Decizia Nr.89 din 21.02.2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 16.241/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 688 D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 710 D/2017, nr. 712 D/2017, nr. 832 D/2017, nr. 879 D/2017, nr. 902D/2017, nr. 905 D/2017, nr. 913 D/2017, nr. 917 D/2017, nr. 920 D/2017, nr. 939 D/2017, nr. 940 D/2017, nr. 944 D/2017, nr. 957 D/2017, nr. 974 D/2017, nr. 1.026 D/2017, nr. 1.034 D/2017, nr. 1.035 D/2017, nr. 1.052 D/2017, nr. 1.056 D/2017, nr. 1.059 D/ 2017, nr. 1.147 D/2017, nr. 1.191 D/2017, nr. 1.193 D/2017, nr. 1.196 D/2017, nr. 1.198 D/2017, nr. 1.212 D/2017, nr. 1.226 D/ 2017, nr. 1.263 D/2017, nr. 1.283 D/2017, nr. 1.294 D/2017, nr. 1.295 D/2017, nr. 1.459 D/2017, nr. 1.624 D/2017, nr. 1.645 D/ 2017, nr. 1.662 D/2017, nr. 1.670 D/2017, nr. 1.686 D/2017, nr. 1.701 D/2017, nr. 1.702 D/2017, nr. 1.719 D/2017, nr. 1.731 D/ 2017, nr. 1.744 D/2017, nr. 2.174 D/2017, nr. 2.201 D/2017, nr. 2.278 D/2017, nr. 2.356 D/2017 şi nr. 2.535 D/2017, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate parţial identice, ridicate de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.804/257/2016 al Judecătoriei Mediaş, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 12.995/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.398/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 24.439/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 19.686/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.684/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.956/281/2016 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.432/314/2016 al Judecătoriei Suceava, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.218/314/2016 al Judecătoriei Suceava, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.433/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.939/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.090/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 18.271/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.803/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.134/243/2016 al Judecătoriei Hunedoara, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.037/280/2016 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.229/278/2016 al Judecătoriei Petroşani, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.421/303/2016, al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.983/214/2016 al Judecătoriei Costeşti, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.592/296/2016 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 22.342/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 14.062/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 16.651/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.437/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 6.817/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 24.703/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 34.224/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 33.026/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 60/842/2017 al Judecătoriei Hârşova, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 9.814/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.606/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 19.001/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 24.064/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 30.432/212/2016 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 36.358/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 32.172/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 17.680/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam, Olanda în Dosarul nr. 15.942/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 30.693/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.279/312/2016 al Judecătoriei Slobozia, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.975/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.833/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.257/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.432/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.465/197/2016 al Judecătoriei Braşov, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.544/271/2016 al Judecătoriei Aleşd şi de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.340/244/2016 al Judecătoriei Huşi.4. La apelul nominal, în Dosarul nr. 1.212 D/2017 se prezintă părţile Elena Pirnea şi Florian Claudiu Pirnea. Lipsesc autorii excepţiei şi celelalte părţi faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 688 D/2017, nr. 710 D/ 2017, nr. 712 D/2017, nr. 832 D/2017, nr. 879 D/2017, nr. 902D/2017, nr. 905 D/2017, nr. 913 D/2017, nr. 917D/2017, nr. 920 D/2017, nr. 939D/2017, nr. 940 D/2017, nr. 944 D/2017, nr. 957 D/2017, nr. 974 D/2017, nr. 1.026 D/2017, nr. 1.034 D/ 2017, nr. 1.035 D/2017, nr. 1.052 D/2017, nr. 1.056 D/2017, nr. 1.059 D/ 2017, nr. 1.147 D/2017, nr. 1.191 D/2017, nr. 1.193 D/ 2017, nr. 1.196 D/2017, nr. 1.198 D/2017, nr. 1.212 D/2017, nr. 1.226 D/2017, nr. 1.263 D/2017, nr. 1.283 D/2017, nr. 1.294 D/ 2017, nr. 1.295 D/2017, nr. 1.459 D/2017, nr. 1.624 D/2017, nr. 1.645 D/ 2017, nr. 1.662 D/2017, nr. 1.670 D/2017, nr. 1.686 D/ 2017, nr. 1.701 D/2017, nr. 1.702 D/2017, nr. 1.719 D/2017, nr. 1.731 D/2017, nr. 1.744 D/2017, nr. 2.174 D/2017, nr. 2.201 D/ 2017, nr. 2.278 D/2017, nr. 2.356 D/2017 şi nr. 2.535 D/2017 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor.6. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 710 D/2017, nr. 712 D/2017, nr. 832 D/2017, nr. 879 D/2017, nr. 902D/2017, nr. 905 D/2017, nr. 913 D/2017, nr. 917D/2017, nr. 920 D/2017, nr. 939D/2017, nr. 940 D/2017, nr. 944 D/2017, nr. 957 D/2017, nr. 974 D/2017, nr. 1.026 D/2017, nr. 1.034 D/2017, nr. 1.035 D/2017, nr. 1.052 D/ 2017, nr. 1.056 D/2017, nr. 1.059 D/2017, nr. 1.147 D/2017, nr. 1.191 D/2017, nr. 1.193 D/2017, nr. 1.196 D/2017, nr. 1.198 D/ 2017, nr. 1.212 D/2017, nr. 1.226 D/2017, nr. 1.263 D/2017, nr. 1.283 D/2017, nr. 1.294 D/2017, nr. 1.295 D/2017, nr. 1.459 D/ 2017, nr. 1.624 D/2017, nr. 1.645 D/2017, nr. 1.662 D/2017, nr. 1.670 D/2017, nr. 1.686 D/2017, nr. 1.701 D/2017, nr. 1.702 D/ 2017, nr. 1.719 D/2017, nr. 1.731 D/2017, nr. 1.744 D/2017, nr. 2.174 D/2017, nr. 2.201 D/2017, nr. 2.278 D/2017, nr. 2.356 D/ 2017 şi nr. 2.535 D/2017 la Dosarul nr. 688 D/2017, care este primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente, care solicită respingerea excepţiei şi arată că în raport cu momentul încheierii contractului rata imobilului achiziţionat ca urmare a contractării unui credit a crescut substanţial, astfel încât se impune darea în plată. Solicită Curţii ca, în decizie, să se precizeze sensul noţiunii de impreviziune.9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul celor reţinute de Curte în jurisprudenţa sa.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:10. Prin Încheierea din 3 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 16.241/318/2016, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 688 D/2017.11. Prin Încheierea din 17 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.804/257/2016, Judecătoria Mediaş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 710 D/2017.12. Prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.995/318/2016, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 712 D/2017.13. Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.398/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2) art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 832 D/2017.14. Prin Încheierea din 27 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 24.439/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 879 D/2017.15. Prin Încheierea din 20 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 19.686/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 902 D/2017.16. Prin Încheierea din 21 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 8.684/318/2016, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 905 D/2017.17. Prin Încheierea din 7 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 15.956/281/2016, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 913 D/2017.18. Prin Încheierea din 17 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.432/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 917 D/2017.19. Prin Încheierea din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 6.218/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 920 D/2017.20. Prin Încheierea din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.433/236/2016, Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 939 D/2017.21. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 15.939/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 940 D/2017.22. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.090/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 944 D/2017.23. Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 18.271/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, şi art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 957 D/2017.24. Prin Încheierea din 1 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.803/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 974 D/ 2017.25. Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.134/243/2016, Judecătoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.026 D/2017.26. Prin Încheierea din 22 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.037/280/2016, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.034 D/ 2017.27. Prin Încheierea din 15 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 10.229/278/2016, Judecătoria Petroşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.035 D/2017.28. Prin Încheierea din 6 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 10.421/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.052 D/2017.29. Prin Încheierea din 14 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.983/214/2016, Judecătoria Costeşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.056 D/2017.30. Prin Încheierea din 9 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.592/296/2016, Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.059 D/ 2017.31. Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 22.342/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.147 D/2017.32. Prin Încheierea din 10 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 14.062/233/2016, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.191 D/2017.33. Prin Încheierea din 10 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 16.651/233/2016, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.193 D/2017.34. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.437/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.196 D/2017.35. Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 6.817/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.198 D/2017.36. Prin Încheierea din 22 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 24.703/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.212 D/2017.37. Prin Încheierea din 7 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 34.224/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 5 alin. (2), art. 6 şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.226 D/2017.38. Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 33.026/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3) şi art. 7 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.263 D/2017.39. Prin Încheierea din 16 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 60/842/2017, Judecătoria Hârşova a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.283 D/2017.40. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 9.814/1.748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.294 D/2017.41. Prin Încheierea din 24 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 8.606/196/2016, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.295 D/2017.42. Prin Încheierea din 6 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 19.001/302/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.459 D/2017.43. Prin Încheierea din 30 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 24.064/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.624 D/ 2017.44. Prin Încheierea din 14 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 30.432/212/2016 Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.645 D/2017.45. Prin Încheierea din 9 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 36.358/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.662 D/2017.46. Prin Încheierea nr. 7.401 din 28 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 32.172/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.670 D/2017.47. Prin Încheierea din 7 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.680/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.686 D/ 2017.48. Prin Încheierea din 4 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 15.942/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.701 D/ 2017.49. Prin Încheierea din 12 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 30.693/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.702 D/ 2017.50. Prin Încheierea din 24 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.279/312/2016, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.719 D/2017.51. Prin Încheierea din 13 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.975/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.731 D/2017.52. Prin Încheierea din 12 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 23.833/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.744 D/2017.53. Prin Încheierea din 3 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.257/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, şi art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.174 D/2017.54. Prin Încheierea din 24 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.432/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.201 D/2017.55. Prin Sentinţa civilă nr. 7.596 din 12 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 21.465/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.278 D/2017.56. Prin Încheierea din 13 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.544/271/2016, Judecătoria Aleşd a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.356 D/2017.57. Prin Încheierea din 25 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.340/244/2016, Judecătoria Huşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.535 D/2017.58. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam, Olanda, Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, în cauze având ca obiect acţiuni întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 77/2016.59. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că art. 3, art. 5 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece prin acestea legiuitorul transformă bunul din garanţie imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu. Această transformare survine pe parcursul contractelor de credit, fără ca acordul creditorului să fie cerut. Este lăsată fără efect voinţa iniţială a părţilor la încheierea contractului de credit. Dispoziţiile art. 3 sunt imprevizibile, deoarece se derogă de la legea civilă în vigoare, fără indicarea expresă a articolului de la care se derogă.60. Art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât consacră efectul retroactiv al legii în totalitatea sa. Astfel, Legea nr. 77/2016 este aplicabilă contractelor de credit încheiate anterior intrării sale în vigoare, precum şi executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. Autorii excepţiei susţin că legea nouă adaugă raportului juridic născut sub imperiul legii vechi o instituţie juridică cu caracter de noutate faţă de dispoziţiile legale aplicabile la data încheierii raportului juridic avut în vedere de părţi. Prin aplicarea legii noi se ajunge aşadar la o altă consecinţă, la alte efecte ale contractului şi la un alt mecanism de stingere a obligaţiilor decât cele prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost încheiate contractele. Pentru contractele încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu pot fi avute în vedere alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost încheiate.61. Autorii excepţiei apreciază că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie. Prin Legea nr. 77/2016 se instituie un tratament discriminatoriu al creditorilor faţă de consumatorii care au încheiat contracte de credit garantate cu ipotecă, întrucât acestea pun creditorul într-o poziţie de inferioritate câtă vreme transferul dreptului de proprietate nu este condiţionat de acordul creditorului pentru dobândirea imobilului. Consumatorului i se recunoaşte dreptul absolut de a se libera de datorie prin simplul transfer al imobilului constituit drept garanţie, fără a ţine cont de interesul şi opţiunea creditorului, situaţie de natură să îl plaseze într-o poziţie privilegiată pe debitor.62. Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 77/2016 contravin dreptului la apărare şi celui privind accesul la justiţie, având în vedere că obiectul contestaţiei este limitat strict la condiţiile de admisibilitate prevăzute în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 - dispoziţii care sunt neconstituţionale în raport cu libertatea economică şi dreptul de proprietate. Practic, deşi creditorul are dreptul de a contesta notificarea cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului afectat garanţiei, prin darea în plată, acesta nu poate formula nicio apărare cu privire la drepturile sale şi cu privire la aspectele particulare ale speţei care ar putea conduce, eventual, la o inadmisibilitate a notificării. Având în vedere că, faţă de condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege, se conferă un drept general tuturor consumatorilor fără a se avea în vedere o reechilibrare a contractului, în contextul în care executarea acestuia ar deveni prea oneroasă pentru consumator din diverse circumstanţe excepţionale, limitarea obiectului contestaţiei strict la aceste motive echivalează, în cele din urmă, cu o îngrădire nejustificată a dreptului la apărare şi a accesului la justiţie, care, în aceste condiţii, devin ineficace şi iluzorii.63. Autorii excepţiei mai susţin că, prin dispoziţiile criticate, se aduce o atingere nepermisă dreptului de proprietate privată al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate, ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or, creditorii deţin un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispoziţiile legale prin care se prevede recuperarea creanţei numai în limita valorii imobilului adus în garanţie şi supus transferului forţat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanţei nu este compensată de o prealabilă şi dreaptă despăgubire, iar această pierdere nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii.64. În speţă, dreptul consumatorului este unul discreţionar, deoarece acesta poate alege în orice moment obligarea instituţiei creditoare la achiziţionarea imobilului. Privarea de bun nu are loc în baza unui act al unei administraţii, ci în temeiul voinţei unui particular, ceea ce face ca această ingerinţă să fie una arbitrară, întrucât particularul, respectiv consumatorul nu este obligat să urmărească vreun interes public, ci numai interesele sale private, atunci când solicită privarea instituţiei creditoare de bunul său.65. Limitarea gravă adusă dreptului de proprietate, prin mecanismul dării în plată, nu se încadrează în limitele permise de art. 53 din Constituţie, pierderea dreptului de proprietate nefiind proporţională cu scopul urmărit, elementul de protecţie socială neregăsindu-se în condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege. Trebuie verificat şi raportul de proporţionalitate dintre scopul urmărit şi mijloacele folosite. Legea aplică acelaşi tratament juridic pentru situaţii diferite, aspect ce determină suportarea unei sarcini excesive pentru creditor, care este nevoit să renunţe la dreptul de proprietate asupra creanţei sale deşi debitorul nu înregistrează nicio dificultate în continuarea creditului. Dreptul debitorului de a nu fi urmărit silit pentru întreaga creanţă datorată nu poate avea natura unui scop legitim.66. În opinia autorilor, deşi accesul liber la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate prin art. 45 din Constituţie, dispoziţiile legale criticate limitează această garanţie sub două aspecte. Operaţiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activităţile principale ale creditorilor, sunt limitate sub aspectul operaţiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele şi executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forţată a creditorului într-un „vehicul imobiliar" deşi nu a exprimat liber o astfel de iniţiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfăşurarea activităţilor comerciale privitoare la imobile, iar prin transferul forţat al proprietăţii asupra imobilelor va fi obligată să desfăşoare această activitate neprevizionată.67. Nu are relevanţă faptul că instituţia de credit a primit un bun imobil drept garanţie a obligaţiei de rambursare a creditului ori, în cazul executării silite a bunului, preţul de adjudecare, întrucât intenţia de la momentul constituirii ipotecii nu este aceea de a dobândi acest imobil în proprietate, ci doar de a avea o preferinţă înaintea altor creditori în ceea ce priveşte sumele valorificate din vânzarea respectivul bun ipotecat, indiferent în mâinile cui s-ar afla la momentul valorificării. Dreptul de ipotecă, înţeles ca drept real accesoriu, nu schimbă obiectul creanţei pe care o garantează, ci îl pune pe creditor în poziţia unui creditor preferat. Este adevărat că aceste persoane juridice pot deţine imobile în proprietate, dar astfel de imobile sunt deţinute ca bază a exercitării comerţului lor specific, şi nu ca un scop în sine al comerţului lor.68. Prin prisma art. 45, în coroborare cu art. 135 din Constituţie, statul are obligaţia de a nu schimba sau altera scopul activităţii unui actor în viaţa economică, altfel se încalcă libertatea comerţului.69. Libera iniţiativă ar însemna libertatea persoanei de a desfăşura activitatea economică în modalitatea pe care aceasta o consideră cea mai potrivită pentru a-şi atinge scopul, uzând de mijloacele juridice pe care le are la dispoziţie. În desfăşurarea activităţii sale economice persoana este liberă să îşi aleagă partenerii contractuali şi clienţii. Ca o consecinţă, deşi libertatea contractuală nu are valenţe constituţionale exprese, ea ar putea fi subsumată conceptului de liberă iniţiativă, deoarece mijlocul juridic prin care persoana participă la viaţa economică este contractul, ca formă de manifestare a libertăţii contractuale.70. Protejarea consumatorilor şi simpla calitate de consumator a uneia dintre părţile contractului nu poate conduce, potrivit autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, la un efect drastic de încălcare a libertăţii economice şi contractuale, cu atât mai mult cu cât elementul de protecţie socială lipseşte cu desăvârşire din cadrul condiţiilor de admisibilitate din art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Aceasta cu atât mai mult cu cât acordarea de drepturi generale unei categorii largi de consumatori, fără a exista criterii clare în ceea ce priveşte necesitatea consumatorului de protecţie socială, poate da naştere la abuzuri din partea consumatorilor.71. Se arată că Legea nr. 77/2016 încalcă dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, deoarece a fost adoptată cu procedura aplicabilă legilor ordinare, dar Codul civil, de la care aceasta derogă, este lege organică. Sunt invocate în acest sens considerentele cuprinse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 442 din 10 iunie 2015.72. În final, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 148 din Constituţie, este invocat caracterul contrar al legii cu Directiva 2014/17/UE şi, în special, cu art. 43 alin. (1) din aceasta.73. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 688 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.74. Judecătoria Mediaş, în Dosarul nr. 710 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.75. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 712 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.76. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 832 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.77. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 879 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.78. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 902 D/2017, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.79. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 905 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.80. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 913 D/ 2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.81. Judecătoria Suceava, în Dosarele nr. 917 D/2017 şi nr. 920 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.82. Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 939 D/ 2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.83. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 940 D/2017 şi nr. 944 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată cu excepţia dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 în privinţa cărora sunt incidente cele reţinute de Curte prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.84. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 957 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.85. Judecătoria Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 974 D/ 2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.86. Judecătoria Hunedoara, în Dosarul nr. 1.026 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.87. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.034 D/ 2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.88. Judecătoria Petroşani, în Dosarul nr. 1.035 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.89. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.052 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.90. Judecătoria Costeşti, în Dosarul nr. 1.056 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.91. Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.059 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.92. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.147 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.93. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.191 D/ 2017 şi nr. 1.193 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.94. Judecătoria Vaslui, în dosarele nr. 1.196 D/2017 şi nr. 1.198 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.95. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.212 D/2017, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.96. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.226 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.97. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.263 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.98. Judecătoria Hârşova, în Dosarul nr. 1.283 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.99. Judecătoria Cornetu, în Dosarul nr. 1.294 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.100. Judecătoria Brăila - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.295 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.101. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.459 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.102. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.624 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.103. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.645 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.104. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, Dosarul nr. 1.662 D/ 2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.105. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.670 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.106. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.686 D/2017, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.107. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.701 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.108. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.702 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.109. Judecătoria Slobozia, în Dosarul nr. 1.719 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.110. Judecătoria Vaslui, în Dosarul nr. 1.731 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.111. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.744 D/2017, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.112. Judecătoria Vaslui, în Dosarul nr. 2.174 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.113. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 2.201 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.114. Judecătoria Braşov, în Dosarul nr. 2.278 D/2017, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.115. Judecătoria Aleşd, în Dosarul nr. 2.356 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.116. Judecătoria Huşi, în Dosarul nr. 2.535 D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.117. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.118. Guvernul apreciază în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate sau inadmisibile, în acord cu jurisprudenţa instanţei constituţionale, şi anume Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.119. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:120. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.121. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1)-(3), art. 6, art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, art. 11 teza a doua, precum şi legea în ansamblul său.122. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii, art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. m) privind reglementarea prin lege organică a regimului general al proprietăţii şi al moştenirii, art. 135 - Economia şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.123. Curtea constată, în primul rând, că autorii excepţiei au invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016 fără să se raporteze în mod distinct la cele două teze ale acestuia, respectiv teza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare"] şi apoi teza care vizează aplicabilitatea Codului civil din 1864. În aceste condiţii, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei.124. Curtea observă că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 [unele dintre acestea au fost novate, însă, în jurisprudenţa sa, Curtea s-a raportat la contractele iniţiale de credit; a se vedea în acest sens paragraful 230 din Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018 şi paragraful 256 din Decizia nr. 821 din 12 decembrie 2017], ceea ce este relevant în examinarea admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate a tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016, potrivit căreia Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. În aceste condiţii, Curtea va respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei.125. Curtea va respinge, ca inadmisibilă, şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, deoarece, din datele transmise în dosarele Curţii Constituţionale, nu rezultă că vreunul dintre consumatorii care sunt părţi la contractele de credit au fost supuşi executării silite a imobilului ipotecat (a se vedea, ad similis, paragraful 40 din Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017). Curtea reţine că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit şi de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispoziţiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale asociată acestora (a se vedea Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256).126. Curtea observă că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, anterior sesizării Curţii Constituţionale în prezentele cauze, a constatat că prevederile din art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale", Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1), art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6) şi ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016.127. Prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat, făcând referire la jurisprudenţa sa, în esenţă, că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă, or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituţionalitate deduse din motivarea autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate nu vizează înţelesul normelor juridice, declarat neconstituţional, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanţa de contencios constituţional urmând să analizeze fondul excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).128. Pornind de la aceste considerente, Curtea va analiza excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, din perspectiva jurisprudenţei sale anterioare în materie.129. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 108, că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice, care nu se referă la regimul general al proprietăţii, ci vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit, în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate, ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. În concordanţă cu jurisprudenţa sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietăţii, publică sau privată, vizează, ca esenţă, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosinţa şi dispoziţia, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietăţii şi al dreptului de proprietate reprezintă o realitate juridică ce guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanţă mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanţe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate, prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că această critică de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată.130. Referitor la criticile formulate din perspectiva respectării exigenţelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea va face referire, cu acest prilej, la paragrafele 30-35 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 12 septembrie 2018, prin care sa statuat că, în analiza conformităţii dispoziţiilor art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 cu prevederile constituţionale care garantează dreptul de proprietate privată, a fost avut în vedere raportul contractual existent între cele două părţi. Aprecierea asupra ruinei (iminente) contractuale a debitorului nu vizează evoluţia/fluctuaţia situaţiei financiare/materiale a debitorului ulterioară încheierii contractului de credit, ci are în vedere, în mod exclusiv, disproporţia şi dezechilibrul survenite ca urmare a materializării riscului supraadăugat [referitor la noţiunea de ruină (iminentă) a debitorului a se vedea paragrafele 35 şi 37 din Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, iar cu privire la noţiunea de risc supraadăugat, a se vedea paragrafele 96-97 din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016].131. În ceea ce priveşte criteriile care trebuie avute în vedere atunci când se constată apariţia riscului supraadăugat, Curtea a reiterat cele reţinute în paragraful 98 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, evaluarea intervenirii acestui risc trebuie privită şi realizată în ansamblu, prin analiza cel puţin a calităţii şi pregătirii economice/juridice a cocontractanţilor [dihotomia profesionist/consumator], a valorii prestaţiilor stabilite prin contract, a riscului deja materializat şi suportat pe perioada derulării contractului de credit, precum şi a noilor condiţii economice care denaturează atât voinţa părţilor, cât şi utilitatea socială a contractului de credit. Această evaluare de ansamblu permite stabilirea limitei dintre cele două categorii de riscuri - riscul inerent contractului asumat de părţi în mod voluntar - şi riscul supraadăugat - care nu a putut face obiectul unei previzionări de către niciuna dintre părţi - determinând, în funcţie de rezultatul la care se ajunge, luarea unei decizii cu privire la soarta contractului. Însă, odată constatată depăşirea riscului inerent contractului şi survenirea celui supraadăugat, intervenţia asupra acestuia devine obligatorie şi trebuie să fie efectivă, fie în sensul încetării, fie în sensul adaptării contractului la noile condiţii. Efectele juridice ale acestei intervenţii se vor produce numai pentru viitor, prestaţiile deja executate rămânând câştigate contractului.132. Prin urmare, Curtea a reţinut că, după constatarea intervenirii unui risc supraadăugat în derularea contractului de credit, vor fi evaluate, în considerarea circumstanţelor specifice fiecărui contract de credit, remediile care urmează a fi dispuse, adaptarea sau, după caz, încetarea contractului. Dar, indiferent care dintre cele două soluţii va fi adoptată, aceasta va trebui să respecte exigenţa ca riscul supraadăugat să fie suportat împreună de debitor şi creditor, în mod echitabil. O asemenea exigenţă este impusă, pe de o parte, de faptul, subliniat de Curte în paragraful 102 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, că niciuna dintre părţi nu este culpabilă de apariţia evenimentului şi, pe de altă parte, de faptul, de asemenea subliniat în decizia antereferită [paragraful 99], că echitatea, corolar al bunei-credinţe, guvernează contractul civil de la naşterea sa până la epuizarea tuturor efectelor, independent de existenţa unei clauze exprese în cuprinsul contractului. Cu alte cuvinte, însăşi natura conceptului de risc supraadăugat, premisa constatării impreviziunii contractuale, impune, cu necesitate, ca acesta să fie suportat, împreună, de părţile contractului de credit (a se vedea în acest sens paragraful 31 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018).133. Curtea a mai reţinut că impreviziunea vizează numai o ruină contractuală, care afectează utilitatea socială a contractului de credit, şi nicidecum o ruină personală a debitorului. Astfel, în evaluarea impreviziunii se vor analiza exclusiv prestaţiile părţilor din contractul de credit de natură să determine ruina contractuală a debitorului, şi nu se vor avea în vedere aspectele financiare/materiale care nu se află în legătură cu contractul de credit. În caz contrar, ar fi alterată noţiunea de impreviziune contractuală, care s-ar deplasa, în cazul dat, de la evaluarea dezechilibrului dintre prestaţiile părţilor la analiza caracterului suficient sau insuficient al veniturilor debitorului (a se vedea în acest sens paragraful 32 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018).134. În considerarea celor anterior expuse, Curtea a constatat că debitorul care solicită, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 77/2016, darea în plată a imobilului, sub condiţia îndeplinirii condiţiilor impreviziunii, se află într-o situaţie diferită de aceea a debitorului care, în temeiul dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, iniţiază procedura de insolvenţă, noţiunea de insolvenţă fiind definită în prevederile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 151/2015 (a se vedea în acest sens paragraful 33 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018).135. În concluzie, Curtea a reţinut că instanţa judecătorească învestită, în temeiul art. 7 sau, după caz, art. 8 din Legea nr. 77/2016, cu soluţionarea unor acţiuni având ca obiect contestaţii formulate de creditori şi, respectiv, acţiuni ale debitorilor, ca expresie a obligaţiei statului de a garanta dreptul de proprietate privată, nu va analiza dacă patrimoniul debitorului se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente, ci îşi va limita analiza la dinamica obligaţiilor reciproce întemeiate pe contractul de credit şi, în măsura în care va ajunge la concluzia că această dinamică este de natură să conducă la ruina contractuală a debitorului, prin materializarea riscului supraadăugat, va putea constata intervenţia impreviziunii contractuale. Aşadar, instanţa judecătorească, în evaluarea impreviziunii, nu poate împrumuta elemente/criterii specifice procedurii insolvenţei persoanei fizice (a se vedea în acest sens paragraful 35 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018).136. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează [paragraful 115].137. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituţie referitor la principiul egalităţii, pe lângă cele reţinute de Curte în paragraful 112 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care a constatat conformitatea cu acest standard constituţional a prevederilor criticate, Curtea observă şi că, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 [paragraful 64], Curtea a reiterat jurisprudenţa sa constantă potrivit căreia noţiunea fundamentală de egalitate în faţa legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferenţiat unor situaţii distincte este discriminatorie. Curtea a mai reţinut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, că deosebirile obiective dintre categoria profesioniştilor şi cea a consumatorilor sunt suficient de relevante şi semnificative încât să justifice opţiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct, în acest fel asigurându-se deplina respectare a acestui principiu constituţional fundamental.138. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva art. 21 şi art. 24 din Constituţie şi care vizează prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016, în paragraful 116 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că instituţia impreviziunii aplicabilă ope legis pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu poate fi recunoscută, fiind în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.139. Referitor la criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 44 din Constituţie, în paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19, şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă, limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.140. Referitor la critica privind art. 11 teza întâi, raportat la art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor, pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia, prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului, rezultate din acesta, se execută în continuare. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care înlătură efectele negative asupra patrimoniului debitorului, în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Ca atare, Curtea, având în vedere conţinutul normativ al art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că acestea reglementează o intervenţie etatică în ceea ce priveşte executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, niciun text constituţional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condiţiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, referitoare la buna-credinţă şi echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Însă, intensitatea acestei intervenţii, privită din perspectiva exigenţelor Constituţiei, trebuie evaluată prin prisma testului de proporţionalitate dezvoltat de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015 sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013). Curtea a mai constatat că, deşi creditorul obligaţiei deţine, în principiu, un bun, în sensul art. 1 al Protocolului adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezentat de creanţa care face obiectul contractului de credit, intervenţia statului, operată prin textele de lege criticate, urmăreşte un scop legitim, ce se circumscrie conceptului de protecţie a consumatorului, că măsura critică este adecvată, necesară şi respectă un just raport de proporţionalitate între interesele generale şi cele particulare. În consecinţă, având în vedere cele anterior expuse, Curtea a constatat că mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune în discuţie în niciun fel condiţiile de drept substanţial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci stabileşte un echilibru procedural corect între părţile aflate în litigiu, cu respectarea principiului proporţionalităţii, ce trebuie să caracterizeze orice măsură etatică în domeniul proprietăţii private.141. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 şi art. 135 din Constituţie, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 [paragraful 65], că însuşi textul art. 45 din Constituţie dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or, dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condiţiile legii - legiuitorul constituant însuşi acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi pe cel al liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit, în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.142. Referitor la criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauze.143. Cu privire la invocarea art. 148 din Constituţie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 129, Curtea a reţinut că, în cauzele deduse judecăţii, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, acestea nu au incidenţă în cauză.144. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziţii legale,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3, art. 4 alin. (1), art. 7 alin. (1)-(3), (5) şi (6) şi ale art. 8 alin. (1) şi (5), precum şi ale art. 11 teza a doua, din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 16.241/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.804/257/2016 al Judecătoriei Mediaş, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 12.995/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.398/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 24.439/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 19.686/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.684/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.956/281/2016 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.432/314/2016 al Judecătoriei Suceava, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.218/314/2016 al Judecătoriei Suceava, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.433/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.939/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.090/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 18.271/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.803/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.134/243/2016 al Judecătoriei Hunedoara, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.037/280/2016 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.229/278/2016 al Judecătoriei Petroşani, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.421/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.983/214/2016 al Judecătoriei Costeşti, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.592/296/2016 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 22.342/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 14.062/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 16.651/233/2016 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.437/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 6.817/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 24.703/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 34.224/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 33.026/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 60/842/2017 al Judecătoriei Hârşova, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 9.814/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.606/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 19.001/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 24.064/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 30.432/212/2016 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 36.358/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 32.172/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda în Dosarul nr. 17.680/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti şi Societatea ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 15.942/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 30.693/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.279/312/2016 al Judecătoriei Slobozia, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.975/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.833/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.257/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.432/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.465/197/2016 al Judecătoriei Braşov, de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.544/271/2016 al Judecătoriei Aleşd şi de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.340/244/2016 al Judecătoriei Huşi.2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, Judecătoriei Mediaş, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, Judecătoriei Suceava, Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Deva - Secţia civilă, Judecătoriei Hunedoara, Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, Judecătoriei Petroşani, Judecătoriei Costeşti, Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă, Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Judecătoriei Vaslui, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă, Judecătoriei Hârşova, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Judecătoria Slobozia, Judecătoriei Braşov, Judecătoriei Aleşd şi Judecătoriei Huşi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 21 februarie 2019.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu