DECIZIE   Nr. 457 din 31 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I si art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare în sistemul justitiei

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 285 din 30 aprilie 2009

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                   -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Lăzăroiu                        -judecător

Ion Predescu                          -judecător

Tudorel Toader                       -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Augustin Zegrean                   -judecător

Antonia Constantin                - procuror

Mihaela Ionescu                     - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul de justiţie, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în dosarele nr. 1.056/59/2008, nr. 1.186/59/2008, nr. 5.324/30/2008, nr. 1.231/59/2008, nr. 1.176/59/2008, nr. 1.171/59/2008, nr. 1.120/59/2008, nr. 1.096/59/2008, nr. 1.185/59/2008, nr. 1.165/59/2008, nr. 1.150/59/2008, nr. 1.216/59/2008 si nr. 1.152/59/2008 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal, se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor nr. nr. 388D/2009, nr. 389D/2009, nr. 407D/2009, nr. 408D/2009, nr. 409D/2009, nr. 410D/2009, nr. 411D/2009, nr. 412D/2009, nr. 413D/2009, nr. 414D/2009, nr. 415D/2009, nr. 416D/2009 şi nr. 417D/2009, înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.

Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 389D/2009, nr. 407D/2009, nr. 408D/2009, nr. 409D/2009, nr. 410D/2009, nr. 411D/2009, nr. 412D/2009, nr. 413D/2009, nr. 414D/2009, nr. 415D/2009, nr. 416D/2009 şi nr. 417D/2009 la Dosarul nr. 388D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008, constatând că acestea sunt neconstituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 13 si 20 ianuarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.056/59/2008, nr. 1.186/59/2008, nr. 5.324/30/2008, nr. 1.231/59/2008, nr. 1.176/59/2008, nr. 1.171/59/2008, nr. 1.120/59/2008, nr. 1.096/59/2008, nr. 1.185/59/2008, nr. 1.165/59/2008, nr. 1.150/59/2008, nr. 1.216/59/2008 şi nr. 1.152/59/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul de justiţie, excepţie ridicată din oficiu în cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), pentru următoarele motive:

Textele de lege criticate cuprind norme de procedură referitoare la competenţa de soluţionare a cauzelor în primă instanţă şi în recurs; or, aspectele şi implicaţiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti nu îşi pot găsi o soluţie în aceste norme, indiferent dacă acestea sunt legiferate pe calea unei proceduri legislative obişnuite sau de urgenţă. Nici unificarea practicii judiciare nu poate fi realizată prin simpla schimbare a competenţei de soluţionare a cauzelor, ci doar prin mijloace procedurale specifice puse la dispoziţia judecătorului de Codul de procedură civilă, legea de organizare judecătorească şi regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti. Astfel, art. 329 din Codul de procedură civilă, reglementând instituţia recursului în interesul legii, dă dreptul procurorului general şi colegiilor de conducere ale curţilor de apel să solicite Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României.

Reţine ceea ce a statuat în mod constant Curtea Constituţională, şi anume faptul că situaţia excepţională trebuie definită în raport cu necesitatea şi urgenţa reglementării unei împrejurări care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea unei soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Cazul excepţional nu depinde de voinţa Guvernului, ci de existenţa împrejurărilor care să îl justifice, iar urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, întrucât reglementarea operativă se poate realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare. In acest sens, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 255/2005 şi nr. 421/2007.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere supra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate este inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 104/2009 Curtea Constituţională a admis excepţia având ca obiect prevederile art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 şi a constatat că acestea sunt neconstituţionale.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 a devenit inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 104/2009 Curtea Constituţională a admis excepţia având ca obiect prevederile de lege criticate şi a constatat că acestea sunt neconstituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, având următorul cuprins:

„Art. I. - (1) Cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluţionate, în primă instanţă, de curţile de apel.

(2) Recursul împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel se judecă de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. II. - (1) Dispoziţiile art. I se aplică şi proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluţionarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiţiei, începute sub legea anterioară.

(2)  Cauzele prevăzute la alin. (1) aflate în curs de judecată în fond la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi trimise de îndată spre soluţionare curţilor de apel, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

(3)  Recursurile împotriva hotărârilor pronunţate cu privire la cererile prevăzute la alin. (1) aflate pe rolul curţilor de apel la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se trimit de îndată la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac."

In susţinerea neconstituţionalităţii prevederilor de lege criticate, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale invocă încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. [...]"

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţa de contencios constituţional a mai fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul de justiţie. Prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, Curtea a constatat că excepţia este întemeiată, reţinând faptul că elementele cuprinse în nota de fundamentare, referitoare la existenţa situaţiei extraordinare, nu sunt de natură să justifice adoptarea ordonanţei de urgenţă, în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) teza întâi din Constituţie. Astfel, Curtea Constituţională a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 nu a fost motivată de necesitatea unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, ci a fost impusă de diverse situaţii cu implicaţii financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti. Or, aceste aspecte ce ţin de oportunitatea adoptării reglementării nu îşi pot găsi soluţionarea în modificarea unor norme ce reglementează competenţa în primă instanţă şi în recurs.

Faţă de cele precizate, Curtea reţine că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevăd că „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale". Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după sesizarea Curţii, urmează ca excepţia să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul de justiţie, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în dosarele nr. 1.056/59/2008, nr. 1.186/59/2008, nr. 5.324/30/2008, nr. 1.231/59/2008, nr. 1.176/59/2008, nr. 1.171/59/2008, nr. 1.120/59/2008, nr. 1.096/59/2008, nr. 1.185/59/2008, nr. 1.165/59/2008, nr. 1.150/59/2008, nr. 1.216/59/2008 şi nr. 1.152/59/2008 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 martie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu