezervatiei, fiind delimitata la nord-est de canalul Periteasca, intre Marea Neagra si Lacul Razim, la nord, de lacul Razim, de la canalul Periteasca pana la insula Bisericuta inclusiv, la vest, de lacul Golovita de la insula Bisericuta pana la Gura Portitei, la sud si sud-est, de garla Portita si tarmul Marii Negre, intre cherhanalele Portita si Periteasca, exclusiv cele doua cherhanale si campingul Portita.
    b) Caracterizare ecologica
    Situata in complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezinta un mozaic de grinduri usor halofile si lacuri putin adanci (Periteasca, Cosna, Pahome, Ranec, Leahova), aflate intr-un proces de continua indulcire dupa inchiderea Gurii Portita si consolidarea plajei litorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scaldate de apele marii sau ale lacului Razim, precum si biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitatii. Este o zona predilecta pentru cuibaritul speciilor limicole, a califarilor (insula Bisericuta), cat si pentru laridae si sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas si hranire oaspetii de iarna cat si pentru alte specii (indeosebi in timpul migratiei de toamna). De asemenea, este refugiul preferat in migratia diurna pentru populatie Branta ruficolis (gisca cu git rosu) pe durata popasului in Dobrogea. Insula Bisericuta (insula stincoasa, avanpost al reliefului predeltaic) domina, alaturi de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim si Golovita.
    2.12. Capul Dolosman (125 ha)
    a) Delimitare
    Este reprezentata de extremitatea estica a promontoriului Dolosman din apropierea localitatii Jurilovca cuprinzand amplasamentul ruinelor cetatii greco-romane Argamum (sec. V i.e.n.) si zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, pana la priza statiei de pompare pentru irigatii Salcioara.
    b) Caracterizare ecologica
    Zona este importanta pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibaritul lastunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum si pentru protectia dihorului patat (Vormela perpegusna) si a sarpelui rau (Coluber jugularis) si a sarpelui de apa. Zona are si importanta arheologica, existand aici vestigii ale vechilor civilizatii.
    2.13. Grindul Lupilor (2.075 ha)
    a) Delimitare
    Zona Grindul Lupilor este situata in partea de sud a rezervatiei fiind delimitata la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud si sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul Golovita.
    b) Caracterizare ecologica
    Datorita pozitiei sale, intre lacurile Razim si Sinoie, avand cotele reliefului reduse (0,5-1,5 m altitudine) si o vegetatie specifica solurilor nisipoase de origine marina, zona reprezinta un important refugiu de cuibarit si hranire a pasarilor. Indeosebi in perioada migratiei de toamna, zona devine o impresionanta concentrare a faunei ornitologice si, in special, a oaspetilor de iarna (giste, rate), deoarece in lacul Sinoie apa este mai sarata la sud de grindul Lupilor decat la nord, spre Razim. Datorita cotelor reduse si a conditiilor favorabile, zona are si o mare importanta pentru reproducerea naturala a pestilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salau (Stizostedion lucioperca), platica (Abramis brama) etc.
    2.14. Istria-Sinoie (400 ha)
    a) Delimitare
    Zona Istria-Sinoie este amplasata in partea sud-vestica a rezervatiei, in extremitatea nord-estica a grindului Saele si cuprinde promontoriul constituit din sisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria si o portiune din grindul Saele, situata intre soseaua Cetatea Histria-Satul Nuntasi si partea estica a grindului Saele avand o lungime spre sud de circa 6 km si o latime cuprinsa intre 1.300 m sore nord si 300 m sore sud.
    b) Caracterizare ecologica
    In zona exista o mare varietate de specii de pasari: califarul alb (Tadorna tadorna), rate, giste etc., uneori aparind si specii noi pentru tara noastra. Zona prezinta si o valoare arheologica deosebita. Cetatea Histria a fost infiintata in anul 657 i.e.n. de grecii din Milet datorita, printre altele, si bogatiei in peste a acestei zone.
    2.15. Grindul Chituc (2.300 ha)
    a) Delimitare
    Zona grindul Chituc este situata in extremitatea sudica a rezervatiei. Cuprinde partea nordica, cea mai recenta parte (in formare) a grindului cu acelasi nume, cel mai mare grind care fragmenteaza sau delimiteaza complexul lacustru Razim-Sinoie. Este formata dintr-o aglomerare de lacuri mici, delimitata la nord-est de borna hidrografica 13, la sud de borna hidrografica 10. Limita sud-vestica este data de o linie conventionala intre borna hidrografica 10 si malul lacului Sinoie, la circa 1,5 km sub punctul Chituc Sinoie. Limita nord-vestica este lacul Sinoie iar limita sud-estica este drumul de acces la cherhanaua Periboina, paralel cu tarmul Marii Negre, intre bornele hidrografice 10 si 13.
    b) Caracterizare ecologica
    Zona este valoroasa pentru configuratia morfologica caracterizata de succesiunea de cordoane, dune si lacuri, cu predominanta acestora din urma, orientate pe o directie piezisa pe linia actuala a tarmului si avand o dispozitie in evantai. Vegetatia este caracteristica zonelor litorale cu sol nisipos saraturat. Are importanta in migratia pasarilor si pentru iernatul acestora, apele salinizate din zona inghetind la temperaturi mai joase.
    2.16. Lacul Rotundu (228 ha)
    a) Delimitare
    Lacul Rotundu este situat in complexul lacustru Somova-parches, in partea vestica a complexului. Zona este delimitata la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordica a lacului Rotundu.
    b) Caracterizare ecologica
    Lacul Rotundu este un lac tipic de lunca din zona inundabila a Dunarii, complexul lacustru Somova-parches fiind ultima zona de acest fel neafectata de indiguiri. Zona lacului Rotundu prezinta interes deosebit, fiind reprezentativa pentru studiul si conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum si pentru reproducerea ciprinidelor.
    2.17. Lacul Potcoava (652 ha)
    a) Delimitare
    Cuprinde zona dintre lacurile Babintii Mari, Babintii Mici si Potcoava, inclusiv lacul Potcoava, fiind situata intre lacurile Gorgova si Obretinul Mic, limita nordica fiind paralele cu bratul Sulina. La est, limita, este reprezentata de zona de zavoaie si mlastini situate pe limita estica a lacului Potcoava, la sud, de limita lacului Potcoava, iar la vest, de limita lacurilor Barbintii Mari si Barbintii Mici.
    b) Caracterizare ecologica
    Zona se caracterizeaza prin existenta unei colonii mixte de stirci si tiganusi, egrete si cormorani mici. Constituie un loc de cuibarit pentru stircul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), rata pestrita (Anasstrepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu git rosu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum si loc de hranire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stirc, egreta, rata lingurar, soim dunarean etc. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline si mistreti. Fauna piscicola este reprezentata de o serie de specii periclitate - caracuda, linul.
    2.18. Lacul Belciug (110 ha)
    a) Delimitare
    Zona cu regim de protectie integrala lacul Belciug este situata in insula Dranov, in ultima meandra a bratului Sfantu Gheorghe (km 20 - km 25) si cuprinde lacul pripriu-zis, in limitele malurilor, la nivelurile maxime ale Dunarii.
    b) Caracterizare ecologica
    Datorita izolarii si adancimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabil pentru conservarea unor specii ale faunei piscicole in pericol de disparitie (caracuda, lin, vaduvita). S-au creat ecotipuri de pesti. Zona este, de asemenea, si un important loc de hranire pentru numeroase specii ale faunei ornitologice, reprezentate de stirci, egrete, rate etc. In stufarisurile inconjuratoare s-a semnalat cuibarind cocorul, specie amenintata cu disparitia.
    3. Zone tampon
    3.1. Matita-Merhei-Letea (22.560 ha)
    Protejeaza zonele cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova, Padurea Letea si Lacul Raducu, avand urmatoarea delimitare:
    - la est, limita vestica a amenajarii piscicole Popina, pana in dreptul localitatii Sfistofca;
    - la sud, limita de nord a localitatii Sfistofca, drumul de legatura intre aceasta si localitatea C.A. Rosetti, limita de nord a localitatii C.A. Rosetti, drumul de legatura intre aceasta si localitatea Letea, pe limita de nord si de est a acestei localitati, apoi malul drept al canalului Magearu pana la Dunarea Veche, pe malul drept al acestuia, pana la canalul Bogdaproste si pe acesta, ocolind pe la sud zona lacustra Bogdaproste - Trei Iezere - Covaliova pana la canalul Eracle;
    - la vest, canalul Eracle, garla lui Iacob, canalul Bahrova, canalul Pardina, pana la canalul Radacinoasele, malul dinspre amenajare al canalului amenajarii piscicole Chilia pana la bratul Cernovca;
    - la nord, bratul Cernovca pana la garla Sulimanca, pe la sud de localitatea Periprava pana la pepiniera piscicola Popina.
    3.2. Sontea (12.500 ha)
    Protejeaza zona cu regim de protectie integrala Lacul Nebunu si are urmatoarea delimitare:
    - la nord, bratul Chilia, pe malul sau drept, de la confluenta cu canalul M 36 pana la intrarea in canalul ocolitor Stipoc, canalul adiacent digului de sud al incintei Pardina si amenajarea piscicola Stipoc pana la canalul Razboinita;
    - la est, canalul Razboinita;
    - la sud, garla Sontea, limita nordica a lacului Furtuna, canalul Corciovata, garla Papadia, limita de nord a incintei Papadia, canalul Arhipenco, limita de nord a localitatii Ilganii de Sus si a padurii adiacente bratului Sulina si bratului Tulcea pana la canalul M 36;
    - la vest, canalul navigabil M 36.
    3.3. Caraorman (13.830 ha)
    Protejeaza zonele cu regim de protectie integrala Padurea Caraorman si Arinisul Erenciuc si are urmatoarea delimitare:
    - la nord, canalul Litcov pana la canalul navigabil Crisan-Caraorman;
    - la est, canalul Crisan-Caraorman, limita vestica a localitatii Caraorman, limita estica a complexului de grinduri nisipoase Hrusca-Porotca pana la bratul Sfantu Gheorghe;
    - la sud, malul sting al bratului Sfantu Gheorghe si al canalelor de rectificare a acestuia, pana la garla Perivolovca;
    - la vest, garla Perivolovca-Isacova pana la canalul Litcov.
    3.4. Lumina - Vatafu (13.460 ha)
    Protejeaza zona cu regim de protectie integrala Vatafu-Lungulet si are urmatoarea delimitare:
    - la nord, limita nordica a lacului Iacub, canalul Litcov-Imputita si garla Imputita - malul de nord pana la canalul Busurca;
    - la est, canalul Rosu-Imputita, limita de nord a lacului Rosu, canalul Puiu-Rosu, limitele de est-nord-vest ale lacului Puiu, canalul Caraorman cu ocolirea A.P. Caraorman prin est, pana la canalul nou Crisan-Caraorman;
    - la vest, limita de vest a lacului Iacub.
    3.5. Dranov (21.760 ha)
    Protejeaza zonele cu regim de protectie integrala Sacalin-Zatoane si lacul Belciug si are urmatoarea delimitare:
    - la nord-est, malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, de la gura canalului Dranov si al canalelor de rectificarea a bratului Sfantu Gheorghe pana la canalul Buhaz-Zaton si apoi, in continuare, incluzand Ostrovul Mare, pana la Marea Neagra zona de tampon marina;
    - la sud, canalul Buhaz-Zaton, canalul Buhaz, canalul Palade, canalul Crasnicol, canalul Tarita pana la canalul Perisor;
    - la vest, canalul Dranov pana la priza cu bratul Sfantu Gheorghe.
    3.6. Saraturi-Murighiol (5 ha)
    Protejeaza zona cu regim de protectie integrala cu acelasi nume si este formata dintr-o banda avand latimea de 10 m in jurul lacului.
    3.7. Lacul Rotundu (1.240 ha)
    Protejeaza zona cu regim de protectie integrala lacul Rotundu si are urmatoarea delimitare:
    - la nord, limita sudica a padurii de pe malul drept al Dunarii pana la cherhana (garla noua);
    - la est, garla noua si limita de est a ghiolului Saun;
    - la sud si vest, contactul Podisului Dobrogean cu zona palustra Saun pana la limita sudica a padurii.
    3.8. Insula Popina (260 ha)
    Protejeaza zona cu regim de protectie integrala cu acelasi nume si cuprinde o banda ce inconjoara insula spre lacul Razim, avand o latime de circa 500 m distanta de malul insulei.
    3.9. Capul Dolosman (28 ha)
    Protejeaza zona cu regim de protectie integrala cu acelasi nume, avand urmatoarea delimitare:
    - la nord-est, zona cu regim de protectie integrala Capul Dolosman;
    - la sud, malul lacului Razim;
    - la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Dolosman.
    3.10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha)
    Protejeaza zonele cu regim de protectie integrala grindul Lupilor, Istria-Sinoie si grindul Chituc, avand urmatoarea delimitare:
    - la nord, limita lacului Ceamurlia spre Podisul Dobrogean pana la lacul Golovita, apoi o linie curba pana la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia pana in grindul Lupilor si apoi pe latura dinspre nord  acestuia pana la litoralul Marii negre;
    - la est, litoralul Marii Negre pana la grindul Plantatiei (grindul Chituc);
    - la sud, grindul Plantatiei, limita sudica a lacului Sinoie, plantatiile din zona de nord a localitatii Vadu, limita sudica a lacului Tuzla;
    - la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntasi, malul vestic al lacului Istria, zona "Movilele Dese" apoi limita zonelor palustre pana la movila Sinoie (punctul "la Stanca") si, in continuare, pe malul vestic al lacului Zmeica si al lacului Golovita (capul Negru) si malul vestic al lacului Ceamurlia pana in dreptul localitatii Ceamurlia de Jos.
    3.11. Lacul Potcoava (2.937 ha)
    Protejeaza zona cu regim de protectie integrala cu acelasi nume, avand urmatoarele limite:
    - la nord, malul drept al bratului Sulina;
    - la est, canalul Malafeica;
    - la sud, canalul Litcov, de la confluenta cu canalul Malafeica la garla Babinti;
    - la vest, garla Babinti pana la bratul Sulina.
    3.12. Periteasca-Leahova (210 ha)
    Protejeaza zona cu regim de protectie integrala, cu acelasi nume, avand urmatoarele limite:
    - la est, malul estic al canalului Periteasca, de la lacul Razim la tarmul Marii Negre;
    - la sud, zona tampon marina;
    - la vest si nord, o banda avand latimea de circa 100 m spre lacul Golovita si spre lacul Razim pana la canalul Periteasca.
    3.13. Zona tampon marina (103.000 ha)
    Cuprinde zona dintre tarmul Marii Negre si izobata de 20 m. Limita de nord a zonei este bara Sulina, iar cea de sud este reprezentata de o linie paralela cu Paralela, cu baza in grindul Chituc, in dreptul extremitatii de sud a lacului Sinoie ce intilneste izobata de 20 m.
    4. Zone economice
    Zonele economice cuprind suprafetele amenajate in diverse scopuri si cele din regim liber de inundatii care nu sunt mentionate in grupele 2 si 3 (respectiv zonele cu regim de protectie integrala si tampon) si care sunt incluse in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".
    5. Recapitulatia suprafetelor

  SUPRAFATA TOTALA :                             - 580.000 ha
   din care :
  5.1. Zone cu regim de protectie
       integrala - total :                       -  50.600 ha
   din care :
  - Rosca-Buhaiova                               -   9.625 ha
  - Letea                                        -     825 ha
  - Raducu                                       -   2.500 ha
  - Nebunu                                       -     115 ha
  - Vatafu-Lungulet                              -   1.625 ha
  - Caraorman                                    -   2.250 ha
  - Saraturi-Murighiol                           -      87 ha
  - Erenciuc                                     -      50 ha
  - Popina                                       -      98 ha
  - Sacalin-Zatoane                              -  21.410 ha
  - Periteasca-Leahova                           -   4.125 ha
  - Dolosman                                     -     125 ha
  - Grindul Lupilor                              -   2.075 ha
  - Istria-Sinoie                                -     400 ha
  - Grindul Chituc                               -   2.300 ha
  - Rotundu                                      -     228 ha
  - Potcoava                                     -     652 ha
  - Belciug                                      -     110 ha
  5.2. Zone tampon - total :                     - 223.300 ha
   din care :
  - Matita-Merhei-Letea                          -  22.560 ha
  - Sontea                                       -  12.500 ha
  - Caraorman                                    -  13.830 ha
  - Lumina-Vatafu                                -  13.460 ha
  - Dranov                                       -  21.760 ha
  - Saraturi-Murighiol                           -       5 ha
  - Rotundu                                      -   1.240 ha
  - Popina                                       -     260 ha
  - Dolosman                                     -      28 ha
  - Zmeica-Sinoie                                -  31.510 ha
  - Potcoava                                     -   2.937 ha
  - Periteasca-Leahova                           -     210 ha
  - Zona tampon marina                           - 103.000 ha
  5.3. Zone economice - total :                  - 306.100 ha
      din care :
  - reconstructie ecologica - total              -  11.425 ha.

    ANEXA 2

                     STATUTUL
organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    In baza prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" se infiinteaza Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", denumita in continuare Administratia rezervatiei, institutie publica cu personalitate juridica , aflata in subordinea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pentru administrarea patrimoniului natural, refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice ce intra in componenta Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", denumita in continuare rezervatie.
    Art. 2
    Activitatea Administratiei rezervatiei se desfasoara in temeiul prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", ale legislatiei in vigoare si al conventiilor internationale la care Romania este parte privind protectia factorilor de mediu, a florei si faunei, a cadrului natural si resurselor naturale regenerabile, precum si pe baza prevederilor prezentului statut.
    Art. 3
    Valoarea patrimoniului natural al rezervatiei este recunoscuta prin includerea acestuia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului "Omul si Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa. Conventia Ramsar (septembrie 1991), si prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991).
    Art. 4
    Administratia rezervatiei detine in patrimoniul sau cladiri, mijloace de transport pe apa si pe uscat, alte mijloace fixe si fonduri circulante, care ii permit desfasurarea intregii activitati.
    Art. 5
    Obiectul de activitate al Administratiei rezervatiei il constituie crearea si aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea si protectia diversitatii biologice din ecosistemele naturale ale rezervatiei, pentru dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice in corelatie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme.
    In realizarea obiectului sau de activitate, Administratia rezervatiei exercita si atributiile de autoritate teritoriala de mediu, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

    CAP. 2
    Atributiile, organizarea si functionarea Administratiei rezervatiei

    Art. 6
    Administratia rezervatiei are urmatoarele atributii:
    a) evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica, elaboreaza strategia de conservare si redresare si asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii;
    b) stabileste si aplica masurile de refacere a ecosistemelor deltaice deranjate sau distruse prin:
    - executarea proiectelor de reconstructie ecologica;
    - emiterea ordinelor de prohibitie locale sau pe intreaga rezervatie;
    - elaborarea listei speciilor periclitate, in vederea protectiei acestora si a fondului existent in rezervatie;
    - identificarea si protectia zonelor populate de specii salbatice din flora si fauna amenintata si a zonelor preferate de speciile migratoare;
    - combaterea actiunilor de capturare, detinere si ucidere a faunei salbatice in perioadele de prohibitie;
    - protectia zonelor de reproducere, repaus si hranire a faunei;
    - prevenirea utilizarii mijloacelor neselective de capturare a faunei;
    c) identifica, delimiteaza si propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei si introduce marcaje si semnale avertizoare pentru limitarea actiunilor perturbatoare;
    d) elaboreaza propuneri de reglementari in domeniul protectiei mediului si al valorificarii resurselor naturale din rezervatie;
    e) indeplineste functia de autoritate de mediu pe teritoriul rezervatiei si emite acordul si autorizatia de mediu privind desfasurarea activitatilor economice si sociale;
    f) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, pentru conservarea patrimoniului cultural al populatiei locale, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie;
    g) avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism ale localitatilor de pe teritoriul rezervatiei;
    h) coopereaza cu organismele internationale si institutiile interesate din tara si din strainatate, promoveaza activitati de cooperare in cercetarea stiintifica, in realizarea de schimburi de informatii si activitati comune de protectie si refacere a intregului sistem Dunare - Delta Dunarii si a zonelor invecinate din Marea Neagra;
    i) organizeaza actiunile de informare, educatie si propaganda ecologica;
    j) stabileste locurile si conditiile de desfasurare a activitatii de vanatoare si pescuit sportiv, autorizeaza desfasurarea acestor activitati si limiteaza perioadele de practicare a vanatorii cu capcane selective si zonele in care se pot utiliza acestea;
    k) stabileste regulile de acces si de deplasare a barcilor, a ambarcatiunilor si a navelor fluviale  pe canalele, girlele si lacurile rezervatiei, a mijloacelor de transport terestru pe caile rutiere din perimetrul rezervatiei de catre aeronave, din punct de vedere al protectiei mediului;
    l) efectueaza controlul in porturi si la instalatiile portuare aflate pe teritoriul rezervatiei privind respectarea normelor de protectie a mediului precum si a celor stabilite la lit. d), e) si j);
    m) organizeaza sistemul de informare asupra aparitiei unor poluari accidentale sau intentionate;
    n) organizeaza sistemul operativ de supraveghere a calitatii factorilor de mediu;
    o) controleaza gestionarea deseurilor, indeosebi a celor toxice si periculoase, si depozitarea, tratarea, neutralizarea sau indepartarea lor din perimetrul rezervatiei, precum si eliminarea, de pe teritoriul rezervatiei, a utilajelor terestre si navale deteriorate, abandonate sau scoase din uz;
    p) propune spre aprobare Consiliului Judetean Tulcea tarifele de autorizare pentru practicarea activitatilor economice (cu exceptia navigatiei si a activitatilor conexe acesteia de pe cele trei brate ale Dunarii), de turism si agrement de catre populatia locala, persoanele fizice sau juridice interesate, pe teritoriul aflat in patrimoniul Administratiei rezervatiei, pe care le si aplica;
    r) propune spre aprobare Consiliului Judetean Tulcea tarifele de autorizare pentru practicarea activitatilor economice (cu exceptia navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe cele trei brate ale Dunarii), de turism si agrement de catre persoane fizice sau juridice, pe teritoriul apartinand domeniului public ori privat, local sau judetean;
    s) organizeaza, potrivit legii, concesionarea valorificarii resurselor naturale regenerabile;
    t) atrage populatia locala, societatile comerciale si alte institutii in activitatile de protectie, conservare si reconstructie ecologica;
    u) colaboreaza cu autoritatile administratiei locale, cu comisiile interdepartamentale, cu Regia Autonoma a Apelor, "Apele Romane" si cu Regia Autonoma a Padurilor "Romsilva" in realizarea obiectivelor sale si apararea impotriva calamitatilor sau catastrofelor;
    v) exercita controlul asupra aplicarii prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", a legislatiei in vigoare privind protectia mediului, a florei si faunei terestre si acvatice, a prezentului statut si a prevederilor actelor de reglementare emise de Administratia rezervatiei si aplica sanctiunile prevazute de acestea pe teritoriul rezervatiei;
    x) propune spre aprobare Consiliului Judetean Tulcea tarifele de autorizare pentru a acorda populatiei locale dreptul de valorificare a resurselor naturale regenerabile (practicarea agriculturii, a albinaritului, a pasunatului, a recoltarii fanului etc.) de pe terenurile iesite temporar de sub ape, aflate in patrimoniul Administratiei rezervatiei, pe care le si aplica.
    Art. 7
    Administratia rezervatiei este condusa de Consiliul stiintific in subordinea caruia se afla Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotararilor Consiliului stiintific. Presedintele Consiliului stiintific si al Colegiului executiv este guvernatorul rezervatiei, numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu avizul prefectului judetului Tulcea si al Academiei Romane.
    Art. 8
    Consiliul stiintific are 30 de membri, in urmatoarea structura:
  Presedinte  - guvernatorul rezervatiei;
  2 membri    - oameni de stiinta numiti de Academia Romana;
  2 membri    - specialisti din cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si
                Protectiei Mediului;
  1 membru    - specialist numit de Ministerul Apararii Nationale;
  1 membru    - specialist numit de Ministerul Transporturilor;
  1 membru    - specialist numit de Ministerul Turismului;
  1 membru    - specialist numit de Ministerul Cercetarii si Tehnologiei;
  1 membru    - directorul tehnic al Administratiei rezervatiei;
  1 membru    - sef serviciu in cadrul Administratiei rezervatiei;
  1 membru    - specialist din cadrul Administratiei rezervatiei;
 13 membri    - specialisti din institute de cercetare, proiectare, muzee de
                stiinte naturale, institutii de invatamant superior si din
                Ministerul Sanatatii;
  2 membri    - conducatori si specialisti din cadrul unor institutii si
                societati comerciale cu activitati in rezervatie;
  3 membri    - personalitati din teritoriu propuse de Consiliul Judetean
                Tulcea.
    Art. 9
    Membrii Consiliului stiintific sunt numiti de Guvern, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu avizul prefectului judetului Tulcea si al Academiei Romane.
    Art. 10
    Calitatea de membru al Consiliului stiintific se poate pierde prin demisia titularului sau prin revocarea sa de catre Guvern.
    Art. 11
    Consiliul stiintific se reuneste trimestrial in sedinte ordinare, iar guvernatorul rezervatiei poate convoca sedinte extraordinare ale Consiliului stiintific ori de cate ori este nevoie. Sedintele extraordinare ale Consiliului stiintific pot fi convocate de catre guvernatorul rezervatiei si la solicitarea unei treimi din numarul membrilor acestuia.
    Art. 12
    Consiliul stiintific al Administratiei rezervatiei are urmatoarele atributii;
    a) aproba programele de conservare a genofondului (biodiversitatii) si ecofondului;
    b) stabileste perimetrele zonelor cu regim de protectie integrala, a zonelor tampon si a zonelor de tranzitie;
    c) aproba programul de realizare a reconstructiei ecologice si a lucrarilor de investitii necesare a fi realizate in acest scop;
    d) aproba planul de management al rezervatiei;
    e) stabileste speciile de plante si animale ce necesita protectie totala pe teritoriul rezervatiei;
    f) analizeaza periodic modul de administrare a patrimoniului natural, gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte si stabileste masuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora;
    g) aproba nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale regenerabile, tehnologiile de valorificare a acestora si zonele de valorificare;
    h) aproba cerintele de cercetare pentru cunoasterea mediului deltaic, precum si realizarea temelor de cercetare, indiferent de institutia care le efectueaza si de sursa de finantare;
    i) receptioneaza, analizeaza si stabileste modul de valorificare a rezultatelor cercetarilor desfasurate, in scopul indeplinirii obiectivelor rezervatiei;
    j) aproba programul unitar de cercetare stiintifica a fenomenelor deltaice;
    k) analizeaza modul de respectare si de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor si altor documente incheiate intre Administratia rezervatiei si organismele guvernamentale si neguvernamentale interne si externe cu care colaboreaza in realizarea unor obiective de interes comun;
    l) aproba raportul anual de activitate, programul si propunerea de buget pentru anul urmator ale Administratiei rezervatiei;
    m) avizeaza propunerile de completare a componentei Consiliului stiintific si face propuneri de modificare a structurii acestuia.
    Art. 13
    Sedintele de lucru ale Consiliului stiintific se convoaca de catre presedintele consiliului cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita, prin scrisoare, telex sau fax care contin informatii privind ordinea de zi, data, locul, ora tinerii sedintei si modul in care se pot consulta documentele supuse dezbaterii.
    Art. 14
    Consiliul stiintific este legal constituit si poate adopta hotarari daca numarul membrilor prezenti este de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor.
    Art. 15
    Consiliul stiintific adopta hotarari cu votul favorabil al majoritatii simple a membrilor consiliului.
    Hotararile cu privire la propunerile de modificare a statutului Administratiei rezervatiei, a perimetrelor zonelor cu regim de protectie integrala si a zonelor tampon se iau cu votul favorabil a 2/3 din numarul membrilor consiliului.
    Art. 16
    Colegiul executiv are urmatoarele atributii:
    a) organizeaza si urmareste aplicarea si respectarea hotararilor Consiliului stiintific;
    b) supune aprobarii Consiliului stiintific si conducerii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului proiectul de buget pentru anul urmator si propunerile de modificare a prevederilor bugetare pentru anul in curs;
    c) propune concesionarea, in conformitate cu prevederile legale, a unor zone din patrimoniul natural de interes national in scopul valorificarii resurselor regenerabile in conditiile legii si cu respectarea tehnologiilor de exploatare stabilite;
    d) adopta masuri pentru aplicarea programelor de conservare a ecosistemelor, de marcare si imprejmuire a zonelor cu regim de protectie integrala, de respectare a normelor de protectie a rezervatiei;
    e) identifica posibilitatile de valorificare a rezultatelor cercetarilor stiintifice finantate de Administratia rezervatiei;
    f) aproba si urmareste indeplinirea programului de realizare a reconstructiei ecologice si a lucrarilor de investitii necesare a fi realizate in acest scop;
    g) urmareste periodic modul de incadrare a activitatilor desfasurate de Administratia rezervatiei in prevederile bugetului de venituri si cheltuieli si ia masuri pentru incadrarea in nivelurile planificate;
    h) stabileste masuri de organizare si desfasurare a activitatilor din sistemul informational intern, organizarea circulatiei documentelor, gestionarea si pastrarea lor;
    i) analizeaza periodic modul de respectare si de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor si altor documente incheiate intre Administratia rezervatiei si organismele guvernamentale si neguvernamentale interne si externe cu care colaboreaza in realizarea unor obiective de interes comun;
    j) examineaza raportul anual privind activitatea Administratiei rezervatiei, programul de activitate si proiectul de buget pentru anul urmator;
    k) aproba norme interne de consumuri si normative care nu sunt in competenta de aprobare a altor organe;
    l) studiaza proiectele de norme tehnice privind desfasurarea activitatilor economico-productive, de turism si agrement pe teritoriul rezervatiei si le supune aprobarii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
    Art. 17
    Colegiul executiv isi desfasoara activitatea in sedinta de lucru lunare, ordinare sau in sedinte extraordinare.
    Colegiul executiv este legal constituit si poate adopta hotarari in prezenta a minimum 2/3 din numarul membrilor sai.
    Hotararile Colegiului executiv sunt valabile daca se adopta cu votul favorabil al majoritatii absolute.
    Art. 18
    Sedintele Colegiului executiv se organizeaza si se convoaca de presedintele acestuia pe baza programului trimestrial de lucru.
    Sedintele extraordinare se pot convoca la cererea presedintelui sau a 1/3 din numarul membrilor colegiului, cu conditia prezentarii ordinii de zi, a problematicii sau a documentelor ce trebuie analizate si care sa intre in competenta de solutionare a Colegiului executiv.
    Art. 19
    Dezbaterile din cadrul sedintelor ordinare sau extraordinare se consemneaza in registrul de procese-verbale al Colegiului executiv, care este tinut de secretarul acestuia, desemnat in prima sedinta a Colegiului executiv dintre salariatii Administratiei rezervatiei. Documentele supuse dezbaterii fiecarei sedinte se pastreaza in copii, in dosarul respectivei sedinte, de catre secretarul colegiului.
    Hotararile adoptate se comunica celor vizati prin secretarul colegiului, iar originalul ramane in pastrare in dosarul de hotarari al Colegiului executiv.
    Art. 20
    Guvernatorul rezervatiei are urmatoarele atributii:
    a) asigura conducerea curenta a activitatii Administratiei rezervatiei;
    b) reprezinta Administratia rezervatiei in raporturile acesteia cu persoane juridice si fizice, cu autoritatile locale si centrale ale autoritatii publice, cu organizatiile guvernamentale sau neguvernamentale din domeniul propriu de activitate;
    c) emite decizii pentru aplicarea hotararilor Consiliului stiintific si ale Colegiului executiv;
    d) propune modificarea sau imbunatatirea organizarii activitatii, a organigramei, a statului de functii si a structurii de personal;
    e) propune imbunatatirea dotarii Administratiei rezervatiei cu mijloace fixe necesare desfasurarii activitatii;
    f) analizeaza si urmareste activitatea de contractare, finantare si realizare a lucrarilor de cercetare stiintifica;
    g) face propuneri conducerii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru numiri in functiile de conducere din subordine;
    h) ia masuri pentru incasarea veniturilor din activitatea de administrare a patrimoniului si varsarea acestora la bugetul de stat;
    i) analizeaza si propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor si tarifelor.
    Guvernatorul poate delega unele dintre atributiile sale, pe termen limitat, unor membri ai Colegiului executiv, altor cadre de conducere sau executie care lucreaza in cadrul Administratiei rezervatiei, in vederea indeplinirii unor prerogative ce ii revin.
    Art. 21
    Din structura organizatorica a Administratiei rezervatiei fac parte urmatoarele directii:
    a) strategie, programare, dezvoltare, contencios, reglementari;
    b) relatii externe, informare, educatie;
    c) management ecologic;
    d) inspectie si paza ecologica;
    e) economica.
    Art. 22
    Atributiile directiilor prevazute la art. 21 se vor stabili prin regulament de organizare si functionare propriu, aprobat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
    Art. 23
    Controlul aplicarii prevederilor acordului si autorizatiilor de mediu, a modului de valorificare a resurselor, de practicare a prestarilor de servicii si de exercitare a unor drepturi acordate populatiei locale se realizeaza de Corpul de inspectie si paza si de alte persoane din cadrul serviciilor de specialitate, imputernicite de conducerea Administratiei rezervatiei.
    In exercitarea atributiilor de serviciu, personalul imputernicit este asimilat cu personalul ce indeplineste functii care implica exercitiul autoritatii de stat.
    Art. 24
    Personalul Corpului de inspectie si paza va purta, pe durata exercitarii atributiilor de serviciu, uniforma si armamentul aprobate prin ordin comun al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului si ministrului de interne.
    Art. 25
    Obiectele de uniforma se atribuie celor in drept, potrivit legii.
    Art. 26
    Personalul care are dreptul sa poarte obiectele de uniforma pe timpul exercitarii atributiilor de serviciu trebuie sa posede si sa poarte asupra sa legitimatia de serviciu si/sau de control, dupa caz, eliberate in conformitate cu reglementarile in vigoare.

    CAP. 3
    Zonarea rezervatiei

    Art. 27
    Zonele cu regim de protectie integrala de pe teritoriul rezervatiei cuprind:
    a) formatiunile fizice si biologice sau gruparile de asemenea formatiuni care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere stiintific sau estetic;
    b) habitatele speciilor de animale si vegetale amenintate care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere stiintific sau al conservarii lor;
    c) siturile naturale care au o valoare exceptionala din punct de vedere stiintific si istoric, al conservarii sau al frumusetii lor.
    Art. 28
    Zonele cu regim de protectie integrala se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Consiliului stiintific al Administratiei rezervatiei, cu avizul Academiei Romane si al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
    Pentru declararea ca zona cu regim de protectie integrala, zona va trebui sa indeplineasca una dintre conditiile prezentate in art. 27 al prezentului statut.
    Art. 29
    In cadrul zonelor cu regim de protectie integrala se pot desfasura activitati care au urmatoarele obiective:
    a) cercetarea evolutiei zonei, mentinerea si conservarea calitatilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce ii definesc starea de evolutie;
    b) cercetarea biologiei zonei;
    c) realizarea actiunilor de paza si control asupra zonei de catre personalul Administratiei rezervatiei.
    Art. 30
    Accesul in interiorul zonelor cu regim de protectie integrala si desfasurarea activitatilor prevazute la art. 29 se realizeaza numai in baza autorizatiei emise de Administratia rezervatiei.
    Art. 31
    Zonele tampon de pe teritoriul rezervatiei cuprind suprafete de teren sau ape de inconjoara zonele cu regim de protectie integrala. Zonele tampon prezinta caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o inconjoara, indeplinind functia de limitare a impactului activitatilor umane asupra zonelor cu regim de protectie integrala.
    Art. 32
    Declararea unei suprafete ca zona tampon aferenta unei zone cu regim de protectie integrala se realizeaza prin actul de declarare a zonei cu regim de protectie integrala careia i se asociaza.
    Art. 33
    Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfasura, pe baza autoritatilor emise de Administratia rezervatiei, urmatoarele activitati:
    a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;
    b) practicarea pescuitului industrial cu mijloace si tehnologii traditionale;
    c) pasunatul animalelor;
    d) practicarea turismului ecologic;
    e) realizarea de activitati de cercetare stiintifica a fenomenelor deltaice;
    f) realizarea de filme.
    Art. 34
    Accesul in zonele tampon si practicarea activitatilor prevazute la art. 33 se vor face in baza autorizatiei de valorificare a resurselor zonei, emisa de Administratia rezervatiei. Pentru practicarea activitatilor autorizate in aceste zone, beneficiarul autorizatiei va plati o taxa stabilita conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".
    Art. 35
    Zonele economice cuprind teritoriul ramas din rezervatie dupa delimitarea zonelor cu regim de protectie integrala si a zonelor tampon aferente acestora. In cadrul zonelor economice se desfasoara activitati economico-sociale in concordanta cu normele de protectie si conservare a valorilor patrimoniului natural al rezervatiei.
    Art. 36
    In zonele economice ce cuprind terenurile aflate in domeniul privat sau public de interes local sau judetean se pot desfasura, cu autorizatia de valorificare sau autorizatia de mediu emise de Administratia rezervatiei, urmatoarele activitati:
    a) toate genurile de activitati economice si sociale desfasurate in intravilanul localitatilor cuprinse pe teritoriul rezervatiei;
    b) practicarea agriculturii si cresterii animalelor de catre persoanele fizice si juridice, detinatoare de terenuri agricole in proprietate, arendate sau obtinute prin contracte de concesionare;
    c) practicarea pisciculturii in amenajarile piscicole de catre societatile comerciale, persoanele fizice sau juridice detinatoare de amenajari piscicole;
    d) executarea de lucrari de constructii-montaj si de obiective de investitii de catre societati comerciale specializate;
    e) practicarea silviculturii si exploatarea masei lemnoase in amenajarile silvice de catre societatile comerciale, persoanele fizice sau juridice;
    f) practicarea de activitati prestatoare de servicii care deservesc activitatile economice sau sociale ale persoanelor fizice sau juridice;
    g) practicarea activitatilor de prestatii in turism si de agrement de catre persoanele fizice sau juridice;
    h) orice alte activitati care nu pun in pericol conservarea patrimoniului natural al rezervatiei.
    Art. 37
    In zonele economice care cuprind domeniul public de interes national se desfasoara activitati de valorificare a resurselor naturale regenerabile, in limitele de suport ale ecosistemelor naturale, dupa cum urmeaza:
    a) valorificarea faunei acvatice prin pescuit industrial si sportiv;
    b) valorificarea resurselor forestiere si ale produselor accesorii;
    c) valorificarea vegetatiei acvatice (stuf, papura, alte specii);
    d) valorificarea produselor cinegetice;
    e) valorificarea potentialului melifer al florei spontane;
    f) valorificarea ciupercilor;
    g) pasunatul animalelor, recoltarea fanului si a altor furaje.
    Art. 38
    Populatia locala poate desfasura unele activitati de valorificare a resurselor naturale regenerabile prin mijloace traditionale, nepoluante, dupa cum urmeaza:
    a) recoltarea manuala a stufului, papurei si fanului sau a altor produse vegetale;
    b) pescuitul sau recoltarea altor animale acvatice;
    c) cultivarea sau pasunatul unor suprafete iesite temporar de sub ape;
    d) extragerea de agregate minerale;
    e) alte activitati traditionale, prestari de servicii, inclusiv transportul pe apa cu ambarcatiuni de pana la 45 CP.
    Pentru recoltarea unei cantitati totale de 2 tone de stuf si papura de familie pe an de catre populatia care locuieste in perimetrul rezervatiei nu se vor percepe taxe.
    Populatia care locuieste in perimetrul rezervatiei si care desfasoara activitate de pescuit are dreptul sa pescuiasca, fara taxe, cu mijloace proprii traditionale, o cantitate de peste destinata consumului propriu, in perioadele si din speciile admise.
    Art. 39
    Acordarea dreptului de practicare a activitatilor stabilite la art. 36, 37 si 38 din prezentul statut se face de catre Administratia rezervatiei, in urmatoarele conditii:
    a) prin concesionarea, in conditiile legii, a unor zone cu resurse naturale regenerabile ce indeplinesc conditiile necesare valorificarii;
    b) prin atribuirea dreptului de valorificare a unor resurse regenerabile in scop gospodaresc populatiei locale in urmatoarele conditii:
    - prezentarea cererii de valorificare a resursei continand datele de identificare a persoanei fizice, cerere vizata de primarul localitatii de resedinta, anexarea unei schite cuprinzand zona din care doreste sa valorifice resursa si traseul de transport al produsului;
    - prezentarea actului doveditor al platii tarifului legal.
    Pentru valorificarea unei cantitati de stuf si papura mai mari decat cea stabilita la art. 38, solicitantul va face dovada platii tarifului de valorificare stabilit conform prevederilor legale;
    c) prin atribuirea dreptului de practicare a activitatilor specificate la art. 37, in urmatoarele conditii:
    - prezentarea cererii de practicare a activitatii, cu specificarea datelor de identificare a solicitantului, denumirea activitatii, volumul de activitate anuala, programul de lucru, mijloacele tehnice utilizate, zonele de practicare a activitatii si caile de acces la acestea;
    - prezentarea actului doveditor al platii tarifului legal aplicat pentru practicarea activitatii.
    Activitatile mentionate nu vor afecta senalul navigabil al celor trei brate ale Dunarii in conditiile conventiilor internationale la care Romania este parte.
    Art. 40
    Zonele de reconstructie ecologica sunt suprafete de teren situate in teritoriul rezervatiei in cadrul carora impactul produs de activitatea umana sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, aparitia unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice si in cadrul carora Administratia rezervatiei desfasoara activitati de refacere a echilibrului ecologic si de renaturare a zonei afectate folosind mijloace tehnice si tehnologii adecvate.
    Art. 41
    In zonele de reconstructie ecologica se pot desfasura activitatile specifice zonelor tampon sau economice, in functie de zona de baza in care se executa lucrarile de reconstructie ecologica, cu aplicarea restrictiilor impuse de starea ecosistemului si de normele tehnologice aplicate in procesul de renaturare a zonei stabilite de Administratia rezervatiei.
    Art. 42
    Declararea unei zone ca zona de reconstructie ecologica se face de catre Consiliul stiintific al Administratiei rezervatiei pe baza rezultatelor cercetarilor stiintifice, a datelor de monitoring prelucrate sau a studiilor de impact.

    CAP. 4
    Finantarea activitatilor Administratiei rezervatiei

    Art. 43
    Cheltuielile Administratiei rezervatiei vor fi acoperite din subventii de la bugetul de stat, din donatii si din surse proprii.
    Art. 44
    Administratia rezervatiei poate deschide un cont in lei si un cont in valuta pentru constituirea unor fonduri in vederea finantarii unor actiuni de interes pentru rezervatie.
    Utilizarea fondurilor astfel constituite va fi aprobata de catre Colegiul executiv, Administratia rezervatiei fiind abilitata sa efectueze si operatiuni cu valuta.
    Art. 45
    Administratia rezervatiei este abilitata sa deruleze programe referitoare la rezervatie ce sunt finantate de institutii financiare si bancare internationale.

    CAP. 5
    Dispozitii finale

    Art. 46
    Editarea de materiale publicitare sau informationale cu privire la patrimoniul natural al rezervatiei, precum si a hartilor rezervatiei este permisa numai in baza avizului obtinut de la Administratia rezervatiei, care va certifica veridicitatea datelor publicate.
    Art. 47
    Administratia rezervatiei are dreptul de editare a unor publicatii ce trateaza problemele rezervatiei.
    Art. 48
    Producerea de filme documentare cu privire la evolutia, structura si functionarea ecosistemelor rezervatiei, la comportamentul vietii salbatice din rezervatie se va realiza numai cu acordul si sub asistenta Administratiei rezervatiei.
    Prezentarea filmelor si intrarea lor in circuitul comercial se vor face numai pe baza avizului Administratiei rezervatiei.
    Art. 49
    Administratia rezervatiei organizeaza sesiuni de lucru, comunicari stiintifice si schimburi de experienta cu participare nationala si internationala in domeniul protectiei si conservarii patrimoniului natural.

    ANEXA 3

                   COMPONENTA
Consiliului stiintific si a Colegiului executiv al Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
        A. Consiliul stiintific
Presedinte    1. Ing. Eugen Tarhon       - Guvernatorul Administratiei
                                           Rezervatiei Biosferei "Delta
                                           Dunarii"
Vicepresedinte 2. Ing. Grigore Baboianu     - director tehnic, Administratia
                                            Rezervatiei Biosferei "Delta
                                            Dunarii"
Secretar      3. Ing. Virgil Munteanu       - sef serviciu, Administratia
                                            Rezervatiei Biosferei "Delta
                                            Dunarii"
Membri:       4. Dr. Marian ianculescu    - secretar de stat in Ministerul
                                            Apelor, Padurilor si Protectiei
                                            Mediului
              5. Acad. Nicolae Botnariuc  - Academia Romana
              6. Dr. Nicolae Toniuc       - Academia Romana
              7. Simion Hincu             - prof. dr. doc., seful Catedrei de
                                            imbunatatiri funciare si
                                            protectia mediului - I.A.N.B.
              8. Angheluta Vadineanu      - prof. univ. presedintele
                                            Comitetului National Roman pentru
                                            M.A.B
                                          - UNESCO
              9. Dr. doc. Petre Gastescu  - cercetator stiintific principal
                                            la Institutul de Geografie
                                            Bucuresti
             10. Dr. Constantin Bondar    - sef laborator, Institutul National
                                            de Meteorologie si Hidrologie
             11. Ing. Constantin Pecheanu - director, Centrul de Cercetari
                                            pentru Pescuit, Piscicultura si
                                            Industrializarea Pestelui Galati
             12. Ing. Speranta Ianculescu - director, Ministerul Apelor,
                                            Padurilor si Protectiei Mediului -
                                            Vicepresedinte al Comisiei de
                                            cercetare pentru ecologie,
                                            protectia mediului si gospodarirea
                                            apelor
             13. Capitan rangul I         - Ministerul Apararii Nationale
                 Rudenco Cornel
             14. Lupica Nicolae           - Ministerul Transporturilor,
                                            director general al Administratiei
                                            Fluviale a Dunarii de Jos -
                                            Galati
             15. Vasile Glavan            - Ministerul Turismului, director,
                                            Institutul de Cercetari pentru
                                            Turism
             16. Dr. Ion Munteanu         - cercetator stiintific principal,
                                            Institutul de Cercetari Pedologice
                                            si Agrochimice Bucuresti
             17. Dr. Gavrila Simion       - director, Institutul de Cercetari
                                            Ecomuzeale de la Dunarea de Jos -
                                            Tulcea
             18. Ing. Romulus Stiuca      - director, Institutul de Cercetari
                                            si Proiectari "Delta Dunarii"
             19. Dumitru Ion              - director general, Ministerul
                                            Cercetarii si Tehnologiei
             20. Dr. ing. Stefan Bologa   - director stiintific, Institutul
                                            Roman de Cercetari Marine
                                            Constanta
             21. Ing. Ion Utanu           - director, Agentia de Protectie a
                                            Mediului Tulcea
             22. Ing. Eugen Secara        - director, Regia Autonoma a Apelor
                                            "Apele Romane" - Filiala Constanta
             23. Dr. Mihai Romila         - director, Directia sanitara
                                            Tulcea
             24. Dr. Mircea Oltean        - sef laborator, Institutul de
                                            Biologie Bucuresti
             25. Prof. Mihai Albota       - inspector general, Inspectoratul
                                            scolar Tulcea
             26. Dr. Gheorghe Harjete     - inginer proiectant principal,
                                            Societatea Comerciala "Aqua-Proiect
                                            S.A. Bucuresti
             27. Dr. Ioan Munteanu        - biolog, Administratia Rezervatiei
                                            Biosferei "Delta Dunarii"
             28. Parcalabescu Constantin  - seful Filialei Tulcea a Regiei
                                            Autonome a Padurilor "Romsilva"
             29. Staras Mircea            - director stiintific, Institutul
                                            de Cercetari si Proiectari "Delta
                                            Dunarii" Tulcea
             30. Ivanov Cornel            - director, Societatea Comerciala
                                            "Ecodelta" - S.A.  Tulcea
              B. Colegiul executiv
Presedinte     1. Eugen Tarhon              - guvernator
Vicepresedinte 2. Grigore Baboianu          - director tehnic
Secretar       3. Virgil Munteanu           - sef serviciu
Membri :       4. Ioan Papuc                - director economic
               5. Ianos Botond Kiss         - inspector sef
               6. Nicolae Constantin        - sef serviciu
               7. Dan Teodoru               - sef serviciu
               8. Pimon Macarov             - inspector
               9. Condac Marius               inspector.