DECIZIE Nr. 322 din 20 noiembrie 2001
referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin.
1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu
modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 66 din 30 ianuarie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla pronuntarea asupra exceptiilor de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, exceptii ridicate de
Societatea Comerciala "Dan's Oversea Arpinav" - S.R.L. din Constanta,
Societatea Comerciala "Felicitas Marketing Romania" - S.R.L. din
Bucuresti si de Societatea Comerciala "Romservice Corporation" -
S.R.L. din Bucuresti, in dosarele nr. 1.656/2001 al Judecatoriei Constanta, nr.
947/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila si nr. 5.628/2001 al
Judecatoriei Sectorului 1, municipiul Bucuresti.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 30 octombrie 2001 si au fost
consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea a amanat pronuntarea
pentru data de 6 noiembrie 2001, pentru data de 15 noiembrie 2001 si apoi
pentru data de 20 noiembrie 2001.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 9 aprilie 2001, 27 aprilie 2001 si 20 iunie 2001,
pronuntate in dosarele nr. 1.656/2001 al Judecatoriei Constanta, nr. 947/2001
al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila si nr. 5.628/2001 al
Judecatoriei Sectorului 1, municipiul Bucuresti, Curtea Constitutionala a fost
sesizata cu exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin.
1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata,
cu modificarile ulterioare, exceptii ridicate de Societatea Comerciala
"Dan's Oversea Arpinav" - S.R.L. din Constanta, Societatea Comerciala
"Felicitas Marketing Romania" - S.R.L. din Bucuresti si de Societatea
Comerciala "Romservice Corporation" - S.R.L. din Bucuresti in
dosarele mentionate, avand ca obiect litigii de munca.
In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate se sustine ca
dispozitiile legale mentionate, prin care s-au instituit asistenti judiciari cu
competenta de a judeca in prima instanta, impreuna cu un judecator, cauzele
privind conflictele si litigiile de munca sunt contrare prevederilor art. 1
alin. (3), ale art. 51, 123, 124 si 125 din Constitutie, din care rezulta ca
numai judecatorului i se atribuie competenta de a judeca si de a impune
executarea silita a hotararilor. Prin instituirea asistentilor judiciari, in
calitate de membri cu vot deliberativ in completul de judecata, se nesocoteste
principiul independentei judecatorilor, deoarece asistentii judiciari - unul
reprezentand sindicatele, celalalt reprezentand asociatiile patronale - au anumite
interese in judecarea cauzelor si nu se poate afirma ca pot fi independenti si
impartiali.
Judecatoria Constanta, exprimandu-si opinia in Dosarul nr. 1.656/2001,
apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. In
esenta se arata ca prin introducerea completelor specializate nu se incalca
principiile si dispozitiile prevazute de Constitutie si de celelalte legi ale
tarii, cu privire la infaptuirea justitiei.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila, exprimandu-si opinia in
Dosarul nr. 947/2001, considera ca "alcatuirea completelor de judecata in
cazul solutionarii conflictelor de drepturi in prima instanta este
neconstitutionala, incalcandu-se art. 123 si 125, raportate la art. 1 alin. (3)
si art. 51 din Constitutia Romaniei".
Judecatoria Sectorului 1, municipiul Bucuresti nu si-a exprimat opinia in
legatura cu exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens se arata ca "din
dispozitiile art. 125 din Constitutie, dar si din enumerarea domeniilor care
fac obiectul legilor organice de la art. 72 alin. (3) lit. h) din Constitutie,
rezulta ca legiuitorul este cel care stabileste modul de organizare a
instantelor judecatoresti, competenta si procedura de judecata". Se mai
arata, de asemenea, ca prin compunerea completelor de judecata ce judeca
litigii de munca, dintr-un judecator si doi asistenti judiciari, nu sunt
incalcate nici prevederile art. 123 din Constitutie, deoarece si aceste
complete infaptuiesc justitia in numele legii. In plus in dosarele nr.
272C/2001 si nr. 292C/2001, referitor la exceptiile ridicate, se arata ca
"asistentii judiciari trebuie sa indeplineasca, potrivit legii, aceleasi
conditii cerute pentru judecatori si depun acelasi juramant ca si
judecatorii".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de
vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului,
rapoartele intocmite de judecatorul-raportor si concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, asa cum este definit de
autorii exceptiei, il constituie dispozitiile art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile
ulterioare. Aceste dispozitii au fost introduse prin art. I pct. 6 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si
completarea Legii nr. 92/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, ordonanta aprobata si modificata prin
Legea nr. 118/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
162 din 30 martie 2001.
Dispozitiile art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, au
urmatorul continut: "1^1. Cauzele privind conflictele de munca si
litigiile de munca se judeca in prima instanta, cu celeritate, de catre un
complet format dintr-un judecator si doi asistenti judiciari, dintre care unul
reprezinta asociatiile patronale, iar celalalt reprezinta sindicatele.
Hotararile in aceste cauze se iau cu majoritatea membrilor completului.
1^2. Asistentii judiciari sunt numiti pe o perioada de 4 ani de catre
ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, dintre
persoanele care au studii juridice superioare si indeplinesc conditiile
prevazute la art. 46 alin. 1 lit. a), c), d), e) si alin. 2. Asistentii
judiciari depun juramant in conditiile art. 48, care se aplica in mod
corespunzator.
1^3. Conditiile si procedura de propunere a candidatilor pentru a fi numiti
asistenti judiciari, de catre Consiliul Economic si Social, se stabilesc prin
hotarare a Guvernului."
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceste dispozitii
legale incalca urmatoarele prevederi ale Constitutiei:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme si sunt garantate.";
- Art. 51: "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor
este obligatorie.";
- Art. 123: "(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
(2) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii."
- Art. 124: "(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt
inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti judecatori ai Curtii
Supreme de Justitie sunt numiti pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti
in functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi
dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
(2) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica
sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.";
- Art. 125: "(1) Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de
Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
(3) Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege."
In raport cu sustinerile formulate in motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate Curtea constata ca, desi se refera la art. 17 alin. 1^1
- 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu
modificarile ulterioare, autorii exceptiei critica numai dispozitia cuprinsa in
art. 17 alin. 1^1 din lege, conform careia in cauzele privind conflictele de
munca si litigiile de munca, judecate in prima instanta, hotararile se iau cu
majoritatea membrilor completului de judecata. In consecinta, obiectul
controlului de constitutionalitate exercitat de Curte in cauza de fata il
constituie art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992, republicata, cu
modificarile ulterioare.
Examinand exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, Curtea
Constitutionala constata ca acestea sunt intemeiate pentru urmatoarele motive:
I. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constitutie "Romania este stat de
drept [...]", ceea ce implica, intre altele, exercitarea functiei de
jurisdictie a statului - constand in solutionarea litigiilor dintre subiectele
de drept, persoane fizice sau persoane juridice, cu privire la drepturile lor
subiective - prin judecatori impartiali si independenti care se supun numai
legii.
Aceste principii sunt consacrate atat prin Declaratia Universala a
Drepturilor Omului si alte tratate internationale la care Romania este parte,
cat si prin Legea fundamentala a tarii.
Astfel, potrivit art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului,
"Orice persoana are dreptul, in deplina egalitate, sa fie ascultata in mod
echitabil si public de un tribunal independent si impartial, care va hotari fie
asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei
acuzatii in materie penala indreptata impotriva ei".
In acelasi sens art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale (ratificata prin Legea nr. 30 din 18 mai
1994) prevede ca "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod
echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o
instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie
asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa
[...]".
In deplina concordanta cu actele normative internationale citate
Constitutia Romaniei consacra in cap. VI, intitulat "Autoritatea
judecatoreasca", principiile organizarii si infaptuirii justitiei in tara
noastra. In conformitate cu aceste principii, in Romania justitia se
infaptuieste prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante
judecatoresti stabilite de lege [art. 125 alin. (1)], compuse din judecatori
independenti care se supun numai legii [art. 123 alin. (2)].
In sistemul Legii noastre fundamentale independenta justitiei - care,
potrivit art. 148 alin. (1), nu poate forma obiect de revizuire a Constitutiei
- implica inainte de toate independenta deplina a judecatorilor.
In scopul garantarii independentei judecatorilor, prin Constitutie s-a
stabilit ca judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili,
potrivit legii. Totodata prin Legea fundamentala a fost prevazuta
incompatibilitatea functiei de judecator cu orice alta functie publica sau
privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior (art. 124),
precum si interdictia participarii acestora la activitatea partidelor politice
[art. 37 alin. (3)].
Cu aceeasi finalitate, prin Constitutie a fost instituit, ca o a treia
componenta a autoritatii judecatoresti, Consiliul Superior al Magistraturii,
compus in exclusivitate din magistrati alesi de Parlament, care are ca
principala functie asigurarea inamovibilitatii, a independentei si a
impartialitatii judecatorilor, prin propunerile de numire a acestora pe care le
face Presedintelui Romaniei, prin puterea de decizie in ceea ce priveste
promovarea in functie si transferarea judecatorilor, precum si prin rolul de
consiliu de disciplina al judecatorilor.
Pe baza textelor constitutionale mentionate, Curtea retine ca justitia este
in exclusivitate o functie a statului, care, potrivit art. 125 alin. (1) din
Constitutie, se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte
instante judecatoresti stabilite de lege, fiind exclusa posibilitatea
desfasurarii activitatii de jurisdictie de catre alte structuri sau de catre
persoane ori institutii private. Curtea retine, de asemenea, ca activitatea de
judecata se infaptuieste, in numele legii, exclusiv de catre membrii acestor
instante, adica de judecatori, intrucat doar cu privire la acestia se proclama
prin art. 123 alin. (2) din Constitutie ca sunt independenti si se supun numai
legii. In consecinta, este exclusa posibilitatea de a se atribui puterea de
judecata, imputernicirea de a spune dreptul si altor persoane decat
judecatorilor.
II. Curtea constata ca dispozitiile art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare,
prin care s-a stabilit ca in cauzele privind conflictele de munca si litigiile
de munca hotararile se iau cu majoritatea membrilor completului format dintr-un
judecator si doi asistenti judiciari, contravin art. 1 alin. (3), art. 51, 123,
124 si 125 din Constitutia Romaniei.
Astfel, potrivit textelor de lege criticate prin exceptiile de
neconstitutionalitate, unul dintre asistentii judiciari reprezinta asociatiile
patronale, iar celalalt reprezinta sindicatele si sunt numiti de ministrul
justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social. Participarea
asistentilor judiciari la judecarea cauzelor, cu vot deliberativ si - tinand
seama de compunerea completului de judecata - cu posibilitatea de a-l majora pe
judecator, este contrara principiului impartialitatii justitiei, deoarece ei nu
sunt, asemenea judecatorilor, in slujba legii, ci reprezinta organizatii
interesate in modul de solutionare a cauzelor la judecarea carora participa. Pe
de alta parte asistentii judiciari nu prezinta garantiile de independenta
stabilite prin Constitutie in cazul judecatorilor. Astfel ei nu sunt
inamovibili si nici nu li se interzice sa exercite alte functii publice sau
private ori sa faca parte din partide politice. In aceste conditii asistentii
judiciari pot fi expusi ingerintelor, presiunilor si influentelor din partea organizatiilor
pe care le reprezinta, a partidelor din care eventual fac parte sau a altor
factori straini actului de justitie. Cu alte cuvinte asistentii judiciari nu
sunt independenti, iar lipsa lor de independenta afecteaza insasi independenta
justitiei.
Numiti in functie de catre ministrul justitiei si avand - potrivit art. 8
din Hotararea Guvernului nr. 226/2000 privind conditiile si procedura de
propunere de catre Consiliul Economic Social a candidatilor in vederea numirii
ca asistenti judiciari - statut de functionari publici, asistentii judiciari nu
pot indeplini in activitatea lor la instantele de judecata, fara ca prin
aceasta sa se incalce prevederile Constitutiei, decat o activitate de asistenta
la solutionarea de catre judecator a cauzelor privind conflictele si litigiile
de munca, cu vot consultativ in luarea hotararilor, iar nu o activitate de
judecata, rezervata prin Legea fundamentala exclusiv judecatorului.
Fata de aceasta interpretare a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile
ulterioare, Curtea Constitutionala constata ca, in lumina dispozitiilor
constitutionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 51, 123, 124 si 125, este
necesara reconsiderarea jurisprudentei sale cu privire la solutionarea
exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1^1 din Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile
ulterioare, in sensul ca dispozitiile legale mentionate, care prevad ca hotararile
in cauzele privind conflictele si litigiile de munca, judecate in prima
instanta, se iau cu majoritatea membrilor completului de judecata, sunt
neconstitutionale.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de Societatea
Comerciala "Dan's Oversea Arpinav" - S.R.L. din Constanta in Dosarul
nr. 1.656/2001 al Judecatoriei Constanta, de Societatea Comerciala
"Felicitas Marketing Romania" - S.R.L. din Bucuresti, in Dosarul nr.
947/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila si de Societatea
Comerciala "Romservice Corporation" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul
nr. 5.628/2001 al Judecatoriei Sectorului 1, municipiul Bucuresti, si constata
ca dispozitiile art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, prin care se
stabileste ca hotararile in cauzele privind conflictele si litigiile de munca,
judecate in prima instanta, se iau cu majoritatea membrilor completului de judecata,
sunt neconstitutionale.
Prezenta decizie se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si
Guvernului conform art. 25 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu