DECIZIE   Nr. 485 din 29 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69.1 din Regulamentul de transport pe caile ferate din Romania, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2005

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1032 din 21 noiembrie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Florentina Balta        - procuror
    Cristina Catalina Turcu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69.1 din Regulamentul de transport pe caile ferate din Romania, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2005, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. din Bucuresti in Dosarul nr. 79/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    La dosarul cauzei Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A. a depus concluzii scrise prin care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Presedintele constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fond.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca se impune mentinerea jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 1 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 79/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romania si ale art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romania, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. din Bucuresti intr-o cauza avand ca obiect o actiune comerciala in pretentii.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca sunt neconstitutionale dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romania si cele ale art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romania. Astfel, prevederile art. 93.1 (respectiv art. 69.1), coroborate cu ale art. 87.1 (respectiv art. 65.1) si art. 87.2 (respectiv art. 65.2), din regulamentele mentionate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutie deoarece creeaza un privilegiu nepermis operatorului de transport feroviar, intrucat "termenul de prescriptie a dreptului la actiune al caii ferate este de 3 ani, in timp ce termenul de prescriptie a dreptului la actiune al celorlalte parti impotriva caii ferate este de 1 an". De asemenea, autorul exceptiei apreciaza ca sunt incalcate si dispozitiile art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 26 din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului.
    Autorul exceptiei sustine ca "instanta suprema din Romania a pronuntat de-a lungul timpului hotarari contradictorii in privinta termenului de prescriptie a dreptului la actiune izvorand din contractul de transport".
    De asemenea arata ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1 din data de 8 februarie 1994 s-a statuat ca "liberul acces la justitie se realizeaza numai in respectul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, astfel incat orice excludere care ar avea semnificatia incalcarii egalitatii de tratament juridic este neconstitutionala". Pentru aceste motive atat reclamanta, cat si parata, care sunt persoane juridice de drept privat roman, trebuie sa se bucure de o protectie egala din partea legii si sub aspectul termenului special de prescriptie a dreptului la actiune. Totodata, in conformitate cu principiul simetriei obligatiilor si din ratiuni de egalitate de tratament juridic, termenul special de prescriptie a dreptului la actiune de un an, izvorat din contractul de transport, trebuie sa fie aplicabil si actiunilor caii ferate contra expeditorului/destinatarului/beneficiarului.
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece tratamentul diferentiat ce rezulta din termenele diferite de prescriere a dreptului la actiune creeaza un regim privilegiat uneia dintre parti.
    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca principiul egalitatii nu este incident in cauza, intrucat, asa cum s-a statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 136 din 3 mai 2001, acest principiu se aplica numai cetatenilor aflati in situatii identice.
    Regulamentul de transport pe caile ferate din Romania contine norme cu privire la efectuarea transportului pe caile ferate romane de catre toti operatorii de transport feroviar public, care trebuie sa-si indeplineasca, in mod egal, fara nici o discriminare sau vreun privilegiu, toate obligatiile ce le revin din contractul de transport pe liniile publice, in vederea realizarii transportului in conditii de celeritate, siguranta si securitate.
    Prin textele de lege criticate s-a avut in vedere reglementarea uniforma a conditiilor ce trebuie indeplinite pentru realizarea corespunzatoare a transportului feroviar, asigurandu-se astfel si posibilitatea realizarii - in conditii egale - a drepturilor beneficiarilor transportului.
    Termenul de prescriptie de un an pentru actiunile introduse de operatorul de transport feroviar a fost stabilit de legiuitor in mod obiectiv, tinandu-se seama de specificul activitatii de transport pe calea ferata si al obligatiilor operatorilor feroviari, ca si de obiectul actiunilor ce pot fi introduse impotriva acestora, fara a se aduce atingere textelor constitutionale invocate de autorul exceptiei.
    De altfel, si in Codul comercial legiuitorul a stabilit termene speciale pentru actiunile "contra carausilor", de 6 luni si de un an, tinand cont si de specificul transportului.
    Mai mult, termenul de un an in care se prescrie actiunea impotriva transportatorului pe calea ferata a fost stabilit in acord cu prevederile Conventiei pentru transporturile internationale (1980), semnata la Berna, si cu prevederile art. 48 (fostul art. 58) din Regulile uniforme privind Contractul de transport international feroviar al marfurilor CIM, apendice B la Conventie, la care Romania a aderat prin Decretul nr. 100/1983, cu amendamentele ulterioare.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romania este inadmisibila, intrucat acest text de lege a fost abrogat expres prin dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2005.
    Cat priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2005, apreciaza ca aceasta este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, il constituie dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 220 din 29 august 1997, si cele ale art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 101 din 31 ianuarie 2005.
    In realitate, astfel cum rezulta din motivarea exceptiei, autorul acesteia contesta constitutionalitatea dispozitiilor art. 93.1 din Regulamentul de transport pe caile ferate din Romania, astfel cum a fost aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 41/1997, si a dispozitiilor art. 69.1 din Regulamentul de transport pe caile ferate din Romania, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2005.
    Anterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 41/1997 a fost abrogata prin dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe caile ferate din Romania. Curtea retine insa ca solutia legislativa initiala, cuprinsa in art. 93.1 din regulament, a fost conservata si preluata de dispozitiile art. 69.1 din regulamentul aprobat prin aceasta din urma ordonanta. In consecinta, potrivit jurisprudentei sale, prin prezenta decizie Curtea urmeaza a se pronunta cu privire la constitutionalitatea acestui text legal, care are urmatorul cuprins:
    - Art. 69.1: "Actiunea izvorata din contractul de transport se prescrie in termen de un an."
    In sustinerea exceptiei sunt invocate prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) - (3) si ale art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutie.
    Acestea au urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21 alin. (1) - (3): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
    - Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular."
    Cu aceeasi finalitate mai sunt invocate si prevederile art. 7 teza intai din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ale art. 26 teza intai din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului, ratificat prin Decretul nr. 212/1974, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, si ale art. 58 pct. 1 teza intai din apendicele B la Conventia cu privire la transporturile internationale feroviare din 9 mai 1980, ratificata prin Decretul nr. 100/1983, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 23 din 1 aprilie 1983.
    Textele mentionate au urmatorul cuprins:
    - Art. 7 teza intai din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: "Toti oamenii sunt egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii.";
    - Art. 26 teza intai din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului: "Toate persoanele sunt egale in fata legii si au, fara discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii.";
    - Art. 58 pct. 1 teza intai din apendicele B la Conventia cu privire la transporturile internationale feroviare: "Actiunea izvorata din contractul de transport se prescrie prin trecerea unui an."
    Asupra acestei exceptii Curtea s-a mai pronuntat in precedent prin Decizia nr. 326 din 14 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 762 din 22 august 2005, respingand exceptia invocata.
    In motivarea solutiei s-a retinut in esenta ca reglementarea legala criticata nu contine nici o dispozitie care sa contravina textelor de referinta invocate.
    Imprejurarea ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut, pe cale de interpretare, in procesul de aplicare a normei juridice la speta, ca termenul de prescriptie de un an, prevazut de textul de lege criticat, se refera exclusiv la dreptul la actiune al beneficiarului, in vreme ce acelasi drept avandu-l titular pe caraus, respectiv caile ferate, este supus termenului de prescriptie de drept comun de 3 ani, nu impune si nici nu justifica concluzia desprinsa de autorul exceptiei, in sensul calificarii ca neconstitutionala a reglementarii deduse controlului. Starea de neconstitutionalitate constituie, prin definitie, o stare organica a unei norme legale, neputand fi dedusa din semnificatia atribuita acesteia de o instanta in procesul de "rostire a dreptului", domeniu in care are o competenta proprie si exclusiva, in afara competentei Curtii. Asa fiind, chiar daca, prin ipoteza, interpretarea judiciara este susceptibila de rezerve si de natura sa confere normei o semnificatie evident neconstitutionala, Curtea nu este abilitata, de lege lata, sa constate, pe aceasta baza, neconstitutionalitatea normei legale astfel interpretate, ceea ce ar avea semnificatia unei cenzuri a actului de judecata.
    Dispozitiile art. 69.1 din Regulamentul de transport pe caile ferate din Romania, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2005, nu incalca prevederile art. 21 alin. (1) - (3) din Constitutie, intrucat instituirea anumitor conditii de admisibilitate a actiunilor in justitie nu constituie o incalcare a accesului liber la justitie si nici a dreptului la un proces echitabil. In acest sens, prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a statuat ca judecatorul "<<spune dreptul>> [...], dar numai in formele si in conditiile procedurale instituite de lege. Pe cale de consecinta, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri, in formele si in modalitatile instituite de lege".
    In acelasi sens, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca accesul liber la justitie nu este absolut, "ci este un drept ce poate fi supus unor limitari aduse implicit, cu exceptia restrangerilor care aduc atingere chiar substantei dreptului", asa cum rezulta din hotararile adoptate in cauzele Golder impotriva Regatului Unit, 1975, Tolstoy Miloslavsky impotriva Regatului Unit, 1995, Stubbings si altii impotriva Regatului Unit, 1996, precum si Z. si altii impotriva Regatului Unit, 2001.
    Asa fiind, nu se poate sustine ca instituirea unor termene de prescriptie ar constitui o ingradire a accesului liber la justitie, sens in care Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003. In considerentele acesteia se arata ca "institutia prescriptiei, in general, si termenele in raport cu care isi produce efectele nu pot fi considerate de natura sa ingradeasca accesul liber la justitie, finalitatea lor fiind, dimpotriva, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitarii in conditii optime a acestui drept constitutional, prevenindu-se eventualele abuzuri si limitandu-se efectele perturbatoare asupra stabilitatii si securitatii raporturilor juridice civile". In cauza, de altfel, Curtea observa ca instituirea termenului de prescriptie special de un an se impune datorita specificului drepturilor, obligatiilor si raspunderilor ce revin administratorului si gestionarilor infrastructurii feroviare, operatorilor de transport feroviar, precum si beneficiarilor transporturilor efectuate pe caile ferate din Romania.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa impuna reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in decizia mentionata isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69.1 din Regulamentul de transport pe caile ferate din Romania, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2005, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. din Bucuresti in Dosarul nr. 79/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 29 septembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Cristina Catalina Turcu