DECIZIE   Nr. 440 din 20 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 51 din 21 ianuarie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "SHORT PROD COM" - S.R.L. din Galati in Dosarul nr. 2.675/C/2003 al Judecatoriei Galati.
    Curtea dispune a se face apelul si in dosarele nr. 315C/2003, nr. 320C/2003, nr. 321C/2003, nr. 325C/2003 si nr. 329C/2003.
    La apelul nominal este prezenta Societatea Comerciala "Predeal" - S.A., prin avocat, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Din oficiu Curtea ridica problema conexarii dosarelor, avand in vedere obiectul identic al cauzelor.
    Reprezentantul partii prezente nu se opune conexarii cauzelor.
    Avand cuvantul asupra acestui incident procedural, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, raportat la art. 164 din Codul de procedura civila, intrucat au ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate.
    Curtea, deliberand, decide conexarea dosarelor nr. 315C/2003, nr. 320C/2003, nr. 321C/2003, nr. 325C/2003 si nr. 329C/2003 la Dosarul nr. 297C/2003, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, conform caruia "Procedura jurisdictionala [...] se completeaza cu regulile procedurii civile [...]", raportat la art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, potrivit caruia "[...] intrunirea mai multor pricini [...] in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura [...] poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o".
    Avand cuvantul, partea prezenta, prin avocat, solicita admiterea exceptiei, aratand ca dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, republicata, cu modificarile ulterioare, prin instituirea obligativitatii depunerii unei cautiuni numai de catre persoanele juridice, sub sanctiunea neinregistrarii la instantele judecatoresti a contestatiei la executare, contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, 21 si 24.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, aratand ca textul legal criticat a mai format anterior obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea statuand ca acest text este constitutional.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierile din 5 iunie 2003, 20 iunie 2003, 26 mai 2003, 24 aprilie 2003 si 23 mai 2003, pronuntate in dosarele nr. 2.675/C/2003, nr. 3.336/2003, nr. 2.442/2003, nr. 1.975/C/2003, nr. 4.864/2003 si nr. 2.982/2003, Judecatoria Galati, Tribunalul Maramures - Sectia Comerciala, Judecatoria Brasov si Judecatoria Pitesti au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "SHORT PROD COM" - S.R.L. din Braila, C.N.M.P.N. "REMIN" - S.A. - Sucursala Miniera Baia Mare, Societatea Comerciala "DEMOPAN" - S.A. din Galati, Societatea Comerciala "Predeal" - S.A. si Asociatia Tinerilor Progresisti Arges.
    In motivarea exceptiei se arata ca obligatia de plata a cautiunii impusa de textul criticat numai persoanelor juridice, iar nu si persoanelor fizice incalca art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat calitatea de debitor bugetar o poate avea atat persoana juridica, cat si persoana fizica.
    In opinia autorilor exceptiei este incalcat si accesul liber la justitie, deoarece dreptul persoanei de a sesiza instanta nu se poate realiza decat conditionat de plata unei sume de bani.
    Judecatoria Galati si Judecatoria Brasov considera ca stabilirea unei obligatii la plata cautiunii numai in sarcina persoanelor juridice, cu excluderea persoanelor fizice, creeaza un tratament juridic diferentiat nejustificat, incalcandu-se astfel principiul egalitatii in drepturi prevazut de art. 16 din Constitutie. Se arata ca dispozitia legala criticata aduce atingere exercitarii accesului liber la justitie, intrucat prevede obligativitatea dovezii platii cautiunii pentru inregistrarea contestatiei la executare.
    Tribunalul Maramures si Judecatoria Pitesti apreciaza exceptia ca fiind neintemeiata. Se arata ca lipsa unei asemenea prevederi legale ar duce la exercitarea cu rea-credinta a contestatiei la executare sau la intarzieri in derularea procedurii silite.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, textul avand in vedere ca obligativitatea depunerii cautiunii sa se faca numai de catre persoanele juridice, atat in considerarea numarului sporit de cauze executionale, precum si din motive de natura economica. Aceste aspecte, arata Guvernul, intra in sfera asigurarii disciplinei judiciare, care nu aduc atingere unor drepturi constitutionale.
    In ceea ce priveste accesul liber la justitie, se arata ca nu este vorba despre o incalcare a acestui principiu constitutional, intrucat s-a avut in vedere tendinta spre abuzul de drept care se manifesta in procedurile de executare silita, fapt ce duce la tergiversarea si la intarzierea realizarii drepturilor stabilite in baza unor titluri, in dauna intereselor creditorilor. Se mai arata ca procedura colectarii creantelor bugetare reprezinta o procedura speciala instituita in realizarea interesului general, fiind vorba despre recuperarea banilor publici.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 14 august 2003, cu modificarile ulterioare, care au urmatorul continut:
    - Art. 127: "(1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de catre persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritoriala a trezoreriei statului.
    (2) Dovada privind plata cautiunii prevazute la alin. (1) va insoti in mod obligatoriu contestatia debitorului, fara de care aceasta nu va putea fi inregistrata.
    (3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecatorul de serviciu la data inregistrarii cererii."
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16 si 21 din Constitutie.
    Asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 Curtea s-a pronuntat prin mai multe decizii ca, de exemplu, Decizia nr. 229 din 3 iunie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 26 iunie 2003, si Decizia nr. 313 din 10 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 8 august 2003.
    In considerentele acestor decizii Curtea a retinut ca prevederile art. 16 din Constitutie, care consacra "Egalitatea in drepturi", se refera la cetateni, instituind egalitatea acestora in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. In jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, de exemplu, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, s-a statuat ca textul constitutional al art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, in cazul persoanelor colective fata de care s-a promovat un tratament juridic diferentiat, numai daca prin aceasta regimul juridic diferit s-ar rasfrange asupra cetatenilor, implicand inegalitatea lor in fata legii si a autoritatilor publice. Asa fiind, dispozitiile art. 16 din Constitutie nu sunt incidente in cauza.
    In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ingradesc accesul liber la justitie, prin aceleasi decizii Curtea a statuat ca depunerea cautiunii stabilite prin art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frana actiunile dilatorii ale persoanelor juridice in cadrul procedurii de executare silita, fara ca prin aceasta sa fie incalcate prevederile art. 21 din Constitutie. Cu privire la constitutionalitatea instituirii unei cautiuni, ca o conditie a sesizarii instantelor judecatoresti, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 739 din 20 noiembrie 2001, respingandu-se sustinerile privind incalcarea dreptului de acces la justitie. Prin aceasta decizie s-a statuat ca accesul liber la justitie semnifica faptul ca orice persoana poate sesiza instantele judecatoresti in cazul in care considera ca drepturile, libertatile sau interesele sale legitime au fost incalcate, iar nu faptul ca acest acces nu poate fi supus nici unei conditionari, precum si ca aceasta modalitate de reglementare, care reprezinta o optiune a legiuitorului, este in conformitate cu dispozitiile constitutionale privind competenta si procedura in fata instantelor judecatoresti si exercitarea cu buna-credinta a drepturilor subiective.
    Atat considerentele, cat si solutiile din aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

    Fata de cele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "SHORT PROD COM" - S.R.L. din Braila, C.N.M.P.N. "REMIN" - S.A. - Sucursala Miniera Baia Mare, Societatea Comerciala "DEMOPAN" - S.A. din Galati, Societatea Comerciala "Predeal" - S.A. si Asociatia Tinerilor Progresisti Arges in dosarele nr. 2.675/C/2003, 2.442/2003 si 1.975/C/2003 ale Judecatoriei Galati, nr. 3.336/2003 al Tribunalului Maramures - Sectia Comerciala, nr. 4.864/2003 al Judecatoriei Brasov si nr. 2.982/2003 al Judecatoriei Pitesti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu