HOTARARE Nr. 461 din 30 iunie 1991
privind organizarea si functionarea invatamintului in Romania in anul scolar
(universitar) 1991/1992
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 157 din 25 iulie 1991
Guvernul Romaniei hotaraste:
Cetatenii Romaniei au dreptul la invatatura, indiferent de origine sociala,
sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa si fara orice alta ingradire
care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului.
In Romania, invatamintul este organizat de stat, are un caracter deschis,
fiecarui cetatean asigurindu-i-se accesul la toate gradele si formele de
invatamint, cit si posibilitatea trecerii de la un tip de scoala la altul.
Statul asigura conditii de protectie si ocrotire a minorilor pina la virsta
de 16 ani, prin cuprinderea in diferite forme de invatamint sau de ocrotire.
Invatamintul de toate gradele se desfasoara in limba romana.
Cetatenilor apartinind minoritatilor nationale li se asigura, in cadrul
programei scolare, predarea limbii materne si a altor discipline de formare si
educare, de cunoastere a traditiilor istorice si culturale, in vederea
pastrarii si dezvoltarii patrimoniului cultural-national.
Intregul invatamint este coordonat de Ministerul Invatamintului si
Stiintei, care raspunde de organizarea, continutul si controlul procesului
instructiv-educativ.
CAP. A
Sistemul de invatamint
Art. 1
In anul scolar 1991/1992, sistemul de invatamint din Romania cuprinde:
- invatamintul prescolar;
- invatamintul primar cu clasele I - IV;
- invatamintul gimnazial cu clasele V - VIII;
- invatamintul liceal cu clasele IX - XII sau IX - XIII;
- invatamintul profesional cu anii I - III sau I - IV;
- invatamintul complementar sau de ucenici cu anii I - II;
- invatamintul tehnic de maistri cu anii I - II sau I - III;
- invatamintul postliceal de specialitate cu anii I - II sau I - III;
- invatamintul superior de scurta durata (colegii) cu anii I - III;
- invatamintul superior de lunga durata cu anii I - VII;
- invatamintul postuniversitar;
- doctoratul;
- alte forme de perfectionare.
SECTIUNEA I
Invatamintul prescolar
Art. 2
Invatamintul prescolar se organizeaza pentru copii in virsta de 3 - 6 (7)
ani si se realizeaza prin gradinite cu program normal, cu program prelungit, cu
program saptaminal sau prin gradinite speciale pentru copii cu handicap
senzorial si mintal. Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare
si de societati comerciale cu capital majoritar de stat sau regii autonome.
Gradinita se organizeaza cu cel putin o grupa de copii din aceeasi
localitate sau din doua localitati rurale apropiate.
Activitatile in gradinite se desfasoara pe grupe de copii.
Grupa se constituie, in medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii si
nu mai putin de 20 copii. La gradinitele speciale pentru copii cu handicap
senzorial si mintal organizate de Ministerul Invatamintului si Stiintei si
Secretariatul de Stat pentru Handicapati grupa se constituie, in medie, din 10
copii, dar nu mai mult de 12 copii si nu mai putin de 8 copii.
Pentru fiecare grupa de prescolari se incadreaza cite o educatoare, iar la
gradinitele cu program prelungit, saptaminal si la cele speciale pentru copii
handicapati se incadreaza inca o educatoare la fiecare grupa pentru tura de
dupa-amiaza.
La gradinitele cu program saptaminal se incadreaza inca o educatoare la
fiecare doua posturi. La gradinitele speciale pentru copii handicapati se
incadreaza cite o educatoare la fiecare grupa, pentru desfasurarea activitatii
cu copiii in zilele libere.
Art. 3
Pentru copiii orfani, fara sustinatori legali sau proveniti din familii
dezorganizate, se organizeaza case de copii prescolari, de catre inspectoratele
scolare.
Activitatea in casele de copii prescolari se desfasoara pe grupe
constituite, in medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii si nu mai
putin de 8 copii.
Incadrarea cu educatoare la aceste unitati se face conform reglementarilor
prevazute la art. 2.
SECTIUNEA II
Invatamintul primar si gimnazial
Art. 4
Invatamintul primar se organizeaza ca invatamint de zi si functioneaza cu
clasele I - IV, de regula, cu program de dimineata.
In clasa I a invatamintului primar sint cuprinsi, de regula, copiii care au
implinit virsta de 6 - 7 ani pina la data inceperii anului scolar.
Art. 5
In functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor
si de baza materiala existenta, invatamintul primar functioneaza in scoli cu
clasele I - IV, I - VIII sau in licee.
In invatamintul primar, clasa I se constituie, in medie, din 30 elevi, fara
a depasi 40 elevi, dar nu mai putin de 10 elevi.
Clasele II - IV pot functiona in continuare cu efectivele din anul scolar
precedent, dar nu mai mult de 40 elevi.
Activitatea de invatamint pentru fiecare clasa se asigura de catre un
invatator, iar la limbile moderne, de catre profesori de specialitate.
In localitatile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeaza scoli
cu clasele I - IV, cu predare simultana, daca exista cel putin 4 elevi de
virsta acestor clase si daca au fost cuprinsi in scoala toti copiii de virsta
claselor I - IV din localitatea respectiva. Desfasurarea procesului de
invatamint se asigura de catre:
- un invatator pentru 4 - 20 elevi;
- doi invatatori pentru 21 - 40 elevi, de regula unul la clasele I si III
si al doilea la clasele II si IV;
- trei invatatori pentru 41 - 60 elevi;
- patru invatatori pentru peste 60 elevi.
Art. 6
Invatamintul gimnazial se organizeaza ca invatamint de zi, cu clasele V -
VIII.
In invatamintul gimnazial, clasele se constituie, in medie, din 30 elevi,
fara a depasi 36 elevi, dar nu mai putin de 10 elevi, in functie de baza
materiala existenta.
Art. 7
In comunele si satele in care functioneaza numai scoli cu predare in limbi
ale minoritatilor nationale este obligatoriu sa se organizeze clase cu predare
in limba romana, chiar daca numarul elevilor este mai mic de 10.
Art. 8
In cadrul invatamintului primar si gimnazial, pentru copiii cu aptitudini
artistice sau sportive se pot organiza scoli cu clasele I - VIII cu program de
muzica, arte plastice si coregrafie sau scoli cu program de educatie fizica si
sport.
Scolile cu program de educatie fizica si sport se organizeaza pe ramuri
sportive. Clase cu acest program se pot organiza si in cadrul altor scoli cu
clasele I - VIII.
Clasele de inceput din scolile cu program de muzica, arte plastice si
coregrafie, precum si din scolile cu program de educatie fizica si sport, se
constituie din 25 - 30 elevi. Activitatea de invatamint din aceste scoli se
desfasoara pe clase, pe grupe sau individual. Numarul de elevi din care se
constituie o grupa se stabileste prin norme, la inceputul fiecarui an scolar,
de catre Ministerul Invatamintului si Stiintei, in functie de specificul
activitatii.
Art. 9
Pentru promovarea activitatii elevilor din invatamintul primar, gimnazial
si liceal, cu aptitudini pentru sport, functioneaza cluburi sportive, ca
institutii de invatamint cu profil special. Elevii acestor cluburi sint
selectionati din toate clasele diferitelor scoli unde se realizeaza pregatirea
de baza.
Cluburile sportive scolare pot functiona ca unitati independente sau in
cadrul unor scoli si licee.
In cadrul cluburilor sportive scolare activitatea se organizeaza pe grupe;
efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
Art. 10
Pentru copiii cu handicap senzorial si mintal se organizeaza, de catre
Ministerul Invatamintului si Stiintei si Secretariatul de Stat pentru
Handicapati, scoli cu clasele I - VIII.
Pentru copiii orfani, fara sustinatori legali sau proveniti din familii
dezorganizate se organizeaza case de copii scolari, in cadrul carora pot
functiona si unitati de invatamint.
In scolile pentru copii cu handicap senzorial si mintal, clasele se
constituie, in medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi si nu mai putin
de 8 elevi. Pentru copiii cu handicapuri asociate, clasele se constituie din 4
- 8 elevi.
La clasele de copii scolari care functioneaza impreuna cu scoli speciale
pentru copii handicapati, clasele se constituie, in medie, din 10 elevi, dar nu
mai mult de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. La clasele de copii scolari,
grupele se constituie din 15 elevi.
Art. 11
Pentru a oferi copiilor si elevilor posibilitatea de a desfasura activitati
extrascolare, functioneaza, ca institutii specializate subordonate
inspectoratelor scolare, cluburi ale copiilor si elevilor, administratii
permanente ale taberelor scolare.
In municipiul Bucuresti functioneaza Palatul copiilor, subordonat
Inspectoratului Scolar al municipiului Bucuresti.
Activitatea in aceste institutii se desfasoara pe baza normelor stabilite
de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
Art. 12
Invatamintul prescolar, primar si gimnazial se desfasoara pe baza unor
planuri de invatamint si programe unitare elaborate de Ministerul
Invatamintului si Stiintei.
Art. 13
Scolile primare si gimnaziale se infiinteaza de catre inspectoratele
scolare, cu respectarea prevederilor legale.
SECTIUNEA III
Invatamintul liceal
Art. 14
Invatamintul liceal se organizeaza prin licee, scoli normale si seminarii
teologice, cu clasele IX - XII sau IX - XIII invatamint de zi sau seral.
Art. 15
Invatamintul liceal se organizeaza prin:
- licee teoretice;
- licee industriale;
- licee agricole;
- licee silvice;
- licee sanitare (in lichidare cu clasele X - XII);
- licee economice, administrative si de servicii;
- licee de informatica;
- licee de metrologie;
- scoli normale;
- licee de arta;
- licee cu program de educatie fizica si sport;
- licee militare;
- seminarii teologice.
Art. 16
a) Liceele teoretice se organizeaza cu clasele IX - XII invatamint de zi si
IX - XIII invatamint seral in profilurile: real si umanist.
b) Scolile normale se organizeaza cu clasele IX - XIII invatamint de zi.
c) Liceele industriale, agricole, silvice, economice, administrative si de
servicii, de arta, cu program de educatie fizica si sport, de informatica si de
metrologie se organizeaza cu clasele IX - XII invatamint de zi.
Liceele industriale, agricole, silvice, economice, de arta, administrative
si de servicii pot fi organizate si cu clasele IX - XIII invatamint seral.
d) Liceele militare se organizeaza de Ministerul Apararii Nationale si
Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu
respectarea planurilor de invatamint si a programelor scolare avizate de
Ministerul Invatamintului si Stiintei.
e) Seminariile teologice se organizeaza de Secretariatul de Stat pentru
Culte, potrivit normelor stabilite de acest secretariat, cu respectarea
planurilor de invatamint si a programelor scolare avizate de Ministerul
Invatamintului si Stiintei.
Art. 17
In invatamintul liceal, clasele se constituie din 30 elevi, fara a depasi
36 elevi, dar nu mai putin de 18 elevi.
In liceele de arta si in cele cu program de educatie fizica si sport,
clasele de inceput se constituie din 25 - 30 elevi.
Art. 18
Admiterea in clasa a IX-a in invatamintul liceal se face prin concurs,
organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
La concursul de admitere pot participa absolventi ai invatamintului gimnazial.
Elevii admisi in clasa a IX-a de liceu, in anul scolar 1991/1992, pot continua
studiile pina la absolvirea invatamintului liceal.
Art. 19
Promovatii clasei a XII-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a
cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot sustine examenul de
bacalaureat. La scolile normale examenul de bacalaureat se sustine dupa promovarea
clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat, eliberata de Ministerul Invatamintului
si Stiintei pentru toate tipurile de licee si scoli normale (inclusiv liceele
militare si seminariile teologice), confera titularilor dreptul de a participa
la concursul de admitere in invatamintul superior, in invatamintul postliceal
de specialitate sau sa ocupe functii pentru care se cer studii medii.
SECTIUNEA IV
Invatamintul profesional, complementar sau de ucenici
Art. 20
Invatamintul profesional se realizeaza prin scoli profesionale cu durata de
3 - 4 ani invatamint de zi. Scolile profesionale se organizeaza de Ministerul
Invatamintului si Stiintei, prin inspectoratele scolare, ministere,
departamente, alte organe centrale si locale, precum si de prefecturi si
Primaria municipiului Bucuresti. Aceste scoli pot functiona de sine statator
sau impreuna cu licee, scoli tehnice de maistri si scoli postliceale de
specialitate, constituind grupuri scolare cu conducere unica.
Prin procesul de invatamint ce se organizeaza in aceste scoli se asigura
atit pregatirea profesionala si instruirea practica, cit si o pregatire
generala, asemanatoare celei din clasele IX - X de liceu.
Clasele de elevi din scolile profesionale se constituie, in medie, din 30
elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
Art. 21
Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs organizat
potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei. La
concursul de admitere pot participa absolventi ai invatamintului gimnazial.
Art. 22
La scolile profesionale, studiile se incheie prin examen de absolvire.
Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire in meseria in care s-au
pregatit, care le confera dreptul sa exercite meseria respectiva, in
concordanta cu nomenclatorul stabilit de Ministerul Invatamintului si Stiintei
si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Art. 23
In anul scolar 1991/1992 se organizeaza, in continuare, invatamint
profesional pentru absolventii clasei a X-a. In aceste scoli, inscrierea
elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si
Stiintei.
Art. 24
Invatamintul complementar sau de ucenici se organizeaza de catre organele
administratiei locale, respectiv de catre agentii economici, cu avizul
Ministerului Invatamintului si Stiintei, pentru promovatii clasei a VIII-a
gimnaziale care nu au fost cuprinsi in invatamintul liceal sau profesional.
Invatamintul complementar sau de ucenici se organizeaza ca invatamint de zi
cu durata de 2 ani. Clasele se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai
mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Acestea pot functiona in cadrul
grupurilor scolare, scolilor profesionale sau scolilor cu clasele I - VIII.
In cadrul invatamintului complementar sau de ucenici se asigura pregatirea
generala, precum si pregatirea profesionala si de instruire practica intr-o
meserie corespunzatoare nevoilor locale din cooperatie, prestari servicii,
initiativa particulara, asociatii cu caracter industrial si alte sectoare.
Art. 25
Meseriile in care se pregatesc elevii prin invatamintul complementar sau de
ucenici se aleg din cele prevazute in indicatoarele tarifare de calificare care
nu se regasesc in nomenclatorul de pregatire prin licee sau scoli profesionale.
Art. 26
Incheierea studiilor invatamintului complementar sau de ucenici se face
prin examene de absolvire.
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa
exercite meseria in care au fost pregatiti, in concordanta cu nomenclatoarele
stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei si Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale.
Art. 27
Absolventii invatamintului complementar sau de ucenici, precum si cei de la
invatamintul profesional, care doresc sa continue studiile in invatamintul
liceal, pot sustine examene de diferenta, organizate sub forma de concurs,
pentru inscrierea in clasa a X-a si respectiv a XI-a pentru cei de la
invatamintul profesional.
SECTIUNEA V
Invatamintul tehnic de maistri
Art. 28
Invatamintul tehnic de maistri se realizeaza, la solicitarea agentilor
economici, prin scoli tehnice de maistri cu o durata de 1 1/2 - 2 ani cursuri
de zi sau 2 - 3 ani cursuri serale, organizate de ministere si alte organe centrale,
conform nomenclatorului de pregatire.
Art. 29
Clasele la scolile tehnice de maistri se constituie, in medie, din 30
elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Acestea se
organizeaza in cadrul grupurilor scolare.
Art. 30
Concursul si conditiile de admitere, precum si examenul de absolvire in
scolile tehnice de maistri se organizeaza potrivit normelor stabilite de
Ministerul Invatamintului si Stiintei.
Absolventii scolilor tehnice de maistri primesc diploma de absolvire, care
le confera dreptul sa profeseze in specialitatea respectiva, in concordanta cu
nomenclatoarele stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei si
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
SECTIUNEA VI
Invatamintul postliceal de specialitate
Art. 31
Invatamintul postliceal de specialitate are o durata de 2 sau 3 ani si se
realizeaza in scoli postliceale de specialitate organizate de Ministerul
Invatamintului si Stiintei, la propunerea ministerelor, departamentelor economice
sau altor organe centrale. In aceste scoli pot fi scolarizati absolventi de
liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc sa se pregateasca in vederea
exercitarii unor profesii de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural
si sanitar.
Scolile postliceale de specialitate se organizeaza ca invatamint de zi si
seral in cadrul grupurilor scolare sau impreuna cu unitatile de invatamint
liceal, avind conducere unica.
Art. 32
Clasele scolilor postliceale de specialitate se constituie, in medie, din
30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
Art. 33
Admiterea in scolile postliceale de specialitate si examenul de absolvire
se organizeaza pe baza normelor stabilite de Ministerul Invatamintului si
Stiintei.
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa
profeseze in specialitatea absolvita, in concordanta cu nomenclatoarele
stabilite de Ministerul Invatamintului si Stiintei si Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale.
SECTIUNEA VII
Alte categorii de scoli
Art. 34
Ministerul Invatamintului si Stiintei si Secretariatul de Stat pentru
Handicapati organizeaza camine-scoala pentru copii cu handicap mintal, motor si
mintal-motor, scoli profesionale speciale pentru elevi cu handicap auditiv,
vizual, mintal, motor si mintal-motor, licee si scoli postliceale speciale
pentru elevi cu handicap vizual si motor, scoli speciale de reeducare si
cursuri de calificare si recalificare pentru invalizi. Procesul de invatamint
din aceste scoli se desfasoara, pe baza planurilor de invatamint si programelor
scolare specifice, avizate de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
Art. 35
Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii si elevii din gradinite,
din invatamintul primar si gimnazial, se organizeaza centre logopedice
interscolare, ca structuri de educatie speciala.
Centrul logopedic interscolar functioneaza pe linga o gradinita sau scoala
gimnaziala, fiind coordonat si indrumat de inspectoratul scolar.
Aceasta activitate se desfasoara atit in clasele constituite, cit si in
cabinetele special amenajate. In functie de gravitatea tulburarilor, norma
anuala a unui logoped este de 35 - 40 minori cu tulburari de limbaj din
gradinite si din invatamintul primar si gimnazial.
Centrul logopedic interscolar se organizeaza cu cel putin 2 posturi de
profesori logopezi (cu specialitatea psiho-pedagogie speciala sau defectologie,
pedagogie, psihologie).
Fiecare profesor logoped lucreaza 18 ore saptaminal activitate directa cu
un numar de 12 - 15 copii. Activitatea se desfasoara individual sau cu 2 - 4
copii in decursul a cite 2 - 5 sedinte saptaminal.
Art. 36
Pentru a veni in sprijinul cadrelor didactice, elevilor si parintilor si
pentru cresterea eficientei sistemului de invatamint, sint organizate
laboratoare judetene de orientare scolare si profesionala. Aceste institutii
desfasoara o activitate complexa de asistenta psiho-pedagogica a cadrelor
didactice, elevilor si parintilor, organizata la sediu sau in scoli in vederea
cunoasterii psiho-pedagogice a elevilor pentru individualizarea procesului
instructiv-educativ si definitivarea optiunilor scolare si profesionale.
Laboratoarele de orientare sint institutii cu caracter interscolar si se
infiinteaza de Ministerul Invatamintului si Stiintei, cel mult unu pe judet sau
in municipiul Bucuresti, fiind subordonate direct inspectoratelor scolare.
Personalul didactic al laboratoarelor se normeaza astfel:
- 2 - 3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau
pedagogie), in functie de numarul elevilor si complexitatea activitatii.
Personalul auxiliar se normeaza astfel:
- 1 post de asistenta sociala sau de laborant la fiecare laborator.
Personalul medical se normeaza potrivit normativelor Ministerului
Sanatatii.
In unitatile scolare mari se pot organiza cabinete de orientare scolara si
profesionala, afiliate laboratoarelor si incadrate cu personal de specialitate.
Un cabinet de orientare se organizeaza pentru un numar de cel putin 800 elevi din
scoala respectiva. Nu se pot infiinta mai mult de 6 cabinete intr-un judet,
respectiv 12 la municipiul Bucuresti.
La cabinetul de orientare lucreaza un profesor pentru orientare, cu
specialitatea psihologie sau pedagogie.
Profesorii pentru orientare lucreaza, in medie, 8 ore pe zi, din care
activitate la clasa 25% din norma didactica.
SECTIUNEA VIII
Invatamintul superior si postuniversitar
Art. 37
Invatamintul superior este organizat pe doua forme:
- invatamint superior de lunga durata;
- invatamint superior de scurta durata (colegii).
Invatamintul superior de lunga durata pregateste specialisti cu inalta
calificare pentru toate domeniile de activitate si se realizeaza prin:
universitati, politehnici, institute si academii, organizate pe facultati si
sectii de specializare.
Invatamintul superior de scurta durata (colegii) asigura pregatirea
viitorilor specialisti pentru executie, exploatare si/sau conducere,
intermediari intre muncitori si functionari, absolventi de scoala profesionala,
liceu sau scoala de calificare postliceala, pe de o parte, si ingineri,
economisti, medici etc., absolventi ai invatamintului superior de lunga durata,
pe de alta parte.
Colegiile sint organizate in institutiile de invatamint superior existente
sau in alte unitati scolare, dar facind parte din structura institutiilor de
invatamint superior.
Institutiile de invatamint superior se infiinteaza prin hotariri ale
Guvernului, iar facultatile, sectiile de specializare si colegiile, prin ordin
al ministrului invatamintului si stiintei.
Studiile in institutiile de invatamint superior de lunga durata se
realizeaza prin cursuri de zi, serale si fara frecventa, cu durata intre 4 si 7
ani, iar la colegii, prin cursuri de zi cu durata de 2 sau 3 ani.
Art. 38
Invatamintul postuniversitar se realizeaza prin cursuri de zi si fara
frecventa. In structura institutiilor de invatamint superior functioneaza scoli
postuniversitare cu durata de 1 - 2 ani.
Art. 39
Doctoratul constituie forma superioara de perfectionare a pregatirii
profesionale a specialistilor in diferite ramuri ale stiintei, tehnicii si
culturii, prin aprofundarea specializarii atestate prin diploma de licenta.
Art. 40
Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfasurarea activitatilor in
perioada stagiului de pregatire a doctoranzilor si sustinerea tezelor in
vederea obtinerii titlului stiintific de doctor se stabilesc de catre
Ministerul Invatamintului si Stiintei.
SECTIUNEA IX
Invatamintul in limbile minoritatilor nationale
Art. 41
Copiilor si elevilor din rindul minoritatilor nationale li se asigura
conditii egale de pregatire generala in limba materna, ca si celor de
nationalitate romana.
Art. 42
In localitatile cu populatie din rindul minoritatilor nationale pot
functiona gradinite, scoli primare si gimnaziale, licee, scoli normale, clase,
grupe sau sectii cu predare in limba materna.
Stabilirea acestor institutii scolare, grupe, clase sau sectii se face de
catre inspectoratele scolare in functie de solicitari si de ponderea populatiei
scolare minoritare din zona.
Istoria si geografia Romaniei se vor preda in limba romana.
In invatamintul superior si postuniversitar functioneaza, in continuare,
sectii, ani de studii si grupe cu predare in limbile minoritatilor nationale.
Art. 43
Pentru a putea participa activ la intreaga viata economica, sociala,
politica si culturala a Romaniei, trebuie ca tinerii din rindul minoritatilor
nationale sa cunoasca limba romana, asigurindu-se conditiile necesare in acest
scop.
Limba si literatura romana este proba obligatorie la examenul de
bacalaureat.
Art. 44
Tinerilor proveniti din rindul minoritatilor nationale care au optat pentru
clasa cu predare in limba romana li se asigura, la cerere, insusirea limbii
materne.
Art. 45
La concursurile si examenele de admitere in invatamintul de toate gradele,
candidatii din rindul minoritatilor nationale pot sustine probele in limba
materna, la disciplinele pe care le-au studiat in aceasta limba.
Art. 46
In situatii deosebite, functionarea unor grupe de prescolari sau clase din
celelalte tipuri de invatamint cu efective mai mici de 10 copii sau elevi va fi
aprobata de Ministerul Invatamintului si Stiintei, la cererea solicitantilor.
CAP. B
Dispozitii finale
Art. 47
Finantarea cheltuielilor unitatilor de invatamint se asigura:
1. de la buget prin:
- Ministerul Invatamintului si Stiintei pentru unitatile de invatamint din
subordinea sa exclusiva;
- celelalte organe centrale sau locale de stat pentru unitatile pe care le
organizeaza;
2. din fondurile proprii ale agentilor economici sau din alte surse pentru:
- invatamintul complementar, profesional, tehnic de maistri, la elevii cu
care s-au incheiat contracte de scolarizare, luindu-se in calcul toate
cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic si bursele
elevilor. De asemenea, agentii economici vor asigura cheltuielile de
intretinere si functionare a gradinitelor cu program prelungit si saptaminal
organizate de acestia;
3. din fondul de somaj, pentru cheltuielile efectuate de directiile de
munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti, prin unitatile
de invatamint, ocazionate de organizarea, potrivit legii, a cursurilor de
calificare si recalificare a somerilor;
4. din taxe de scolarizare incasate pentru elevii care doresc sa se
pregateasca intr-o meserie sau profesie solicitata si care nu s-au incadrat in
numarul de locuri repartizate prin planul de scolarizare al scolilor
complementare, profesionale si tehnice de maistri si nu au contracte cu agenti
economici. La stabilirea taxelor de scolarizare se va lua in calcul totalitatea
cheltuielilor de instruire.
La stabilirea fondurilor necesare pentru functionarea invatamintului se vor
avea in vedere veniturile proprii care se realizeaza din activitatea practica a
elevilor si studentilor din aceste unitati, taxele de scolarizare care se vor
incasa, alte venituri, finantarea de la buget facindu-se in completare.
Art. 48
Anul scolar, pentru toate gradele de invatamint preuniversitar, incepe la
data de 15 septembrie 1991 si se incheie la data de 15 iunie 1992.
Art. 49
Numarul locurilor, pentru anul de invatamint 1991/1992, la toate gradele de
invatamint, este cel prevazut in anexa nr. 1 care face parte integranta din
aceasta hotarire.
Art. 50
Cursurile de perfectionare se stabilesc de Ministerul Invatamintului si
Stiintei, la propunerea organelor interesate.
Art. 51
Reteaua scolara si extrascolara, denumirea institutiilor de invatamint si
organizarea activitatilor extrascolare se aproba de Ministerul Invatamintului
si Stiintei, la propunerea organelor centrale si locale ale administratiei de
stat si a inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti.
Planul de scolarizare pentru invatamintul prescolar, primar, gimnazial,
institutiile de educatie, de ocrotire si invatamintul complementar sau de
ucenici se repartizeaza, pe inspectorate scolare, de Ministerul Invatamintului
si Stiintei.
Planul de scolarizare pentru invatamintul liceal, superior si
postuniversitar se repartizeaza pe institutii de invatamint de Ministerul
Invatamintului si Stiintei, cu consultarea celor interesati.
Planul de scolarizare pentru invatamintul profesional, complementar, tehnic
de maistri si postliceal de specialitate se repartizeaza pe institutii de
invatamint de Ministerul Invatamintului si Stiintei, in colaborare cu
ministerele si departamentele economice, cu celelalte organe centrale, la
propunerea inspectoratelor scolare.
Art. 52
Ministerul Invatamintului si Stiintei, la propunerea inspectoratelor
scolare judetene si al municipiului Bucuresti, poate organiza forme de
invatamint fara frecventa la toate gradele de invatamint pentru copiii
familiilor care isi desfasoara activitatea temporar in strainatate, pentru
sportivi de mare performanta aflati in cantonamente si turnee indelungate,
pentru elevii cu alte situatii deosebite sau pentru cei care doresc sa-si
continue studiile pe cont propriu, cu plata in valuta.
Art. 53
Norma medie saptaminala de predare in invatamintul de toate gradele se
stabileste de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
Art. 54
Ministerul Invatamintului si Stiintei elaboreaza planurile de invatamint si
programele scolare pentru invatamintul preuniversitar, cu sprijinul
Institutului de stiinte ale educatiei, al comisiilor de specialitate pe
discipline si in colaborare cu ministerele, departamentele economice si
celelalte organe centrale, pentru pregatirea de specialitate, tehnologica si
instruire practica din unitatile de invatamint organizate de acestea. Manualele
scolare pentru toate gradele de invatamint se elaboreaza numai pe baza de
concurs si se aproba de catre Ministerul Invatamintului si Stiintei.
Art. 55
Ministerul Invatamintului si Stiintei raspunde de continutul, indrumarea si
controlul procesului instructiv-educativ privind pregatirea generala, de
specialitate si profesionala din toate institutiile de invatamint.
Ministerul Invatamintului si Stiintei, impreuna cu ministerele si celelalte
organe centrale, raspunde de organizarea, continutul si controlul procesului
instructiv-educativ cu privire la pregatirea de specialitate si profesionala
din institutiile de invatamint din subordinea acestora.
Inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti raspund de
organizarea si controlul procesului instructiv-educativ privind pregatirea
generala, de specialitate si profesionala din toate institutiile de invatamint
preuniversitar de pe raza judetului sau a municipiului Bucuresti.
Art. 56
Situatiile deosebite privind functionarea unor grupe de prescolari sau
clase de elevi cu efective mai mici sau mai mari vor fi analizate si aprobate
de Ministerul Invatamintului si Stiintei.
Art. 57
Realizarea planului de scolarizare propus pe anul 1991/1992 nu necesita
fonduri suplimentare de la buget pe anul 1991, cu exceptia celor pentru
aplicarea masurilor de protectie sociala.
Art. 58
In gospodarirea bazei materiale a unitatilor de invatamint, prefecturile au
atributii de a exercita control si a aloca fonduri. Inspectoratele scolare vor
prezenta, la nivelul consiliilor prefecturilor, analize periodice privind
starea invatamintului din judete.
Art. 59
Se restituie unitatilor de invatamint prin ministere si departamente, fara
plata, de catre unitatile economice de stat care nu s-au reorganizat in baza
Legii nr. 15/1990, baza materiala a unitatilor de invatamint (inclusiv
internatele si cantinele scolare, precum si atelierele pentru pregatirea
practica a elevilor) care a fost preluata, fara plata, de unitatile economice o
data cu activitatea de invatamint si instruirea practica a elevilor.
Situatia bazei materiale a unitatilor de invatamint (inclusiv internatele
si cantinele scolare, precum si atelierele pentru pregatirea practica a
elevilor) care au fost preluate de agenti economici reorganizati in temeiul
Legii nr. 15/1990 va fi inventariata de Ministerul Invatamintului si Stiintei si
reglementata printr-o hotarire a Guvernului pina la 31 decembrie 1991.
Art. 60
Aplicarea prevederilor prezentei hotariri pentru invatamintul militar se va
face conform reglementarilor specifice.
Art. 61
Prezenta hotarire intra in vigoare incepind cu anul de invatamint
1991/1992.
Pe aceeasi data se abroga Hotarirea Guvernului nr. 521/1990, cu exceptia
nomenclatoarelor de meserii si specialitati aprobate prin anexele nr. 1, 2, 3
si 4, care se aplica si pentru anul de invatamint 1991/1992.
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
ANEXA 1
PLAN DE SCOLARIZARE
pentru anul scolar (universitar) 1991/1992 la toate gradele de invatamint
I. Invatamint prescolar
Numar de copii cuprinsi in gradinite 775.000
din care in:
- gradinite cu program normal 565.000
- gradinite cu program prelungit,
saptaminal, pentru copii cu deficiente si
case de copii prescolari 210.000
II. Invatamint primar si gimnazial
1. Numar de elevi in:
a) clasele I - IV 1.210.000
b) clasele V - VIII
- invatamint de zi 1.425.000
- invatamint seral 1.000
- invatamint fara frecventa 10.000
2. Numar de elevi in clasele si grupele cu
program de muzica, arte plastice si
coregrafie 22.000
3. Numar de elevi in scolile cu program de
educatie fizica si sport 20.000
III. Numar de elevi care se pregatesc pe linie
sportiva in cluburi sportive scolare 85.000
IV. Numar de elevi cu deficiente grave senzoriale
si intelectuale care se pregatesc in scolile
pentru deficienti 30.200
V. Numar de copii in clasele de copii scolari 30.000
VI. Numar de cadre didactice care indruma
activitatea extrascolara in clasele elevilor
si copiilor 3.000
VII. Numar de logopezi in centrele de corectare a
vorbirii 440
VIII. Invatamint liceal
(numar de elevi) clasa a clasa a
IX-a XI-a
------- -------
- invatamint de zi 177.000 158.000
- invatamint seral 5.000 55.000
IX. Invatamint profesional
1. Numar de elevi in anul I in clasele
cu promovati de 8 clase
- invatamint de zi 70.000
2. Numar de elevi in anul I in clasele
cu absolventi de 10 clase
- invatamint de zi 30.000
- invatamint seral 2.000
X. Invatamint complementar sau de ucenici
(numar de elevi in anul I)
- invatamint de zi 75.000
XI. Invatamint de maistri
(numar de elevi in anul I)
- invatamint de zi 3.000
- invatamint seral 10.000
XII. Invatamint postliceal de specialitate
(numar de elevi in anul I)
- invatamint de zi 22.000
- invatamint seral 5.000
XIII. Invatamint pentru copii cu deficiente din
subordinea Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale
1. Camine-scoala pentru deficienti mintali, motori
si mintali-motori incapabili de insertie sociala
- total copii si elevi 5.000
2. Scoli profesionale speciale pentru deficienti de
auz, de vedere, mintali, motori si mintali-motori
recuperabili
- total elevi 15.000
3. Licee speciale pentru deficienti de vedere si
motori recuperabili
- total elevi 800
4. Scoli postliceale speciale pentru deficienti de
vedere si motori recuperabili
- total elevi 150
5. Scoli speciale de reeducare
- total elevi la invatamintul primar,
gimnazial, liceal (industrial) si profesional 1.400
6. Cursuri de calificare-recalificare pentru invalizi,
cu durata de 6 - 12 luni
- total cursanti 200
XIV. Invatamint superior
(numar studenti in anul I)
- invatamint de zi 41.000
- invatamint seral 4.000
- invatamint fara frecventa 3.000
- invatamint de zi de scurta durata (colegii) 5.000
XV. Invatamint postuniversitar
(numar de cursanti)
invatamint de zi (specializare) 3.000
invatamint fara frecventa 10.000