DECIZIE Nr. 465 din 20 septembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin.
(1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) si ale art. 23 alin. (1) din Legea
nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca
politie politica
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 921 din 14 octombrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Rusu - procuror
Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) si ale
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea securitatii ca politie politica, exceptie ridicata de Costica Rad
in Dosarul nr. 127/2005 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala, de
contencios administrativ si fiscal.
La apelul nominal raspund autorul exceptiei, personal si prin avocat Vasile
Jurj, precum si partea U.M. 02565 Cluj - Ministerul Apararii Nationale, prin
consilier juridic Dan Cimpoeru, lipsind celelalte parti, fata de care procedura
de citare este legal indeplinita.
Magistratul-asistent refera Curtii faptul ca partile Ministerul Justitiei
si U.M. 0198 Bucuresti - Serviciul Roman de Informatii au transmis, prin
Serviciul de registratura al Curtii Constitutionale, note scrise si depuse la
dosarul cauzei, prin care solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata.
Cauza fiind in stare de judecata, autorul exceptiei, prin aparator,
reitereaza motivele de neconstitutionalitate prezentate in scris si depuse la
dosarul cauzei. Se arata ca Legea nr. 187/1999 nu reglementeaza o procedura
care sa protejeze suficient dreptul privind viata intima, familiala si privata,
consacrat de art. 26 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece, pe de o parte,
nu este permisa obtinerea originalelor si a tuturor copiilor materialelor
intocmite de organele securitatii ca politie politica si, pe de alta parte, nu
se prevede nici posibilitatea de a dispune cu privire la aceste documente,
persoana vizata avand dreptul doar la consultarea propriului dosar si la
obtinerea de copii.
Pastrarea in continuare de catre autoritatile publice si conservarea
acestor documente de catre Arhivele Nationale, dupa incetarea activitatii
Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, fara consimtamantul
explicit si liber exprimat al persoanei vizate, reprezinta ingerinte
"prevazute de lege" ale statului in viata intima, familiala si
privata, nejustificate de un scop legitim si fara a fi necesare intr-o
societate democratica. Or, in cauza Leander impotriva Suediei, 1987, Curtea
Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca, "intr-un sistem care se
aplica tuturor cetatenilor, legea trebuie sa foloseasca termeni destul de clari
pentru a le arata in ce imprejurari si in ce conditii ea abiliteaza puterea
publica sa-si permita asemenea amestec, virtual periculos, in viata
privata". In cauza P.G. si J.H. impotriva Regatului Unit, 2001, instanta
europeana a retinut ca formula "prevazuta de lege" se refera si la
calitatea legii, care trebuie sa fie compatibila cu principiul suprematiei
legii "si impune conditii care depasesc existenta unei baze legale in
legislatia interna, cerand ca baza legala sa fie <<accesibila>> si
<<previzibila>> (...)", iar in ceea ce priveste notiunea de
"scopuri legitime" care sa permita "ingerinte" ale statului
in exercitarea acestui drept, aceeasi instanta a decis ca acestea trebuie sa
dea individului o protectie adecvata impotriva interventiilor arbitrare in
viata intima, familiala sau privata a unei persoane (cauza Malone impotriva
Regatului Unit, 1984). Tot astfel, in cauzele Rotaru impotriva Romaniei, 2000,
si Amann impotriva Elvetiei, 2000, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a
retinut incalcarea art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale si "a conchis ca intocmirea unei fise si
stocarea ei constituie amestecuri in viata privata si nu pot fi considerate a
fi <<prevazute de lege>>, de vreme ce legislatia nu indica
suficient de clar aria si conditiile de exercitare ale acestor atributii
discretionare".
Se arata, de asemenea, ca prin nerespectarea dreptului prevazut de art. 26
din Constitutie, dispozitiile de lege criticate incalca totodata si dreptul
persoanei de a dispune de ea insasi, fara a incalca drepturile si libertatile
altora, ordinea publica si bunele moravuri, precum si dreptul exclusiv al
persoanei la propria imagine - "aspecte de continut ale dreptului la viata
intima, familiala si privata". Dreptul la viata intima, familiala si
privata este ocrotit si de art. 17 din Pactul international cu privire la
drepturile civile si politice, precum si de art. 8 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in acest sens
indicandu-se o bogata jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor
Omului.
In sfarsit, se arata ca "nici dispozitiile legale invocate si nici
chiar Legea nr. 187/1999, in intreaga ei economie", nu protejeaza
individul impotriva abuzurilor, deoarece prin sistemul de supraveghere secreta
instituita legal, menit a apara siguranta nationala, se poate ajunge, sub acest
pretext, "la riscul subminarii sau chiar al distrugerii democratiei",
in conditiile in care legislatia romana nu permite "contestarea detinerii
de catre serviciile de informatii a unor date privind viata privata ori
contestarea veridicitatii acestor informatii".
Se precizeaza ca aspectele de neconstitutionalitate criticate nu vizeaza
forma eliptica a textelor de lege atacate si se solicita, in consecinta,
admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
Avand cuvantul, reprezentantul U.M. 02565 Cluj - Ministerul Apararii
Nationale solicita respingerea ca neintemeiata a exceptiei de
neconstitutionalitate, sustinand in acest sens ca dosarele intocmite de
organele securitatii ca politie politica "au o valoare inestimabila,
relevanta pentru stabilirea adevarului unei perioade istorice a Romaniei, iar
prin lege s-a instituit un regim special de gestionare a acestora de catre
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii". Pe de alta
parte, arata ca autorul exceptiei critica forma eliptica a reglementarilor
legale indicate, si nu contrarietatea acestora fata de dispozitiile Legii
fundamentale. Or, Curtea Constitutionala a retinut in mod constant in
jurisprudenta sa ca "nu se poate substitui legiuitorului pentru adaugarea
unor noi prevederi celor instituite". Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, aratand in acest sens ca autorul exceptiei critica,
in realitate, omisiuni legislative referitoare la reglementarea posibilitatii
de distrugere a documentelor ce alcatuiesc dosarul intocmit de organele
securitatii ca politie politica, la cererea persoanei vizate. Or, astfel de
critici nu pot forma obiect al controlului de constitutionalitate exercitat de
Curtea Constitutionala, care se pronunta doar asupra conformitatii textelor de
lege supuse examinarii fata de prevederile Legii fundamentale, nu si asupra
omisiunilor legislative ale acestora.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 25 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 127/2005,
Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal
a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) si ale
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea securitatii ca politie politica. Exceptia a fost ridicata de
Costica Rad in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea unei
actiuni in contencios administrativ.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine,
in esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece
persoana vizata nu poate cere decat eliberarea de copii de pe actele dosarului,
fara a avea insa posibilitatea de a dispune cu privire la aceste documente,
intrucat institutiile abilitate pot in continuare sa detina, sa stocheze si sa
arhiveze materiale care contin informatii referitoare la viata particulara si
familiala a unei persoane. In aceasta maniera care nu prevede posibilitatea
distrugerii materialelor si informatiilor - indiferent de suportul pe care se
afla - este ingradit dreptul cetateanului de a-si proteja viata intima,
familiala si privata, precum si dreptul acestuia de a dispune de el insusi, in
conditiile impuse de art. 26 din Constitutie.
De asemenea, se sustine ca prevederile legale mentionate incalca
dispozitiile constitutionale ale art. 16, art. 21 alin. (1), (2) si (3), art.
31 alin. (2) si ale art. 53, precum si prevederile art. 17 din Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice, in raport cu art. 20
alin. (2) din Legea fundamentala. Critica de neconstitutionalitate se
raporteaza, de asemenea, si la "prevederile Declaratiei Universale a
Drepturilor Omului, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si pactele si
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania
este parte".
Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala, de contencios administrativ si
fiscal apreciaza ca textele legale criticate sunt constitutionale.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece dosarele supuse analizei in conditiile Legii nr. 187/1999 sunt surse
de o valoare inestimabila, relevante pentru stabilirea adevarului istoric al
unei perioade dominate de o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, a
drepturilor si libertatilor fundamentale. Prin urmare, aceste dosare au un
regim special si de aceea se impune, dupa incetarea activitatii Consiliului,
predarea lor Arhivelor Nationale spre conservare.
De asemenea, verificarea intr-o anumita reglementare a legalitatii unei
ingerinte la viata privata, asa cum aceasta a fost definita prin jurisprudenta
Curtii Europene a Drepturilor Omului, presupune analizarea mai multor conditii.
Astfel, ingerinta trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca unul din
scopurile legitime si sa fie necesara intr-o societate democratica, cerinte
care se regasesc pe deplin in economia reglementarilor contestate. Faptul ca
aceste dosare nu contin numai informatii referitoare la o singura persoana, ci
si informatii relevante in egala masura pentru alte persoane, reprezinta un
argument in plus pentru a considera ca distrugerea lor ar putea echivala cu un
abuz al autoritatilor de natura a afecta drepturile si libertatile altora.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece instituirea unor reguli privind exercitarea dreptului de acces la
propriul dosar intocmit de organele securitatii ca politie politica nu
contravine principiului liberului acces la justitie, atata vreme cat deciziile
Consiliului pot fi atacate la curtea de apel in competenta careia isi are
domiciliul contestatorul.
De asemenea, dispozitiile legale criticate se aplica, fara discriminari pe
considerente arbitrare, tuturor cetatenilor romani sau straini care dupa anul
1945 au avut cetatenie romana si sunt conforme cu prevederile constitutionale
ale art. 31 alin. (2), potrivit carora autoritatile publice sunt obligate sa
asigure informarea corecta a cetatenilor asupra problemelor de interes
personal.
Avocatul Poporului mai arata ca nu poate fi retinuta critica referitoare la
art. 17 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si
nici la art. 20 si 26 din Constitutie.
In plus, se precizeaza ca autorul exceptiei invoca neconstitutionalitatea
textelor din Legea nr. 187/1999 din perspectiva unei omisiuni de reglementare;
or, Curtea Constitutionala a statuat ca nu se poate substitui legiuitorului
prin adaugarea unor noi prevederi celor instituite.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partilor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate
la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin.
(2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) si art. 23 alin. (1) din
Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea
securitatii ca politie politica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, rectificata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 619 din 17 decembrie 1999. Dispozitiile mentionate au
urmatorul continut:
- Art. 1 alin. (1) fraza a doua: "(...) Acest drept se exercita la
cerere si consta in studierea nemijlocita a dosarului, eliberarea de copii de
pe actele dosarului si de pe inscrisurile doveditoare despre cuprinsul
dosarului.";
- Art. 13 alin. (1) lit. b): "Persoanele indreptatite pot solicita
Consiliului, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), in conditiile
prezentei legi, urmatoarele:
..........................................................................
b) eliberarea unor copii de pe inscrisurile aflate in aceste dosare ori
alte materiale;";
- Art. 23 alin. (1): "La incetarea activitatii Consiliului fondul
arhivistic si documentar constituit pe baza prezentei legi se preda spre
conservare Arhivelor Nationale."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale
mentionate incalca dispozitiile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea
in drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) referitoare la dreptul oricarei
persoane de a se adresa justitiei, precum si la dreptul partilor la un proces
echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, ale art. 26
privind respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private, ale art.
31 alin. (2) referitoare la obligativitatea autoritatilor publice de a asigura
informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra
problemelor de interes personal, precum si ale art. 53 privind restrangerea
exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. De asemenea, se invoca
nerespectarea prevederilor art. 17 din Pactul international cu privire la
drepturile civile si politice, referitoare la interdictia unor imixtiuni
arbitrare sau ilegale in viata particulara, in raport cu dispozitiile art. 20
alin. (2) din Constitutie, referitoare la prioritatea reglementarilor
internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, cu exceptia
cazului in care legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, raportat la
dispozitiile din Constitutie si din documentele internationale invocate, Curtea
retine urmatoarele: autorul exceptiei considera ca dispozitiile art. 1 alin.
(1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) si ale art. 23 alin. (1) din Legea
nr. 187/1999 sunt neconstitutionale, deoarece persoana vizata nu poate cere
decat eliberarea de copii de pe actele propriului dosar intocmit de organele
securitatii ca politie politica, fara a avea posibilitatea de a dispune cu
privire la aceste documente, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor
Securitatii si Arhivele Nationale avand competenta sa detina in continuare, sa
stocheze si sa arhiveze materiale care contin informatii referitoare la
persoana privata.
Legea nr. 187/1999 reglementeaza dreptul de acces al cetatenilor romani la
propriul dosar intocmit de organele securitatii ca politie politica, precum si
conditiile in care acest drept se exercita. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1)
fraza a doua din lege, "(...) Acest drept se exercita la cerere si consta
in studierea nemijlocita a dosarului, eliberarea de copii de pe actele
dosarului si de pe inscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului".
De drepturile prevazute la alin. (1) si (2) ale art. 1 - respectiv studierea
nemijlocita a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului si de pe
inscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului, precum si aflarea
identitatii agentilor de securitate si a colaboratorilor, care au contribuit cu
informatii la completarea acestui dosar - beneficiaza, potrivit alin. (3) al
aceluiasi articol, orice cetatean roman, subiect al unui dosar din care rezulta
ca a fost urmarit de organele securitatii statului, sotul supravietuitor si
rudele pana la gradul al doilea inclusiv ale persoanei decedate.
Analizand textele de lege criticate, Curtea constata ca cerintele legale
necesare pentru exercitarea dreptului de acces la propriul dosar intocmit de
organele securitatii ca politie politica sunt aplicabile fiecaruia dintre
solicitanti, in mod nediscriminatoriu, astfel ca nu se poate retine incalcarea
principiului egalitatii in drepturi, consacrat de art. 16 din Legea
fundamentala. De asemenea, nu poate fi primita nici critica de
neconstitutionalitate fata de exigentele dreptului de acces liber la justitie,
consacrat de art. 21 din Constitutie, in special cele referitoare la dreptul la
un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, atata
vreme cat deciziile Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii
pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ. De altfel, insusi autorul
prezentei exceptii de neconstitutionalitate se afla in faza solutionarii de
catre Curtea de Apel Cluj a unei contestatii impotriva unei astfel de decizii.
In ceea ce priveste pretinsa contrarietate a dispozitiilor de lege
criticate fata de prevederile art. 26 si ale art. 31 alin. (2) din Constitutie,
Curtea constata ca, potrivit textelor legale mai sus amintite, nici o alta
persoana in afara celor strict prevazute de lege nu are acces la dosarul unei
alte persoane. Asadar, cat timp solicitantului ii este respectat si asigurat
dreptul de acces la actele propriului dosar intocmit de organele securitatii ca
politie politica, in conditiile prevazute de lege, nu se poate sustine ca este
incalcat dreptul sau constitutional la viata intima, familiala si privata sau
dreptul la informatie. Mai mult, acesta este protejat de imixtiuni sau alte
atingeri ale vietii private tocmai prin reglementarea conditiilor stricte de
acces la propriul dosar, precum si prin masuri de pastrare, conservare si paza
a fondului arhivistic si documentar de catre Consiliul National pentru
Studierea Arhivelor Securitatii, respectiv Arhivele Nationale.
Avand in vedere considerentele aratate mai sus, Curtea observa ca nici
criticile de neconstitutionalitate fata de prevederile art. 53 din Constitutie,
si nici cele fata de dispozitiile art. 17 din Pactul international cu privire
la drepturile civile si politice, in raport cu normele art. 20 alin. (2) din
Constitutie, nu sunt intemeiate.
In ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei potrivit carora textele
de lege criticate contravin si art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, Curtea observa ca acestea sunt formulate
printr-un memoriu trimis Curtii dupa investirea sa prin incheierea de sesizare
a instantei de judecata cu solutionarea prezentei exceptii de
neconstitutionalitate si sustinute, in fata sa, in timpul dezbaterilor din
sedinta publica de judecata. Or, invocarea unor noi motive de
neconstitutionalitate direct in fata Curtii Constitutionale contravine art. 29
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, potrivit caruia "Curtea Constitutionala decide asupra
exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj
comercial", precum si jurisprudentei constante a acesteia in materie. Ca
atare, nici aceste critici nu pot fi retinute.
Nu poate fi retinuta, de altfel, nici aprecierea ca textele de lege
criticate sunt neconstitutionale, prin raportare "la prevederile
Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Conventiei Europene a Drepturilor
Omului si ale pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale
omului, la care Romania este parte", deoarece, potrivit Legii nr. 47/1992,
sesizarile privind solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate trebuie
motivate, in sensul indicarii normei constitutionale sau internationale pretins
a fi incalcate, precum si a argumentarii relatiei de contrarietate dintre
acestea si textele legale criticate.
In ceea ce priveste criticile referitoare la lipsa de calitate si precizie
a textelor de lege atacate, Curtea constata ca acestea corespund exigentelor
impuse atat de documentele internationale invocate, referitoare la drepturile
fundamentale ale omului, cat si de jurisprudenta in materie a Curtii Europene a
Drepturilor Omului. Prevederile normative criticate, precum si reglementarile
Legii nr. 187/1999, in ansamblul lor, contin suficiente elemente de natura a
preciza clar persoanele carora le sunt adresate, precum si conditiile legale de
exercitare a drepturilor prevazute de acestea.
Autorul exceptiei mai sustine ca eliberarea de copii de pe actele si
inscrisurile doveditoare aflate la dosar, precum si pastrarea, stocarea si
conservarea fondului arhivistic de catre institutiile abilitate de lege,
reprezinta masuri ce nu asigura suficienta protectie persoanei sub aspectul
vietii intime, familiale si private, afectandu-i, totodata, dreptul de a
dispune de sine insusi, precum si dreptul la propria imagine. Considera ca,
pentru a asigura deplina protectie a acestor valori, Legea nr. 187/1999 ar
trebui sa prevada restituirea sau distrugerea documentelor ce alcatuiesc
propriul dosar, la cererea persoanei interesate.
Curtea constata ca aceste aprecieri nu pot fi primite. Potrivit
prevederilor Legii nr. 47/1992, dar si jurisprudentei constante in materie a
Curtii, instanta de contencios constitutional nu are competenta de a modifica
sau completa textele de lege supuse controlului de constitutionalitate pe calea
exceptiei de neconstitutionalitate. Pe de alta parte, dosarele intocmite de
organele securitatii ca politie politica, care contin informatii cu privire si
la alte persoane decat subiectul respectivului dosar, apartin fondului
arhivistic national si reprezinta o importanta sursa pentru documentare in
scopul restabilirii adevarului istoric incepand cu anul 1945, astfel ca
restituirea acestora catre persoanele vizate, precum si distrugerea lor ar veni
in conflict atat cu interesul privat al altor persoane de a-si studia propriul
dosar, cat si cu interesul general al societatii de a reconstitui si a
cunoaste, in consecinta, realitatea istorica.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1)
fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) si ale art. 23 alin. (1) din Legea nr.
187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca
politie politica, exceptie ridicata de Costica Rad in Dosarul nr. 127/2005 al
Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 septembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Claudia Margareta Nita