DECIZIE   Nr. 424 din 10 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 249 alin. 3 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 384 din 7 iunie 2007

Ioan Vida                             -  preşedinte

Nicolae Cochinescu            -  judecător

Acsinte Gaspar                   -  judecător

Kozsokar Gabor                  -  judecător

Petre Ninosu                       -  judecător

Ion Predescu                       -  judecător

Şerban Viorel Stănoiu        -  judecător

Tudorel Toader                   -  judecător

Marinela Mincă                    -  procuror

Afrodita Laura Tutunaru     -   magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petru Obreja în Dosarul nr. 5.681/89/2006 al Tribunalului Vaslui - Secţia penală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

C U R T E A,

avand în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 8 decembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 5.681/89/2006, Tribunalul Vaslui - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petru Obreja în dosarul de mai sus avand ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2) referitoare la apartenenţa la dreptul intern a tratatelor ratificate de Parlament şi la obligativitatea statului de a îndeplini cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi ale art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece procurorul, în calitate de reprezentant al Ministerului Public guvernat de principiul subordonării ierarhice, nu poate fi obiectiv şi imparţial şi, pe cale de consecinţă, nu poate dispune o sancţiune cu caracter administrativ.

Tribunalul Vaslui - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece procurorul poate dispune o soluţie de scoatere de sub urmărire penală şi să aplice o sancţiune cu caracter administrativ în considerarea unor aprecieri ce ţin de atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege. Aceasta nu înseamnă însă că ordonanţa procurorului nu poate fi contestată, întrucat, potrivit art. 2781 din Codul de procedură penală, partea nemulţumită poate formula plangere în faţa instanţei de judecată, care va proceda la soluţionare cu respectarea dispoziţiilor art. 20 şi ale art. 11 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi ale celor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Faptul că procurorul se pronunţă prin ordonanţă, aplicand o sancţiune cu caracter administrativ atunci cand fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, nu contravine acestui drept, întrucat partea interesată are posibilitatea de a formula plangere împotriva actelor procurorului, în condiţiile art. 2781 din Codul de procedură penală.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

C U R T E A,

examinand încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Cazurile şi procedura scoaterii de sub urmărire, care au următorul conţinut: „In cazulprevăzut de art. 10 lit. b1) procurorul se pronunţă prin ordonanţă."

Examinand excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală dispun cu privire la posibilitatea procurorului de a se pronunţa prin ordonanţă atunci cand constată că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Or, ţinand seama de rolul constituţional al acestuia de apărător al ordinii de drept şi de reprezentant al intereselor generale ale societăţii, legea, prin art. 181 din Codul penal, a atribuit procurorului competenţa de a stabili în concret, în faza de urmărire penală, gradul de pericol social al unei infracţiuni, cu consecinţa directă a posibilităţii de a aplica una din sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute în art. 91 din Codul penal. Aceasta nu echivalează însă cu atingerea dreptului  la un proces echitabil, deoarece soluţiile de netrimitere pronunţate de procuror, inclusiv aceea de scoatere de sub urmărire penală  şi   de   aplicare  a   unei  sancţiuni   cu  caracter administrativ, nu sunt acte de jurisdicţie, ci acte supuse cenzurii instanţei de judecată, la plangerea persoanei interesate, potrivit art. 2781 din Codul de procedură penală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢION ALĂ

In numele legii

DECI DE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petru Obreja în Dosarul nr. 5.681/89/2006 al Tribunalului Vaslui - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru