DECIZIE Nr. 513 din 6 octombrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1
alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1089 din 2 decembrie 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Marinela Minca - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura
penala, exceptie ridicata, din oficiu, de Judecatoria Iasi in Dosarul nr.
16.100/2004 al acestei instante.
La apelul nominal se prezinta partea Societatea Comerciala "Pres
Com" - S.R.L. din Brasov, prin consilier juridic, lipsind celelalte parti,
fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul partii Societatea Comerciala "Pres Com" - S.R.L.
din Brasov solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca
inadmisibila.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca art. 278^1 din Codul de
procedura penala instituie o procedura speciala, dar care respecta principiul
contradictorialitatii, toate partile inclusiv persoana acuzata de comiterea
unei fapte penale, avand posibilitatea de a se apara.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 16.100/2004,
Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din
Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata, din oficiu, de instanta de
judecata cu prilejul solutionarii unei actiuni penale.
Judecatoria Iasi, in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, arata ca
"nu este reglementat cuprinsul acestei plangeri [plangerea in fata
instantei impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere
in judecata], respectiv conditiile obligatorii pe care ar trebui sa le
cuprinda, asemanator celorlalte acte de sesizare reglementate de Codul de
procedura penala la art. 263 si art. 283, rechizitoriul si plangerea
prealabila. In acest fel, instanta constata lipsa a cel putin doua elemente
care scapa verificarii instantei, respectiv descrierea faptei si incadrarea
juridica a acesteia, elemente deosebit de importante care impiedica inculpatul
in efectuarea unei aparari in conditiile legale, dar si desfasurarea unui
proces echitabil, conform dispozitiilor art. 24 din Constitutia Romaniei si
art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si
libertatilor fundamentale".
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia ridicata.
Guvernul apreciaza ca textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor
constitutionale invocate. Astfel, odata cu admiterea plangerii si retinerea
cauzei spre judecare, urmarirea penala este redeschisa. Or, anterior, pe
parcursul acesteia, invinuitului i-a fost adusa la cunostinta invinuirea, i s-a
garantat dreptul la aparare, a fost audiat in aceasta calitate, avand
posibilitatea de a propune orice probe in aparare, fiindu-i respectate toate
garantiile procesuale. Desi dupa retinerea cauzei spre judecare invinuitul
dobandeste calitatea de inculpat, acesta se bucura de prezumtia de nevinovatie,
fiindu-i respectate libertatea individuala si dreptul la aparare.
Totodata, in temeiul dispozitiilor constitutionale ale art. 126 alin. (2),
legiuitorul este unica autoritate competenta de a reglementa procedura de
judecata, cu respectarea celorlalte norme constitutionale. De asemenea, prin
posibilitatea instantei de a retine cauza spre judecare, nu se aduce atingere
infaptuirii justitiei, intrucat incheierea "poate fi atacata cu apel sau
cu recurs odata cu fondul ori cu sentinta sau decizia recurata, in temeiul
dispozitiilor art. 361 alin. 2 si art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala,
asigurandu-se pe deplin atat egalitatea in drepturi, accesul liber la justitie,
dreptul la aparare, cat si dreptul la un proces echitabil".
Avocatul Poporului arata ca textele criticate sunt constitutionale. Astfel,
procedura de judecare a plangerilor impotriva rezolutiilor sau ordonantelor
procurorului de netrimitere in judecata este o procedura contradictorie, in
care toate partile, inclusiv persoana acuzata de comiterea unei fapte penale,
au posibilitatea de a se apara si de a cere fie mentinerea solutiei
procurorului, fie investirea instantei cu judecarea infractiunii reclamate. Cu
privire la pretinsa incalcare a art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, apreciaza ca
textele criticate nu inlatura posibilitatea inculpatului de a beneficia de
drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in cadrul unui proces
public, judecat de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de
lege, intr-un termen rezonabil.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala, astfel cum au
fost modificate prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea
Codului de procedura penala si a unor legi speciale, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003. Textele criticate au
urmatorul continut:
"Instanta pronunta una dintre urmatoarele solutii:
[...] c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau
ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru
judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in
prima instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator.
In cazul prevazut la alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei, ca
prima instanta, il constituie plangerea persoanei la care se refera alin.
1".
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, instanta de
judecata invoca incalcarea prevederilor art. 24 din Constitutie, potrivit carora:
"(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
De asemenea, s-a invocat si incalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit
caruia:
"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod
public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textele
criticate au mai facut, in numeroase randuri, obiect al controlului de
constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 172 din 22 martie 2005, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 343 din 22 aprilie 2005,
Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 146 din 18 februarie 2005, Decizia nr. 233 din 21 aprilie 2005,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 9 iunie 2005,
sau Decizia nr. 414 din 12 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1.119 din 29 noiembrie 2004, Curtea Constitutionala a
retinut ca procedura de judecare a plangerilor impotriva rezolutiilor sau
ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, prevazuta de art. 278^1
din Codul de procedura penala, este o procedura contradictorie, in care toate
partile, inclusiv persoana acuzata de comiterea unei fapte penale, au
posibilitatea de a se apara si de a cere fie mentinerea solutiei procurorului,
fie investirea instantei cu judecarea infractiunii reclamate. In aceasta din
urma ipoteza, inculpatul beneficiaza de toate mijloacele de aparare si de toate
garantiile procesuale prevazute de lege.
Admitand plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de
netrimitere in judecata, instanta de judecata apreciaza si cu privire la
probele administrate in dosarul de urmarire penala, inclusiv sub aspectul
faptului daca acestea au fost sau nu suficiente pentru a fundamenta solutia
organului de cercetare penala. Astfel, admitand plangerea si desfiintand
rezolutia sau ordonanta atacata, instanta poate sa dispuna, atunci cand probele
existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retinerea cauzei
spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de
atac aplicandu-se in mod corespunzator. Prin urmare, accesul liber la justitie
prevazut de art. 21 din Constitutie este pe deplin asigurat, petentul avand
posibilitatea sa se prevaleze de toate garantiile procesuale ce caracterizeaza
acest drept fundamental, inclusiv de posibilitatea de a solicita administrarea
oricaror inscrisuri noi si de a exercita caile de atac prevazute de lege.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina
reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, argumentarea
si solutia retinute in deciziile de mai sus isi mentin valabilitatea si in
prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) din
Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin.
8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata, din
oficiu, de Judecatoria Iasi in Dosarul nr. 16.100/2004 al acestei instante.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 6 octombrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu