DECIZIE   Nr. 68 din  3 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 145 din 17 februarie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Florentina Balta        - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Milenium 2000" - S.R.L. Botosani in Dosarul nr. 4.326/2004 al Judecatoriei Botosani.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de contencios constitutional, ocazie cu care, prin Decizia nr. 226 din 3 iunie 2003, Curtea a constatat ca acestea sunt conforme cu Legea fundamentala. Pana in prezent nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 10 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 4.326/2004, Judecatoria Botosani a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila.
    Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Milenium 2000" - S.R.L. Botosani in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unei plangeri contraventionale.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textul legal criticat, care permite procurorului sa puna concluzii in orice proces civil daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, este neconstitutional, deoarece prin aceasta conduita se substituie calitatii de parte in proces, desi el nu poate avea o asemenea calitate decat atunci cand legea prevede ca este titularul actiunii. Ca atare, participarea procurorului la dezbateri lezeaza egalitatea partilor in fata justitiei.
    De altfel, nu este normal ca un subiect de drept participant la circuitul civil sa fie considerat o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, careia trebuie sa i se substituie, in scopul apararii intereselor sale civile, organele judiciare penale.
    Judecatoria Botosani opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prevederile art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila sunt in concordanta cu dispozitiile art. 131 alin. (1) din Legea fundamentala, potrivit carora, "In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor".
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece solutia participarii procurorului la judecata pentru anumite materii este fireasca si in deplin acord cu art. 126 alin. (2) din Legea fundamentala, care prevede in mod expres ca reglementarea procedurii de judecata se face prin lege, dand astfel libertate legiuitorului sa statueze in aceste domenii.
    Libertatea procurorului de a pune concluzii in orice proces civil, in orice faza a acestuia, in functie de aprecierea sa, constituie insa o expresie a aplicarii dispozitiei de principiu a art. 131 alin. (1) din Constitutie.
    De subliniat este faptul ca dreptul procurorului de a participa la judecata cauzelor civile, in cazurile in care apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si atunci cand legea prevede expres acest lucru, incluzand dreptul de a pune concluzii in orice proces civil, in orice faza a acestuia - conform art. 45 alin. 3 si 4 din Codul de procedura civila -, nu trebuie confundat cu dreptul procurorului de a porni procesul civil in cazurile in care este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
    Referitor la invocarea neconstitutionalitatii textului criticat in raport cu art. 16 din Constitutie, Guvernul arata ca art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila nu creeaza discriminari intre cetateni pe criterii de rasa, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala, criterii ale egalitatii in drepturi prevazute atat in art. 4 alin. (2) din Constitutie, cat si in art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. De altfel, Curtea Constitutionala a stabilit in jurisprudenta sa ca principiul egalitatii nu poate conduce la uniformitate, la negarea dreptului la diferenta de tratament juridic in cazul unor situatii diferite.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prevederile legale criticate nu contravin sub nici un aspect dispozitiilor art. 131 alin. (1) din Legea fundamentala. Astfel, faptul ca, potrivit art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in cazul in care considera necesar acest lucru pentru apararea ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, este justificat de dimensiunea de interes public.
    In plus, prezenta procurorului in procesul civil, in calitate de reprezentant al intereselor generale ale societatii, constituie unul dintre modurile in care se concretizeaza caracterul de stat social al Romaniei, in care drepturile si libertatile cetatenilor reprezinta valori supreme si sunt garantate.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, cu urmatorul continut: "Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, ale art. 21 alin. (1) si (2) privind exercitarea neingradita a accesului la justitie, precum si ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiile ce guverneaza activitatea Ministerului Public.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, care reglementeaza participarea procurorului la judecarea cauzelor civile, se intemeiaza pe dispozitiile art. 131 alin. (1) din Constitutie, conform carora, "in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor".
    Procesul civil este, prin natura sa, un proces in care se confrunta interese private.
    Dar raporturile juridice conflictuale ce fac obiectul procesului civil depasesc, in unele cazuri, interesul partilor si intra in sfera interesului public. Pe de alta parte, este de retinut ca, in toate cazurile, conflictul juridic este generat de o incalcare reala sau presupusa a unei norme de drept si ca judecatorul este chemat sa rezolve cauza in conformitate cu legea care guverneaza drepturile subiective disputate de parti. Or, legea insasi, norma obiectiva pe care se intemeiaza drepturile subiective ale partilor, este un element de interes general, fiind izvorata - in procedurile stabilite prin Constitutie - din vointa societatii constituite in stat.
    Procurorul fiind, prin natura sa, un organ al legii, un reprezentant al interesului general al societatii in activitatea judiciara, prezenta lui in procesul civil este cat se poate de fireasca.
    Sustinerea autorului exceptiei in sensul ca, intrucat procurorului i se atribuie calitatea de parte in procesul civil, dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) si art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie nu poate fi primita, in primul rand pentru faptul ca procurorul nu este parte in procesul civil decat in sens procesual, iar nu si in sens material, iar in indeplinirea acestei atributii - ca de altfel in indeplinirea tuturor atributiilor sale - el are obligatia, inscrisa in art. 132 alin. (1) din Constitutie, de a fi impartial.
    In toate cazurile de participare a procurorului in procesul civil, calitatea de parte in acest sens material apartine titularului dreptului subiectiv ce formeaza obiectul litigiului, care este liber sa dispuna de acest drept si sa-si exercite fara nici o constrangere toate drepturile procesuale. Procurorul este, fara indoiala, un organ al statului, dar el nu este un "reprezentant al statului" in procesul civil. Atunci cand statul are interese procesuale, acestea sunt reprezentate prin autoritatile care administreaza aceste interese - Ministerul Finantelor Publice, institutiile administratiei publice cu personalitate juridica, societatile comerciale cu capital de stat s.a. Ca si in procesul penal, procurorul este, in procesul civil, un exponent al intereselor generale ale societatii, consacrate prin Constitutie si prin legi.
    Procurorul apara ordinea normativa, iar in felul acesta nu dezechilibreaza procesul in favoarea unuia sau altuia dintre titularii drepturilor supuse judecatii, asa cum fara temei se sustine in motivarea exceptiei.
    Ca si judecatorul, procurorul este un subiect oficial al procesului civil. El actioneaza intotdeauna din oficiu si atunci cand declanseaza procesul, si atunci cand intervine in proces, si in cererile pe care le adreseaza. Scopul actiunii sale nu este acela de a obtine pentru una dintre parti satisfacerea unei pretentii, ci de a veghea ca admiterea sau respingerea cererilor partilor sa se faca in conformitate cu legea. Procurorul nu este parte, in sensul afirmat in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, el este un organ al legii. In felul acesta, principiul oficialitatii in temeiul caruia actioneaza procurorul nu anihileaza si nici macar nu micsoreaza efectele principiului disponibilitatii care guverneaza actiunea si comportamentul partilor in procesul civil.
    Independent de actiunea Ministerului Public, partile au in continuare libertatea sa dispuna de drepturile lor subiective, materiale sau procesuale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Milenium 2000" - S.R.L. Botosani in Dosarul nr. 4.326/2004 al Judecatoriei Botosani.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 februarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru