Hotărârea Nr.1092 din 11.12.2013

privind aprobarea stemelor comunelor Brâncoveneşti, Ceauşu de Câmpie, Chibed, Cucerdea şi Iclănzel, judeţul Mureş
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 13 din 09 ianuarie 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC(1) Se aprobă stemele comunelor Brâncoveneşti, Ceauşu de Câmpie, Chibed, Cucerdea şi Iclănzel, judeţul Mureş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.*)*) Anexele nr. 1.1-1.5 sunt reproduse în facsimil. (2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.(3) Anexele nr. 1.1-1.5 şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea
ANEXA Nr. 1.1STEMA comunei Brâncoveneşti, judeţul Mureş ANEXA Nr. 2.1DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Brâncoveneşti, judeţul Mureş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Brâncoveneşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu crenelat de argint. În partea superioară, în câmp albastru, se află 3 rozete de aur. În vârful scutului, în câmp verde, se află un lup conturnat de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Rozetele reprezintă livezile care au flori de cireş, precum şi tradiţionalul Târg de cireşe, ce se desfăşoară anual în localitate. Brâul crenelat semnifică valorile de patrimoniu de interes naţional, arhitecturale şi arheologice, descoperite pe teritoriul localităţii. Lupul conturnat în câmp verde, reproducând un basorelief antic din Castrul de la Brâncoveneşti, simbolizează bogăţia silvică şi cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2STEMA comunei Ceauşu de Câmpie, judeţul Mureş ANEXA Nr. 2.2DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ceauşu de Câmpie, judeţul Mureş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ceauşu de Câmpie se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat, sus despicat. În partea superioară, în dreapta, în câmp auriu, se află un măr roşu cu două frunzuliţe. În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un ciorchine de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cap de berbec de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Mărul, strugurele şi capul de berbec simbolizează îndeletnicirile de bază ale locuitorilor, respectiv pomicultura, viticultura şi creşterea ovinelor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.3STEMA comunei Chibed, judeţul Mureş ANEXA Nr. 2.3DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Chibed, judeţul Mureş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Chibed se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în săritoare. În dreapta şi în stânga, în câmp roşu, se află câte un cap de cal de argint, afrontate. În partea superioară, în câmp albastru, se află o stea cu 8 colţuri de argint. În vârful scutului, în câmp argintiu, se află 3 turte roşii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Steaua în 8 colţuri este un simbol atât al rotiţei pintenului călăreţului, cât şi al religiei reformate a locuitorilor şi al lăcaşurilor de cult din zonă. Capul de cal este reprezentativ pentru faimoasele târguri locale de cai, pentru batalionul de cavalerie ce a avut sediul în localitate şi proiectele de dezvoltare agroturistică. Turtele roşii reprezintă atât cele 3 familii întemeietoare, cât şi tratamentele din plante medicinale, descrise în lucrarea Dietetica (1726) de vestitul medic dr. Kibedi Mátyus István, originar din localitate, căruia i se datorează şi restaurarea bisericii reformate, declarată monument istoric. Fondul de argint reprezintă cromatic descoperirile arheologice din vechea cetate de pe dealul Csombord (Dealul de Cenuşă). Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.4STEMA comunei Cucerdea, judeţul Mureş ANEXA Nr. 2.4DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cucerdea, judeţul Mureş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Cucerdea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un mănunchi cu 3 spice de grâu. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o vacă de argint din profil. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un cap de berbec de argint din profil. În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află o cruce treflată de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă cele 3 sate componente ale localităţii. Spicele de grâu, vaca şi capul de berbec reprezintă ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi zootehnia. Crucea simbolizează credinţa locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.5STEMA comunei Iclănzel, judeţul Mureş ANEXA Nr. 2.5DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Iclănzel, judeţul Mureş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Iclănzel se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roşu, se află un semn solar, încadrat de câte o făclie, toate de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un cap de berbec de aur cu coarne de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Făclia reprezintă atât mişcarea iluministă Şcoala Ardeleană, ai cărei reprezentanţi de frunte Petru Maior şi fratele său, originari din zonă, au contribuit la dezvoltarea culturală a localităţii, cât şi bogăţia în gaz metan. Semnul solar, reprodus după fresca din biserica Petru Maior, evocă personalitatea acestuia şi face trimitere la vechiul toponim al comunei, numită odinioară Poarta Câmpiei. Capul de berbec simbolizează una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, oieritul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.