HOTARARE Nr. 248 din 27 mai 1994
pentru adoptarea unor masuri in vederea aplicarii Legii nr. 82/1993 privind
constituirea Biosferei "Delta Dunarii"
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 168 din 4 iulie 1994
Guvernul Romaniei hotaraste:
Art. 1
Se aproba delimitarea zonelor functionale cu regim diferentiat de protectie
de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", potrivit
anexei nr. 1.
Art. 2
Se aproba Statutul de organizare si functionare a Administratiei
Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", prevazut in anexa nr. 2.
Art. 3
Se numesc Consiliul stiintific si Colegiul executiv ale Administratiei
Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", in componenta prevazuta in
anexa nr. 3.
Art. 4
Anexele nr. 1, 2 si 3 fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemneaza:
Ministrul apelor, padurilor si
protectiei mediului,
Aurel Constantin Ilie
p. Ministru de stat,
ministrul finantelor,
Dan Mogos,
secretar de stat
ANEXA 1
DELIMITAREA
zonelor functionale cu regim diferentiat de protectie de pe teritoriul
Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
1. Introducere
1.1. In conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervatia Biosferei
"Delta Dunarii", zona de importanta ecologica nationala si
internationala, cuprinde Delta Dunarii, saraturile Murighiol-Plopu, complexul
lagunar Razim - Sinoie, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii, sectorul
Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la bratul Chilia
pana la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la
izobata de 20 m inclusiv. Limita continentala a rezervatiei este reprezentata
de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre.
1.2. Teritoriul rezervatiei este delimitat in trei categorii de zone: zone
cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.
1.3. Zonele cu regim de protectie integrala sunt protejate, in mod
obligatoriu, de zone tampon.
2. Zone de regim de protectie integrala
2.1. Rosca - Buhaiova (9.625 ha)
a) Delimitare
Zona Rosca-Buhaiova este situata in nordul depresiunii Matita-Merhei si
este constituita dintr-un complex de lacuri, girle, japse, delimitat la nord
de bratul Cernovca intre confluenta cu canalul ocolitor al amenajarii piscicole
Chilia si confluenta cu canalul Sulimanca; la est, de canalul Sulimanca intre
bratul Cernovca si intrarea in lacul Merhei; la sud, de limita nordica a
lacurilor Merhei si Merheiul Mic, canalul Rosca, canalul de legatura cu Lacul
Dracului, limita nordica a lacurilor Dracului si Babina; la vest, de canalul
Radacinoasele, canalul ocolitor al amenajarii piscicole Chilia pana la
confluenta cu bratul Cernovca.
b) Caracterizare ecologica
Zona Rosca-Buhaiova figureaza pe lista rezervatiilor naturale din Romania
inca din anul 1970, iar incepand din anul 1979 a fost declarata rezervatie a
biosferei (impreuna cu Padurea Letea). Include o mare diversitate de biotopi
reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori si fixati, mlastini
stuficole, lacuri, grinduri fluviale, marginea vestica a grindului marin Letea,
marginea estica a grindului continental Chilia, girle naturale, terenuri
inundabile, zaloage de salcii etc.). Nucleul acestei zone de regim de protectie
integrala il constituie lacurile Rosca si Buhaiova. In mod corespunzator, si
fauna acestei zone protejate prezinta o remarcabila diversitate reprezentata de
mamifere: vidra, nurca, hermelina, bizam, caine enot, vulpe, mistret etc., de
fauna ornitologica : prezenta celei mai mari colonii de pelican comun
(Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, aproape
majoritatea speciilor de anatidae si paseriforme caracteristice deltei, precum
si a faunei de nevertebrate.
Aceeasi bogata diversitate este prezenta si sub aspectul lumii vegetale, in
ciuda aparentei de monotonie conferita de specia dominanta: stuful. Bazinele
acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb si galben), piciorul
cocosului, Hydrocharis, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes raloides. In
apele sarace in nitrati, din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri, apar
plantele carnivore Utricularia si Aldrovanda. Flora submersa este alcatuita din
majoritatea speciilor cunoscute si din alte ape continentale. In stufarisurile
compacte se concentreaza aproape toata flora europeana de plante amfibii,
reprezentative fiind, printre altele: Dyroperis thelipteris, Solanum dulcamara,
Euphorbia palustris, specii de Carex Denanthe etc., dar si specii rare ca:
Acorus calanus sau Calla palustris.
2.2. Padurea Letea (2.825 ha)
a) Delimitare
Zona de regim de protectie integrala Letea este asezata pe grindul cu
acelasi nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitata
la nord de limita sudica a lacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava
- C.A. Rosetti, pana la circa 1,5 km nord de localitatea C.A. Rosetti, la sud,
de la drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, pe o linie dreapta nord-est -
sud-vest, pe distanta de circa 2 km si apoi spre vest, pe o distanta de circa 2
km pana la limita sudica a Hasmacului Ivancea, la vest, de limita vestica a
formatiunilor forestiere ale grindurilor Letea.
b) Caracterizare ecologica Zona forestiera naturala Letea a fost pusa sub
ocrotire inca din anul 1930, devenind rezervatie naturala in anul 1938. Ocupa
un relief putin inalt fata de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu
Litoralul, care gazduiesc padurea cu acelasi nume ce reprezinta un tip
particular de vegetatie. Padurea care se dezvolta in spatiul interdunelor sub
forma unor fisii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor
este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul
brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P.
nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de balta (F.
pallisae), parul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus
foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un
subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea,
Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus,
Berberis vulgaris) si altele. O caracteristica a zonei o constituie abundenta
plantelor, cataratoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus,
Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. Padurea se
extinde in mod natural prin speciile de avangarda Prunus spicosa (porumbar),
Tamarix ramossima (catina osie) si Hippophae ramnoides (catina alba) care in
unele portiuni, catre Litoral, se dezvolta luxuriant, alcatuind adevarate
baraje impenetrabile. In covorul vegetal se intilnesc, de asemenea, si alte
specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya si
Merendera sobolifera (brindusa de nisip).
Fauna este reprezentata de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus
galicus, Milvus migrans, Bubo bubo, de cateva raritati herpatologice: Eremuias
arguta, Vipera ursini renardi, precum si de circa 1.600 specii de entomofauna
identificate pana in prezent.
2.3. Lacul Raducu (2.500 ha)
a) Delimitare
Zona cu regim de protectie integrala Lacul Raducu este situata in partea
centrala a deltei maritime si in sudul formatiunilor de grinduri Letea, fiind
delimitata, la sud, de Dunarea Veche, de la Canalul Magearu pinal al grindul
Hudac, la vest, de grindul Hudac pana la intalnirea cu grindul Raducu si, in
continuare, pana la garla fara nume, la nord, de garla temporara dintre grindul
Raducului si grindul Parului, la nord-est, de grindul Parului pana la canalul
Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindul Parului pana la Dunarea
Veche.
b) Caracterizare ecologica
Zona cuprinde lacuri cu apa dulce alimentate din ultimul brat al marelui
"M", situate intr-o zona tipica de dezvoltare a grindurilor
fluvio-marine dintre Chilia si Sulina. Bazinele acvatice sunt anturate de
grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus,
Carex ligerica si Agropyrum elongatum, pajisti stepice cu Salix repens si
Euphorbia secueriana, sau arii de depresionare cu apa temporara caracterizata
de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Raducu si Raduculet gazduiesc o
ihtiofauna specifica zonei, bine reprezentata si protejata prin izolarea
bazinelor respective.
2.4. Lacul Nebunu (115 ha)
a) Delimitare
Zona este situata in complexul lacustru Sontea-Furtuna, cuprinzand lacul
Nebunu si zona adiacenta, delimitata de garla Sontea la sud si de limitele
lacului Nebunu, la vest, nord si est.
b) Caracterizare ecologica
Lacul Nebunu si imprejurimile sale constituie o zona lacustra de mica
intindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice,
adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate in aceasta
zona conditii bune de cuibarit pentru anatidae si pentru hrana limicolelor, in
lunile de vara. Datorita izolarii sale, lacul asigura conditii optime de
reproducere si crestere pentru ihtiofauna specifica lacurilor de intindere
redusa si adancime mica.
2.5. Vatafu-Lungulet (1.625 ha)
a) Delimitare
Zona este situata in complexul lacustru Rosu-Puiu cuprinzand bazine
acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculet etc. Este delimitata, la nord, de
canalul Vatafu-Imputita, la est si sud-est, de prelungirea grindului Puiu iar
la vest, de japsa Vatafu, de la canalul Vatafu-Imputita la lacul Lumina.
b) Caracterizare ecologica
Zona a fost selectionata pe considerentul ca aceasta cuprinde forme diverse
de relief: grinduri, japse, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori si
fixati, pajisti halofile si este caracterizata, in principal, prin existenta
biocenozelor adaptate la conditiile de viata eurihaline. Complexul de lacuri si
grinduri fluvio-marine reprezinta, de asemenea, prin formatiunile de plauri,
flora si fauna specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important
loc de cuibarit pentru stircul pitic si cormoranul mic in colonii mixte de
ardeidae, precum si pentru conservarea pajistilor halofile.
2.6. Padurea Caraorman (2.250 ha)
a) Delimitare
Zona forestiera Caraorman ocupa partea centrala a grindului cu acelasi
nume, grind de origine marina, fiind delimitata la est de grindul Hrusca, la
sud, de o limita situata a circa 1 km distanta de lacul Erenciuc, la vest, de
limita estica a dunelor mobile de nisip, limita situata la distanta de circa
750 m de linia de inalta tensiune, la nord, de canalul Litcov.
b) Caracterizare ecologica
Zona cu regim de protectie integrala Caraorman cuprinde cele mai dezvoltate
si reprezentative dune denudate din delta si padurea Caraorman dezvoltata,
indeosebi in partea sudica a grindului. Nucleul valoros, in suprafata de circa
700 ha cuprinde, alaturi de un variat arboret de lunca format din plop, frasin
si stejar, subarboret de zalog, Salix, Tamarix etc. Extremitatea sudica a
padurii pastreaza exemplare monumentale de stejari, cu diametre intre 4,20 -
4,70 m. Ca si in padurea Letea, asociatiile vegetale gazduiesc animale
nevertebrate, indeosebi insecte si vertebrate-mamifere. Ca avifauna, padurea
gazduieste indeosebi vulturul codalb (Haliacetus albicilia) si corbul (Corvus
corax).
2.7. Saraturi Murighiol (87 ha)
a) Delimitare
Zona Saraturi este situata intre localitatile Murighiol si Plopu, fiind
delimitata la est de localitatea Murighiol, la sud, de soseaua Plopu-Murighiol
si la vest si nord, de dealurile Murighiolului.
b) Caracterizare ecologica
Lacul Saraturi Murighiol este situat in terasa Dunarii, are o lungime de
circa 2 km si o latime maxima de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate
de tip cloro-sulfatic, caracterizate prin marea bogatie de zoo- si
fitoplancton. Complexul salmastru gazduieste colonii de sternide unde
cuibareste abundent piciorongul (Himantopus himantopus), ciocintorsul
(Recurvirostra avosetta), podiceps nigricolis, rata (Netta rufina) si unde mai
cuibareste inca Charadrius alexandrinus. In timpul iernii, inghetul tardiv al
luciului de apa (datorat caracterului salmastru) determina o mare concentrare a
limicolelor care gasesc aici adapost si hrana abundenta.
2.8. Arinisul Erenciuc (50 ha)
a) Delimitare
Zona Erenciuc cuprinde arinisul situat de o parte si de alta a canalului de
acces in lacul Erenciuc, fiind delimitata la sud, de bratul Sfantu Gheorghe, la
nord, de lacul Erenciuc, limitele estica si vestica fiind limitele suprafetei
forestiere.
b) Caracterizare ecologica
Aceasta zona este singura zona forestiera din delta in care arinul negru
(Alnus glutinosa) se dezvolta compact. In arinis cuibareste vulturul codalb
(Haliaetus alibicilla) care gaseste conditii optime de adapost.
2.9. Insula Popina (98 ha)
a) Delimitare
Insula Popina este situata in nordul lacului Razim, in apropierea
amenajarilor piscicole Iazurile si Sarinasuf si a localitatii Iazurile.
b) Caracterizare ecologica
Insula Popina reprezinta un rest de grind continental stincos care
constituie un loc important de popas al pasarilor migratoare si de cuibarit
pentru califarul alb (Tadorna tadorna). Primavara, in aceasta zona cu vegetatie
saraca si pitica se pot intalni pasari de mlastina (codobaturi venite din
Congo), pasari de padure: privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos),
presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocarlia de Baragan
(Melanocorhypha colandro) etc. Izvoarele termale care picheteaza bordul nordic
al insulei (inca nestudiate) confera insulei un plus de interes stiintific.
Fauna de nevertebrate (de asemenea, insuficient studiata) cuprinde raritati ca
paianjenul veninos "vaduva neagra" (Lactrodextra) si miriapodul
gigant (Scolopendra cingulata).
2.10. Sacalin - Zatoane (21.410 ha)
a) Delimitare
Zona Sacalin-Zatoane cuprinde complexul de lacuri, girle si grinduri, fiind
situata in partea de sud a insulei Dranov, in suprafata totala de circa 19.340
ha, si zona de melea cuprinsa intre insulele Sacalinul Mare, Sacalinul Mic si
limita continentala a Deltei Dunarii, in suprafata de circa 2.070 ha. Zona este
delimitata la nord-est de bratul Sfantu Gheorghe, de la km 5 pana la insulele
Sacalin, ocolind prin est si sud insulele Sacalin, pana la extremitatea lor
sud-vestica, la sud-vest, de o linie conventionala intre extremitatea
sud-vestica a insulelor Sacalin pana la zona Mocirla si in continuare de
tarimul marin, pana la cherhanaua Perisor, la vest de canalul Perisor, de la
cherhanaua Perisor pana la confluenta cu canalul Tarita. Limita nord-vestica
este reprezentata de canalul Tarita, pana la confluenta cu canalul Crasnicol,
de canalul Crasnicol pana la confluenta cu canalul Palade, de canalul Palade
pana la confluenta cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz pana la confluenta cu
canalul Buhaz-Zaton si de canalul Buhaz-Zaton pana la confluenta cu bratul
Sfantu Gheorghe, ocolind pe la est platforma cherhanalei.
b) Caracterizare ecologica
Situata in estul depresiunii Dranov, zona Sacalin-Zatoane este una dintre
cele mai vechi parti ale deltei fluvio-marine, caracterizata printr-o
succesiune de grinduri marine tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu
litoralul, alternind cu lacuri putin adanci sau izolate si de o interpatrundere
a apelor marine (pe girle cu deschidere directa in mare) cu cele fluviale (prin
canale si girle). Cele doua lacuri principale, Zatonul Mic si Zatonul Mare, din
cauza abraziunii marine isi largesc continuu legatura cu Marea Neagra. Lacurile
ofera conditii ideale pentru cuibaritul lebedei mute si pentru hrana speciilor
limicole, abundente, de asemenea, si pe insula Sacalin, unde se afla si cea mai
mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atat luciile de apa cat si
grindurile si plaja litorala sunt locuri de maxima concentrare a ornitofaunei
in timpul migratiei de primavara - toamna. Insula Sacalin, in forma de
semiluna, alcatuita din nisip amestecat cu cochilii, saraca in vegetale de
saratura, reprezinta zona cea mai importanta de nidificare, premigratie si
migratie, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa 100, si care 14
specii cuibaresc aici.
2.11. Periteasca - Leahova (4.125 ha)
a) Delimitare
Zona Periteasca-Leahova este situata in zona sudica a rezervatiei, fiind
delimitata la nord-est de canalul Periteasca, intre Marea Neagra si Lacul
Razim, la nord, de lacul Razim, de la canalul Periteasca pana la insula
Bisericuta inclusiv, la vest, de lacul Golovita de la insula Bisericuta pana la
Gura Portitei, la sud si sud-est, de garla Portita si tarmul Marii Negre, intre
cherhanalele Portita si Periteasca, exclusiv cele doua cherhanale si campingul
Portita.
b) Caracterizare ecologica
Situata in complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezinta un mozaic de
grinduri usor halofile si lacuri putin adanci (Periteasca, Cosna, Pahome,
Ranec, Leahova), aflate intr-un proces de continua indulcire dupa inchiderea
Gurii Portita si consolidarea plajei litorale. Caracteristicile sunt
biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile
scaldate de apele marii sau ale lacului Razim, precum si biocenozele adaptate
la variatii mari ale salinitatii. Este o zona predilecta pentru cuibaritul
speciilor limicole, a califarilor (insula Bisericuta), cat si pentru laridae si
sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas si hranire oaspetii
de iarna cat si pentru alte specii (indeosebi in timpul migratiei de toamna).
De asemenea, este refugiul preferat in migratia diurna pentru populatie Branta
ruficolis (gisca cu git rosu) pe durata popasului in Dobrogea. Insula
Bisericuta (insula stincoasa, avanpost al reliefului predeltaic) domina,
alaturi de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim si Golovita.
2.12. Capul Dolosman (125 ha)
a) Delimitare
Este reprezentata de extremitatea estica a promontoriului Dolosman din
apropierea localitatii Jurilovca cuprinzand amplasamentul ruinelor cetatii
greco-romane Argamum (sec. V i.e.n.) si zona de abrupt a falezei acestui
promontoriu, pana la priza statiei de pompare pentru irigatii Salcioara.
b) Caracterizare ecologica
Zona este importanta pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru
cuibaritul lastunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka),
precum si pentru protectia dihorului patat (Vormela perpegusna) si a sarpelui
rau (Coluber jugularis) si a sarpelui de apa. Zona are si importanta
arheologica, existand aici vestigii ale vechilor civilizatii.
2.13. Grindul Lupilor (2.075 ha)
a) Delimitare
Zona Grindul Lupilor este situata in partea de sud a rezervatiei fiind
delimitata la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud si sud-vest, de lacul
Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul Golovita.
b) Caracterizare ecologica
Datorita pozitiei sale, intre lacurile Razim si Sinoie, avand cotele
reliefului reduse (0,5-1,5 m altitudine) si o vegetatie specifica solurilor
nisipoase de origine marina, zona reprezinta un important refugiu de cuibarit
si hranire a pasarilor. Indeosebi in perioada migratiei de toamna, zona devine
o impresionanta concentrare a faunei ornitologice si, in special, a oaspetilor
de iarna (giste, rate), deoarece in lacul Sinoie apa este mai sarata la sud de
grindul Lupilor decat la nord, spre Razim. Datorita cotelor reduse si a
conditiilor favorabile, zona are si o mare importanta pentru reproducerea
naturala a pestilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salau (Stizostedion
lucioperca), platica (Abramis brama) etc.
2.14. Istria-Sinoie (400 ha)
a) Delimitare
Zona Istria-Sinoie este amplasata in partea sud-vestica a rezervatiei, in
extremitatea nord-estica a grindului Saele si cuprinde promontoriul constituit
din sisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria si o
portiune din grindul Saele, situata intre soseaua Cetatea Histria-Satul Nuntasi
si partea estica a grindului Saele avand o lungime spre sud de circa 6 km si o
latime cuprinsa intre 1.300 m sore nord si 300 m sore sud.
b) Caracterizare ecologica
In zona exista o mare varietate de specii de pasari: califarul alb (Tadorna
tadorna), rate, giste etc., uneori aparind si specii noi pentru tara noastra.
Zona prezinta si o valoare arheologica deosebita. Cetatea Histria a fost
infiintata in anul 657 i.e.n. de grecii din Milet datorita, printre altele, si
bogatiei in peste a acestei zone.
2.15. Grindul Chituc (2.300 ha)
a) Delimitare
Zona grindul Chituc este situata in extremitatea sudica a rezervatiei.
Cuprinde partea nordica, cea mai recenta parte (in formare) a grindului cu
acelasi nume, cel mai mare grind care fragmenteaza sau delimiteaza complexul
lacustru Razim-Sinoie. Este formata dintr-o aglomerare de lacuri mici,
delimitata la nord-est de borna hidrografica 13, la sud de borna hidrografica
10. Limita sud-vestica este data de o linie conventionala intre borna hidrografica
10 si malul lacului Sinoie, la circa 1,5 km sub punctul Chituc Sinoie. Limita
nord-vestica este lacul Sinoie iar limita sud-estica este drumul de acces la
cherhanaua Periboina, paralel cu tarmul Marii Negre, intre bornele hidrografice
10 si 13.
b) Caracterizare ecologica
Zona este valoroasa pentru configuratia morfologica caracterizata de
succesiunea de cordoane, dune si lacuri, cu predominanta acestora din urma,
orientate pe o directie piezisa pe linia actuala a tarmului si avand o dispozitie
in evantai. Vegetatia este caracteristica zonelor litorale cu sol nisipos
saraturat. Are importanta in migratia pasarilor si pentru iernatul acestora,
apele salinizate din zona inghetind la temperaturi mai joase.
2.16. Lacul Rotundu (228 ha)
a) Delimitare
Lacul Rotundu este situat in complexul lacustru Somova-parches, in partea
vestica a complexului. Zona este delimitata la est de lacul Telincea, la sud de
horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordica a
lacului Rotundu.
b) Caracterizare ecologica
Lacul Rotundu este un lac tipic de lunca din zona inundabila a Dunarii,
complexul lacustru Somova-parches fiind ultima zona de acest fel neafectata de
indiguiri. Zona lacului Rotundu prezinta interes deosebit, fiind reprezentativa
pentru studiul si conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale
undei de viitura, precum si pentru reproducerea ciprinidelor.
2.17. Lacul Potcoava (652 ha)
a) Delimitare
Cuprinde zona dintre lacurile Babintii Mari, Babintii Mici si Potcoava,
inclusiv lacul Potcoava, fiind situata intre lacurile Gorgova si Obretinul Mic,
limita nordica fiind paralele cu bratul Sulina. La est, limita, este
reprezentata de zona de zavoaie si mlastini situate pe limita estica a lacului
Potcoava, la sud, de limita lacului Potcoava, iar la vest, de limita lacurilor
Barbintii Mari si Barbintii Mici.
b) Caracterizare ecologica
Zona se caracterizeaza prin existenta unei colonii mixte de stirci si
tiganusi, egrete si cormorani mici. Constituie un loc de cuibarit pentru
stircul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), rata
pestrita (Anasstrepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu git rosu
(Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum si loc de
hranire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stirc, egreta, rata lingurar,
soim dunarean etc. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre,
nurci, hermeline si mistreti. Fauna piscicola este reprezentata de o serie de
specii periclitate - caracuda, linul.
2.18. Lacul Belciug (110 ha)
a) Delimitare
Zona cu regim de protectie integrala lacul Belciug este situata in insula
Dranov, in ultima meandra a bratului Sfantu Gheorghe (km 20 - km 25) si
cuprinde lacul pripriu-zis, in limitele malurilor, la nivelurile maxime ale
Dunarii.
b) Caracterizare ecologica
Datorita izolarii si adancimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc
deosebit de favorabil pentru conservarea unor specii ale faunei piscicole in
pericol de disparitie (caracuda, lin, vaduvita). S-au creat ecotipuri de pesti.
Zona este, de asemenea, si un important loc de hranire pentru numeroase specii
ale faunei ornitologice, reprezentate de stirci, egrete, rate etc. In
stufarisurile inconjuratoare s-a semnalat cuibarind cocorul, specie amenintata
cu disparitia.
3. Zone tampon
3.1. Matita-Merhei-Letea (22.560 ha)
Protejeaza zonele cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova, Padurea
Letea si Lacul Raducu, avand urmatoarea delimitare:
- la est, limita vestica a amenajarii piscicole Popina, pana in dreptul
localitatii Sfistofca;
- la sud, limita de nord a localitatii Sfistofca, drumul de legatura intre
aceasta si localitatea C.A. Rosetti, limita de nord a localitatii C.A. Rosetti,
drumul de legatura intre aceasta si localitatea Letea, pe limita de nord si de
est a acestei localitati, apoi malul drept al canalului Magearu pana la Dunarea
Veche, pe malul drept al acestuia, pana la canalul Bogdaproste si pe acesta,
ocolind pe la sud zona lacustra Bogdaproste - Trei Iezere - Covaliova pana la
canalul Eracle;
- la vest, canalul Eracle, garla lui Iacob, canalul Bahrova, canalul
Pardina, pana la canalul Radacinoasele, malul dinspre amenajare al canalului
amenajarii piscicole Chilia pana la bratul Cernovca;
- la nord, bratul Cernovca pana la garla Sulimanca, pe la sud de
localitatea Periprava pana la pepiniera piscicola Popina.
3.2. Sontea (12.500 ha)
Protejeaza zona cu regim de protectie integrala Lacul Nebunu si are
urmatoarea delimitare:
- la nord, bratul Chilia, pe malul sau drept, de la confluenta cu canalul M
36 pana la intrarea in canalul ocolitor Stipoc, canalul adiacent digului de sud
al incintei Pardina si amenajarea piscicola Stipoc pana la canalul Razboinita;
- la est, canalul Razboinita;
- la sud, garla Sontea, limita nordica a lacului Furtuna, canalul
Corciovata, garla Papadia, limita de nord a incintei Papadia, canalul
Arhipenco, limita de nord a localitatii Ilganii de Sus si a padurii adiacente
bratului Sulina si bratului Tulcea pana la canalul M 36;
- la vest, canalul navigabil M 36.
3.3. Caraorman (13.830 ha)
Protejeaza zonele cu regim de protectie integrala Padurea Caraorman si
Arinisul Erenciuc si are urmatoarea delimitare:
- la nord, canalul Litcov pana la canalul navigabil Crisan-Caraorman;
- la est, canalul Crisan-Caraorman, limita vestica a localitatii Caraorman,
limita estica a complexului de grinduri nisipoase Hrusca-Porotca pana la bratul
Sfantu Gheorghe;
- la sud, malul sting al bratului Sfantu Gheorghe si al canalelor de
rectificare a acestuia, pana la garla Perivolovca;
- la vest, garla Perivolovca-Isacova pana la canalul Litcov.
3.4. Lumina - Vatafu (13.460 ha)
Protejeaza zona cu regim de protectie integrala Vatafu-Lungulet si are
urmatoarea delimitare:
- la nord, limita nordica a lacului Iacub, canalul Litcov-Imputita si garla
Imputita - malul de nord pana la canalul Busurca;
- la est, canalul Rosu-Imputita, limita de nord a lacului Rosu, canalul
Puiu-Rosu, limitele de est-nord-vest ale lacului Puiu, canalul Caraorman cu
ocolirea A.P. Caraorman prin est, pana la canalul nou Crisan-Caraorman;
- la vest, limita de vest a lacului Iacub.
3.5. Dranov (21.760 ha)
Protejeaza zonele cu regim de protectie integrala Sacalin-Zatoane si lacul
Belciug si are urmatoarea delimitare:
- la nord-est, malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, de la gura
canalului Dranov si al canalelor de rectificarea a bratului Sfantu Gheorghe
pana la canalul Buhaz-Zaton si apoi, in continuare, incluzand Ostrovul Mare,
pana la Marea Neagra zona de tampon marina;
- la sud, canalul Buhaz-Zaton, canalul Buhaz, canalul Palade, canalul
Crasnicol, canalul Tarita pana la canalul Perisor;
- la vest, canalul Dranov pana la priza cu bratul Sfantu Gheorghe.
3.6. Saraturi-Murighiol (5 ha)
Protejeaza zona cu regim de protectie integrala cu acelasi nume si este
formata dintr-o banda avand latimea de 10 m in jurul lacului.
3.7. Lacul Rotundu (1.240 ha)
Protejeaza zona cu regim de protectie integrala lacul Rotundu si are
urmatoarea delimitare:
- la nord, limita sudica a padurii de pe malul drept al Dunarii pana la
cherhana (garla noua);
- la est, garla noua si limita de est a ghiolului Saun;
- la sud si vest, contactul Podisului Dobrogean cu zona palustra Saun pana
la limita sudica a padurii.
3.8. Insula Popina (260 ha)
Protejeaza zona cu regim de protectie integrala cu acelasi nume si cuprinde
o banda ce inconjoara insula spre lacul Razim, avand o latime de circa 500 m
distanta de malul insulei.
3.9. Capul Dolosman (28 ha)
Protejeaza zona cu regim de protectie integrala cu acelasi nume, avand
urmatoarea delimitare:
- la nord-est, zona cu regim de protectie integrala Capul Dolosman;
- la sud, malul lacului Razim;
- la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Dolosman.
3.10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha)
Protejeaza zonele cu regim de protectie integrala grindul Lupilor,
Istria-Sinoie si grindul Chituc, avand urmatoarea delimitare:
- la nord, limita lacului Ceamurlia spre Podisul Dobrogean pana la lacul
Golovita, apoi o linie curba pana la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia pana
in grindul Lupilor si apoi pe latura dinspre nord acestuia pana la litoralul
Marii negre;
- la est, litoralul Marii Negre pana la grindul Plantatiei (grindul
Chituc);
- la sud, grindul Plantatiei, limita sudica a lacului Sinoie, plantatiile
din zona de nord a localitatii Vadu, limita sudica a lacului Tuzla;
- la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntasi, malul vestic al lacului
Istria, zona "Movilele Dese" apoi limita zonelor palustre pana la
movila Sinoie (punctul "la Stanca") si, in continuare, pe malul
vestic al lacului Zmeica si al lacului Golovita (capul Negru) si malul vestic
al lacului Ceamurlia pana in dreptul localitatii Ceamurlia de Jos.
3.11. Lacul Potcoava (2.937 ha)
Protejeaza zona cu regim de protectie integrala cu acelasi nume, avand
urmatoarele limite:
- la nord, malul drept al bratului Sulina;
- la est, canalul Malafeica;
- la sud, canalul Litcov, de la confluenta cu canalul Malafeica la garla
Babinti;
- la vest, garla Babinti pana la bratul Sulina.
3.12. Periteasca-Leahova (210 ha)
Protejeaza zona cu regim de protectie integrala, cu acelasi nume, avand
urmatoarele limite:
- la est, malul estic al canalului Periteasca, de la lacul Razim la tarmul
Marii Negre;
- la sud, zona tampon marina;
- la vest si nord, o banda avand latimea de circa 100 m spre lacul Golovita
si spre lacul Razim pana la canalul Periteasca.
3.13. Zona tampon marina (103.000 ha)
Cuprinde zona dintre tarmul Marii Negre si izobata de 20 m. Limita de nord
a zonei este bara Sulina, iar cea de sud este reprezentata de o linie paralela
cu Paralela, cu baza in grindul Chituc, in dreptul extremitatii de sud a
lacului Sinoie ce intilneste izobata de 20 m.
4. Zone economice
Zonele economice cuprind suprafetele amenajate in diverse scopuri si cele
din regim liber de inundatii care nu sunt mentionate in grupele 2 si 3
(respectiv zonele cu regim de protectie integrala si tampon) si care sunt
incluse in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".
5. Recapitulatia suprafetelor
SUPRAFATA TOTALA : - 580.000 ha
din care :
5.1. Zone cu regim de protectie
integrala - total : - 50.600 ha
din care :
- Rosca-Buhaiova - 9.625 ha
- Letea - 825 ha
- Raducu - 2.500 ha
- Nebunu - 115 ha
- Vatafu-Lungulet - 1.625 ha
- Caraorman - 2.250 ha
- Saraturi-Murighiol - 87 ha
- Erenciuc - 50 ha
- Popina - 98 ha
- Sacalin-Zatoane - 21.410 ha
- Periteasca-Leahova - 4.125 ha
- Dolosman - 125 ha
- Grindul Lupilor - 2.075 ha
- Istria-Sinoie - 400 ha
- Grindul Chituc - 2.300 ha
- Rotundu - 228 ha
- Potcoava - 652 ha
- Belciug - 110 ha
5.2. Zone tampon - total : - 223.300 ha
din care :
- Matita-Merhei-Letea - 22.560 ha
- Sontea - 12.500 ha
- Caraorman - 13.830 ha
- Lumina-Vatafu - 13.460 ha
- Dranov - 21.760 ha
- Saraturi-Murighiol - 5 ha
- Rotundu - 1.240 ha
- Popina - 260 ha
- Dolosman - 28 ha
- Zmeica-Sinoie - 31.510 ha
- Potcoava - 2.937 ha
- Periteasca-Leahova - 210 ha
- Zona tampon marina - 103.000 ha
5.3. Zone economice - total : - 306.100 ha
din care :
- reconstructie ecologica - total - 11.425 ha.
ANEXA 2
STATUTUL
organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii"
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
In baza prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii" se infiinteaza Administratia Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii", denumita in continuare Administratia
rezervatiei, institutie publica cu personalitate juridica , aflata in
subordinea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pentru
administrarea patrimoniului natural, refacerea si protectia unitatilor
fizico-geografice ce intra in componenta Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii", denumita in continuare rezervatie.
Art. 2
Activitatea Administratiei rezervatiei se desfasoara in temeiul
prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei
"Delta Dunarii", ale legislatiei in vigoare si al conventiilor
internationale la care Romania este parte privind protectia factorilor de
mediu, a florei si faunei, a cadrului natural si resurselor naturale regenerabile,
precum si pe baza prevederilor prezentului statut.
Art. 3
Valoarea patrimoniului natural al rezervatiei este recunoscuta prin
includerea acestuia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in
cadrul programului "Omul si Biosfera" (1980), prin declararea ei ca
zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de
apa. Conventia Ramsar (septembrie 1991), si prin includerea ei pe Lista
patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991).
Art. 4
Administratia rezervatiei detine in patrimoniul sau cladiri, mijloace de
transport pe apa si pe uscat, alte mijloace fixe si fonduri circulante, care ii
permit desfasurarea intregii activitati.
Art. 5
Obiectul de activitate al Administratiei rezervatiei il constituie crearea
si aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea si protectia
diversitatii biologice din ecosistemele naturale ale rezervatiei, pentru
dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice in
corelatie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme.
In realizarea obiectului sau de activitate, Administratia rezervatiei
exercita si atributiile de autoritate teritoriala de mediu, in conformitate cu
dispozitiile legale in vigoare.
CAP. 2
Atributiile, organizarea si functionarea Administratiei rezervatiei
Art. 6
Administratia rezervatiei are urmatoarele atributii:
a) evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza
cercetarea stiintifica, elaboreaza strategia de conservare si redresare si
asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si
biodiversitatii;
b) stabileste si aplica masurile de refacere a ecosistemelor deltaice
deranjate sau distruse prin:
- executarea proiectelor de reconstructie ecologica;
- emiterea ordinelor de prohibitie locale sau pe intreaga rezervatie;
- elaborarea listei speciilor periclitate, in vederea protectiei acestora
si a fondului existent in rezervatie;
- identificarea si protectia zonelor populate de specii salbatice din flora
si fauna amenintata si a zonelor preferate de speciile migratoare;
- combaterea actiunilor de capturare, detinere si ucidere a faunei
salbatice in perioadele de prohibitie;
- protectia zonelor de reproducere, repaus si hranire a faunei;
- prevenirea utilizarii mijloacelor neselective de capturare a faunei;
c) identifica, delimiteaza si propune declararea zonelor functionale ale
rezervatiei si introduce marcaje si semnale avertizoare pentru limitarea
actiunilor perturbatoare;
d) elaboreaza propuneri de reglementari in domeniul protectiei mediului si
al valorificarii resurselor naturale din rezervatie;
e) indeplineste functia de autoritate de mediu pe teritoriul rezervatiei si
emite acordul si autorizatia de mediu privind desfasurarea activitatilor
economice si sociale;
f) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea
intereselor localnicilor, pentru conservarea patrimoniului cultural al
populatiei locale, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a
standardului de civilizatie;
g) avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare
a teritoriului si de urbanism ale localitatilor de pe teritoriul rezervatiei;
h) coopereaza cu organismele internationale si institutiile interesate din
tara si din strainatate, promoveaza activitati de cooperare in cercetarea
stiintifica, in realizarea de schimburi de informatii si activitati comune de
protectie si refacere a intregului sistem Dunare - Delta Dunarii si a zonelor
invecinate din Marea Neagra;
i) organizeaza actiunile de informare, educatie si propaganda ecologica;
j) stabileste locurile si conditiile de desfasurare a activitatii de
vanatoare si pescuit sportiv, autorizeaza desfasurarea acestor activitati si
limiteaza perioadele de practicare a vanatorii cu capcane selective si zonele
in care se pot utiliza acestea;
k) stabileste regulile de acces si de deplasare a barcilor, a
ambarcatiunilor si a navelor fluviale pe canalele, girlele si lacurile
rezervatiei, a mijloacelor de transport terestru pe caile rutiere din
perimetrul rezervatiei de catre aeronave, din punct de vedere al protectiei
mediului;
l) efectueaza controlul in porturi si la instalatiile portuare aflate pe
teritoriul rezervatiei privind respectarea normelor de protectie a mediului
precum si a celor stabilite la lit. d), e) si j);
m) organizeaza sistemul de informare asupra aparitiei unor poluari
accidentale sau intentionate;
n) organizeaza sistemul operativ de supraveghere a calitatii factorilor de
mediu;
o) controleaza gestionarea deseurilor, indeosebi a celor toxice si
periculoase, si depozitarea, tratarea, neutralizarea sau indepartarea lor din
perimetrul rezervatiei, precum si eliminarea, de pe teritoriul rezervatiei, a
utilajelor terestre si navale deteriorate, abandonate sau scoase din uz;
p) propune spre aprobare Consiliului Judetean Tulcea tarifele de autorizare
pentru practicarea activitatilor economice (cu exceptia navigatiei si a
activitatilor conexe acesteia de pe cele trei brate ale Dunarii), de turism si
agrement de catre populatia locala, persoanele fizice sau juridice interesate,
pe teritoriul aflat in patrimoniul Administratiei rezervatiei, pe care le si
aplica;
r) propune spre aprobare Consiliului Judetean Tulcea tarifele de autorizare
pentru practicarea activitatilor economice (cu exceptia navigatiei si a
activitatilor conexe acesteia pe cele trei brate ale Dunarii), de turism si
agrement de catre persoane fizice sau juridice, pe teritoriul apartinand domeniului
public ori privat, local sau judetean;
s) organizeaza, potrivit legii, concesionarea valorificarii resurselor
naturale regenerabile;
t) atrage populatia locala, societatile comerciale si alte institutii in
activitatile de protectie, conservare si reconstructie ecologica;
u) colaboreaza cu autoritatile administratiei locale, cu comisiile
interdepartamentale, cu Regia Autonoma a Apelor, "Apele Romane" si cu
Regia Autonoma a Padurilor "Romsilva" in realizarea obiectivelor sale
si apararea impotriva calamitatilor sau catastrofelor;
v) exercita controlul asupra aplicarii prevederilor Legii nr. 82/1993
privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", a
legislatiei in vigoare privind protectia mediului, a florei si faunei terestre
si acvatice, a prezentului statut si a prevederilor actelor de reglementare
emise de Administratia rezervatiei si aplica sanctiunile prevazute de acestea
pe teritoriul rezervatiei;
x) propune spre aprobare Consiliului Judetean Tulcea tarifele de autorizare
pentru a acorda populatiei locale dreptul de valorificare a resurselor naturale
regenerabile (practicarea agriculturii, a albinaritului, a pasunatului, a
recoltarii fanului etc.) de pe terenurile iesite temporar de sub ape, aflate in
patrimoniul Administratiei rezervatiei, pe care le si aplica.
Art. 7
Administratia rezervatiei este condusa de Consiliul stiintific in
subordinea caruia se afla Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotararilor
Consiliului stiintific. Presedintele Consiliului stiintific si al Colegiului
executiv este guvernatorul rezervatiei, numit de Guvern la propunerea
Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu avizul prefectului
judetului Tulcea si al Academiei Romane.
Art. 8
Consiliul stiintific are 30 de membri, in urmatoarea structura:
Presedinte - guvernatorul rezervatiei;
2 membri - oameni de stiinta numiti de Academia Romana;
2 membri - specialisti din cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului;
1 membru - specialist numit de Ministerul Apararii Nationale;
1 membru - specialist numit de Ministerul Transporturilor;
1 membru - specialist numit de Ministerul Turismului;
1 membru - specialist numit de Ministerul Cercetarii si Tehnologiei;
1 membru - directorul tehnic al Administratiei rezervatiei;
1 membru - sef serviciu in cadrul Administratiei rezervatiei;
1 membru - specialist din cadrul Administratiei rezervatiei;
13 membri - specialisti din institute de cercetare, proiectare, muzee de
stiinte naturale, institutii de invatamant superior si din
Ministerul Sanatatii;
2 membri - conducatori si specialisti din cadrul unor institutii si
societati comerciale cu activitati in rezervatie;
3 membri - personalitati din teritoriu propuse de Consiliul Judetean
Tulcea.
Art. 9
Membrii Consiliului stiintific sunt numiti de Guvern, la propunerea
Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu avizul prefectului
judetului Tulcea si al Academiei Romane.
Art. 10
Calitatea de membru al Consiliului stiintific se poate pierde prin demisia
titularului sau prin revocarea sa de catre Guvern.
Art. 11
Consiliul stiintific se reuneste trimestrial in sedinte ordinare, iar
guvernatorul rezervatiei poate convoca sedinte extraordinare ale Consiliului
stiintific ori de cate ori este nevoie. Sedintele extraordinare ale Consiliului
stiintific pot fi convocate de catre guvernatorul rezervatiei si la solicitarea
unei treimi din numarul membrilor acestuia.
Art. 12
Consiliul stiintific al Administratiei rezervatiei are urmatoarele
atributii;
a) aproba programele de conservare a genofondului (biodiversitatii) si
ecofondului;
b) stabileste perimetrele zonelor cu regim de protectie integrala, a
zonelor tampon si a zonelor de tranzitie;
c) aproba programul de realizare a reconstructiei ecologice si a lucrarilor
de investitii necesare a fi realizate in acest scop;
d) aproba planul de management al rezervatiei;
e) stabileste speciile de plante si animale ce necesita protectie totala pe
teritoriul rezervatiei;
f) analizeaza periodic modul de administrare a patrimoniului natural,
gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte si
stabileste masuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora;
g) aproba nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale
regenerabile, tehnologiile de valorificare a acestora si zonele de
valorificare;
h) aproba cerintele de cercetare pentru cunoasterea mediului deltaic,
precum si realizarea temelor de cercetare, indiferent de institutia care le
efectueaza si de sursa de finantare;
i) receptioneaza, analizeaza si stabileste modul de valorificare a
rezultatelor cercetarilor desfasurate, in scopul indeplinirii obiectivelor
rezervatiei;
j) aproba programul unitar de cercetare stiintifica a fenomenelor deltaice;
k) analizeaza modul de respectare si de aplicare a prevederilor
acordurilor, protocoalelor, programelor si altor documente incheiate intre
Administratia rezervatiei si organismele guvernamentale si neguvernamentale
interne si externe cu care colaboreaza in realizarea unor obiective de interes
comun;
l) aproba raportul anual de activitate, programul si propunerea de buget
pentru anul urmator ale Administratiei rezervatiei;
m) avizeaza propunerile de completare a componentei Consiliului stiintific
si face propuneri de modificare a structurii acestuia.
Art. 13
Sedintele de lucru ale Consiliului stiintific se convoaca de catre
presedintele consiliului cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita, prin
scrisoare, telex sau fax care contin informatii privind ordinea de zi, data,
locul, ora tinerii sedintei si modul in care se pot consulta documentele supuse
dezbaterii.
Art. 14
Consiliul stiintific este legal constituit si poate adopta hotarari daca
numarul membrilor prezenti este de cel putin 2/3 din numarul total al
membrilor.
Art. 15
Consiliul stiintific adopta hotarari cu votul favorabil al majoritatii
simple a membrilor consiliului.
Hotararile cu privire la propunerile de modificare a statutului
Administratiei rezervatiei, a perimetrelor zonelor cu regim de protectie
integrala si a zonelor tampon se iau cu votul favorabil a 2/3 din numarul
membrilor consiliului.
Art. 16
Colegiul executiv are urmatoarele atributii:
a) organizeaza si urmareste aplicarea si respectarea hotararilor
Consiliului stiintific;
b) supune aprobarii Consiliului stiintific si conducerii Ministerului
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului proiectul de buget pentru anul urmator
si propunerile de modificare a prevederilor bugetare pentru anul in curs;
c) propune concesionarea, in conformitate cu prevederile legale, a unor
zone din patrimoniul natural de interes national in scopul valorificarii
resurselor regenerabile in conditiile legii si cu respectarea tehnologiilor de
exploatare stabilite;
d) adopta masuri pentru aplicarea programelor de conservare a
ecosistemelor, de marcare si imprejmuire a zonelor cu regim de protectie
integrala, de respectare a normelor de protectie a rezervatiei;
e) identifica posibilitatile de valorificare a rezultatelor cercetarilor
stiintifice finantate de Administratia rezervatiei;
f) aproba si urmareste indeplinirea programului de realizare a
reconstructiei ecologice si a lucrarilor de investitii necesare a fi realizate
in acest scop;
g) urmareste periodic modul de incadrare a activitatilor desfasurate de
Administratia rezervatiei in prevederile bugetului de venituri si cheltuieli si
ia masuri pentru incadrarea in nivelurile planificate;
h) stabileste masuri de organizare si desfasurare a activitatilor din
sistemul informational intern, organizarea circulatiei documentelor,
gestionarea si pastrarea lor;
i) analizeaza periodic modul de respectare si de aplicare a prevederilor
acordurilor, protocoalelor, programelor si altor documente incheiate intre
Administratia rezervatiei si organismele guvernamentale si neguvernamentale
interne si externe cu care colaboreaza in realizarea unor obiective de interes
comun;
j) examineaza raportul anual privind activitatea Administratiei
rezervatiei, programul de activitate si proiectul de buget pentru anul urmator;
k) aproba norme interne de consumuri si normative care nu sunt in
competenta de aprobare a altor organe;
l) studiaza proiectele de norme tehnice privind desfasurarea activitatilor
economico-productive, de turism si agrement pe teritoriul rezervatiei si le
supune aprobarii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Art. 17
Colegiul executiv isi desfasoara activitatea in sedinta de lucru lunare,
ordinare sau in sedinte extraordinare.
Colegiul executiv este legal constituit si poate adopta hotarari in prezenta
a minimum 2/3 din numarul membrilor sai.
Hotararile Colegiului executiv sunt valabile daca se adopta cu votul
favorabil al majoritatii absolute.
Art. 18
Sedintele Colegiului executiv se organizeaza si se convoaca de presedintele
acestuia pe baza programului trimestrial de lucru.
Sedintele extraordinare se pot convoca la cererea presedintelui sau a 1/3
din numarul membrilor colegiului, cu conditia prezentarii ordinii de zi, a
problematicii sau a documentelor ce trebuie analizate si care sa intre in
competenta de solutionare a Colegiului executiv.
Art. 19
Dezbaterile din cadrul sedintelor ordinare sau extraordinare se consemneaza
in registrul de procese-verbale al Colegiului executiv, care este tinut de
secretarul acestuia, desemnat in prima sedinta a Colegiului executiv dintre
salariatii Administratiei rezervatiei. Documentele supuse dezbaterii fiecarei
sedinte se pastreaza in copii, in dosarul respectivei sedinte, de catre
secretarul colegiului.
Hotararile adoptate se comunica celor vizati prin secretarul colegiului,
iar originalul ramane in pastrare in dosarul de hotarari al Colegiului
executiv.
Art. 20
Guvernatorul rezervatiei are urmatoarele atributii:
a) asigura conducerea curenta a activitatii Administratiei rezervatiei;
b) reprezinta Administratia rezervatiei in raporturile acesteia cu persoane
juridice si fizice, cu autoritatile locale si centrale ale autoritatii publice,
cu organizatiile guvernamentale sau neguvernamentale din domeniul propriu de
activitate;
c) emite decizii pentru aplicarea hotararilor Consiliului stiintific si ale
Colegiului executiv;
d) propune modificarea sau imbunatatirea organizarii activitatii, a
organigramei, a statului de functii si a structurii de personal;
e) propune imbunatatirea dotarii Administratiei rezervatiei cu mijloace
fixe necesare desfasurarii activitatii;
f) analizeaza si urmareste activitatea de contractare, finantare si
realizare a lucrarilor de cercetare stiintifica;
g) face propuneri conducerii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului pentru numiri in functiile de conducere din subordine;
h) ia masuri pentru incasarea veniturilor din activitatea de administrare a
patrimoniului si varsarea acestora la bugetul de stat;
i) analizeaza si propune organelor competente modificarea nivelurilor
taxelor si tarifelor.
Guvernatorul poate delega unele dintre atributiile sale, pe termen limitat,
unor membri ai Colegiului executiv, altor cadre de conducere sau executie care
lucreaza in cadrul Administratiei rezervatiei, in vederea indeplinirii unor
prerogative ce ii revin.
Art. 21
Din structura organizatorica a Administratiei rezervatiei fac parte
urmatoarele directii:
a) strategie, programare, dezvoltare, contencios, reglementari;
b) relatii externe, informare, educatie;
c) management ecologic;
d) inspectie si paza ecologica;
e) economica.
Art. 22
Atributiile directiilor prevazute la art. 21 se vor stabili prin regulament
de organizare si functionare propriu, aprobat de Ministerul Apelor, Padurilor
si Protectiei Mediului.
Art. 23
Controlul aplicarii prevederilor acordului si autorizatiilor de mediu, a
modului de valorificare a resurselor, de practicare a prestarilor de servicii
si de exercitare a unor drepturi acordate populatiei locale se realizeaza de
Corpul de inspectie si paza si de alte persoane din cadrul serviciilor de
specialitate, imputernicite de conducerea Administratiei rezervatiei.
In exercitarea atributiilor de serviciu, personalul imputernicit este
asimilat cu personalul ce indeplineste functii care implica exercitiul
autoritatii de stat.
Art. 24
Personalul Corpului de inspectie si paza va purta, pe durata exercitarii
atributiilor de serviciu, uniforma si armamentul aprobate prin ordin comun al
ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului si ministrului de interne.
Art. 25
Obiectele de uniforma se atribuie celor in drept, potrivit legii.
Art. 26
Personalul care are dreptul sa poarte obiectele de uniforma pe timpul
exercitarii atributiilor de serviciu trebuie sa posede si sa poarte asupra sa
legitimatia de serviciu si/sau de control, dupa caz, eliberate in conformitate
cu reglementarile in vigoare.
CAP. 3
Zonarea rezervatiei
Art. 27
Zonele cu regim de protectie integrala de pe teritoriul rezervatiei
cuprind:
a) formatiunile fizice si biologice sau gruparile de asemenea formatiuni
care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere stiintific sau
estetic;
b) habitatele speciilor de animale si vegetale amenintate care au o valoare
universala exceptionala din punct de vedere stiintific sau al conservarii lor;
c) siturile naturale care au o valoare exceptionala din punct de vedere
stiintific si istoric, al conservarii sau al frumusetii lor.
Art. 28
Zonele cu regim de protectie integrala se stabilesc prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Consiliului stiintific al Administratiei rezervatiei,
cu avizul Academiei Romane si al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului.
Pentru declararea ca zona cu regim de protectie integrala, zona va trebui
sa indeplineasca una dintre conditiile prezentate in art. 27 al prezentului
statut.
Art. 29
In cadrul zonelor cu regim de protectie integrala se pot desfasura
activitati care au urmatoarele obiective:
a) cercetarea evolutiei zonei, mentinerea si conservarea calitatilor
acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce ii definesc starea de
evolutie;
b) cercetarea biologiei zonei;
c) realizarea actiunilor de paza si control asupra zonei de catre
personalul Administratiei rezervatiei.
Art. 30
Accesul in interiorul zonelor cu regim de protectie integrala si
desfasurarea activitatilor prevazute la art. 29 se realizeaza numai in baza
autorizatiei emise de Administratia rezervatiei.
Art. 31
Zonele tampon de pe teritoriul rezervatiei cuprind suprafete de teren sau
ape de inconjoara zonele cu regim de protectie integrala. Zonele tampon
prezinta caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o
inconjoara, indeplinind functia de limitare a impactului activitatilor umane
asupra zonelor cu regim de protectie integrala.
Art. 32
Declararea unei suprafete ca zona tampon aferenta unei zone cu regim de
protectie integrala se realizeaza prin actul de declarare a zonei cu regim de
protectie integrala careia i se asociaza.
Art. 33
Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfasura, pe baza autoritatilor emise
de Administratia rezervatiei, urmatoarele activitati:
a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii
nepoluante;
b) practicarea pescuitului industrial cu mijloace si tehnologii
traditionale;
c) pasunatul animalelor;
d) practicarea turismului ecologic;
e) realizarea de activitati de cercetare stiintifica a fenomenelor
deltaice;
f) realizarea de filme.
Art. 34
Accesul in zonele tampon si practicarea activitatilor prevazute la art. 33
se vor face in baza autorizatiei de valorificare a resurselor zonei, emisa de
Administratia rezervatiei. Pentru practicarea activitatilor autorizate in
aceste zone, beneficiarul autorizatiei va plati o taxa stabilita conform
prevederilor art. 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii".
Art. 35
Zonele economice cuprind teritoriul ramas din rezervatie dupa delimitarea
zonelor cu regim de protectie integrala si a zonelor tampon aferente acestora.
In cadrul zonelor economice se desfasoara activitati economico-sociale in
concordanta cu normele de protectie si conservare a valorilor patrimoniului
natural al rezervatiei.
Art. 36
In zonele economice ce cuprind terenurile aflate in domeniul privat sau
public de interes local sau judetean se pot desfasura, cu autorizatia de
valorificare sau autorizatia de mediu emise de Administratia rezervatiei,
urmatoarele activitati:
a) toate genurile de activitati economice si sociale desfasurate in
intravilanul localitatilor cuprinse pe teritoriul rezervatiei;
b) practicarea agriculturii si cresterii animalelor de catre persoanele
fizice si juridice, detinatoare de terenuri agricole in proprietate, arendate
sau obtinute prin contracte de concesionare;
c) practicarea pisciculturii in amenajarile piscicole de catre societatile
comerciale, persoanele fizice sau juridice detinatoare de amenajari piscicole;
d) executarea de lucrari de constructii-montaj si de obiective de
investitii de catre societati comerciale specializate;
e) practicarea silviculturii si exploatarea masei lemnoase in amenajarile
silvice de catre societatile comerciale, persoanele fizice sau juridice;
f) practicarea de activitati prestatoare de servicii care deservesc
activitatile economice sau sociale ale persoanelor fizice sau juridice;
g) practicarea activitatilor de prestatii in turism si de agrement de catre
persoanele fizice sau juridice;
h) orice alte activitati care nu pun in pericol conservarea patrimoniului
natural al rezervatiei.
Art. 37
In zonele economice care cuprind domeniul public de interes national se
desfasoara activitati de valorificare a resurselor naturale regenerabile, in
limitele de suport ale ecosistemelor naturale, dupa cum urmeaza:
a) valorificarea faunei acvatice prin pescuit industrial si sportiv;
b) valorificarea resurselor forestiere si ale produselor accesorii;
c) valorificarea vegetatiei acvatice (stuf, papura, alte specii);
d) valorificarea produselor cinegetice;
e) valorificarea potentialului melifer al florei spontane;
f) valorificarea ciupercilor;
g) pasunatul animalelor, recoltarea fanului si a altor furaje.
Art. 38
Populatia locala poate desfasura unele activitati de valorificare a
resurselor naturale regenerabile prin mijloace traditionale, nepoluante, dupa
cum urmeaza:
a) recoltarea manuala a stufului, papurei si fanului sau a altor produse
vegetale;
b) pescuitul sau recoltarea altor animale acvatice;
c) cultivarea sau pasunatul unor suprafete iesite temporar de sub ape;
d) extragerea de agregate minerale;
e) alte activitati traditionale, prestari de servicii, inclusiv transportul
pe apa cu ambarcatiuni de pana la 45 CP.
Pentru recoltarea unei cantitati totale de 2 tone de stuf si papura de
familie pe an de catre populatia care locuieste in perimetrul rezervatiei nu se
vor percepe taxe.
Populatia care locuieste in perimetrul rezervatiei si care desfasoara
activitate de pescuit are dreptul sa pescuiasca, fara taxe, cu mijloace proprii
traditionale, o cantitate de peste destinata consumului propriu, in perioadele
si din speciile admise.
Art. 39
Acordarea dreptului de practicare a activitatilor stabilite la art. 36, 37
si 38 din prezentul statut se face de catre Administratia rezervatiei, in
urmatoarele conditii:
a) prin concesionarea, in conditiile legii, a unor zone cu resurse naturale
regenerabile ce indeplinesc conditiile necesare valorificarii;
b) prin atribuirea dreptului de valorificare a unor resurse regenerabile in
scop gospodaresc populatiei locale in urmatoarele conditii:
- prezentarea cererii de valorificare a resursei continand datele de
identificare a persoanei fizice, cerere vizata de primarul localitatii de
resedinta, anexarea unei schite cuprinzand zona din care doreste sa valorifice
resursa si traseul de transport al produsului;
- prezentarea actului doveditor al platii tarifului legal.
Pentru valorificarea unei cantitati de stuf si papura mai mari decat cea
stabilita la art. 38, solicitantul va face dovada platii tarifului de
valorificare stabilit conform prevederilor legale;
c) prin atribuirea dreptului de practicare a activitatilor specificate la
art. 37, in urmatoarele conditii:
- prezentarea cererii de practicare a activitatii, cu specificarea datelor
de identificare a solicitantului, denumirea activitatii, volumul de activitate
anuala, programul de lucru, mijloacele tehnice utilizate, zonele de practicare
a activitatii si caile de acces la acestea;
- prezentarea actului doveditor al platii tarifului legal aplicat pentru
practicarea activitatii.
Activitatile mentionate nu vor afecta senalul navigabil al celor trei brate
ale Dunarii in conditiile conventiilor internationale la care Romania este
parte.
Art. 40
Zonele de reconstructie ecologica sunt suprafete de teren situate in
teritoriul rezervatiei in cadrul carora impactul produs de activitatea umana
sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor
naturale, aparitia unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor
ecosisteme specifice si in cadrul carora Administratia rezervatiei desfasoara
activitati de refacere a echilibrului ecologic si de renaturare a zonei
afectate folosind mijloace tehnice si tehnologii adecvate.
Art. 41
In zonele de reconstructie ecologica se pot desfasura activitatile
specifice zonelor tampon sau economice, in functie de zona de baza in care se
executa lucrarile de reconstructie ecologica, cu aplicarea restrictiilor impuse
de starea ecosistemului si de normele tehnologice aplicate in procesul de
renaturare a zonei stabilite de Administratia rezervatiei.
Art. 42
Declararea unei zone ca zona de reconstructie ecologica se face de catre
Consiliul stiintific al Administratiei rezervatiei pe baza rezultatelor
cercetarilor stiintifice, a datelor de monitoring prelucrate sau a studiilor de
impact.
CAP. 4
Finantarea activitatilor Administratiei rezervatiei
Art. 43
Cheltuielile Administratiei rezervatiei vor fi acoperite din subventii de
la bugetul de stat, din donatii si din surse proprii.
Art. 44
Administratia rezervatiei poate deschide un cont in lei si un cont in
valuta pentru constituirea unor fonduri in vederea finantarii unor actiuni de
interes pentru rezervatie.
Utilizarea fondurilor astfel constituite va fi aprobata de catre Colegiul
executiv, Administratia rezervatiei fiind abilitata sa efectueze si operatiuni
cu valuta.
Art. 45
Administratia rezervatiei este abilitata sa deruleze programe referitoare
la rezervatie ce sunt finantate de institutii financiare si bancare
internationale.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 46
Editarea de materiale publicitare sau informationale cu privire la
patrimoniul natural al rezervatiei, precum si a hartilor rezervatiei este
permisa numai in baza avizului obtinut de la Administratia rezervatiei, care va
certifica veridicitatea datelor publicate.
Art. 47
Administratia rezervatiei are dreptul de editare a unor publicatii ce
trateaza problemele rezervatiei.
Art. 48
Producerea de filme documentare cu privire la evolutia, structura si
functionarea ecosistemelor rezervatiei, la comportamentul vietii salbatice din
rezervatie se va realiza numai cu acordul si sub asistenta Administratiei
rezervatiei.
Prezentarea filmelor si intrarea lor in circuitul comercial se vor face
numai pe baza avizului Administratiei rezervatiei.
Art. 49
Administratia rezervatiei organizeaza sesiuni de lucru, comunicari
stiintifice si schimburi de experienta cu participare nationala si
internationala in domeniul protectiei si conservarii patrimoniului natural.
ANEXA 3
COMPONENTA
Consiliului stiintific si a Colegiului executiv al Administratiei Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii"
A. Consiliul stiintific
Presedinte 1. Ing. Eugen Tarhon - Guvernatorul Administratiei
Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii"
Vicepresedinte 2. Ing. Grigore Baboianu - director tehnic, Administratia
Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii"
Secretar 3. Ing. Virgil Munteanu - sef serviciu, Administratia
Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii"
Membri: 4. Dr. Marian ianculescu - secretar de stat in Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului
5. Acad. Nicolae Botnariuc - Academia Romana
6. Dr. Nicolae Toniuc - Academia Romana
7. Simion Hincu - prof. dr. doc., seful Catedrei de
imbunatatiri funciare si
protectia mediului - I.A.N.B.
8. Angheluta Vadineanu - prof. univ. presedintele
Comitetului National Roman pentru
M.A.B
- UNESCO
9. Dr. doc. Petre Gastescu - cercetator stiintific principal
la Institutul de Geografie
Bucuresti
10. Dr. Constantin Bondar - sef laborator, Institutul National
de Meteorologie si Hidrologie
11. Ing. Constantin Pecheanu - director, Centrul de Cercetari
pentru Pescuit, Piscicultura si
Industrializarea Pestelui Galati
12. Ing. Speranta Ianculescu - director, Ministerul Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului -
Vicepresedinte al Comisiei de
cercetare pentru ecologie,
protectia mediului si gospodarirea
apelor
13. Capitan rangul I - Ministerul Apararii Nationale
Rudenco Cornel
14. Lupica Nicolae - Ministerul Transporturilor,
director general al Administratiei
Fluviale a Dunarii de Jos -
Galati
15. Vasile Glavan - Ministerul Turismului, director,
Institutul de Cercetari pentru
Turism
16. Dr. Ion Munteanu - cercetator stiintific principal,
Institutul de Cercetari Pedologice
si Agrochimice Bucuresti
17. Dr. Gavrila Simion - director, Institutul de Cercetari
Ecomuzeale de la Dunarea de Jos -
Tulcea
18. Ing. Romulus Stiuca - director, Institutul de Cercetari
si Proiectari "Delta
Dunarii"
19. Dumitru Ion - director general, Ministerul
Cercetarii si Tehnologiei
20. Dr. ing. Stefan Bologa - director stiintific, Institutul
Roman de Cercetari Marine
Constanta
21. Ing. Ion Utanu - director, Agentia de Protectie a
Mediului Tulcea
22. Ing. Eugen Secara - director, Regia Autonoma a Apelor
"Apele Romane" - Filiala
Constanta
23. Dr. Mihai Romila - director, Directia sanitara
Tulcea
24. Dr. Mircea Oltean - sef laborator, Institutul de
Biologie Bucuresti
25. Prof. Mihai Albota - inspector general, Inspectoratul
scolar Tulcea
26. Dr. Gheorghe Harjete - inginer proiectant principal,
Societatea Comerciala
"Aqua-Proiect
S.A. Bucuresti
27. Dr. Ioan Munteanu - biolog, Administratia Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii"
28. Parcalabescu Constantin - seful Filialei Tulcea a Regiei
Autonome a Padurilor
"Romsilva"
29. Staras Mircea - director stiintific, Institutul
de Cercetari si Proiectari
"Delta
Dunarii" Tulcea
30. Ivanov Cornel - director, Societatea Comerciala
"Ecodelta" - S.A. Tulcea
B. Colegiul executiv
Presedinte 1. Eugen Tarhon - guvernator
Vicepresedinte 2. Grigore Baboianu - director tehnic
Secretar 3. Virgil Munteanu - sef serviciu
Membri : 4. Ioan Papuc - director economic
5. Ianos Botond Kiss - inspector sef
6. Nicolae Constantin - sef serviciu
7. Dan Teodoru - sef serviciu
8. Pimon Macarov - inspector
9. Condac Marius inspector.