Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.76 din 30.01.2019

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala a Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 217 din 20 martie 2019



SmartCity1

Valer Dorneanu - preşedinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, obiecţie formulată de Preşedintele României, în temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.2. Cu Adresa nr. CP1/2.074 din 17 decembrie 2018, Preşedintele României a trimis sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.555 din 17 decembrie 2018 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.230A/2018.3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, autorul obiecţiei formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă, susţinând că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 şi art. 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.4. Obiectul de reglementare al legii criticate îl reprezintă aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului prin care proprietarului animalelor domestice îi este permis păşunatul în perioada 6 decembrie şi 24 aprilie, dacă acesta este proprietarul sau deţine cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deţinătorului de teren pe care se păşunează. 5. Senatul, prin admiterea a 4 amendamente, a modificat actul normativ şi a eliminat posibilitatea proprietarului animalelor de a păşuna pe terenuri agricole în baza unui acord scris al deţinătorului de teren pe care se păşunează. Totodată, a modificat art. 13 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în sensul că a detaliat procedura de constatare a pagubelor, de evaluare a acestora, precum şi de stabilire a răspunderii civile, a instituit un alt moment de la care se calculează termenul de 30 de zile pentru efectuarea plăţilor, respectiv de la momentul emiterii deciziei de plată, şi a introdus un nou alineat la acest articol, ce prevede că modalitatea de acordare a despăgubirilor, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor se vor adopta prin hotărâre a Guvernului. Astfel, amendamentele introduse în Senat se îndepărtează în mod substanţial de voinţa iniţiatorului şi reprezintă modificări majore ale conţinutului formei iniţiale a iniţiativei legislative. Mai mult, „forma adoptată de Senat conţine un articol unic cu 2 puncte, din care cel de-al doilea are 3 subpuncte, în timp ce O.U.G. nr. 105/2017 conţine un singur articol".6. În şedinţa din data de 21 noiembrie 2018, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat 19 amendamente, admise prin raportul comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic: „modificarea literei ad) a art. 1, alin. (5) al art. 9, alin. (1), (2) şi (4) ale art. 13, alin. (2) al art. 17, alin. (1) al art. 18, alin. (21) al art. 19, lit. a) a alin. (1) al art. 391, lit. m) şi o) ale alin. (1) al art. 42, art. 52 din Legea nr. 407/2006, precum şi introducerea a două noi alineate, alin. (41) şi (42) ale art. 13, un nou articol, art. 131, un nou alineat, alin. (21) al art. 19 din aceeaşi lege. Totodată, prin art. III se prevede un termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi/sau ori de câte ori este necesar pentru reactualizarea delimitării fondurilor cinegetice şi stabilirea acestora pe categorii de proprietari şi de folosinţă". Mai mult, autorul sesizării susţine că, prin raportare la criteriul configuraţiei actului normativ, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului este o diferenţă semnificativă, „forma legii adoptate de Camera Deputaţilor având un număr de trei articole, din care primul are 16 puncte, în timp ce forma iniţiatorului şi cea adoptată de Senat au o structură diferită, cuprinzând doar un articol, respectiv un articol unic cu 2 puncte, din care cel de-al doilea are 3 subpuncte".7. Art. 75 din Legea fundamentală stabileşte competenţe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Ţinând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român, Constituţia nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut şi de cealaltă Cameră. Acest articol a introdus, după revizuirea şi republicarea Constituţiei României în octombrie 2003, soluţia obligativităţii sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecţie, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaţilor şi, pe cale de consecinţă, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului şi, pentru alte materii, a Camerei Deputaţilor, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării.8. În cazul de faţă, Camera Deputaţilor, adoptând, în calitate de Cameră decizională, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate modificări care vizau aspecte esenţiale în structura şi filosofia legii (dispoziţiile generale, administrarea şi gestionarea faunei cinegetice a României, protecţia faunei de interes cinegetic, exercitarea vânătorii, răspunderi şi sancţiuni, precum şi dispoziţiile tranzitorii şi finale), ceea ce contravine art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie.9. Autorul sesizării susţine, de asemenea, că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 76 alin. (1) şi (2) prin raportare la art. 61 alin. (2) din Constituţie. În forma transmisă la promulgare, legea dedusă controlului de constituţionalitate conţine următoarea formulă de atestare: „Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată." Însă, din analiza parcursului legislativ, rezultă că prima Cameră, respectiv Senatul, a adoptat legea, în şedinţa din 14 martie 2018, ca lege ordinară, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţie, inserând în conţinutul legii adoptate formula de atestare corespunzătoare. Cea de-a doua Cameră, Camera Deputaţilor, a adoptat legea, în şedinţa din 21 noiembrie 2018, ca lege organică, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţie.10. Această recalificare a caracterului legii reprezintă tocmai consecinţa faptului că cea de-a doua Cameră a nesocotit principiul bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie şi a operat modificări de natura legii organice la art. I pct. 15 din legea criticată, respectiv asupra art. 42 din Legea nr. 407/2006, fără ca Senatul să fi dezbătut normele nouintroduse în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Or, ambele Camere ale Parlamentului ar fi trebuit să califice Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 în acelaşi mod, fie ca lege ordinară, fie ca lege organică, şi, în consecinţă, ambele Camere ar fi trebuit să o adopte fie conform exigenţelor art. 76 alin. (1), fie conform celor ale art. 76 alin. (2) din Constituţie, după caz. În susţinerea criticilor se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 355 din 23 mai 2018.11. În continuare, autorul sesizării formulează critici de neconstituţionalitate intrinsecă cu privire la art. I pct. 8 din legea dedusă controlului de constituţionalitate, prin care se introduce art. 131 alin. (2) şi alin. (3) în Legea nr. 407/2006. Noile prevederi încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât primul alineat al acestui articol reia în parte dispoziţii cuprinse în Codul civil cu privire la răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri, precum şi la repararea în concret a acestuia, însă normele cuprinse în alin. (2), referitoare la acordarea daunelor morale, şi în alin. (3), referitoare la acordarea unei sume compensatorii în cazul decesului, sunt neclare din perspectiva corelării lor cu regimul juridic în materie instituit prin Codul civil. Astfel, norma cuprinsă în alin. (2) al art. 131 din legea criticată, instituind două limite pentru acordarea daunelor morale: salariul în plată avut pentru victima salariată, respectiv echivalentul unui salariu minim pe economie pentru victima nesalariată, este neclară prin raportare la regimul juridic de drept comun referitor la repararea prejudiciului nepatrimonial prevăzut în art. 1.391 coroborat cu art. 253-256 din Codul civil, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. Autorul sesizării consideră că „acordarea de despăgubiri în această situaţie este necesar să se raporteze la durerea efectiv încercată, ce trebuie apreciată în funcţie de fiecare caz în parte, iar nu prin raportare la limite patrimoniale concrete fixate de legiuitor. De asemenea, din modul de redactare a normei se poate interpreta că sarcina dovedirii existenţei unui asemenea prejudiciu nepatrimonial este înlăturată". Pe de altă parte, apreciază că „fixarea acestor limite în funcţie de calitatea de salariat ori nu a victimei contravine principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie".12. În plus, consideră că „nu se poate crea o situaţie diferită pentru victima unui atac provocat de exemplare din speciile prevăzute în anexa nr. 2, întrucât s-ar crea o inegalitate în raport cu victimele unui atac provocat de alte animale în privinţa acoperirii prejudiciului, cărora le sunt aplicabile dispoziţiile din dreptul comun în materie de reparare a prejudiciului nepatrimonial cauzat de animale. Mai mult, deşi inegalitatea de regim juridic este certă, în raport cu neclaritatea normei nu se poate stabili care regim este mai avantajos".13. În ceea ce priveşte suma compensatorie ce poate fi acordată în caz de deces, potrivit art. 131 alin. (3) din legea criticată, autorul obiecţiei de neconstituţionalitate susţine că textul de lege este, de asemenea, neclar prin raportare la normele de drept comun referitoare la persoanele îndreptăţite la despăgubire în caz de deces, stabilite în art. 1.390 şi art. 1.391 din Codul civil, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie.14. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere.15. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis cu Adresa nr. 2/290 din 15 ianuarie 2019, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 273 din 15 ianuarie 2019, punctul său de vedere cu privire la sesizarea de neconstituţionalitate, prin care arată că aceasta este neîntemeiată. Susţine că principiul bicameralismului statuat în Legea fundamentală urmăreşte implicarea celor două Camere ale Parlamentului - Camera Deputaţilor şi Senatul - în activitatea de legiferare, astfel cum aceasta a fost avută în vedere odată cu adoptarea Constituţiei României. Această implicare se manifestă prin dezbaterea proiectului de act normativ şi adoptarea acestuia atât în prima Cameră sesizată (Camera de reflecţie), cât şi în Camera decizională. Aşa fiind, principiul bicameralismului trebuie privit ca un garant al faptului că fiecare proiect de act normativ este supus unui filtru suplimentar în cadrul Camerei chemate să decidă definitiv, fiecare dintre Camere intervenind însă la momente diferite în cadrul procesului de legiferare, şi nu ca un obstacol în calea amendării unui proiect în cadrul Camerei decizionale. Se invocă, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008, şi nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012.16. În ceea ce priveşte încălcarea art. 76 alin. (1) şi (2) prin raportare la art. 61 alin. (2) din Constituţie, astfel cum rezultă chiar din motivaţia sesizării de neconstituţionalitate a Preşedintelui României, recalificarea caracterului legii se datorează introducerii unor norme privind infracţiuni în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Domeniul legilor organice este foarte clar delimitat prin textul Constituţiei, fiind de strictă interpretare, în jurisprudenţa sa, Curtea statuând că „reglementarea într-un domeniu care, prin excelenţă, aparţine legii organice, prin adoptarea unei legi cu caracter derogatoriu sau special, trebuie să se supună dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din Constituţie, indiferent de majoritatea de vot întrunită în cele două Camere. În consecinţă, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice" (a se vedea Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015). Aşadar, în speţă, unele dintre dispoziţiile legii deduse controlului de constituţionalitate reglementează într-un domeniu rezervat legii organice, şi anume cel al regimului infracţiunilor la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, astfel încât aceste norme trebuie să se supună dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. h) şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie.17. În ceea ce priveşte susţinerea autorului sesizării de neconstituţionalitate conform căreia dispoziţiile art. 131 din legea criticată nu sunt clare, preşedintele Camerei Deputaţilor consideră că este neîntemeiată, întrucât „normele instituite prin acest articol sunt precise şi fac deosebirea între despăgubiri, daune morale şi sume compensatorii. În conformitate cu principiile enunţate în teoria generală a dreptului, norma juridică se interpretează în mod sistemic prin coroborare cu alte dispoziţii normative, care ţin de aceeaşi instituţie juridică sau de aceeaşi ramură de drept". Astfel, având în vedere imobilizarea determinată de rănirea unei persoane fizice sau decesul acesteia cauzate de către exemplare din speciile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, legiuitorul a considerat că, în mod îndreptăţit, victima şi familia acesteia trebuie susţinute material. La art. 131 alin. (1), legiuitorul menţionează modalitatea de calcul al despăgubirilor victimei, la alin. (2) al aceluiaşi articol sunt reglementate daunele morale, iar la alin. (3) este prevăzut cuantumul sumei pe care familia îl primeşte în cazul decesului victimei. Prin urmare, la art. 131 sunt reglementate trei categorii distincte de compensaţii, care nu contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. „Invocarea unor eventuale neclarităţi ale normelor nu poate intra în sfera exercitării controlului de neconstituţionalitate, ci mai degrabă ţine de stricta interpretare a legii".18. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul judecătorului-raportor, dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi prevederile Constituţiei, reţine următoarele:19. Actul de sesizare are ca obiect al criticilor de neconstituţionalitate dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în ansamblul său.20. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 61, art. 75, precum şi ale art. 76 alin. (1) şi (2).21. În vederea soluţionării prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a acesteia, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanţa constituţională, precum şi al obiectului controlului de constituţionalitate. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că primele două condiţii se referă la regularitatea sesizării instanţei constituţionale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competenţă, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menţionată, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante şi făcând inutilă analiza celorlalte condiţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018, paragraful 27, sau Decizia nr. 385 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 13 iunie 2018, paragraful 32).22. Referitor la titularul dreptului de sesizare, prezenta obiecţie de neconstituţionalitate a fost formulată de Preşedintele României, care, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a priori, fiind, aşadar, îndeplinită această primă condiţie de admisibilitate.23. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanţa de control constituţional, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, acesta este de 5 zile de la data depunerii legii adoptate la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, începând de la acelaşi moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgenţă. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituţie, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament. Cu privire la acest aspect se constată că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 a fost adoptată, în procedură de urgenţă, de Camera Deputaţilor, Cameră decizională, în data de 21 noiembrie 2018, a fost depusă, în data de 26 noiembrie 2018, la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstituţionalitatea legii şi apoi trimisă spre promulgare, în data de 28 noiembrie 2018. Prezenta sesizare a fost înregistrată la Curtea Constituţională în data de 18 decembrie 2018. Într-o atare situaţie, luând act de faptul că sesizarea de neconstituţionalitate a fost formulată în termenul de 20 de zile, prevăzut de art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituţie, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate este admisibilă sub aspectul respectării termenului în care poate fi sesizată instanţa de control constituţional.24. În vederea analizării admisibilităţii prezentei sesizări cu privire la cel de-al treilea aspect de admisibilitate - obiectul controlului de constituţionalitate, respectiv stabilirea sferei de competenţă a Curţii cu privire la legea dedusă controlului, este necesară analiza criticilor formulate de autorul sesizării. Analizând temeiurile constituţionale invocate în susţinerea sesizării de neconstituţionalitate, precum şi motivarea obiecţiei formulate, Curtea observă că obiectul criticii în prezenta cauză îl constituie procedura de adoptare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017.25. Aşadar, nefiind incident un fine de neprimire a sesizării astfel formulate, Curtea urmează să examineze pe fond obiecţia de neconstituţionalitate.26. Analiza cadrului legislativ incident: prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 21 decembrie 2017, Guvernul a modificat art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, noile dispoziţii având următorul cuprins: „c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deţine cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deţinătorului de teren pe care se păşunează". Intervenţia legislativă a fost argumentată în preambulul ordonanţei de urgenţă prin faptul că „neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va avea ca efect diminuarea efectivelor de animale şi pierderi economice însemnate pentru crescătorii de animale, [...] cu impact deosebit de grav asupra sectorului zootehnic al României".27. Proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului a fost înregistrat la Senatul României, prima Cameră sesizată, la data de 5 februarie 2018 şi avea următorul conţinut: „Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006".28. Senatul României a adoptat proiectul de lege la data de 14 martie 2018, aprobând câteva amendamente. În primul rând, este modificat titlul ordonanţei care devine „Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006", iar în cuprinsul actului normativ sunt modificate alin. (5) şi (6) ale art. 13 din Legea nr. 407/2006, este introdus un nou alineat, alin. (7), în cadrul aceluiaşi art. 13, în vreme ce art. 23 alin. (1) lit. c), care făcuse obiectul modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017, este modificat, dobândind un nou conţinut: „c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deţine cu orice titlu terenul agricol".29. Legea a fost trimisă Camerei decizionale, fiind înregistrată la data de 19 martie 2018. După primirea raportului comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, Camera Deputaţilor a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017, operând mai multe modificări asupra conţinutului actului normativ. Astfel, Camera decizională modifică o serie de dispoziţii din Legea nr. 407/2006: art. 1 lit. ad), art. 9 alin. (5), art. 13 alin. (1), (2) şi (4), art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (21), art. 391 alin. (1) lit. a), art. 42 alin. (1) lit. m) şi o), precum şi art. 52. De asemenea, în forma finală a legii au fost introduse două noi alineate, alin. (41) şi (42), la art. 13, un nou articol, art. 131, şi un nou alineat, alin. (22), la art. 19 din lege. Totodată, prin art. III, nou-introdus, se prevede termenul pentru reactualizarea delimitării fondurilor cinegetice şi stabilirea acestora pe categorii de proprietari şi de folosinţă.30. Examinând conţinutul normativ al actului supus aprobării Parlamentului, Curtea reţine că procedura de legiferare nu a respectat cerinţele constituţionale care consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008).31. Pe cale jurisprudenţială (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), Curtea a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea unuia dintre cele două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.32. Analiza comparativă a conţinutului normativ al actelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională (Camera Deputaţilor), relevă următoarele diferenţe: pe de o parte, prima Cameră sesizată (în şedinţa plenului Senatului din 14 martie 2018) adoptă proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă, prin care sunt aduse modificări Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017, în ceea ce priveşte titlul actului normativ şi conţinutul art. 13 [modificarea alin. (5) şi (6) şi introducerea alin. (7)] şi art. 32 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 407/2006. Astfel, titlul ordonanţei devine „Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006", iar în cuprinsul actului normativ sunt modificate dispoziţii referitoare la constatarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 la lege, evaluarea acestor pagube, stabilirea răspunderii civile şi plăţile despăgubirilor către beneficiari [alin. (5) şi (6) ale art. 13] şi este introdus un nou alineat, alin. (7), în cadrul aceluiaşi art. 13, referitor la stabilirea prin hotărâre a Guvernului a modalităţii de acordare a despăgubirilor, precum şi a obligaţiilor ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor. De asemenea, art. 23 alin. (1) lit. c) este modificat, noul conţinut fiind: „c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deţine cu orice titlu terenul agricol".33. Pe de altă parte, Camera decizională (în şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 21 noiembrie 2018 în care a admis 19 amendamente) aduce completări legii iniţiate de Guvern, modificând sau completând mai multe articole din Legea nr. 407/2006. Astfel, Camera decizională modifică: art. 1 lit. ad) din Legea nr. 407/2006, stabilind o nouă definiţie pentru noţiunea de „vânătoare"; art. 9 alin. (5), înlocuind „asociaţiile de vânătoare" cu „gestionarii fondului cinegetic"; art. 13 alin. (1), (2) şi (4), respectiv dispoziţiile generale referitoare la despăgubiri şi condiţiile în care acestea sunt suportate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; art. 17 alin. (2) privind întocmirea studiilor de evaluare a efectivelor speciilor sedentare admise la vânătoare; art. 18 alin. (1) referitor la obligaţia gestionarilor de a asigura paza faunei cinegetice; art. 19 alin. (21) privind evaluarea populaţiilor din speciile de mamifere prevăzute în anexa nr. 2 la lege; art. 391 alin. (1) lit. a), respectiv eliminarea Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» dintre cazurile de excepţie în care, în scopurile expres prevăzute de lege, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, a câinilor şi a pisicilor fără stăpân se realizează, pe bază de contract de prestări servicii, de către gestionarul fondului cinegetic cel mai apropiat; art. 42 alin. (1) lit. m) şi o), în sensul dezincriminării infracţiunii de vânătoare la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, în situaţiile de urgenţă stabilite prin ordin al prefectului, pentru recoltarea exemplarelor din specia mistreţ în vederea prevenirii pagubelor sau pentru combaterea epizootiilor, precum şi în sensul dezincriminării infracţiunii de utilizare, indiferent de scop, a substanţelor chimice care provoacă intoxicarea, sterilitatea sau moartea exemplarelor de faună cinegetică în situaţiile prevăzute la art. 1 lit. ad); art. 52 în sensul completării listei animalelor care nu sunt supuse dispoziţiilor acestei legi cu animalele sălbatice din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării». De asemenea, în forma finală a legii au fost introduse: două noi alineate, alin. (41) şi (42), la art. 13, referitoare la despăgubirea gestionarilor fondurilor cinegetice care intervin în vederea relocării şi/sau recoltării unui exemplar din speciile de faună cuprinse în anexa nr. 2, precum şi la despăgubirile pentru pagubele produse în urma accidentelor de circulaţie în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 la lege; un nou articol, art. 131, privind acordarea de despăgubiri victimelor atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexa nr. 2, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice; un nou alineat, alin. (22), la art. 19 din lege, având ca obiect evaluarea populaţiilor din speciile de mamifere prevăzute în anexa nr. 2. Totodată, prin art. III, nou-introdus, se prevede un termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi/sau ori de câte ori este necesar pentru reactualizarea delimitării fondurilor cinegetice şi stabilirea acestora pe categorii de proprietari şi de folosinţă.34. Curtea constată, astfel, că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Senat, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă. Prin modificările aduse, Camera Deputaţilor reglementează dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Cameră sesizată. Se observă că aceste modificări determină diferenţe semnificative atât sub aspectul conţinutului celor două forme ale actului normativ, cât şi sub aspectul configuraţiei acestora.35. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea reţine că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Or, din analiza dispoziţiilor deduse controlului de constituţionalitate, Curtea constată că soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor nu au făcut obiectul iniţiativei legislative şi nu au fost dezbătute în Senat. Cu alte cuvinte, Camera Deputaţilor, adoptând Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate modificări care vizau aspecte esenţiale în structura şi conţinutul legii, contrar art. 61 din Constituţie. De asemenea, Curtea mai constată că legea adoptată de Camera Deputaţilor se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatorul său, şi anume eliminarea interdicţiei de a păşuna pe terenul proprietate sau deţinut cu orice titlu, care constituia premisa renunţării la activitatea de creştere a animalelor, având ca rezultat depopularea spaţiului rural, dispariţia locurilor de muncă şi imposibilitatea asigurării hranei pentru populaţie, împrejurări ce generau un impact social negativ.36. Pentru toate aceste argumente, Curtea apreciază că legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea principiului bicameralismului, întrucât, pe de o parte, relevă existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic şi de configuraţie între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, se abate de la obiectivele urmărite de iniţiatorul proiectului de lege. Aşadar, Camera Deputaţilor nu a respectat procedura constituţională de adoptare a legii supuse controlului, fapt ce determină neconstituţionalitatea acesteia prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin. (2) din Legea fundamentală.37. Cu privire la critica raportată la prevederile art. 76 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea reţine că Parlamentul, în cele două Camere, a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 în mod diferit sub aspectul caracterului acesteia: Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat-o ca lege ordinară, aspect care rezultă din menţiunea finală care atestă adoptarea legii cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţie, în vreme ce Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat-o ca lege organică, aspect care rezultă din aceeaşi menţiune finală care atestă respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţie. Dispoziţiile constituţionale ale art. 76 alin. (1) şi (2) stabilesc majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legilor, în funcţie de cum acestea au caracter organic sau ordinar, majoritate care trebuie obţinută atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat, textul constituţional statuând că legile organice/ordinare se adoptă cu votul majorităţii membrilor/votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. Prin urmare, Constituţia recunoaşte egalitatea Camerelor Parlamentului sub aspectul adoptării proiectelor de lege sau propunerilor legislative, care odată votate de o Cameră se transmit celeilalte Camere, care le va examina şi aproba printr-o procedură identică.38. Domeniul legilor organice este foarte clar delimitat prin textul Constituţiei, art. 73 alin. (3) fiind de strictă interpretare (Decizia nr. 53 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994), astfel încât legiuitorul va adopta legi organice numai în acele domenii. Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, sau Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, a stabilit că „este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, şi norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituţie legii organice. De aceea, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecinţă, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice".39. Astfel, prin raportare la criteriul material, Senatul a adoptat actul normativ ca lege ordinară, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţie. Camera Deputaţilor, prin raportare la acelaşi criteriu, având în vedere modificarea operată asupra dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. m) şi o), respectiv dezincriminarea infracţiunii de vânătoare la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, în situaţiile de urgenţă stabilite prin ordin al prefectului, pentru recoltarea exemplarelor din specia mistreţ în vederea prevenirii pagubelor sau pentru combaterea epizootiilor, precum şi dezincriminarea infracţiunii de utilizare, indiferent de scop, a substanţelor chimice care provoacă intoxicarea, sterilitatea sau moartea exemplarelor de faună cinegetică în situaţiile prevăzute la art. 1 lit. ad), deci ca urmare a modificării unei norme, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, are caracter organic, a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 ca lege organică. În acest context, Curtea reţine că formula de atestare a legalităţii adoptării legii corespunde noii realităţi juridice, precizând faptul că Parlamentul a adoptat o lege cu caracter organic.40. Însă, având în vedere faptul că adoptarea legii, ca parte a procesului legislativ, vizează votul final exercitat de către Parlament asupra ansamblului legii, iar criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice, Curtea apreciază că, dacă procedura de legiferare ar fi respectat principiul bicameralismului, ambele Camere ale Parlamentului ar fi votat legea cu aceeaşi majoritate, impusă de exigenţele art. 76 alin. (1) sau (2) din Constituţie, în funcţie de caracterul conţinutului normativ al acesteia. Prin urmare, Curtea reţine şi încălcarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) şi (2) din Constituţie.41. Faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, reţinută prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin. (2) şi art. 76 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care afectează legea, în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să examineze şi motivele de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de autorul obiecţiei de neconstituţionalitate (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009, sau Decizia nr. 355 din 23 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 26 iulie 2018).42. Efectul juridic al prezentei decizii este circumscris art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală şi jurisprudenţei Curţii în materie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 22 septembrie 2016, paragrafele 44-47, Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010), astfel că Parlamentului îi revine obligaţia să constate încetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii legii, în integralitatea sa, iar, în ipoteza iniţierii unui nou demers legislativ cu privire la acelaşi domeniu de reglementare, să se conformeze celor statuate prin decizia de faţă.43. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 este neconstituţională, în ansamblul său.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2019.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 76/2019

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 76 din 2019
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 110 2007
    Sunteți interesat de un împrumut? oferim tot felul de asistență financiară tuturor persoanelor. "Imprumut de afaceri, împrumut personal, împrumut de investiții, consolidare acasă Împrumut, împrumut de împrumut și împrumut de companie la nivel mondial.Rata noastră de dobândă este de 3% pe an.importăm, de asemenea, consultanță financiară clienților noștri.if aveți un proiect bun sau doriți să începeți o afacere și aveți nevoie de împrumut pentru al finanța, contactați-ne imediat, pentru a putea discuta, a semna acordul și apoi a vă finanța proiectul sau afacerea pentru dvs. Vă rugăm să ne contactați astăzi pentru toate nevoile dvs. financiare Contactați-ne prin e-mail: midland.credit2@gmail.com
ANONIM a comentat Rectificare 257 2006
    Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) We Offers Financial Consulting To Client, ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com )
ANONIM a comentat Decretul 531 2017
    Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) We Offers Financial Consulting To Client, ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com )
ANONIM a comentat Decretul 716 1965
     We Offers Financial Consulting To Client, SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) We Offers Financial Consulting To Client, SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com )
ANONIM a comentat Ordin 2019 2005
    Dragi solicitanți de împrumut. Sunteți în orice dificultate financiară? Vrei să începi propria afacere? Această societate de împrumut a fost înființată în întreaga lume cu scopul de a ajuta săracii și oamenii cu dificultăți financiare de viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos pe e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma imprumutata necesara: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și Dumnezeu să binecuvânteze ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Decretul 716 1965
     Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) We Offers Financial Consulting To Client, SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com )
ANONIM a comentat Decretul 716 1965
     We Offers Financial Consulting To Client, SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com ) Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: SuiteCapitals@gmail.com ( SuiteCapitals@post.com )
ANONIM a comentat Decretul 660 2012
    Are you looking for financing source such as Bank Guarantee (BG) and Standby Letter Of Credit (SBLC)? I am a direct mandate to a Financial Institution who is also known as private lender specialized in the Lease of Bank / Financial Instruments in the form of Bank Guarantees (BG), Standby Letter of Credit (SBLC), Documentary Letter of Credit (DLC), Letter of Credit (LC), Performance Bonds (PB); Whether you are new starting up, medium or large establishment that needs a financial solution to fund/get your project started or an established business looking for extra CAPITAL to expand your operations, our company renders all the credible and trusted bank guarantee providers who are willing to fund and give financing solutions that suits your specific business needs. We help/assist you secure SBLC and bank guarantee (BG) for your trade and investment from world ranked Banks such as; HSBC, Barclays Deutsche Bank Frankfurt, and Any A rated Bank in Europe e.t.c DESCRIPTION OF INSTRUMENT: (1) Instrument: Bank Guarantee {BG} /StandBy Letter of Credit.{SBLC} (Appendix A). (2) Total Face Value: Eur/USD 1M{Minimum} to Eur/USD 10B{Maximum}. (3) Issuing Bank: HSBC Bank London, Barclays Bank and Deutsche Bank Frankfurt. (4) Age: One Year and One Day. (5) Leasing Price: 4% of Face Value plus 2% commission. (6) Delivery: bank to bank SWIFT MT-799 and/or MT-760. (7) Payment: MT103 (TT/WT). (8) Hard Copy: Bonded Courier Service. RWA ready to close leasing with any interested client in few banking days We will be glad to share our working procedures with you upon request to help us proceed towards closing deals effectively. For further inquiry contact Email : Saban.financialbg@gmail.com Skype : Saban.financialbg WhatsApp: +447554831583
ANONIM a comentat Hotărârea 3 2019
    Dragi solicitanți de împrumut. Sunteți în orice dificultate financiară? Vrei să începi propria afacere? Această societate de împrumut a fost înființată în întreaga lume cu scopul de a ajuta săracii și oamenii cu dificultăți financiare de viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos pe e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma imprumutata necesara: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și Dumnezeu să binecuvânteze ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Decretul 120 2017
     Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) We Offers Financial Consulting To Client, ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com ) Companies Seeking Debt / Loan Financing And Seeking For Working Capital To Start A New Business Or To Expand Existing Business. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: ValidusCapital@execs.com ( ValidusCapital@techie.com )
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 76/2019
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu