DECIZIE Nr. 481 din 22 septembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 alin.
(1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 952 din 26 octombrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Rusu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici, exceptie ridicata de Directia Silvica Miercurea-Ciuc in
Dosarul nr. 718/R/2005 al Tribunalului Harghita.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Curtea dispune a se face apelul si in dosarele Curtii Constitutionale nr.
503D/2005 si nr. 646D/2005, care au ca obiect aceeasi exceptie de
neconstitutionalitate, ridicata de acelasi autor in dosarele Tribunalului
Harghita nr. 717/R/2005 si nr. 892/2005.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in
dosarele nr. 502D/2005, nr. 503D/2005 si nr. 646D/2005 au obiect identic, pune
in discutie, din oficiu, problema conexarii lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune
conexarea dosarelor nr. 503D/2005 si nr. 646D/2005 la Dosarul nr. 502D/2005,
care este primul inregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, aratand ca dispozitiile legale
criticate referitoare la repararea pagubelor produse institutiilor publice de
catre functionarii publici nu incalca, sub nici o forma, dreptul autoritatii
publice de a-si reintregi patrimoniul.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 25 mai, 2 mai si 13 iulie 2005, pronuntate in dosarele
nr. 718/R/2005, nr. 717/R/2005 si nr. 892/2005, Tribunalul Harghita a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, exceptie ridicata de Directia Silvica
Miercurea-Ciuc cu ocazia solutionarii actiunilor in contencios administrativ
introduse de autorul exceptiei.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, identica in cele trei
dosare, autorul acesteia sustine ca textul criticat incalca prevederile art. 21
din Constitutie care reglementeaza accesul liber la justitie, intrucat prevede
ca autoritatea sau institutia publica nu poate sa antreneze raspunderea civila
a salariatilor functionari publici decat prin emiterea unei dispozitii de
imputare sau prin asumarea de catre persoana vinovata a unui angajament de
plata. In acest fel, considera autorul exceptiei, "institutiei i se
ingradeste liberul acces la justitie, intrucat nu se poate adresa instantei
judecatoresti pentru recuperarea pagubelor produse patrimoniului institutiei
sau pentru restituirea unor sume care au fost acordate necuvenit".
Tribunalul Harghita, exprimandu-si opinia in cele trei dosare, apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, instanta invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale si pe
cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care au statuat in mod repetat ca
"accesul liber la justitie nu este un drept absolut a carui exercitare nu
ar putea fi conditionata, prin lege, de indeplinirea anumitor cerinte
obligatorii".
In conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul a transmis punctul sau de vedere, avand un continut asemanator,
considerand ca exceptia este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere, se arata ca dispozitiile criticate
nu ingradesc accesul la justitie, ci permit autoritatii sau institutiei publice
sa-si recupereze pagubele cu celeritate, printr-o procedura simpla.
Guvernul face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, in
acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a statuat in mod repetat
ca accesul la justitie nu este un drept absolut, a carui exercitare nu ar putea
fi conditionata, prin lege, de indeplinirea anumitor cerinte obligatorii.
Avocatul Poporului a transmis punctul sau de vedere, cu un continut
asemanator, prin care considera, in esenta, ca exceptia este neintemeiata,
intrucat textul criticat nu incalca art. 21 din Constitutie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 22 martie
2004, cu modificarile si completarile ulterioare, text care are urmatorul
cuprins:
"Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice in
situatiile prevazute la art. 72 lit. a) si b) se dispune prin emiterea de catre
conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei
dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau,
dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata, iar in situatia prevazuta la
lit. c) a aceluiasi articol, pe baza hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile."
Textul art. 72 din Legea nr. 188/1999, la care face trimitere textul de
lege criticat, are urmatorul cuprins: "Raspunderea civila a functionarului
public se angajeaza:
a) pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau
institutiei publice in care functioneaza;
b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat
necuvenit;
c) pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in
calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari
judecatoresti definitive si irevocabile."
In esenta, critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea ca prin
textul de lege criticat se incalca dreptul de acces liber la justitie consacrat
prin art. 21 din Constitutie. Din motivarea exceptiei rezulta ca, in realitate,
autorul exceptiei are in vedere numai alin. (1) si (2) ale art. 21, texte care
au urmatorul cuprins: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata, intrucat textul de lege criticat nu incalca prevederile
constitutionale invocate.
Dispozitiile constitutionale ale art. 21 consacra, intre drepturile,
libertatile si indatoririle fundamentale, prevazute in titlul II, cap. I,
accesul liber la justitie al persoanei pentru apararea drepturilor,
libertatilor si a intereselor sale legitime, ceea ce exclude autoritatile si
institutiile publice.
Curtea retine ca textul criticat pentru neconstitutionalitate nu incalca
dreptul autoritatii sau institutiei publice de a-si reintregi patrimoniul, in
cazul angajarii raspunderii civile a functionarului public, ci prevede o
procedura speciala, mai facila, in acest scop.
Totodata, Curtea observa ca, prin textul criticat, numai in cazul pagubelor
produse patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care isi
desfasoara activitatea functionarul public, precum si in cazul nerestituirii in
termenul legal a sumelor acordate necuvenit este prevazuta, pentru autoritatea
publica, calea emiterii unui ordin sau unei dispozitii de imputare sau, dupa
caz, a asumarii de catre cel in cauza a unui angajament de plata. Aceasta este
o modalitate specifica, mult simplificata si operativa, de acoperire a unui
prejudiciu, explicabila prin raportul specific de autoritate existent intre
conducatorul autoritatii sau institutiei publice si functionarul supus
rigorilor unui statut special, care il deosebeste de persoana angajata in baza
unui contract de munca.
De altfel, Curtea retine ca, potrivit art. 93 din Legea nr. 188/1999,
"Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legislatiei
muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau
penale, dupa caz, in masura in care nu contravin legislatiei specifice functiei
publice."
In consecinta, Curtea constata ca nu sunt incalcate dispozitiile art. 21
alin. (1) si (2) din Constitutie.
Potrivit considerentelor expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 alin.
(1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie
ridicata de Directia Silvica Miercurea-Ciuc in dosarele nr. 718/R/2005, nr.
717/R/2005 si nr. 892/2005 ale Tribunalului Harghita.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 septembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta